comentarii

la gura sobei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Top 3 - de Dinu Lazar la: 05/12/2003 19:06:11
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In timpul unei filmari, am facut mai multe imagini "muncitoresti" cu oamenii de la trupa de teatru "voua"; imagini care s-au vrut apolitice, nu comuniste,nu capitaliste, si care sa faca misto de un mediu si de o stare care exista in orice hala de productie in care intri in Ro - exista un sentiment special pe care am incercat sa-l definesc; o sa pun pentru onor lunetishtii la www.fotografu.ro/lamunca citeva imagini muncitoresti contemporane, care definesc acel extraordinar si romanesc principiu de supravietuire: "merge si asa"
Am fost si am facut un reportaj acum citiva ani la uzina Daewoo de la Craiova; nu o sa uit niciodata figura unui specialist coreean, care in primele 24 de ore de stat in Ro era sa cheleasca si a invatzat bilbiind cuvintele esentiale, "nu asa" si "merge si asa". Trebuiau bagate niste boltzuri in pistoane; muncitorul roman lua ciocanul si triosc, baga boltzu; coreeanu se facea verde si spunea "nu asa" si muncitorul zicea vesel "merge si asa" ; adica ce sa incalzeasca el pistonu` si sa se friga sau ce sa dea cu vaselina pe boltz, daca poc cu ciocanu si "merge si asa".

Poza cu fumul si cimitirul si ogorul si taranul, mie mi-a placut oarecum pentru ca e foarte filmica si pare permanenta; adica mai sus de cimitir, e unu` care arde niste frunze, si intre fum si cimitirul de rigoare e unu` care ara impietrit pe vecie un coltz de ogor cu un cal si un plug de lemn. Mai sus e alt pamint frumos arat dar nu e al lui... Cum nu are spor acolo ramine in cadru intre fumul impietrit si cimitirul primavaratec. Copacul asimetric nu face decit sa imparta cadrul ca o tabla de shah. Exista miscare si impietrire deopotriva...dar poate toate astea nu le vad decit eu. De aceea e buna o discutie la gura sobei...
#6047 (raspuns la: #6034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
a emigra nu e in firea lucrurilor - de (anonim) la: 17/01/2004 13:58:21
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Bun gasit!A emigra, e ruptura de generatii,deturnare de seve.Circumstante,inconstientze,spirit de aventura..si uneori plan de viata.Curaj?Al disperarii?Si exista cu siguranta patrioti in diaspora (care au grija sa transmita o limba corecta si bogata, bucataria traditionala...copiilor lor).Nu e doar Romania un sat ci globul e un sat global.Nu cred, si asum ,ca trebuie sa ne vedem nici superioritati intelectuale(irealist)nici neputinte sociale si economice(termenii de comparatie-criteriile, mai bine zis....)
Inima buna si emigratia nu e oricum o solutie nationala ci individuala. Poate crestem copiii cu o alta mentalitate...mai justitie sociala, munca de echipa...si ne intaorcem acasa, unii dintre noi.Din dorinta de a regasi paucii scalciati de la gura sobei, vechi, cam mirositori ca toate amintirile neaerisite, dar ai tai.Poate de a ajuta la stabilirea unor noi conceptii, structuri sociale...fara sa confundam, in nostalgii lacramoase, tineretea, idealismul si vibratia altei varste cu tara in sine.
Gata acum,lunga viata in echilibru.

Alina Dumitrescu, mama a doi zmei care cresc in Canada
alidar_ca@yahoo.ca
#8166 (raspuns la: #8115) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Din dorinta de a regasi papu - de core la: 19/02/2004 00:45:51
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor)
"Din dorinta de a regasi papucii scalciati de la gura sobei, vechi, cam mirositori ca toate amintirile neaerisite, dar ai tai "

si botinele pe care le port acum tot ale mele sunt :))

ce multe topice despre emigrare! si campania asta impotriva tradatorilor de emigranti care n-au de nici unele pe unde s-au pripasit, nici macar niste papuci amarati (dar nu vor sa recunoasca), care abia ar astepta sa revina "acasa", toate tribulatiile astea despre lipsa de firesc a emigrarii si cat suntem de ticalosi ca am lasat bunatate de popor in parasire pentru un pumn de valuta la schimb...cui foloseste?!
Nici eu nu ma recunosc in tex - de mya la: 06/12/2004 03:19:18
(la: Generatia de afara)
Nici eu nu ma recunosc in textul de mai sus la toate chestiile. La foarte putine de fapt. Mai mult la faza cu Romania pe care o purtam in suflet, Romanie care revine in amintiri doar prin lucrurile placute insa realitatea cruda e cu totul alta. Ma gandesc la bunicii care nu mai sunt, la satele izolate de munte unde-mi petreceam vacantele si la puloverele pe care le tricotam la gura sobei (cand locuiam cu bunica)...soba, in care bagam cate un cartof sa se coaca (il haleam cu sare si unt). E vorba de o anumita atmosfera, de copilarie...de chestii care trezesc nostalgii.

Cat despre sarmale, slanina afumata, palinca si cozonaci...eu nu le duc dorul, din simplul fapt ca sunt vegetariana (de multi ani), nu beau alcool niciodata si nu mananc zahar sub nici o forma (bine hai...rar de tot, sa zicem o data pe an).

Nu visez sa ma intorc in tara cu bani ca sa-mi iau case, scule sau mobile tari. Nu mi-au lipsit multe in copilarie...si chiar daca mi-ar fi lipsit, nu cred ca as fi facut o drama din asta. Sunt doar niste lucruri, nu au suflet, sunt trecatoare. Aveam prieteni cu parinti bogati pe bune (sefi de gostat, macelari, securisti, etc.)...si totusi nu ii invidiam pentru masinile, casele si sculele pe care le aveau pustii. Erau prea simpatici si relaxati (nefiguranti). "Pustii" s-au carat toti peste granita, nu ca sa faca bani mai multi (ca nu era cazul, aveau gramezi) ci ca sa traiasca normal, fara compromisuri (precum parintii lor, deh).

Nu mi-e dor de manele fiindca nu le-am ascultat niciodata (decat cu forta) si nici nu salivez dupa...seminte (sa zicem ;-)).

E drept ca vorbesc cu parintii la telefon des (e ieftin, am prins o firma convenabila), ma vad cu ei prin webcam si "discutam" prin Messenger. Si apoi...parintii sunt fericiti, sunt inca tineri, foarte optimisti, activi (bani au fiindca lucreaza mereu in plus) si ma viziteaza in orice tara m-as afla.

Asa incat numai alienata nu pot sa zic ca sunt...din contra, sunt normala peste tot, sunt tot eu in fond, nu sunt altfel decat eram cand traiam in Romania.

Cat despre striptease...ideea nu e rea, chiar! Am vazut deja in ziare niste anunturi...voiau dansatoare exotica cica...hm. M-ar lua sigur, am facut gimnastica de performanta in copilarie, pot sa ma "sparg in figuri" la o adica. As scoate bani frumosi ;-). Numa' sa nu afle sotul meu ca i-ar cadea fata...oau, ce soc! Sa ma fac ca plec la facultate si sa ma invart pe bara aia verticala, ai?! Fata nevazuta a lu' Mya...misto de tot.

Stati mai frati romani ca glumesc...eu sunt aia cu manastirea...sa fim seriosi, zau asa. Auzi...exotica...ptiu drace :-)))).
#30802 (raspuns la: #30786) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragonfly - de carapiscum la: 09/02/2005 05:14:47
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
Uneori este asa precum spui, sau sa admit ca de cele mai multe ori. Cu toate astea nu trebuie uitat faptul ca cele mai grele munci fizice (uneori chiar si psihice pt. ca, nu-i asa, simtirea barbatului nu se poate compara cu a femeii- si invers) le presteaza barbatii. De aia femeile nu se ocupa de turnat betoane, de ridicat case din temelii, de asfaltat strazi, de construit si intretinut masini samd. Firea femeii este de asa natura ca pur si simplu nu are cum se ocupa de asa lucruri dificile fara a cadea lata. Exista si exceptii, insa astea doar intaresc regula. As vrea eu s-o vad pe femeia aia care isi pune sotul sa aiba grija de copii pt. cateva zile in timp ce ea se duce si sapa la gradina cu cazmaua in soarele dogoritor de vara. SI daca femeile in general se lauda cu faptul ca sunt cele mai bune in a oferi educatie copiilor, atunci de ce se mai plang de neputintele barbatilor care ar trebui printre altele sa faca si aceste lucruri pt. a le lasa lor ceva timp liber in plus? Nu cumva asta e doar o chestie menita sa-i puna in lumina proasta pe barbati si sa le dea femeilor satisfactia (indreptatita, dupa parerea lor) de a-si consuma timpul numai pt. ele? Ce vreau eu sa spun e ca depinde de la caz la caz si dupa cum se inteleg cei doi. Dar daca tu sau ea ati luat impreuna niste decizii intr-un anumit moment al vietii si dupa aia ati descoperit ca aveti alte prioritati in viata decat cele din inceput (deh, lumea se mai schimba, se mai emancipeaza, mai merge prin cele strainataturi, mai vede traiul usor- ca sa nu zic usuratic- al unor femei lipsite de scrupule si de bun simt pt. familia pe care au intemeiat-o, mai gaseste cu cale ca merita mai mult decat partenerul fiindca ea pune/investeste peste puterea lui de a "restitui"), deci daca prioritatile se schimba in timp, de ce nu mai ramane macar amintirea faptului ca inainte de a ajunge sa constientizam asta am fost niste persoane care ne-am gandit initial la binele familiei intregi si abia apoi la binele personal? Eu asa cred, ca atat femeile cat si barbatii ajung sa-si puna astfel de probleme atunci cand forteaza lucrurile si vor sa obtina in mod cu totul egoist ceva doar pt. binele si fericirea proprie, lasand la o parte binele conjugal. Asta am facut si eu intr-o oarecare masura, asta cred eu ca facem noi toti. Probabil un f. mic procent dintre noi este capabil de a tine cont de acest aspect pana la sfarsitul vietii. Fiecare vrea sa-i fie bine si, de cele mai multe ori, fara a depune un efort personal. Fiecare asteapta sa-i fie daruit din partea celuilalt, daca se poate fara nici cel mai mic gest de multumire. Doar auto/satisfactia si auto/suficienta de a primi pt. cine/ce suntem noi (si ce meritam) sunt vizate, atata tot. Stiti ce cred eu, ca daca lumea toata n-ar fi abuzat atata de mandria asta care mananca pur si simplu rarunchii societatii moderne si daca fiecare ar fi invatat sa plece capul acolo unde trebuie- si cand trebuie- astazi n-ar mai fi existat subiect de discutie pe forum aici.
Tu spui ca o femeie munceste mai mult decat un barbat de cel putin 3 ori... Pe ce se bazeaza afirmatia ta? Apoi cu ce suntem noi vinovati ca v-ati nascut neputincioase in anumite privinte?- fizic vorbind. Sau cu ce sunteti voi vinovate ca ne-am nascut noi barbatii fara capacitatea de purtare in pantece a copiilor pe care n-ii dorim? Si tot nu pot intelege de ce majoritatea interpreteaza copiii ca pe un balast/surplus/povara in viata lor. Oare nu sunt acestia prima si cea de pe urma posibila investitie care ne poate aduce bucuria si satisfactia unei vieti cu adevarat implinite? Sau ce ne impiedica pe noi sa ne ingrijim de copiii nostri si in acelasi timp sa ne ocupam si de noi insine? Sau de ce nu i-am implica si pe ei in viata noastra sociala si nu i-am trata ca pe niste membri viabili ai familiei chiar daca sunt bineinteles fara minte destula ca sa inteleaga ce se petrece cu adevarat? Cred eu ca aici se dovedeste discrepanta si parca irealitatea unei situatii existente de facto. Copiii au nevoie de la un capat la celalalt sa li se dovedeasca nu numai dragostea si purtarea de grija din partea parintilor lor, dar si tratarea ca membri cu drepturi depline si egale in lumea si la sanul familiilor in care au luat fiinta. Asa mi se pare corect si logic. Altfel riscam sa facem din ei niste dusmani atat ai timpului nostru, cat si ai lor insisi.
Pe de alta parte ma gandesc la cate beneficii poate aduce in viata unei familii un copil- ca sa nu spun de mai multi. Chiar daca greutatile intretinerii si cresterii lor par insurmontabile uneori, chiar daca regretam decizia luata de a-i avea, chiar daca..., chiar daca..., ce poate fi mai frumos si mai plin de bucurie decat zambetul minunat al acelei mogaldeti cu ochisori sinceri si curati, ce poate fi mai de vis decat sa te uiti dupa ani si ani in urma si sa-i povestesti "la gura sobei" nazdravaniile copilariei?... Ca doar de aia sunt nepotii atat de indragiti de cei batrani, ca abia atunci inteleg si ei (bunicii lor) frumusetea clipelor prin care au trecut ei insisi candva.
Am cunoscut in viata mea familii care au trecut prin pragul unui colaps total cand singurul lor copil s-a sinucis (sau pur si simplu a murit din stie ce cauze nefericite); am cunoscut deasemeni familii care n-au putut avea copii si si-au fortat norocul, ca sa zic asa, luand spre ingrijire copii de la casele ce se ocupa de adoptii; apoi am vazut in lumea asta secularizata in care traiesc si eu ca exista o multime de oameni dispusi sa-si lase averile cainilor si pisicilor (de multe ori viata lor se rezuma doar la a creste si ingriji animale) decat sa faca un bine unor suflete fara ajutor si fara posibilitati reale in viata. E adevarat ce am spus, prioritatile se schimba pe zi ce trece si nu mai suntem interesati de viata umana cat mai ales de cea animala (sau extraterestra, dupa caz). Indraznesc sa spun ca am cazut inca de multa vreme sub simturile animalelor pe care le ingrijim si le iubim parca mai mult decat pe ingerasii de care vorbeam- si sa fiu iertat pt. indrazneala asta, sa nu se interpreteze ca afront adus adevaratilor parinti. Spun acestea indreptand degetul unei maini spre acei prunci muritori de foame si de sete si al celeilalte maini indreptate spre cainii si pisicile care cresc cu carne si arata ca niste batoze de nu mai pot merge pe strada. Si in timp ce unii se scarpina de mizerie si de purici din cauza saraciei, ceilalti se gudura si se scarpina pe dupa urechi (sau se ling in dos dupa excrementele delicioase) din cauza puricilor la fel de grasi si de lenesi ca si gazdele lor. Nu spun ca animalele trebuie sa sufere si sa stea flamande, intreb doar unde a disparut simtirea umana si incotro se indreapta?
Concluzia mea este ca nu copiii sunt o povara pt. noi, ci noi insine devenim o povara pt. ei atunci cand ii tratam ca pe niste hoti/banditi ce ne fura timpul acordat EGO-ului.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#35732 (raspuns la: #35463) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
past & copy - de carapiscum la: 11/02/2005 02:28:13
(la: Copiii o "problema" de rezolvat...)
Retranscriu mesajul de mai jos pe care l-am trecut intai la subiectul "de ce traiesc femeile mai mult decat barbatii?".

Adresat lui Dragonfly:
"Uneori este asa precum spui, sau sa admit ca de cele mai multe ori. Cu toate astea nu trebuie uitat faptul ca cele mai grele munci fizice (uneori chiar si psihice pt. ca, nu-i asa, simtirea barbatului nu se poate compara cu a femeii- si invers) le presteaza barbatii. De aia femeile nu se ocupa de turnat betoane, de ridicat case din temelii, de asfaltat strazi, de construit si intretinut masini samd. Firea femeii este de asa natura ca pur si simplu nu are cum se ocupa de asa lucruri dificile fara a cadea lata. Exista si exceptii, insa astea doar intaresc regula. As vrea eu s-o vad pe femeia aia care isi pune sotul sa aiba grija de copii pt. cateva zile in timp ce ea se duce si sapa la gradina cu cazmaua in soarele dogoritor de vara. SI daca femeile in general se lauda cu faptul ca sunt cele mai bune in a oferi educatie copiilor, atunci de ce se mai plang de neputintele barbatilor care ar trebui printre altele sa faca si aceste lucruri pt. a le lasa lor ceva timp liber in plus? Nu cumva asta e doar o chestie menita sa-i puna in lumina proasta pe barbati si sa le dea femeilor satisfactia (indreptatita, dupa parerea lor) de a-si consuma timpul numai pt. ele? Ce vreau eu sa spun e ca depinde de la caz la caz si dupa cum se inteleg cei doi. Dar daca tu sau ea ati luat impreuna niste decizii intr-un anumit moment al vietii si dupa aia ati descoperit ca aveti alte prioritati in viata decat cele din inceput (deh, lumea se mai schimba, se mai emancipeaza, mai merge prin cele strainataturi, mai vede traiul usor- ca sa nu zic usuratic- al unor femei lipsite de scrupule si de bun simt pt. familia pe care au intemeiat-o, mai gaseste cu cale ca merita mai mult decat partenerul fiindca ea pune/investeste peste puterea lui de a "restitui"), deci daca prioritatile se schimba in timp, de ce nu mai ramane macar amintirea faptului ca inainte de a ajunge sa constientizam asta am fost niste persoane care ne-am gandit initial la binele familiei intregi si abia apoi la binele personal? Eu asa cred, ca atat femeile cat si barbatii ajung sa-si puna astfel de probleme atunci cand forteaza lucrurile si vor sa obtina in mod cu totul egoist ceva doar pt. binele si fericirea proprie, lasand la o parte binele conjugal. Asta am facut si eu intr-o oarecare masura, asta cred eu ca facem noi toti. Probabil un f. mic procent dintre noi este capabil de a tine cont de acest aspect pana la sfarsitul vietii. Fiecare vrea sa-i fie bine si, de cele mai multe ori, fara a depune un efort personal. Fiecare asteapta sa-i fie daruit din partea celuilalt, daca se poate fara nici cel mai mic gest de multumire. Doar auto/satisfactia si auto/suficienta de a primi pt. cine/ce suntem noi (si ce meritam) sunt vizate, atata tot. Stiti ce cred eu, ca daca lumea toata n-ar fi abuzat atata de mandria asta care mananca pur si simplu rarunchii societatii moderne si daca fiecare ar fi invatat sa plece capul acolo unde trebuie- si cand trebuie- astazi n-ar mai fi existat subiect de discutie pe forum aici.
Tu spui ca o femeie munceste mai mult decat un barbat de cel putin 3 ori... Pe ce se bazeaza afirmatia ta? Apoi cu ce suntem noi vinovati ca v-ati nascut neputincioase in anumite privinte?- fizic vorbind. Sau cu ce sunteti voi vinovate ca ne-am nascut noi barbatii fara capacitatea de purtare in pantece a copiilor pe care n-ii dorim? Si tot nu pot intelege de ce majoritatea interpreteaza copiii ca pe un balast/surplus/povara in viata lor. Oare nu sunt acestia prima si cea de pe urma posibila investitie care ne poate aduce bucuria si satisfactia unei vieti cu adevarat implinite? Sau ce ne impiedica pe noi sa ne ingrijim de copiii nostri si in acelasi timp sa ne ocupam si de noi insine? Sau de ce nu i-am implica si pe ei in viata noastra sociala si nu i-am trata ca pe niste membri viabili ai familiei chiar daca sunt bineinteles fara minte destula ca sa inteleaga ce se petrece cu adevarat? Cred eu ca aici se dovedeste discrepanta si parca irealitatea unei situatii existente de facto. Copiii au nevoie de la un capat la celalalt sa li se dovedeasca nu numai dragostea si purtarea de grija din partea parintilor lor, dar si tratarea ca membri cu drepturi depline si egale in lumea si la sanul familiilor in care au luat fiinta. Asa mi se pare corect si logic. Altfel riscam sa facem din ei niste dusmani atat ai timpului nostru, cat si ai lor insisi.
Pe de alta parte ma gandesc la cate beneficii poate aduce in viata unei familii un copil- ca sa nu spun de mai multi. Chiar daca greutatile intretinerii si cresterii lor par insurmontabile uneori, chiar daca regretam decizia luata de a-i avea, chiar daca..., chiar daca..., ce poate fi mai frumos si mai plin de bucurie decat zambetul minunat al acelei mogaldeti cu ochisori sinceri si curati, ce poate fi mai de vis decat sa te uiti dupa ani si ani in urma si sa-i povestesti "la gura sobei" nazdravaniile copilariei?... Ca doar de aia sunt nepotii atat de indragiti de cei batrani, ca abia atunci inteleg si ei (bunicii lor) frumusetea clipelor prin care au trecut ei insisi candva.
Am cunoscut in viata mea familii care au trecut prin pragul unui colaps total cand singurul lor copil s-a sinucis (sau pur si simplu a murit din stie ce cauze nefericite); am cunoscut deasemeni familii care n-au putut avea copii si si-au fortat norocul, ca sa zic asa, luand spre ingrijire copii de la casele ce se ocupa de adoptii; apoi am vazut in lumea asta secularizata in care traiesc si eu ca exista o multime de oameni dispusi sa-si lase averile cainilor si pisicilor (de multe ori viata lor se rezuma doar la a creste si ingriji animale) decat sa faca un bine unor suflete fara ajutor si fara posibilitati reale in viata. E adevarat ce am spus, prioritatile se schimba pe zi ce trece si nu mai suntem interesati de viata umana cat mai ales de cea animala (sau extraterestra, dupa caz). Indraznesc sa spun ca am cazut inca de multa vreme sub simturile animalelor pe care le ingrijim si le iubim parca mai mult decat pe ingerasii de care vorbeam- si sa fiu iertat pt. indrazneala asta, sa nu se interpreteze ca afront adus adevaratilor parinti. Spun acestea indreptand degetul unei maini spre acei prunci muritori de foame si de sete si al celeilalte maini indreptate spre cainii si pisicile care cresc cu carne si arata ca niste batoze de nu mai pot merge pe strada. Si in timp ce unii se scarpina de mizerie si de purici din cauza saraciei, ceilalti se gudura si se scarpina pe dupa urechi (sau se ling in dos dupa excrementele delicioase) din cauza puricilor la fel de grasi si de lenesi ca si gazdele lor. Nu spun ca animalele trebuie sa sufere si sa stea flamande, intreb doar unde a disparut simtirea umana si incotro se indreapta?
Concluzia mea este ca nu copiii sunt o povara pt. noi, ci noi insine devenim o povara pt. ei atunci cand ii tratam ca pe niste hoti/banditi ce ne fura timpul acordat EGO-ului."
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
tara de rahat? - de miguelstil la: 30/03/2005 15:52:28
(la: halal tara de tot...rahatul!!!)
Assiral, ma doare sa citesc asa ceva. Ai dreptate ca sistemul e putred, birocratic, depasit... de-a dreptul enervant. Dar tara? Tara ta nu insemana "n aprobari"! Stii ce e Romania? Muntii pe care ii strabati in lung si in lat cu prietenii, Sinaia, Predealul, Bustenii, Bicazul, intregul Banat si Bucovina, Ardealul, Moldova... Dorbrogea, Delta, Dunarea si Marea. Dar, mai presus de toate, OAMENII! Oamenii blanzi, buni si iertatori ca pamantul pe care il iubesc, pastorii ce au cantat Miorita; bunicii care ne spun povesti la gura sobei, prietenii cu care bei o bere,sau un vin ... sau o palinca. Toate lucrurile astea, pe care nu le mai constientizezi acum, pentru ca raul are trista putere de a le umbri frumusetea, o sa-ti revina in minte iar si iar daca pleci. Vrei sa stii cum sa depasesti "momente de acest fel"? Incearca sa vezi tot ce e cu adevarat frumos in tara ta... a noastra. O sa-ti placa.

E o rusine sa spui ca triesti intr-o tara de rahat. Ar trebui sa fii mandru de ea. Are o istorie adevarata, oamenii frumosi, adevarati, vii! Saracia si lupta pentru ziua de maine ii transforma pe multi in ... "altceva", dar esenta ramane aceeasi.
m-am intors, cred ca nici n-am fost plecat... - de florin la: 22/06/2005 14:24:41
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
M-am intors in Romania dupa 3 ani petrecuti in state. Nu imi propusesem sa ramin acolo. Aceasta premiza m-a facut sa ma acomodez mai usor la societatea de acolo. Am luat lucrurile ca atare si totul a fost ok. Mi-am facut prieteni, m-am simtit bine, am calatorit (nu atit cit imi propusesem, munca 10 ore pe zi plus simbata), am cunoscut locuri frumoase, m-am adaptat, am fost apreciat pentru ce faceam la serviciu, apreciat ca om si prieten. Am venit in Romania in fiecare decembrie sa petrec sarbatorile de Craciun cu familia. Dupa prima vizita am simtit ceva ciudat. De la aeroport am intrat in piine. Am cotizat regulamentar cu ciocolata si o sticla de "uischi" politistului obosit si frustrat "ca e craciunul si n-am ce sa beau si eu". A inchis din ochi la faptul ca imi permisesem sa introduc in tara un laptop (pe care aveam toata munca si de care nu ma pot dezlipi) la care visasem ani in sir. Am fost totusi intimpinat cu "bine ati venit!" de ofiterul de frontiera. Dupa o saptamina de ghiftuiala cu sarmale (de care nu duceam lipsa pentru ca sotia gateste fantastic, dar acolo aveau un alt gust de la varza cam plasticata), sssalam sssasesc, soric, muraturi, mamaliga, vin de buturuga de la tata, foc la gura sobei si boabe de porumb fierte in oala de pamint in soba...am simtit o nerabdare sa ajung mai repede...dincolo...mi-era jena sa pronunt cuvintul "acasa". Ciudat sentiment, ma simteam inconfortabil in tara mea. Ajunsi "acasa", am rasuflat usurati. Nu ne venea sa credem nici mie nici sotiei ca ne simteam acasa acolo, desi cheltuielile lunare erau de citeva ori mai mari decit in Romania, dar nu duceam lipsa de nimic. La al doilea Craciun convingerea ca am "trecut de partea cealalta" s-a accentuat. Deja AMR-ul (Au Mai Ramas, pentru cine nu a facut armata) era un gind ce marea vascularizatia. Am analizat situatia politica mondiala si am decis sa urmam planul initial: ne intoarcem in Romania. Previziunile economice sumbre legate de statele unite...speranta integrarii in UE...au inclinat balanta.

Patru luni mai tirziu...

Fara sarcasm, am cheltuit cam toti banii pe un apartament la etajul 7, l-am renovat, astept salariul sa imi iau mobila. M-am certat cu (am fost certat de) toti vecinii din bloc pe tema zgomotului produs de sculele electrice si neelectrice in perioada de reparatii. In debara a aparut umezeala imediat ce s-a uscat vopseaua, coloana de tevi a inceput sa produca umezeala din senin si nu-l pot gasi pe vecinul de la 8 (cred ca e suparat pe mine ca m-am mutat si nu i-am cerut acceptul sa schimb gresia si faianta) ca sa verific zona pacatoasa. Nu m-am plins niciodata de nimic si n-o voi face. Merg inainte. Iau lucrurile asa cum sint. Continui sa platesc abonametul abuziv la TVR si Radio cum am facut si cu 3 ani inainte, pentru ca Andreea Marin, ce nume frumos, Andreea Marin, ce zimbet duios...sa-si poata lua canapele de piele in ton cu parchetul. Relatiile interumane s-au diversificat si intensificat, sint injurat de cel putin 5 ori zilnic pentru ca acord prioritate (in nimicnicia mea de sofer politicos, ca nu ma costa nimic) cite unui sofer aflat pe banda gresita ce tine tot traficul in loc pentru ca vrea sa nu rateze totusi intersectia in care tocmai a intrat. Ba chiar sint injurat ca circul cu mai putin de 50km/h. Intr-un fel sint sofer incepator, ma obisnuisem cu 1 metru spatiu de garda in lateral si benzi de degajare, 3-4 benzi pe sens de mers bine definite cu vopsea si respectate, soferi politicosi, chiar daca nu experti in depasiri si aratatul degetului mijlociu. In fiecare seara aud sotia oftind: "ce viata linistita aveam in state...de ce-am venit inapoi?". Ca s-o linistesc, ii amintesc ca nu am facut altceva decit sa urmam planul initial: stingem bani albi (verzi) si venim repede inapoi. "Prost plan", imi da replica rapid, "trebuia sa mai stam un an-doi". "La ce ne folosea?", incerc timid, "ori ramineam acolo, ori plecam".
"La nimic, dar acum stim ce pierdem stind aici."
Florin
jimmy - de gigi2005 la: 18/07/2005 20:47:11
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Eu nu prea le am cu moda. Nici nu ma prea uit la TV. La tzaranii mei, nici nu am timp sa le port. Vara cu shantierele, iarna mai mult la gura sobei.
Bine ca mi-ai spus.

Casual ajunge la Buc dupa ce va plictisiti voi. Mie imi place casual, nu ma dau in vant dupa colectii. Nu sunt chiar o mare doamna. Mai mult sport, tinute lejere, fara prea multe pretentii.
#60175 (raspuns la: #60168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
reply la #62628 (interzis minorilor) - de Intruder la: 07/08/2005 15:58:56
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
tauromahule, m-am gandit eu bine, am cugetat la gura sobei...vin si eu cu cateva subvariante...nu de alta, dar mi-e ca dispare conferinta asta si pe urma trebuie s-o cautam pe la arhiva!!!
deci, faites attention!

01. ''sexul oral la curtea Regelui Ludovic al XV-lea'' (din memoriile marchizei de Pompadour)
02. ''ce prefera femeile? sa dea sau sa primeasca sex oral?'' (raspunsurile corecte se vor trage la sorti. castigatorul (castigatoarea) va merge intr-o excursie gratuita la Caracal. orice subiect cu privire la pozitia 69 se va exclude din start.)
03. ''sexul oral si combaterea ejacularii precoce''.
04. ''sexul oral in timpul regimului comunist- modul cel mai sigur de contraceptie pe timpul razboiului rece''
05. ''cum sa ne ferim de sex oral ca dracu' de tamaie''
06. ''sfaturi practice pentru femei de-a primi sex oral fara sa le auda vecinii din bloc''
07. ''despre oglinzi pe tavan, sex oral si alte povestiri.''
08. ''interactiunea dintre sexul oral, pasta si periuta de dinti si paharele de unica folosinta''
09. ''daca sex oral nu e, nimic nu stim''
10. ''foaie verde de podbal/ mandra mea vrea sex oral'' (folclor erotic)
11. ''ce legatura este intre sexul oral si cariile dentare?''
12. ''scaderea natalitatii din Romania: are vreo legatura cu sexul oral?''
13. cat de des faceti sex oral? (pool)
14. ''sexul oral si mirosurile din adancuri''
15. sfaturi practice de cum sa reusesti sa primesti sex oral fara sa si dai''
16. ''cat trebuie sa dureze un sex oral, cat sa nu te faci de kko?''
17. ''sexul oral - arma lui Satan''
18. ''sexul oral si combaterea virozelor respiratorii''

gataaaaaaaa...cella suffit!!!
sa fiti fericiti si sa iubiti la nemurire, mai dragilor!
#63890 (raspuns la: #62628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
swami - de Cassandra la: 17/08/2005 22:35:55
(la: SHERLOCK HOLMES)
Mereu m-au atras povestile cu detectivi abili pentru modul in care reusesc sa dezlege misterele cele mai intortocheate. In copilarie am avut o perioada in care ne jucam zilnic de-a detectivii. Ma distreaza si figura detectivei - femeia care sta la gura sobei si cirpeste ciorapii barbatului in timp ce acesta ii povesteste "cazurile" pe care trebuie sa le dezlege...si nu numai ca reuseste sa-l conduca pe calea corecta dar il lasa sa si creada ca a facut totul el singurel cu mintea lui :)

In viata reala nu am fost pusa in situatia sa recurg la detectivi, dar stiu pe cineva (o femeie) care fiind foarte geloasa a angajat un detectiv (impinsa si de mama ei, soacra lui) ca sa-l urmareasca pas cu pas. Am ris tare (in gind) cind mi-a povestit ca a trebuit sa plateasca o suma mare de bani pentru ca barbatul ei dadea mult de furca detectivilor pentru ca avea obiceiuri ciudate ca de exemplu sa nu opreasca cind semaforul era pe rosu. Asa ca e adevarat, munca detectivilor poate fi destul de ...hmmm, dificila citeodata :)
Daniel - de Cassandra la: 07/09/2005 11:10:27
(la: La o cana cu vin !)
Ai dreptate cu paharele, eu nu vroiam sa-i stric Anisiei placerea de a ne invita. Sint multe criterii pe care trebuie sa le indeplineasca paharele din care se bea vinul pentru ca sa i se poata aprecia cit mai bine calitatile.

Dar vinul tinar se poate bea si in cana cu scortisoara cum zice Teodora, si chiar fiert la gura sobei cum faceam la bunicul. O alta atmosfera...
Cind am timp mai scriu, desi nu sint experta dar imi place sa stiu despre vinuri... si brinze :)))
#70211 (raspuns la: #70206) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Dar vinul tinar se poate bea - de Daniel Racovitan la: 07/09/2005 11:32:10
(la: La o cana cu vin !)
"Dar vinul tinar se poate bea si in cana cu scortisoara cum zice Teodora, si chiar fiert la gura sobei cum faceam la bunicul. O alta atmosfera..."

Pentru vinurile de masa sau de tara, sunt de acord, Dar mi se pare un sacrilegiu sa faci vin fiert dintr-un vin de calitate.

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.
#70214 (raspuns la: #70211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vodca, berea si vinul - de rac la: 07/09/2005 19:01:43
(la: La o cana cu vin !)
Si pe mine ma atrage subiectul. Se pot spune multe despre vinuri si vinuri..., inclusiv povesti la gura sobei.

Ce stiu eu depre vin: cel rosu ridica tensiunea, dar se spune ca occidentalii il prefera; am citit si niste articole in care unii doctori sustin ca de fapt vinul rosu... coboara tensiunea! Care o fi adevarul aici? Personal, prefer alb demisec si sec. de obicei sprit (depinde si de de vin). Unii beau apa si vin in pahare separate. Cum se bea, de fapt?

Mai stiu ca vinul dulce e mai tare decat cel sec ("nu degeaba se spune dulce, dulce, dar te duce..."). E si asta un motiv pentru care nu agreez vinul dulce.
Daca ar fi sa categorisim vinurile si dupa zona, aici, in tara, dupa gustul meu, pe locul intai este Focsani, iar la mica distanta se situeaza Jidvei. Ramane in urmarire Buzaul, urmat Murfatlar, de zaibarul oltenesc si zona Vaslui-Husi. Putem continua..., dar cam astea imi plac mie.

Si, in fine, cred ca vinul este cea mai potrivita bautura sa o consumi impreuna cu o femeie, la o ocazie, o iesire, ori chiar la tine acasa...:)

Mi-a zis mie cineva asa: vodca te duce la mormant, berea la WC, iar vinul... in pat :))))))
rac - de Honey in the Sunshine la: 25/10/2005 21:44:24
(la: Bunul simt si bunul gust)
Mi-am amintit de tatal unei bune prietene care spunea ca cel mai bun tratament pentru raceala e sa stai la gura sobei dupa niste "tuicomicina":)

Palinca, sincera sa fiu, n-am baut niciodata... M-a cam speriat renumele de "bautura-foc" :)
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#81408 (raspuns la: #81406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"viu, alcoolic, cu nerv, vino - de cosmacpan la: 30/10/2005 21:46:11
(la: La o cana cu vin !)
"viu, alcoolic, cu nerv, vinos, ametitor, expresiv, plat, moale, slab vinos." da, recunosc sunt furate dintr-un comentar al Stheviei dar pentru ca diferentza dintre un gurmand si un gurmet o face doar Gargantua sau fiul sau Pantagruel prefer sa ma dedau chiolhanului caci nu am reusit sa adun atatea cunostinte despre. tot ce stiu in saracia mea (informationala) este ca imi place sau nu, imi face bine sau nu, caci poate fi ametitor ca un vis de adolescenta; expresiv ca o mustrare; moale ca asternutul nuptial; viu, cu nerv ca o daira dezlantzuita si cel mai adesea este bun de baut fiert la gura sobei cand troienele te indeamna la sfioasa sedere sau tainica abandonare. Ce este vinul? Masura poeziei sau sfarsitul luciditatii, depinde unde, ce, cat, cum si mai ales cu cine il bei.
si ca sa inchei in nota homerica stau si ma intreb: eu stiu ca bietul Ovidiu, surghiunit departe de soarele Romei, dar ca sa umple butii cu "lacrimi de soare" scrijelite in dealurile calcaroase ale Pontului Euxin....chiar ca nu ma asteptam. poate ca de la asta isprava s-a nascut ca o dojana vorba: Caterino, fii barbata.....
distorsionand putin un cuplet al lui Toma Caragiu spun si eu la incheiere: "da-ni-l noua Doamne........".
Salut.... - de cosmacpan la: 01/11/2005 21:06:43
(la: La ce va pricepeti cel mai bine?)
Intrudere......Spune drept...ce-ti trecu prin lobu' drept.....vrei sa-ti faci casa? vrei sa-ti pui la punct castelul din Scotia? cauti menajera? babi-siter? ai de raschetat parchetul? ai de mutat mobilele? de zugravit? de mancat si de baut? te dai cumva Harap-Alb si ai nevoie de tovarasi de drum? spune numai ce te doare, el te face bine.....(asa era o poezea, demult, demult, pe vremea mea). cel mai bine ma pricep sa trancanesc cu prietenii, apropiatii si cunoscutii la o cana cu vin, indiferent de-i aristocrata sau nearistocrata (adunarea). mai imi place sa ascult/spun povesti la gura sobei....imi place sa visez, o carte ma bucura, o piesa muzicala poa' sa ma pravale in albia lacrimilor......de bucurie......da' cel mai mult ma pricep la ascultat si la tacut........tac de va doare capu'
horica - de Belle la: 04/11/2005 22:05:36
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
as veni dac-as mai avea concediu... i-as lua pe baieti si-n 2 timpi si 3 miscari ti-am termina balamucul....
lasa ca vine zapada si te potolesti la gura sobei :)
#84882 (raspuns la: #84879) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tz tz tz - de Belle la: 27/11/2005 20:22:46
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
tradare, tradare da' sa stim si noi....
fartilor, vine iarna, mai stati si pe la casele voastre ;)
cat tupeu auzi tz tz tz, o data ma prinde si pe mine duminica la gura sobei si voi ca raspanditi ca potarnichiile.........
#91037 (raspuns la: #91012) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la mine invers - de Pasagerul la: 08/12/2005 22:08:21
(la: Arde Parisul?)
teoretic nu se stie, practic ar putea fi distractiv,mai ales daca e facut in grup, iarna la gura sobei
--------------------------------------------------
All you need is ignorance and confidence and the success is sure.
Mark Twain
#93959 (raspuns la: #93957) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: