comentarii

joburi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Am "schimbat" 3 tari,4 joburi - de RSI la: 31/08/2006 19:29:23
(la: Ultimii 5 ani.)
Am "schimbat" 3 tari,4 joburi, 5 adrese, am imbatranit cu 5 ani (dar nu cred ca am devenit mai intelept) m-am apropiat de oameni dragi si m-am indepartat de altii. Mi-a fost bine, mi-a fost rau, am vazut ca razbesc prin viata si cred ca sunt mai multumit acum decat acum 5 ani.
==================================================
"Beer is proof that God loves us and wants us to be happy."

~ Benjamin Franklin
ultimul tren - de Daniel Racovitan la: 20/01/2004 10:51:44
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Prin recesiune inteleg cresterea economica ce a ajuns la un ridicol 0.3 (ce-i mai mica si mai mica... decat indicele de crestere economica francez? :)) )

Ultimul prin "ultimul tren" inteleg acea perioada fasta pentru inginerii informaticieni, care a luat sfarsit in 2001 o data cu spargerea "bulei" valorilor [Internet]. Ideea e ca pe vremea aia firmele faceau pe Satana in patru ca sa angajeze oameni, cererea de specialisti fiind enorma. Astfel, erau angajati si ingineri [straini]. Acum insa, marche-ul informaticii trece printr-o perioada de "grave morosité". [Francezii] au probleme cu joburile, in special cei fara experienta, reduceri de personal, etc.
Este foarte dificil in acest moment pentru un informatician roman din [Romania] sa isi gaseasca job in [Franta].
Abia de anul acest s-ar parea ca exista semne solide de relansare economica, dar nu se stie inca cu ce amplitudine...


_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8237 (raspuns la: #8233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mda.cam asa. - de Zenyatta Mondatta la: 08/03/2004 06:56:42
(la: Neocrestinii)
Vad ca te referi strict la neo-protestanti.Cam toate formele actuale ale crestinismului au fost etichetate la origini ca "secte".Incepind cu primii crestini clandestini din Imperiul Roman,trecind prin protestantii fideli reformatorilor secolului XVI ( Martin Luther sau John Calvin) si ajungind in secolul XIX la asa zisii neo-protestanti-baptisti,pocaiti,adventisti de ziua a 7a,penticostali,etc.Toti au fost marginalizati de contemporani din diverse motive.Este o lacuna a naturii umane frica de necunoscut,ridiculizarea in locul intelegerii fenomenelor complexe sau, si mai simplu, izolarea lor;asta in cazul in care nu se gasesc conotatii supranaturale sau mistice malefice-foarte la indemina de altfel!Orice forma de organizare spirituala sau de clandestinitate este rau vazuta in societate.Oare ce fac aia acolo?Nu ma refer acum la cercuri stiintifice sau literare contemporane...Ma gindesc la Ordine elitiste gen Cavalerii Templieri,Lojele masonice..poate si Academia Franceza a secolelor trecute (les Immortels)-astea imi vin acum in minte.Antipatia fata de membrii acestora este sustinuta poate si de admiratie ascunsa,invidie,de neputinta penetrarii spirituale si fizice a acestor cercuri.In plus,se banuieste ca apartenenta la una din aceste organizatii iti poate aduce avantaje materiale sau un statut social avantajos,influenta.Asta ma duce cu gindul si la alte forme,de data asta sinistre,de organizare:PCR,securitatea sau,foarte actual,PSD.Ai fost sau esti cu ei...esti in "loja"!!!
Pe "pocaiti" ii situez undeva la mijloc.Organizati sint.De invidiat? nu cred.Nu am prea auzit persoane rationale innebunite sa se pocaiasca."Pocaiala" e pentru cei slabi de duh,neinstruiti si usor manevrabili.Intr-un cuvint-pentru prostime.Mint!Am cunoscut citeva familii decente de intelectuali care s-au pocait in anii '80 ca sa emigreze in State.Au reusit!I-au fentat!Sau poate nu..nu stiu daca au mai practicat si dupa plecare.Mai stii?Poate au ajuns sclavi pe viata!ha ha..ca la Scientology-alta imbecilitate.
Pocaitii sint mierosi si escroci.Toti.Fara exceptie.Mint de ingheata apele in ceea ce priveste conduita de viata.Beau ,fura si se fut ca restul lumii.In schimb,fac parada duminicala de virtute.E sinistru interesul pastorilor pentru absentele motivate sau nu ale oilor.De ce n-a fost "sora" X duminica?E bolnava sau moarta??Cam astea ar fi rezonurile care ar putea justifica absenta.Nu mai vreau sa amintesc decit in trecere de circul religios pe care-l fac in "temple"..frizeaza ridicolul.Il stim toti de la tv (mai ales la jalnicele posturi locale) -amatori cintind un fel de soft-rock (cu scule de mori!!! primite de la fratii din America) pe versuri stupide si agramate,lipsite de orice atingere de prozodie.Sinistru!De imaginea pastorilor ce sa mai spun..proaspat scosi din cutie,rozalii si luciosi ca niste purcelusi,coafati si batosi nevoie mare.Cine sint?Niste neica-nimeni cu o spoiala de har retoric,instruiti in citeva luni in asa zisele seminarii baptiste,fara nici cea mai vag urma de intelect,creativitate sau cultura.(nu ca ai nostri popi ar fi mai breji).Ca activistii anilor 50 trimiti la colectivizare.Convingatori.Persuasivi.
Cica pocaitii se ajuta intre ei.Cica ii ajuta "biserica".Sa fim seriosi..in ziua de azi nimeni nu mai ajuta pe nimeni dezinteresat.Pocaitii emigrati povestesc ca la aterizarea in State au fost primiti de o delegatie a "bisericii".Ca au primit bani de instalare si ajutor in gasirea joburilor.Mda.Povestesc si ca au platit in timp pina la ultimul cent fazele astea,chiar si cu virf si indesat.Principiul e simplu:intri in hora..apoi joci.si nu iesi cind ai tu chef.As parafraza chiar ca intri in hora si te maninca porcii.
Vecinii de deasupra parintilor mei sint pocaiti.Intelectuali.Adica nu-s intelectuali ci detinatori de diploma universitara.Cind circulau pe scari (acuma is in State de 13 ani) lasau o duhoare de transpiratie acra de-ti muta nasul.Pe bune.Tinarul s-a casatorit la inceputul anilor '80 tot cu o pocaita.Eram o pustoaica de 8-9 ani atunci.La nunta (ca am fost invitati) imi aduc aminte de o faza mortala:bineinteles ca pe mese nu era strop de alcool(in schimb aveau Pepsi de la Casa de comenzi!deci baietzii se aveau bine si cu partidul).A urmat o migrare generala a sexului masculin care s-a materializat intr-un dute-vino sustinut intre sala de mese si barul restaurantului(situat la etaj).Traiectoriile de urcare si coborire ale fiecaruia luau aspecte tot mai sinuoase si mai amuzante.Chiar in patru labe nu i-am vazut,dar ochii le sticleau bine.
O alta faza misto cu pocaitii de sus a fost cind ne-au inundat.Erau plecati din localitate si au lasat cheia la o "sora".Ne-am trezit dimineata cu bucataria mustind de apa si am apelat la "sora" cu pricina.A aparut si impreuna cu tatal meu au intrat in apartament.La deschiderea dulapiorului de sub chiuveta-stupoare!-plin de sticle pline si goale de pileala."Sora" sa lesine!Facea pe niznaiul.Vai..ce-o fi cu ele??etc..Vorba lui taica-meu..or fi de decor.Sau pentru musafiri!
Mai da-i si-n pula mea de farisei.
Ca sa revin si la oile noastre,ma cam seaca si toata popimea ortodoxa romana in frunte cu Gunoiul preafericit.Sint semidocti,murdari si beutori.Escroci si profitori de darnicia credulilor.Putini sint calugarii cu adevarat eruditi care inteleg ceva din toata faza asta religioasa si existentiala.Restul- sint amploaiati publici,cu carte de munca,salar,orar de lucru si tarife.Au demitizat totul.Slujba de inmormintare costa atit,cununia atit iar acatistele atit.Ai...bine.N-ai...ai belit-o.Doar nu mai face nimeni popie voluntara.Burdihanul trebuie ingrasat si vila ridicata.Preotii nu mai reprezinta nimic sfint.Reprezinta doar Institutia bisericii.
Am fost si sint sceptica in privinta necesitatii unui intermediar in comunicarea individului cu Divinitatea.Oricare ar fi ea.De asemenea,locul Divinitatii in viata noastra se stabileste individual,in functie de axeologia personala.
Si inca ceva:cea mai de apreciat virtute este pudicitatea sentimentelor legate de religie si patriotism.Nici macar nu trebuie pronuntate cu glas tare.Niciodata.
"Dar imi asum insuccesul come - de Dinu Lazar la: 28/03/2004 11:29:11
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Din pacate in Ro nu exista agenti, in sensul occidental si cunoscut al cuvintului; eu, cel putin, nu stiu sa fie.
Au fost ceva incercari dar au cedat nervos.
Exista niste agentii de imagine, la care daca vine clientu` si daca se intimpla sa aiba nevoie de ceva cam in stilul pe care l-ar face unul sau altul, ar exista o sansa de un job. Dar acelea sunt mai mult agentii de stock, comenzile foto sunt sub 1 la mie din cifra lor de afaceri.
Afara sigur ca exista agenti, dar cine sa fie interesat sa promoveze un roman, caci scoala de fotografie romaneasca, daca exista, e absolut necunoscuta.
Nu, din pacate fotografu` roman, ca si actoru`, ca si alte categorii de artisti, ca si graficianu`, , prefera in general sa fie agatat undeva cu o slujbulitza chiar prost platita si sa mai impuste francu` la niste ciubuce, ceva.
Nu e coapta ideea de a exista fotografi independenti, si nu exista zile de vazut book-uri la agentii, si nu exista joburi pentru ca o firma prefera sa cumpere un aparat digital sau un scaner si sa scaneze florile si foile de salata, decit sa faca apel la un fotograf.
Stiu o firma cu profituri de sute de milioane de dolari care a scanat cu un scaner niste boabe de cafea, preferind o solutie gratis in house decit sa faca o fotografie cu un fotograf.
Nici sa stringi zece fotografi mai cu motz si sa puna fiecare o suta de dolari pe luna si sa se faca un plan de marketing si sa se ia un sediu central si o secretara nu se poate... am incercat...
Suntem la nivelul "merge si asa", dar ce e drept am depasit nivelul "sa moara capra vecinului", acum suntem la faza "sa moara si vecinu`".
Ar fi multe de zis.
De facut, mai putine, sau eu nu vad ce s-ar putea face.
Parerea mea e ca nu le pasa la meseriile astea mai liberale ce se intimpla, cum se intimpla, ce se poate face, cum sa se distinga o problema si cum sa se rezolve ea. Nu am vazut nicaieri niciodata pe Internetul romanesc discutii legate de aspectele materiale si financiare si de marketing ale fotografilor romani, deci asta ma face sa cred ca totul e OK si ca ce este asa trebuie sa fie si ca eu sunt ala fara o doaga.
#12953 (raspuns la: #12939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu am plecat acum 4 ani in ge - de (anonim) la: 09/04/2004 15:56:19
(la: Tot mai bine in Romania, oare?)
eu am plecat acum 4 ani in germania ca si au pair. decizia de a pleca am luat-o foarte greu. acum cand ma gandesc la acel timp ma bucur ca am decis in acest fel. prima noapte petrecuta in strainatate, departe de familia mea am plans. intre timp am invatat sa cunosc tzara, oamenii, limba...mi-am facut noi prieteni, am inceput sa studiez...mi s-a schimbat viatza complet...si eu m-am schimbat in mod radical. din fata timida de la inceput am ajuns sa ma transform intr-o persoana care are incredere in ea, care stie sa ceara ce e al ei, care lupta pentru un viitor al ei mai bun. bineantzeles ca mi-e dor de tzara!dar...de fiecare data cand merg in vacantza in ro imi doresc dupa o saptamana sa ma intorc in germania. motivele sunt mai multe: lipsa de nepasare a oamenilor in "functzie"(de exemplu o simpla vanzatoare)fatza de nevoile, cererile omului de rand. doresc sa spun ca in germania nu esti trimis de la ghiseu la ghiseu, ti se ofera solutzii de rezolvare a problemei pe care o ai...un neamtz te trateaza cu mult mai bine si mai politicos decat un concetatzean de al tau. pacat! asta ar fii doar ce imi trece acuma prin cap cred ca as gasi mai multe motive de a ramane in strainatate!
catzi bani ai nevoie de a trai bine in tzara? la intrebarea asta nu stiu ce sa raspund insa stiu un lucru: cei care se intorc in tzara cu bani nu au avut niste joburi de vis pe meleagurile straine! au dat probabil cu sapa, au facut curat prin nu stiu care case...au castigat un salariu de nimic (prea mic in comparatzie cu ce ar primi un localnic in mod legal), au tremurat sa nu fie prinsi ca lucreaza ilegal, au renuntzat la o gramada de lucruri doar ca sa puna banutz langa banutz,ca pe urma sa se intoarca in tzara si sa se dea mari cu ce au realizat! hmmm! asta nu e viatza in strainatate! mai bine fruntash la tine in sat decat codash la orash!
Gasirea unui job in Romania - de Daniel Racovitan la: 30/04/2004 09:17:55
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
O poveste reala:

O tipa romanca a facut MBA-ul in State, cu specializare in turism. A lucrat cativa ani ca manager la un hotel din las Vegas, pe un salariu care il da pe spate pe oricare dintre noi, si unde a acumulat o multime de experienta occidentala.

Intr-o buna zi, ce s-a gandit: ma, trebuie sa fac ceva pentru tara in care m-am nascut, cu competentele si experienta mea am sa pun osu' la dezvoltarea turismului romanesc. Nici una, nici alta, isi da demisia si vine in Romania sa mute muntii din loc, precum brigadierii odinioara...

Dupa patru luni de cautari inca nu isi gasise nici un job. Era prea calificata. In disperare de cauza, se duce la un targ de joburi pentru tinerii care vor sa se intoarca in Romania, organizat in Bucuresti. Si-a gasit ea job? Siiigur ca si-a gasit. Este vorba despre un post in ministerul turismului, cu salariu de trei milioane de lei. Este ea patrioata? Este... Este ea traitoare de pe azi pe maine, pe o leafa de mizerie? Este...

Well, cei care va ganditi sa va intoarceti, ganditi-va de zece ori; s-ar putea sa nu mai intalniti vreodata in viata sansele pe care le aveti acum.

Facand o facultate in Occident v-at pregatit pentru Occident. Societatea romaneasca este prea infantila ca sa va accepte. Nu ati mancat suficient salam cu soia.

.....................................................................................
Ce-o mai face domnu' Melcu?

Invatamantul e la fel peste t - de alexbrie la: 15/06/2004 15:42:48
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Invatamantul e la fel peste tot, pana in facultate... Din facultate, insa, lucrurile se schimba radical.
Diferenta importanta o constituie mentalitatea. Materiile predate sunt poate similare; profesorii... desigur, mai motivati afara, desi si in tara am intalnit cativa profi extrem de motivati, devotati si amabili; in Franta, ca sa schimbi o vorba cu profesorul este nevoie de vizita la biroul sau, eventual precedata de un email. La noi am intalnit destui profesori cu care puteai discuta in ore sau pauze, pentru a-ti clarifica sau explica parti din curs. Desigur, nu prea se pune problema vizitei la biroul profesorilor; majoritatea sunt ocupati, stresati sau neinteresati; la emailuri nu iti raspunde nimeni, macar pentru o confirmare.. Exceptiile sunt rarisime.
Ca sa revin la problema mentalitatii: cam ca in toate domeniile, la noi invatamantul e pus sub semnul provizoriului; ceva ce faci inainte sau in timpul unei slujbe. Important e sa te vezi cu patalamaua in mana; nota nu e chiar importanta, cata vreme te stii cu diploma de inginer. Suntem o societate pusa pe acumulat rapid calitatea vine undeva, in urma experientei sau a istetimii. Nu esti angajat daca nu ai experienta, pe care, desigur, o obtii doar daca ai fost angajat. Un cerc vicios din care ai scapat daca ai fost inspirat sa iti gasesti joburi ca student. Remarcati chiar ca in vocabularul tineretului nu se mai utilizeaza atat de des "slujba" cat "job" (un fel de slujba, desigur, dar.. mai scurta, poate ceva mai neserioasa...).
Si iata ca multi studenti(calculatoristi, ca mai ales pe ei ii stiu) se angajeaza. Daca nu o fac, nu prea vor avea ce scrie in CV. Pentru ca pe nimeni nu intereseaza note, medii, prezentari stiintifice, activitati extrascolare. Salile de cursuri se golesc(in anul 1 nu aveam loc in salile de 120 de locuri); in anul 4 incapeam pe jumatate din primul rand...
Spre deosebire de noi, pusi pe acumulat cat mai rapid (calculator, celular, masina.. toate astea cer bani, deci joburi), "afara" lucrurile stau altfel. Siguranta zilei de maine, croita in decenii de prosperitate, motiveaza studentii sa stea la cursuri, sa capete o alta mentalitate, care la absolvire sa le permita obtinerea nu de "joburi" ci de CARIERE.
Call of the wild - de Little Eagle la: 11/08/2004 02:34:05
(la: Nu stiu ce sa fac ?!!??)
Care 4 you(elev),
Cum simti in tine,aia faci,pleci ori ramai,mai vii ori stai,e uneori greu sa te decizi...parca nu stiu...mereu am tot zis ca plec din cafenea si mereu am revenit...dar e altceva,o alta situatie.
Cand faci pasul al mare te gandesti de 2 ori ,dar apoi te mai gandesti si la v iitorul tau...cum il vezi in Ro?Pt. ca pe acilea..e cam greu sa faci ceea ce visezi,si nu cresc banii in copaci si the streets are not paved with gold,my friend.
Ori esti norocos si nascut sub o zodie buna si ai usi deschise fara sa bati la ele,ori...mori de foame sau ai servicii care nu -ti dau bani indeajuns sa existi de unul singur...daramite sa mai ai si sotie si ...copil.E un sfat.

Sa nu discutam ...cum e-n Arizona ori oriunde in USA,e prea devreme,daca vii aici nu prea cred ca vei avea ...timp sa vizitezi tara...pt. ca vei munci poate 2 joburi si nu va fi poate de ajuns.Mai gandeste-te ,fii sigur ce vrei sa faci,azi nimeni aici nu te ajuta ca pe vremuri...in cazul meu de refugiat politic,cu bani,chirie etc.Pana faci pasul,mai gandeste-te,e sfatul meu dar nu-ti voi influenta niciodata opinia.Faci cum vrei si crezi,esti stapan pe viata ta si nimeni nu are dreptul sa -ti schimbe gandul.

By the way,Arizona(the desert)is amazing!!!!!!!!Multi amici indieni americani traiesc acolo....e un loc sacru si simti in tine asta.

LOVE&PEACE brother,
Ozzy























daca - de (anonim) la: 05/09/2004 20:51:36
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
in Romania ar muncii alte joburi (mai bune) decat muncesc acolo nu crezi ca s-ar intoarce? Macar acolo au o sansa mai mare de 3% sa se realizeze.
#21124 (raspuns la: #15077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu am fost ajutata, la inceput... - de Jimmy_Cecilia la: 13/09/2004 19:51:09
(la: Ajutorul primit)
in 1973 când am debarcat prima data in FR, am fost ajutata de catre romani sau cupluri franco-române care au cunoscut in timpul studentiei (inainte de 1944) membrii ai familei mele, in RO, prieteni si camarazi ai unchilor mei...
(am zis bine "camarazi"... :)), nu-i nici o gresala)
primele zile am stat la ei, m-au condus la toate administratiile sa fac necesarul pt obtinerea statutului de refugiata politica, mi-au imprumutat bani, mi-au imprumutat sau dat mobile, asternuturi si lingerie de casa,
m-au indrumat cu sfaturi
au pus toata comunitatea româna in curent pt cautarea unui serviciu, ca de altfel l-am gasit dupa 7 luni, ca responsabil de fabricatie si cercetare intr-o uzina mica de vreo 60 de persoane, in regiunea pariziana...
In timpul celor 7 luni, pâna am invatat limba franceza,
tot prin comunitatea româna, am avut diverse joburi : menaj, muncitoare, desinatoare tehnica
Gasirea unei locuinte, invitatii la masa, vacante pe valea Loirei in rezidenta lor secundara, etc, etc

Din pacate, romanii acestia fiind mult mai in vârsta decât mine, au disparut acum
Cred ca fara ajutorul lor, as fi razbit dar mi-ar fi fost mult mai greu...

La rândul meu si eu am ajutat pe altii, asa cum am fost ajutata si eu...
N-am avut surprize cu cei care erau din familii cunoscute de catre mine sau familia mea...

Insa am avut surprize cu românii necunoscuti, care au reusit sa ma induioseze, pe care i-am ajutat doar pt ca sunt români.

Cred ca orice ajutor susceptibil de a fi dat sau primit depinde de persoane, de caracterul lor, de generozitatea lor umana si de corectitudinea de care sunt capabili de "a reîntoarce ascensorul", de personalitatea individului, de simpatia si impresia pe care o produce..

Nimeni nu trebuie sa considere pe ceilalti de fraieri, nici sa încerce sa profite.
Un ajutor primit nu trebuie uitat nici o data, si chiar daca nu este dat ca sa-ti creieze o obligatie, trebuie sa te revanshezi dublu sau triplu cand ai iesit la liman si sa fi recunoscator toata viata.
Numai in aceste conditii cei care au ajutat o data, vor continua sa ajute..
Si acum, am sa scriu si eu ce - de Ivy la: 16/09/2004 19:07:28
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Si acum, am sa scriu si eu ceva legat de subiectul asta, desi intrebarea este pusa celor ramasi acasa.

Sintem cu totzii la fel, si anume roamni. Plecati din tara sau ramasi in tzara.
Nu trebuie sa spun aici de ce am plecat eu, dar bazindu-ma pe raspunsurile date de familia mea ramasa in tara (sora, frate..etc), de prieteni ramasi in tara am un fel de raspuns pentru intrebarea "de ce nu au plecat unii sau altii". Asta nu inseamna ca se aplica la toata lumea.
Motivele sunt multe si pentru uni si pentru altii.
Ce ma lasa mereu fara replica este rautatea care apare printre noi, faptul ca sintem de acord cu un lucru doar daca simtim ca ne face noua bine, faptul ca nu putem sa spunem:"da, acel lucru pare a fi bun, desi nu mi se intimpla mie ci altuia", sau faptul ca azi sustinem un lucru sus si tare si in decurs de ceva..timp ne simbam total ideea.
Tare mult nu as vrea sa ma lungesc scriind minuni pe aici, dar tocmai mi-a venit in cap o poveste pe care trebuie sa o spun.

Deci, familie din romania depune dosarul pentru a emigra cu 4 ani in urma. Din fericire pentru ei, au o multime de oameni apropiati in tzara in care doresc sa emigreze. Li se spun povestile fiecaruia fara ocolisuri fara ascunzisuri. Li se spune ca nu e usor, ca e greu..ba mai mult li se spune sa nu o faca, sa nu emigreze. De ce?? Pentru ca erau oameni obisnuiti cu: "unchiul in functie mare; tatal presedinte in...XX partid, mama sefa..ZZ" ; pentru ca ajunsesera sus, nu muncind ci prin cunostinte..(nimic de acuzat pentru ca in general cam asa se intimpla pe acasa..nu vreau sa supar pe cineva, dar asa se intimpla, stim cu totii)..deci, li se spun toate aceste lucruri. Oameni nu asculta, unul din membrii familiei are sansa sa calatoreasca in tzara respectiva sa vada cum este. Vine, vede..decide.
Anyway, emigreaza intr-un final. Aterizeaza, sunt primiti, asteptati, ajutati. Zile, saptamini ponegresc romania care e de kkt, nenorocire, mizerie, oameni de proasta calitate..etc, etc..
Cei din tzara in care au emigrat asculta, marea majoritate nu sunt de acord cu ponegririle aduse romaniei, pentru ca ce nu stiu cei ramasi in tzara este ca: cei ce au emigrat isi uibesc tzara de un milion de ori mai mult, sunt mindri ca vin de acolo din romania, sunt mindri ca sunt romani. Probabil ca dorul, departarea au adus aceste sentimente la un maxim..nu se stie, nu are nimeni nici o explicatie si nici nu icred ca cineva incearca a gasi o explicatie.
In acelasi timp cuvintele despre noua tzara sunt nemaipomenite..:e frumos, e superb, e perfect..." Li se spune din nou ca e greu...ca au de munca..
Deci..zilele, saptaminile trec. Noii veniti asteapta ajutor zi de zi..ajutorul vine din partea prietenilor in prima saptamina, in a doua, in a treia...hai mai fac toti inca o tura..:-) dar se plictisesc si ei, au altele pe cap...noii veniti trebuie sa porneasca pe drumul lor, trebuie sa se lupte, trebuie sa se adapteze..sa invete, sa gaseasca job, sa etc, etc..daaaar e greu, si unchiul nu e pe aproape, nici tatal din partid, nici matusa, nici sora..uffff e greu in alta tzara. In romania parca era altfel..:-), era un pic mai bine..si tzara asta a inceput sa fie cam oribila...banii se duc..
Prietenii le gasesc joburi, nu de soatat bude neaparat, ci de exemplu vinzator intr-un elegant magazin..."wow...raspunsul este..nu exista cuvinte:" jobul e injositor"..si este refuzat..
Prietenii se retrag, au altele si nu au nevoie de asa ceva..
banii in continuare se duc..se tot duc, si tara respectiva incepe sa puta, e urita, e mizerabila, oameni cunt cumpliti, strazile groaznica..Romania incepe sa fie roz, superba, minunata...Ok...e bine ca nu-si mai ponegresc tzara..e totusi un pas...dar ei trebuie sa ponegreasca ceva..deci de ce nu tzara de adoptie?!?

So anyway...dupa niste luni bune au fugit in romania...da..pur si simplu fugit. Fara a plati rent, lumina, gas..fara a isi achita credite, fara nimic...ba chiar facind magarii si chiar si acum in romania find isi trag bani pentru alocatia copilului..Da, bani care tzara de adoptie, guvernul tzarii respective ii varsa in contul lor..so..

Dar au ajuns in Romania, si a inceput nebunia, a inceput ponegrirea celor ramasi in tzara respectiva, au inceput sa se bata in piept ca multi care au scris aici pe site rautati despre cei ramasi in tzara..

Cei ce spun rautati la adresa celor plecati si invers, au deci motive care uneori nu sunt de mare bun simt..

cu respect pentru cei ramasi (ca sunt curajosi) si pentru cei plecati (ca sunt foarte curajosi)

Ivy


#22509 (raspuns la: #22475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hmmmm, anonimule... - de mirelavus la: 17/09/2004 03:23:43
(la: Ajutorul primit)
Poate ca trebuia doar sa cumparati o mica piesa, dupa care acel computer se putea folosi. Ati intrebat ce are? Apoi, in componenta unui computer intra si monitorul, care costa o gramada de bani. Nici acela nu se putea folosi? Sau vroiati sa va dea un computer de firma nou noutz?? Ha? Noi am adus computerul pe piese din Romania si am cumparat monitor si carcasa aici. Nu ne-a dat nimeni nimic de pomana. Sigur ca am primit ajutor, dar nu mura in gura si n-am asteptat niciodata sa ne pice sau sa stam in spinarea altora. Vezi..aici depinde de ce intelege fiecare prin "ajutor"....
Iar in privinta asigurarii, aveau dreptate, costa o gramada de bani si probabil ca ei avand mereu joburi, de obicei acestea sunt platite de companie si in mai mica masura si de angajat. Probabil nu s-au gasit niciodata in fata situatiei de a cumpara acesta asigurare (de a o plati singur) asa incat nu au stiut ce sa va raspunda. Sigur ca se puteau interesa pentru dumneavoastra, dar repet: cine sunteti dvs? Nu va puteti interesa si singur?
Tomorrow Never Dies!
#22590 (raspuns la: #22526) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca asa-i pe la 35 ce faci la 44 ? - de Michaela la: 23/09/2004 18:23:03
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Ah ce as dori sa mai am 35... dar nu se mai poate, timpul din pacate nu-l putem intoarce, ceasul il putem da inapoi dar timpul nu ... asta este

Uite, eu pe la 30 de ani ( adivca in '90-'91) am vrut sa emigrez dar sotul meu nu a fost de acord asa ca am ramas in Romania...
De profesie sunt inginer... si pe deasupra chimist, cu o specializare pentru care in orasul meu cu greu gasesti un alt job ( poate numai daca as fi facut cu totul altceva)...In perioada anilor 90-95 ( adica inainte de a implini fatidicii "35") joburi nu se prea gaseau pe la noi ( oras de provinicie (de !!! nu ca in capitala ). Si in '95 ( inainte cu doua -trei luni de "35" ) o mare companie americana a organizat un mare concurs pentru ocuparea a cinci posturi de manageri si supervisori ... Ce sansa mi-am spus, "asta e rapidul vietii tale, vine o singura data" si am trimis CV in limba engleza (pentru o companie ce urma sa functioneze in oraselul nostru de provincie) pentru supervisor ( la manager nici nu indrazneam sa visez!!!)... Am fost selectata totusi pentru concursul de manager, am dat 4 teste in limba engleza, aduse cu avionul din Irlanda, si din patru sute de candidati am fost selecata intre cei 40, am fost la interviu si apoi pauza... Marea companie nici macar nu ne-a trimis un raspuns ( ceva de genul " Sunteti in baza de date, etc"

Au trecut anii, lucrez tot in acelasi job, sunt multumita caci imi place ce fac si in rest ... sentimentul ratarii?
Stiti care este ultimul banc despre ingineri care circula pe la noi ?

Ala cu "Lasati-l saracu ca n-are de unde. Are parinti ingineri"

Acu' va las ca mai am de facut si ceva de mancare ( cartofii aia la cuptor de la meniuri culinare).
Sa auzim numai de bine.
Michaela
Pentru anonimul din canada - de valico la: 24/10/2004 04:43:04
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Nu cunosc realitatea din societatea romaneasca emigrata in Canada.Desi ma indoiesc ca ar putea fi foarte diferita decat cea din Irlanda.
In 2001 cand am emigrat in Irlanda, cu sotia, un coleg de birou de la Tuborg a emigrat in Canada tot cu sotia.
Desi foarte buni profesional, primele care au gasit employment in tarile gazda, au fost sotiile noastre.Femeile sunt mai usor acceptate de bastinasi din emigratia pe care o receptioneaza, pentru ca romancele se fac placute usor si sunt muncitoare.
Bineinteles ca exista miracolul de "a avea".
Cand sotia mea are 28 si arata sexi, iar proprietarul hotelului la care e Manager, si a altor afaceri la care colaboreaza, are 36 de ani, simpatic, cu Ferrari, Jaguar XJ6 Sport, 7 case in toate tarile,normal ca poti deveni usor gelos!
Cat despre 911 nu am auzit situatii reale pana acum!
Bineinteles ca sunt femei romance care vor sa aiba mai mult: o relatie in care sa beneficieze si profesional, si material, si dpdv al familiei.
Eu cred aici, ca daca vrei sa concurezi cu alti barbati, trebuie sa recunosti ca ar putea fi o competitie intai.
O femeie compara mai mult sau mai ptin instictiv ceea ce are ea in familie cu ceea ce au altii in familiile lor.
Daca gaseste ca relatia ei cu sotul e perimata si arhaica, plicticoasa, fara pic de "flacara", pe toate planurile, inclusiv sexual, fii sigur ca va cauta sa o obtina de la un alt barbat.
Aici nu sunt deloc suparat nici egoist. Ca si barbatul ,femeia are tot o singura viata, asa ca de ce sa nu traiasca la maxim.
Sunt de parere ca trebuie sa fii competitiv ca sot. Sa aduci si bani buni in casa, mai multi ca sotia, asa cum e cazul meu, sa stii sa nu o plictisesti, sa creezi o atmosfera placuta,sa fii bun tata, etc.
Stiu irish, drept, nu romani, care discuta pe fata despre asta.
Sotia ii poate spune in fata sotului, ca aduce in casa bani putini, sa-si schimbe serviciul, sa-si caute ceva mai bun, etc, etc.
Cred ca sunt aprecieri constructive, iar efectele se vad la ei.Au familii indestulate si sanatoase, nu divorturi. Sunt foarte seriosi in casnicii, peste 70% detin proprietati si masini ultimul racnet, iar viata care o duc e ca in filme.
Nu vad nimic rau in a lua lucrurile bune de la ei, de a" colabora, coopera", in vederea obtinerii celui mai bun produs, in mica "intreprindere" care e casnicia.
Consider ca vorbim totusi despre casnicie, ca un rezultat practic de o viata a unui om. El poate arata esecul sau succesul respectivului.
Ce conteaza cate compromisuri trebuie sa faci, daca ajungi cu bine la succes, "at the end of the day"?
Incapatinarea si prostia sotului roman, de a nu accepta si solutia femeii, mi se pare stupida. Daca e eficienta economic si se justifica in toate efectele ei, solutiile femeii trebuie aprofundate si implementate.
Pana la urma nu inteleg de ce conteaza cine a avut ideea de inceput daca totul a iesit bine?
Adica fac o firma, sotia are ideea de a creea un produs nou, revolutionar, etc, il producem, vindem, ne imbogatim, si cand sa traim viata, n-o sa pot sa ma bronzez pe o plaja super, pt. ca nu o sa pot dormi noaptea ca a venit cu ideea intregului business sotia si nu eu.
Stiu, unui romani ar face asta! Nu eu!
Ce pot sa spun este ca barbatii romani nu sunt competitivi, in societatile occidentale. Se asteapta sa le vina totul pe tava, si joburile si femeile.
Si daca nu vin pe tava, sunt acri strugurii.Aceeasi problema ca si cei care stau in Ro. Nu sunt destul de motivati sa ia un job, sau o femeie.
Considera ca e sub demnitatea lor sa o ia de la "0",in tot, de la a cauta un job, la a cuceri o femeie.
Ce vrei, motivatie romaneasca:" mi se cuvine, la cat de bun sunt, de ce nu-mi da job-ul ala mie, si-l da la nemermnicul ala de national", sau :"Ce face asta fite cu mine, ca eu sunt un super, nici nu ma merita!"
Atitudine despre viata total gresita, adica "romaneasca"
Ideea de "a i se cuveni", totul, fara eforturi, e perimata stimati concetateni (barbati)!
Canada ca si Irlanda, si alte tari "vestice", permit aceasta competitie sa fie deschisa, femeia , ca si barbatul, isi poate alege in asi face casa cu orice barbat/ femeie, pe masura dorintelor, si motivatiei de a-si realiza aceste dorinte, in baza unei motivatii pe masura!
Ca in sloganul acela publicitar pt. Nike:"Daca vrei .. poti!"
Asa imi explica sotia:"Are masina de servici un Audi A8, masina care are un pret pe la 110-120.000 euro. Acasa are o Honda Accord 2L. Si imi spune:" Ce rost sa conduci/posezi o Honda Accord, chiar tehnic/estetic OK, cand exista un Audi A8. Prost sa fii sa tii cu toata ambitia sa conduci o Honda, dupa ce firma iti da un Audi A8.
Cam asa si cu sotii, ce nevasta crezi ca va sta casatorita cu un sot "depreciat estetic/moral-in conceptii, atat timp cat exista alti-"Audi A8", care se conduc super, si arata si mult mai bine, si in care arati de milioane ... $$$$$-cum spui tu.
Iar despre barbati, ca ar trebui sa faca bani? Normal ca ar trebui sa faca, tu ce propui, sa stea acasa sa creasca copiii?, sa "frece menta"?,adica tu propui sa nu faca bani?Adica pt un barbat , a face bani ar trebui sa nu fie pe lista proritatilor?
Te inseli, si in al doilea rand, eu nu fac bani numai pentru ca nevasta mea cheltuie 2000 euro pe credit carduri si eu trebuie sa le acopar, ci pentru ca imi place sa fac bani, iar ceea ce cheltuie ea, vreau si consider ca e "maruntis", in comparatie cu ce pot si cu ce intradevar fac eu!
La inceput, cand castigam putin, ma enervam sa constat ca sotia a cheltuit pe credit carduri o gramada de bani, dar acum incerc sa creez mult mai multi bani decat cheltuie ea , si decat are nevoie familia.
Atat timp cat ies in topul accestor cheltuieli cumulate, prin ceea ce castig eu , sunt ok, si sunt mandru ca familia mea isi poate permite toate astea, prin munca mea, si a sotiei, si nu incerc sa separ sa vedem cat castig eu si cat de putin sotia.
Pentru mine a devenit o competitie cu mine insumi, sa pot sa am succes atat in cariera cat si in familie.Cum ai sti cat de competitiv esti daca nu ai in viata asemenea"teste".Adica iti raspund tot eu!
Romanul se lasa pe o ureche: "Las ca merge, si la servici si acasa aceeasi placa!" Metoda lasatului pe o ureche, adica a dormi in front.
Pe aici nu se practica asta! Sorry! Aici daca dormi in front o ora, te "fura" bill-urile, iti "fura" vecinul nevasta, si stai in strada, sau la 911.
Propun la toti barbatii RO, sa se trezeasca la realitate, sa dea praful la o parte, e 2005 soon!
Lipsa de competitivitate romaneasca e de poveste. Am verificat-o chiar ieri. Dau sa transfer bani intr-o banca RO. Ma uit on-line, banii plecati din contul meu. Peste 10 zile banii s-au intors din Ro. Sun la banca mea, mi se spune, ca banca Ro, a spus ca IBAN-ul nu este valid. Sun la Banca Ro, greseala RO, banii au trebuit retreansferati catre Ro.
De la B, mi se spune ca vina ar apartiner bancii de aici. Iar banca mea, care e super intotdeauna, si care imi transfera on-line 10000 dintr-un cont in altul si la 2 noaptea in 10 secunde, spune ca intotdeauna relatiile cu RO, au "scartiit".
Cu parere de rau am incercat-o chiar pe pielea mea.
Deaia nu m-as mai intoarce acasa! Mie scarba , toate bune!!
Ar trebui sa incerci, am auzit ca si in Canada se castiga bine, .. ok, nu ca in Irlanda, dar multumitor!
#26076 (raspuns la: #25844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Amicului din Irlanda - valico - de (anonim) la: 01/11/2004 05:30:30
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Fiecare traieste viata la maxim - dar nu materialul se pune mai intii - nici cu 10 joburi de director nu platesti o sanatate care scirtziie si nici masinile de marca la superlativ nu inlocuiesc sentimentul veritabil - si nu teatrul (iubirea - vesnica polemica). Eu cind am spus toate cele am facut o referire la Germania unde se fac $$$ de nu se poate - avind in vedere factorul om . Ei bine - unde carutza cu bani se rastoarna in curtea ta nu sint probleme de parsivenie sau de sistem - fiecare isi vede de treaba si figurile nu tin. Peste tot in lume se fac bani -numai oamenilor li se dau 1, 2 sau mai multe degete. Unele iti iau toata mina altele iti iau o grija altele te fac sa ai griji altele te elibereaza complet de ele -iti iau tot. Asa ca faptul ca ai o nevasta care te iubeste cu adevarat este norocul tau. Felicitari ptr voi doi. Fiecare isi traieste viata la maxim - indiferent de cum o face , cu mijloacele pe care le are - cu 10 sau 1000 $ , o traieste si se simte fericit in universul lui. Nu chestia materiala face o pereche - de cele mai multe ori se porneste de la 0. Chestia e sa continue si cind nu eesti in virf la capitolul $. Asta e boala de care sufara multe femei -romancele nu fac exceptie. Considera dragostea un tirg si actioneaza in consecintza. Nu uita - nu $ il face pe om - omul daca e om e si in santz si la receptia ambasadei Frantei. Iti pot da exemple daca vrei . Iti doresc sa fii tot timpul in virf si sa nu ai "vai" in sucesul financiar. Nu pun mina in foc ptr nimeni -acolo se vede cu cine navighezi pe oceanul vietii - si la bine dar mai ales la rau. Chestia cu berea a fost o metafora ca sa intelegi diversitatea dar si principiul.
Toate sint legate. La mai mare si ptr micutzul Irish- salutari de la nenea din Canada. Nu ti-as dori sa suferi vreo deceptie -eu iti vorbesc de realitate nu la modul singular - si asta apropos la conceptia Danielei. Ti-o confirma si romancutzele de treaba de aici de pe acest forum - se pare ca nu lipsesc - si ele cunosc despre ceea ce va spun - asa ca nu e nici o tragedie - eu nu fac decit sa readuc aminte ca lucrurile stau altfel decit multe femei (si romance) ar vrea sa arate (show -ul lor s-a cam desumflat - colegele lor-LMC, Belle.. spun ca traducerea e alta) :)
In ceea ce ma priveste traiesc viata spre multumirea mea si nu mai maninc tot ceea ce zboara -am inceput de multisor sa simt ca am un cap pe umeri asta nu ca masura preventiva impotriva unei eventuale ploi ce ar risca sa intre pe git :)
Nazdoroblia, Prosit! (Becks)

Un romanas din Canada

#27126 (raspuns la: #26769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
valorile morale - de L la: 04/11/2004 09:45:02
(la: Alegerile in USA)
Ce nu pot sa inteleg este lipsa ratiunii la multi dintre cei care au votat pentru Bush pe "valorile morale".

Cum ma afecteaza pe mine, in viata de zi cu zi, sau economia globala, sau politica globala, ca unii sint homosexuali ? sau ca femeile care nu-s pregatite sa aduca pe lume un copil, sint libere sa aleaga ? cit despre pedofilie, zoofilie etc nu prea inteleg, incercati cumva in mod finut sa bagati "intelectualii" in aceeasi oala ? ca paranteza, din cite stiu eu astea nu-s acceptate in mod universal.

Sint acestea, totusi, mai importante decit stabilizarea economiei, imbunatatirea sistemului de health care, a educatiei ? Oprirea fluxului de joburi care pleaca in tari unde mina de lucru e mai ieftina ? Stoparea lui Big Brother, evidentiat de articole trase direct din "1984" ("Patriot Act", "Clear Skies" etc) ?

Evident ca echipa Bush a simtit de unde bate vintul si a pedalat pe valorile morale, caci sint singurele impotriva carora e greu de invins cind e vorba de credinta nu de ratiune. Cu toate ca si minciuna, inselaciunea si omorirea a 100.000 de oameni intr-o alta tara bazat pe acestea, nu sint chiar exemple de moralitate, dupa mine. Dupa demolarea Irakului, firmele americane s-au adunat ca mustele pe rahat sa participe la "reconstructie" si sa ia parte la ospat. Cam cum credeti ca s-au alocat prioritatile acolo ? Cumva, eu nu vad un motiv de mindrie in "razboiul" asta, dar Bush a spus ca va continua sa aloce 30 de miliarde catre "razboi".

Dar nici o problema, poa' sa faca ce vrea cu politica aia a lui si cu lumea in general, noi sintem cu ochii pe homosexuali, nu care cumva sa se insoare, asta e problema de baza a lumii.
#27610 (raspuns la: #27607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anti-americanismul - de (anonim) la: 05/11/2004 07:02:16
(la: Alegerile in USA)
The american dream nu cred ca mai exista. Asta a fost cu ani in urma cand era Clinton la putere si totul era in floare. Dupa ce a venit dobitocul asta de BUSH toate s-au dus de rapa.El muta fabrici cu totul in Mexic sau da joburile americanilor in computere pentru a le face indienii. Tara a saracit de cand el e la putere si sant oameni care ajung homeless pentru ca nu au servici. Bush e insetat de putere si pornit la razboi cu toate popoarele care zice el ca ar avea "arme nucleare" . Asta a fost un motiv si cu Iraqul ca sa poata sa le ieie petrolul. Lui nu i-a pasat niciodata de omul de rand, ci numai de cei bogati. Nu stiu daca cineva mai poate avea incredere in asa o canalie ca el. Stau si ma gandesc. Oare 9/11 sa nu fi fost o inscenare a lui?
La unul ca el ma astept la orice. Oricum, the american dream este doar un vis care nu ne tine de foame. Realitatea e trezirea din vis, si realitatea este cruda.
#27745 (raspuns la: #27738) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspunsuri scurte (sau nu) - de Belle la: 13/12/2004 22:28:32
(la: Incremenirea in proiect...)
la exemplele date:

1. daca n-ar exista cozi nu ar fi nevoie de numere de ordine. e drept, cozile nu sunt asa de mari si nu se asteapta in picioare ci pe scaune, "privilegiul" de-a avea un numar de ordine impiedica pe cei "smecheri" sa se bage in fata. ce te faci insa ca la posta si la banca nu exista numar de ordine, si uneori poti avea doar o persoana in fata, alteori 15 si doar doua functionare care sa munceasca, si uite-asa ajungi sa stai in picioare la coada si cate jumatate de ora sau mai mult.

2. majoritatea serviciilor de Customer Suport creeaza joburi in India nu SUA sau Canada. intr-adevar, te scuteste de-un drum dar nu de prostie. inchipuiti-va ca vi s-a promis piesa de schimb pentru masina de spalat si cand sunteti informati ca vine abia peste 3 luni, la intrebarea "si eu ce fac pana atunci" Customer Suport nu are alt raspuns inteligent decat "nu folosi masina de rufe" ... cat pe ce sa le spun ca-n SUA nu curge Gangele si nu pot spala rufele la rau pana trimit ei piesa.
ca sa nu mai vorbesc de aceleasi servicii de Customer Suport cu meniuri atat de intortocheate de-apesi 1, 2, 3 etc timp de vreun sfert de ora dupa care mai astepti 20 de minute sa te conecteze cu "the next available operator"

3. garantia de returnare a produselor (nu mai tarziu de 30 de zile de la cumparare insa) poate fi intr-adevar foarte la indemana si mai ales convenabila. cunosc insa cazuri de persoane (nu romani ci "de-ai lor") care cumparau o rochie de 5000 de dolari de pe 5th avenue pentru nu-stiu-ce sindrofie si o returnau dupa o saptamana.... nespalata! au existat chiar reportaje pe aproape toate canalele de televiziune despre imbracamintea returnata si pusa inapoi in vanzare fara sa fie dezinfectata (si asta nu la "nelu si fiii srl" ci la magazinele mari si cu reputatie)
si-apropos..alimentele se pot returna daca au ambalajul original intact.
Merg acasa o dat pe an (am ap - de (anonim) la: 21/12/2004 18:56:59
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
Merg acasa o dat pe an (am aproape 4 ani in Spania) si vara asta mai mai ca n-as fi venit inapoi. Si asta ca sunt maritata cu un spaniol (si el a fost de 4 ori in Ro) si m-am integrat foarte bine aici. Datorita limbii (pe care o vorbeam cand am venit), am putut accede la joburi la care un emigrant nu are acces in mod normal. Imi continui studiile, adica fac un doctorat de lingvistica spaniola, am colegi, prieteni, etc. Dar ACASA e ACASA. De altfel, speram ca intr-o buna zi - cat mai apropiata - sa ne putem stabili in Pitesti. Eu voi lucra la Univ. iar sotul meu isi va deschide un bar - restaurant cu specific spaniol. Se va numi "EL QUIJOTE". Frumoase vise, nu? Pt. mine Romania e ACASA, chiar daca si aici ma simt bine. Sarbatori fericite tuturor!
#32082 (raspuns la: #31488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa visezi? - de veronesse la: 23/01/2005 16:57:10
(la: Merita sa faci ce iti doresti in Romania de azi?)
categoric merita sa visezi, visurile sunt o parte din a trai... si nu spun asta doar pentruca-mi suna bine. categoric cand visezi trebuie sa te raportezi la tot ce te inconjoara. sa iei in calcul c vrei: sa fii tu sau sa ai un anumit standard, e vorba d cat d pretentios esti cu tine insuti, e vorba pana la urma d a risca si a-ti asuma ceea ce risti... atata timp cat totul merita, nothing more to think about... simai e ceva, eu nu prea cred in joburi d viitor- ci doar in specialisti in viitor atata timp cat faci ce iti place si progresezi pana in panzele albe si esti bun... n-ai cum sa esuezi. cam cu probleme d-astea ma confrunt si eu... numai ca eu nu sunt prea pregatita sa risc sa fac ceea c sunt eu... ma lupt cu pragmatismul, ma doboara, ma ridic, o iau d la capat. mult succes!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: