comentarii

la inceput de an scolar


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
proletaru, anul ast' s-o mai sfintit inceputul de an scolar? - de 1brasovean la: 15/09/2008 22:06:07
(la: Învăţământul - foaie matricolă )
oare azi au mai sfintit preotii inceputul de an scolar, ca prin anii 90?:)

-acum drept este, nu-mi aduc aminte cand sfinteau inceputul de an scolar, inainte ori dupa discursul politrucilor?
#342538 (raspuns la: #342537) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Iar prin vai incep s-apara.......... - de cosmacpan la: 04/09/2007 22:09:06
(la: e toamna iar...)
Printre arbori si arnici
Miile de licurici
Luminand din felinare!"

"A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. "

"O fi venit toamna doar afara...sau si in noi?" Cine stie?

1.Cate frunze adunate fac o toamna?
Cate ai apucat sa strangi

2.Ce amintire din trecut va trezeste toamna?
inceput de an scolar.....

3.Care e primul cuvant care va vine in minte cand va ganditi la toamna?
Gutui

4.Ce nebunie va inspira vremea de afara?
Vremea de afara nu-mi inspira nici o nebunie, dar uraganul dinauntru rastoarna toate palisadele si nimic nu mai rezista in calea lui.....
Toamna, fata cu parul de aur....
Din Ziua - de anita47 la: 19/12/2003 04:16:07
(la: Interzicerea portului insemnelor religioase in scoli (Franta))
Chirac este pentru scoaterea crucii din scoli
Presedintele francez, Jacques Chirac, s-a pronuntat, ieri, in favoarea unei propuneri de lege ce interzice simbolurile religioase in scolile de stat, in cadrul unui discurs transmis in direct si de canalul CNN. Pe lista simbolurilor interzise figureaza, nu numai voalul islamic si kippa evreiasca, dar si crucea, simbolul crestinismului. Acest proiect de lege este rezultatul mai multor luni de dezbateri asupra rolului religiei in societatea franceza.

Presedintele Chirac a cerut Parlamentului sa urgenteze votarea legii, pentru ca aceasta sa paota fi aprobata pana la inceputul viitorului an scolar, in septembrie 2004. Totusi, presedintele francez a precizat ca li se va permite elevilor sa poarte simboluri discrete, spre exemplu pandantive islamice, steaua lui David sau cruciulite crestinesti, de dimensiuni mici.

Acordul prezidential fata de acest proiect de lege a declansat o gama larga de reactii, de la satisfctie, la reticenta, mergand pana la ostilitate. Multi au apreciat legea ca discriminatorie fata de islam, altii au exprimat dubii in privinta oportunitatii textului si a capacitatii acestuia de a stopa "deriva comunitarista". Legea, care vizeaza, acum, numai scolile, ar urma sa fie extinsa asupra spitalelor ar urma sa fie extinsa in domeniul spitalelor publice si reafirmata in privinta functiilor publice, in momentul in care va fi creata o autoritate de lupta impotriva discriminarilor, un "Observator al laicitatii".

Jacques Chirac a respins o propunere vehiculata in ultima perioada, de a introduce in scoli sarbatoarea evreiasca de Yom Kippur si cea musulmana de Aid el-Kebir, precizand ca elevii sunt liberi sa observe aceste festivitati religioase.
*****

In Israel exista un partid LAIC care a obtinut la ultimele alegeri 17 mandate(si face parte din coalitia guvernamentala!).
La alegerile anterioare obtinuse numai 6 mandate.
Acest lucru arata o directie......binecuvantata!!
anita47
*****


Cassandra, - de Sunday la: 03/12/2005 15:52:25
(la: La tzara)
Mi-au placut mult rindurile tale, le-am citit cu mare placere si uite, nici acum la virsta mea nu pot sa scap de invidia asta care am avut-o incepind din clasa a-I-a. Invidia pentru cei care aveau bunici la tara, si care veneau la fiecare inceput de an scolar si ne povesteau intimplarile din satul bunicilor. Si crede-ma ca aveau ce povesti...Eu, crescind printre betoane, si avind bunica la capatul celalalt de oras, ma laudam cu jucat in fata blocului, mersul la film si cititul de carti. Cam atit...Sunday
Pai... - de gheorghe_cnstntn la: 05/09/2007 07:35:57
(la: e toamna iar...)
Câte frunze adunate fac o toamna?Acelea care au mai ramas,caci restul s-au desprins odata cu defrisarea excesiva a padurilor.Ma refer la tara noastra.

Inceperea fiecarui an scolar,evident.

Pere,mere,struguri,gutui românesti...de altadata.

Vremea de afara ne arata ca nu suntem vesnici.
Honey - de Giordano Bruno la: 01/08/2008 02:23:45 Modificat la: 01/08/2008 02:27:40
(la: Sa nu mori vara ca te ia mama dracului!)
:) iti pare funny chestia cu iadul... si ii consideri pe credinciosi ca fiind posesori de ratiuni defectuoase :))... demodati... poti interpreta aceasta sfera ca parte a absurdului...
Nu zic ca nu exista o subcategorie cu valul acela de ceata (indoctrinati) ce nu lasa ratiunea sa se aeriseasca... exista! Insa, tare mi-e frica sa nu fi simtit fiorul mistic al unei biserici... Exista, exact ca fiorul primului sarut, ca fiorul inceputului de an scolar, ca si mirarea regasirii contextuale intr-o poezie... te uiti mirat... si te intrebi: De unde acest dialect parca venit din alta lume?
Uite... ma gandesc la un parfum bine mirositor... cum am ajuns eu sa am parte de asemenea incantare a simturilor? Numai din cauza producatorului?
De ce ma pot scalda in mare?
Ploaia este doar un fenomen meteorologic?
Nu crezi ca cineva a facut posibilul?
#330760 (raspuns la: #330757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
andante - de zaraza la: 01/04/2009 00:33:33
(la: Am nevoie de "ajutorul" vostru)
un motiv pentru ea este acea liniuta din certificatul de nastere al copilului. si din viitorul buletin. sa nu uitam, traim in romania. liniuta aia te urmareste toata viata si cred ca in copilarie e cel mai ingrozitor, cand se striga catalogul, la inceput de an scolar.
#423342 (raspuns la: #423336) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de Lteo la: 23/04/2009 21:00:57
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
da... cu "un an de scoala bun" m-am adresat elevilor, care pe atunci tocmai stateau in prag de an nou de scoala... nu mai stiu daca am realizat atunci ca prin urarea asta ii exclud pe multi altii, probabil ca da, insa pt ca inceputul de an scolar era ceva recent si important, am ales sa ma adresez doar grupului de elevi...

pai intreaga omenire a marcat Biblia... istoria, prezentul si viitorul omenirii ... insa nu fiecare om se lasa atins de mesajul ei...

Hristos a -nviat!

salutari cu drag.
#429210 (raspuns la: #145270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 28/07/2009 15:20:30
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
cu "un an de scoala bun" m-am adresat elevilor, care pe atunci tocmai stateau in prag de an nou de scoala...
nu mai stiu daca am realizat atunci ca prin urarea asta ii exclud pe multi altii, probabil ca da, insa pt ca inceputul de an scolar era ceva recent si important, am ales sa ma adresez doar grupului de elevi...


ai o remarcabila usurinta de-a te exprima in scris.
sper, totusi, ca nu predai limba romana.
nu de dragu' tau, firejte.
#467258 (raspuns la: #429210) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la - de tuxedo la: 02/10/2009 14:52:57
(la: la psiholog)
psiholog nu e nicio problema. la psihiatru poate fi o problema cand trebuie sa ajungi. intrebarea "ce parere ati avea despre o persoana care merge la psiholog" este cel putin dubioasa in sensul ca denota o probabila confuzie intre "psiholog" si "psihiatru". asadar sunt lucruri diferite. La psiholog se duc multi multi oameni , mai ales in tarile civilizate (probabil acolo sunt mai putini cei care nu stiu diferenta intre psihiatrie si psihologie). dai test psihologic si inainte de examenul de soferie si inainte de inceperea unui an scolar, in educatie, etc. de asemenea, comunicarea cu un psiholog este in anumite meserii (prin alte tari nu in Romanica) obligatorie. elimina stresul. asa ca... de fapt...ce ai vrut sa intrebi?
asta-i una, - de 1brasovean la: 11/02/2010 07:59:26
(la: Pârtia de schi )
ca sfintesc sfiintiile lor si inceputul de an scolar? aud?:)
dincolo de astea sa mai povestim de zecile de milioane de euro, bani publici, primiti anual de catre biserica?
e vorba de: alocari bugetare directe din bani guvernamentali/ locali, terenuri, scutiri de tot felul?
misto afacere asta cu biserica; e cel mai tare biznis particular finantat din fonduri publice.
cat desre IMM-uri, da-i in mortii ma-sii, sa crape!
*** - de INSULA ALTUIA la: 23/01/2016 12:25:36
(la: O lume traznita)
Este inceput de an scolar. Intr-un liceu din America, diriginta prezinta clasei o noua colega: Sakiro Suzuki, venita din Japonia.
Incepe ora:
– Sa vedem, cine stie cel mai mult despre istoria Americii…
Cine a zis: „Libertate sau moarte!”?
Tacere de mormant in clasa, numai eleva Suzuki ridica mana:
– Patrick Henry, 1775, Philadelphia .
– Bravo Suzuki, si cine a zis: „Tara este poporul, de aceea poporul nu poate sa moara.”?
Suzuki:
– Abraham Lincoln, 1863, Washington .
Diriginta se uita peste clasa si zice:
– Mi-e rusine pentru voi, Suzuki vine din Japonia si stie mai multe despre America decat voi toti!
Din spate se aude o voce:
– Pupa-ma-n cur, japoneza imputita!
– Cine a zis, intreaba diriginta?
Suzuki se ridica si zice:
– Generalul McArthur ,in 1942, la Guadalcanal, si Lee Iacocca 1982, la sedinta actionarilor Chrysler.
In clasa e iarasi liniste, numai din spate se aude iar:
– Imi vine sa vomit!
Diriginta striga:
– Cine a fost magarul?
Suzuki:
– George Bush senior, catre Tanaka ministru japonez, in timpul unei mese de lucru, la Tokio in 1991.
Un elev se ridica si zice:
– Suck me!
Diriginta e in plina criza:
– De ajuns! Cine a fost nesimtitul?
Suzuki:
– Bill Clinton catre Monica Lewinsky, in 1997, la Washington, Casa Alba, in Biroul Oval.
Inca un elev se ridica si zice :
– Suzuki asta e de rahat !
Suzuki:
– Valentino Rossi, 2002 , la Brazilia Superbike GP.
In clasa e un haos total, diriginta lesina, se deschide usa si intra dl. director:
-O adunatura de idioti mai mari ca voi, n-am vazut in viata mea!
Suzuki:
– Traian Basescu, presedintele Romaniei, catre Pogea, ministrul de finante, in timpul unei noi sedinte de rectificare a bugetului si de stabilire a unor noi impozite, la Bucuresti, in ianuarie 2009.
Lispa "izvoarelor" sau a pasiunii?! - de mireille la: 13/10/2003 23:01:13
(la: Tablitele de la Tartaria)
Exista mari semne de intrebare asupra "atitudinii" istoricilor romani in multe alte cazuri... nu am auzit replici din partea lor la articolul aparut pe site-ul cnn-ului:

http://www.cnn.com/2003/TECH/science/09/23/caveman.romania.reut/index.html
http://science.box.sk/newsread_print.php?newsid=4770

care ar trebui sa ne faca sa ne "revizuim" ISTORIA, (va rog nu va grabiti sa editati "manuale alternative" de Istorie pentru ca deja a inceput anul scolar si este mai dificil sa modificam programa :)).

Ne-am adaptat atat de bine rolului de neputinciosi si marginalizati incat ne este frica (sau rusine de ceea ce reprezentam acum!?!) sa ne "descoperim" strabunii, asteptam UE sau NATO sa faca sapaturile arheologice :)...?! Raspuns neacceptat: "lipsa de fonduri"!!! :)...
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





comentariu la "INTEGRAREA TIGANILOR ROMîNI "-constanta - de (anonim) la: 04/03/2004 18:07:29
(la: Integrarea tiganilor)
în luna Decembrie am fost invitatâ la o conferintâ iar continutul era "CUM SÂ AJUTÂM TIGANII CA SÂ SE INTEGREZE IN SOCIETATEA SPANIOLÂ?
Ei bine întrebârile si gîndurile erau in aerul din salâ unii erau În favoarea efortului de a incerca altii nu bineînteles ,erau de toate de la gînduri pozitive ,mai putin pozitive dar cu bunâvointâ si la negative mai putin dure si la negative rotunde,.....Ei bine acum întrebarea mea este ¿Vor sâ se integreze?
Nu toti asta va pot informa :stire de prima pagina in anul 1999 luna mai -iunie i-a foc unul dintre corturile care le-au montat tiganii romini la periferia Madridului...si moare o fetita de doi ani....
Multa polemica ,multe organizatii de ajutoare pt ca binenîteles din acest moment nu au mai fost înghititi de proprii locuitori din împrejurimi ,acestia ultimii plîngîndusi necazurile ca sÎnt furatii de acestii indivizi ca au inceput sa dispara gainile ,ratele ,ouale ...si oamenii speriatii cu acest motiv au inceput sa dea alarma sociala .....asupra ceea ce fac tiganii romini de aceea au fost ridicatii de acolo si li s-au facut niste campamente cu mici apartamente in care au lumina ,gaz (si asta totul gratis),asistenta medicale si din cind ajutoare cu mincare si haine,au gradinita in campament pina la 6 ani cu un orar de la 9 -14, si cei care au implinit sase au dreptul la colegiu pt acestia s-a facilit un autobuz gratis care îi duce si îi aduce respectiv 9 -17 in acest orar li se da micul dejun ,amiaza si o merienda la 16 H. ah...si am uitat au si dusuri in incinta scolii ...,recensamintul care s-a facut in acel moment in care s-a produs incendiul a dus la infintarea unor 300 locuri la scoala pt ca numarul copiilor gasiti in campament cu parinti si fara parinti era de 256 ...dumneavoastra credeti ca in momentul deschiderii anului scolar in campament mai erau 64 de copii care asteptau nerabdatorii sa mearga la scoala sa manince o mincare calda si sa se joace cu altii copiii...ei bine restanta de la 256 la 64 au fost trimis de parinti ,tutori ,unchi frati cine stie de cine si cum la cersit bani...la spalat parbrize si binenteles la furat............ca sa nu lipseasca din program....acum bine cine vrea sa se integreze se cunosc pt ca acestia duc copii la scoala in genmeral nu se muta din oras in oras si duc o viata normala de tigani romanizati cum spun ei...
pt Hypatia - de Pasagerul la: 09/10/2004 20:16:48
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Ce parere ai despre urmatorul articol publicat la 4 octombrie,2004 de Evemimentul Zilei OnLine

Cruciada ordodoxa in scoli
Adrian Schiop
Luni, 04 Octombrie 2004


Predarea religiei in scoli provoaca situatii neplacute pentru unii copii. Unii dintre ei pot fi speriati din cauza ca anumiti profesori ii ameninta cu “draci” si chinurile iadului. Altii sint obligati sa respecte ritualul ortodox, fiind sanctionati daca nu cumpara luminari pentru biserica sau nu participa la slujba de duminica. Dincolo de bunele intentii ale Bisericii Ortodoxe in ce priveste educatia religioasa, in scoli au loc abuzuri care provin fie din ignoranta pedagogica, fie din excesul de zel sau vederile inguste ale unor profesori.
Invatamintul religios modern evita sa aduca in discutie partea demonologica a teologiei, mai exact doctrina pedepsei, tema chinurilor in iad sau a diavolului. Se considera ca acestea induc sentimente de insecuritate copilului si risca sa-i afecteze dezvoltarea ulterioara, in special respectul si increderea in sine. De altfel, manualele de religie evita sa faca educatie apelind la exemple axate pe pedeapsa divina sau chinurile iadului. Se prefera texte care promoveaza, in consonanta cu pedagogia moderna, imaginea Dumnezeului iubirii si tolerantei. Emil Moise, profesor titular de filozofie in cadrul Grupului Scolar Industrial Berca, din judetul Buzau, a izolat cazuri care contrazic flagrant acest principiu pedagogic. De altfel, toate datele referitoare la judetul Buzau fac parte dintr-o cercetare a profesorului, efectuata in cadrul proiectului “Harta actorilor si problemelor aderarii la Uniunea Europeana”, derulat de Fundatia pentru o Societate Deschisa.
La clasa I, diavolul desenat pe tabla

Astfel, potrivit lui Emil Moise, in cadrul Liceului de Arta din Buzau, in anul scolar 2001-2002, profesoara de religie le spunea elevilor de la clasele primare ca “daca nu vin la scoala cu cruciulita la git o sa apara diavolul si vor pati numai lucruri rele”. Intr-un alt context, profesoara a desenat, pentru elevii din clasa I, diavolul pe tabla. Dupa lectia respectiva, o fetita a inceput sa aiba cosmaruri si se trezea plingind noaptea. Chestionata in privinta acestor strategii, profesoara nu a adus argumente pedagogice, ci teologice, “atita timp cit Fecioara Maria - care vegheaza la buna desfasurare a activitatii ei - nu i-a atras atentia, inseamna ca nu a gresit”. Cazul a fost prezentat inspectorului de religie din acea vreme, Costica Panaite, care a atentionat-o pe profesoara sa-si tempereze discursul. Contactat telefonic, fostul inspector, actualmente consilier cultural si cu probleme de invatamint pe linga Episcopia Buzaului si Vrancei, si-a remotivat decizia: “Nu poti sa obligi copiii sa vina cu crucea la git”. La Scoala
nr. 1, tot din Buzau (anul scolar 2003-2004), profesorul isi convingea elevii ca “pe umarul drept aveti un ingeras, iar pe umarul sting un drac, prin urmare aveti grija cum va inchinati: daca incepeti cu partea stinga, va inchinati dracului”. O astfel de justificare iese din canoanele bisericii fiindca face apel la un mod magic, superstitios, de argumentare. In plus, este jignitoare pentru cultul catolic, unde semnul crucii se face de la stinga la dreapta. Se incalca astfel o norma elementara de toleranta, fapt cu atit mai grav cu cit principiile invatamintului religios ortodox se refera explicit la cultivarea tolerantei interconfesionale si evitarea sectarismului.
Reprezentantul Patriarhiei, diaconul consilier Nicu Octavian, este de acord cu aceasta, gasind insa circumstante atenuante profesoarei de religie intr-un posibil exces de zel.

“Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi”

S-au inregistrat si alte abateri de la aceasta norma, observate de Emil Moise. Astfel, acelasi profesor de la Scoala nr. 1 din Buzau le spunea elevilor: “Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi” (in imediata vecinatate a scolii respective se afla un asezamint al adventistilor). Abaterile de la principiul tolerantei interconfesionale se manifesta insa si la nivelul invatamintului liceal. La Grupul Scolar Contactoare din Buzau, profesorul de religie le-a spus elevilor, in anul scolar 2001-2002, ca unele dintre confesiunile care nu sint ortodoxe (dar care sint printre confesiunile acceptate legal in Romania) sint secte. Bisericile care nu apartin confesiunii ortodoxe sint prezentate ca un pericol pentru cei care intra in ele. In caietul de religie al unui elev de clasa a IX-a apare scris ca “adventistii denigreaza Biserica Ortodoxa, pentru ei biserica este stapinita de diavol, iar singurul adapost de acesta este casa lor de rugaciuni”; sau: “Martorii lui Iehova este una dintre cele mai periculoase secte, propagind fanatismul religios”. Tot in cadrul Liceului de Arta, in clasa a V-a (an scolar 2003-2004), profesoara de religie le-a spus copiilor ca Dumnezeu ii iubeste numai pe ortodocsi. Din colectivul clasei fac parte si doua eleve care nu apartin confesiunii ortodoxe si care participa la ora de religie: una apartinind confesiunii evanghelice, iar alta confesiunii iudaice. Desi una dintre fete a protestat chiar in timpul orei: “Doamna profesoara, eu cred ca Dumnezeu ne iubeste pe toti, nu numai pe ortodocsi”, reactia negativa nu a intirziat sa apara, o parte din colegii lor indepartindu-le, in pauza, pe cele doua fete, spunind ca sint “spurcate”. Problema s-a discutat in sedinta pe clasa, mama uneia dintre cele doua eleve solicitindu-i dirigintei sa discute cu profesoara de religie. La scoala din Joseni (judetul Buzau), profesorul-preot a pedepsit un elev din clasa a IV-a tinindu-l in picioare toata ora pentru ca, in preajma Sarbatorilor de Paste, a vizionat un fim difuzat in localitate de membrii unei confesiuni protestante.

Obligati sa cumpere luminari

Potrivit lui Emil Moise, obligarea elevilor de a merge la biserica este intilnita mai frecvent in scolile din mediul rural: la Grupul Scolar Industrial Berca sau la scolile din Plescoi, Sageata, Cindesti (situatia este valabila pentru anul scolar 2003-2004). Daca nu merg la biserica saptaminal, elevilor li se scad puncte la evaluarea din cadrul orei de religie. In comuna Sageata, pentru astfel de “abateri”, copiilor li se dau note sub cea de promovare, iar in Cindesti copiii sint obligati sa cumpere si trei luminari. Si in opinia diaconului consilier Nicu Octavian se poate vorbi de un abuz, “recomandarea este corecta, dar constringerea copiilor de a merge la biserica este nerecomandabila”.

Pozitia Inspectoratului Judetean Buzau

“In 2004 am avut o discutie personala despre abuzuri religioase cu inspectorul de religie din judetul Buzau, Paul Negoita. In loc sa cerceteze cazurile, a afirmat ca toate situatiile semnalate de mine sint exagerari si m-a luat la un misto badaran si arogant, “ce, crezi ca eu am timp de toate maruntisurile? Crezi ca stau sa-ti dau tie replici?””, ne-a declarat Emil Moise. Inspectorul de religie nu recunoaste insa ca
l-ar fi ironizat Emil Moise si sustine ca el nu e dator sa porneasca o investigatie a cazurilor atita timp cit nu i se prezinta dovezi sau sesizari si reclamatii.

Elevii atei sint ciudatii clasei

Un fenomen interesant care se produce in ultimii ani, datorat influentei tot mai marcante a religiei asupra indivizilor, este perceptia ateismului sub semnul demonismului si a stigmei. Elevii cu convingeri ateiste sint perceputi ca o specie de “ciudati”. Sethy este eleva in clasa a XII-a la un liceu din Botosani. La inceputul anului s-a hotarit sa nu mai frecventeze orele de religie. Ea a intrebat-o pe profesoara de religie ce materii poate studia in locul acestei discipline. “Profesoara m-a intrebat de ce ma intereseaza asta si eu i-am raspuns ca sint atee. Atunci a inceput sa rida si a fost imediat urmata de restul colegilor mei. M-a umilit in fata clasei, ma intreba ironic cum de eu pot sa fiu atee si restul clasei nu... M-am simtit foarte prost”, spune Sethy. Datorita birocratiei sau, pur si simplu, de dragul evitarii unor complicatii, profesoara
i-a incheiat finalmente situatia cu 7,5. Alt caz povestit de Sethy este al unui coleg care “a scris o povestioara in care isi batea joc de Biblie si era sa fie exmatriculat”.
#24570 (raspuns la: #24567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si Contra... - de Pasagerul la: 02/11/2004 20:41:39
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
DIn Evenimentul Zilei On Line

Cruciada ordodoxa in scoli
Adrian Schiop
Luni, 04 Octombrie 2004


Predarea religiei in scoli provoaca situatii neplacute pentru unii copii. Unii dintre ei pot fi speriati din cauza ca anumiti profesori ii ameninta cu “draci” si chinurile iadului. Altii sint obligati sa respecte ritualul ortodox, fiind sanctionati daca nu cumpara luminari pentru biserica sau nu participa la slujba de duminica. Dincolo de bunele intentii ale Bisericii Ortodoxe in ce priveste educatia religioasa, in scoli au loc abuzuri care provin fie din ignoranta pedagogica, fie din excesul de zel sau vederile inguste ale unor profesori.
Invatamintul religios modern evita sa aduca in discutie partea demonologica a teologiei, mai exact doctrina pedepsei, tema chinurilor in iad sau a diavolului. Se considera ca acestea induc sentimente de insecuritate copilului si risca sa-i afecteze dezvoltarea ulterioara, in special respectul si increderea in sine. De altfel, manualele de religie evita sa faca educatie apelind la exemple axate pe pedeapsa divina sau chinurile iadului. Se prefera texte care promoveaza, in consonanta cu pedagogia moderna, imaginea Dumnezeului iubirii si tolerantei. Emil Moise, profesor titular de filozofie in cadrul Grupului Scolar Industrial Berca, din judetul Buzau, a izolat cazuri care contrazic flagrant acest principiu pedagogic. De altfel, toate datele referitoare la judetul Buzau fac parte dintr-o cercetare a profesorului, efectuata in cadrul proiectului “Harta actorilor si problemelor aderarii la Uniunea Europeana”, derulat de Fundatia pentru o Societate Deschisa.
La clasa I, diavolul desenat pe tabla

Astfel, potrivit lui Emil Moise, in cadrul Liceului de Arta din Buzau, in anul scolar 2001-2002, profesoara de religie le spunea elevilor de la clasele primare ca “daca nu vin la scoala cu cruciulita la git o sa apara diavolul si vor pati numai lucruri rele”. Intr-un alt context, profesoara a desenat, pentru elevii din clasa I, diavolul pe tabla. Dupa lectia respectiva, o fetita a inceput sa aiba cosmaruri si se trezea plingind noaptea. Chestionata in privinta acestor strategii, profesoara nu a adus argumente pedagogice, ci teologice, “atita timp cit Fecioara Maria - care vegheaza la buna desfasurare a activitatii ei - nu i-a atras atentia, inseamna ca nu a gresit”. Cazul a fost prezentat inspectorului de religie din acea vreme, Costica Panaite, care a atentionat-o pe profesoara sa-si tempereze discursul. Contactat telefonic, fostul inspector, actualmente consilier cultural si cu probleme de invatamint pe linga Episcopia Buzaului si Vrancei, si-a remotivat decizia: “Nu poti sa obligi copiii sa vina cu crucea la git”. La Scoala
nr. 1, tot din Buzau (anul scolar 2003-2004), profesorul isi convingea elevii ca “pe umarul drept aveti un ingeras, iar pe umarul sting un drac, prin urmare aveti grija cum va inchinati: daca incepeti cu partea stinga, va inchinati dracului”. O astfel de justificare iese din canoanele bisericii fiindca face apel la un mod magic, superstitios, de argumentare. In plus, este jignitoare pentru cultul catolic, unde semnul crucii se face de la stinga la dreapta. Se incalca astfel o norma elementara de toleranta, fapt cu atit mai grav cu cit principiile invatamintului religios ortodox se refera explicit la cultivarea tolerantei interconfesionale si evitarea sectarismului.
Reprezentantul Patriarhiei, diaconul consilier Nicu Octavian, este de acord cu aceasta, gasind insa circumstante atenuante profesoarei de religie intr-un posibil exces de zel.

“Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi”

S-au inregistrat si alte abateri de la aceasta norma, observate de Emil Moise. Astfel, acelasi profesor de la Scoala nr. 1 din Buzau le spunea elevilor: “Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi” (in imediata vecinatate a scolii respective se afla un asezamint al adventistilor). Abaterile de la principiul tolerantei interconfesionale se manifesta insa si la nivelul invatamintului liceal. La Grupul Scolar Contactoare din Buzau, profesorul de religie le-a spus elevilor, in anul scolar 2001-2002, ca unele dintre confesiunile care nu sint ortodoxe (dar care sint printre confesiunile acceptate legal in Romania) sint secte. Bisericile care nu apartin confesiunii ortodoxe sint prezentate ca un pericol pentru cei care intra in ele. In caietul de religie al unui elev de clasa a IX-a apare scris ca “adventistii denigreaza Biserica Ortodoxa, pentru ei biserica este stapinita de diavol, iar singurul adapost de acesta este casa lor de rugaciuni”; sau: “Martorii lui Iehova este una dintre cele mai periculoase secte, propagind fanatismul religios”. Tot in cadrul Liceului de Arta, in clasa a V-a (an scolar 2003-2004), profesoara de religie le-a spus copiilor ca Dumnezeu ii iubeste numai pe ortodocsi. Din colectivul clasei fac parte si doua eleve care nu apartin confesiunii ortodoxe si care participa la ora de religie: una apartinind confesiunii evanghelice, iar alta confesiunii iudaice. Desi una dintre fete a protestat chiar in timpul orei: “Doamna profesoara, eu cred ca Dumnezeu ne iubeste pe toti, nu numai pe ortodocsi”, reactia negativa nu a intirziat sa apara, o parte din colegii lor indepartindu-le, in pauza, pe cele doua fete, spunind ca sint “spurcate”. Problema s-a discutat in sedinta pe clasa, mama uneia dintre cele doua eleve solicitindu-i dirigintei sa discute cu profesoara de religie. La scoala din Joseni (judetul Buzau), profesorul-preot a pedepsit un elev din clasa a IV-a tinindu-l in picioare toata ora pentru ca, in preajma Sarbatorilor de Paste, a vizionat un fim difuzat in localitate de membrii unei confesiuni protestante.

Obligati sa cumpere luminari

Potrivit lui Emil Moise, obligarea elevilor de a merge la biserica este intilnita mai frecvent in scolile din mediul rural: la Grupul Scolar Industrial Berca sau la scolile din Plescoi, Sageata, Cindesti (situatia este valabila pentru anul scolar 2003-2004). Daca nu merg la biserica saptaminal, elevilor li se scad puncte la evaluarea din cadrul orei de religie. In comuna Sageata, pentru astfel de “abateri”, copiilor li se dau note sub cea de promovare, iar in Cindesti copiii sint obligati sa cumpere si trei luminari. Si in opinia diaconului consilier Nicu Octavian se poate vorbi de un abuz, “recomandarea este corecta, dar constringerea copiilor de a merge la biserica este nerecomandabila”.

Pozitia Inspectoratului Judetean Buzau

“In 2004 am avut o discutie personala despre abuzuri religioase cu inspectorul de religie din judetul Buzau, Paul Negoita. In loc sa cerceteze cazurile, a afirmat ca toate situatiile semnalate de mine sint exagerari si m-a luat la un misto badaran si arogant, “ce, crezi ca eu am timp de toate maruntisurile? Crezi ca stau sa-ti dau tie replici?””, ne-a declarat Emil Moise. Inspectorul de religie nu recunoaste insa ca
l-ar fi ironizat Emil Moise si sustine ca el nu e dator sa porneasca o investigatie a cazurilor atita timp cit nu i se prezinta dovezi sau sesizari si reclamatii.

Elevii atei sint ciudatii clasei

Un fenomen interesant care se produce in ultimii ani, datorat influentei tot mai marcante a religiei asupra indivizilor, este perceptia ateismului sub semnul demonismului si a stigmei. Elevii cu convingeri ateiste sint perceputi ca o specie de “ciudati”. Sethy este eleva in clasa a XII-a la un liceu din Botosani. La inceputul anului s-a hotarit sa nu mai frecventeze orele de religie. Ea a intrebat-o pe profesoara de religie ce materii poate studia in locul acestei discipline. “Profesoara m-a intrebat de ce ma intereseaza asta si eu i-am raspuns ca sint atee. Atunci a inceput sa rida si a fost imediat urmata de restul colegilor mei. M-a umilit in fata clasei, ma intreba ironic cum de eu pot sa fiu atee si restul clasei nu... M-am simtit foarte prost”, spune Sethy. Datorita birocratiei sau, pur si simplu, de dragul evitarii unor complicatii, profesoara
i-a incheiat finalmente situatia cu 7,5. Alt caz povestit de Sethy este al unui coleg care “a scris o povestioara in care isi batea joc de Biblie si era sa fie exmatriculat”.
zarazei, cu scuze pentru ...lungimea raspunsului:))) - de maan la: 22/09/2005 23:26:44
(la: ai carte, ai parte (?!))
:)) nu i-as zice “moda”, dar adevarul e ca pustanii-s agramati … “anagramati”, vor zice ei!
Totul incepe de la abecedar. Daca plodul nu stie sa foloseasca bine cratima e exclusiv vina invatatorului! E drept ca nu-i poti invata pe toti in aceeasi masura, dar reguli de ortografie ar trebui sa cunoastem toti.
(sunt aici voci care dau vina pe lipsa indelungata din tara cand le atragi atentia ca n-au scris corect! Ei bine, scrisul in limba materna e ca mersul pe bicicleta – functioneaza reflex! Nu stii acum sa scrii, deduc ca n-ai stiut niciodata! Lucrul acesta mi-a tot fost verificat, intrucat am intalnit zeci de persoane care, dupa 20 de ani de ‘diaspora’, se exprima excelent in romaneste si scriu perfect!)

povestea-i simpla si-i cam asa:
copiii se inscriu fara examen in clasa a V-a – profesorii de romana ‘mostenesc’ atunci elevi pe care ar trebui mai intai sa-i invete sa scrie. Daca intr-o clasa de 30 doar 15 stiu sa citeasca fluent, omul de la catedra e-n mare impas: pe de-o parte ar trebui sa-si urmeze programa de-a cincea (esti obligat s-o faci si pedepsit daca n-o respecti punctual) cu primii 15 si pe de-alta e silit sa-i invete pe ceilalti ce n-a vrut/ putut invatatorul.
Demersul asta e cumplit de dificil, intrucat dascalul e atat de strivit intre respectarea deciziilor ministeriale si constiinta profesionala, incat de multe ori ajunge sa le explice superficial ambelor categorii, si-n acest fel nici tolomacii nu vor ajunge sa scrie, nici ceilalti nu vor primi suficiente informatii, ca sa poata promova-n mod ideal intr-a VI-a.
In acest fel, in urma examenului de capacitate, procent covarsitor din copilasi, n-ar trebui sa mai fie scolarizati, dac-ar fi sa se respecte intocmai criteriile de care vorbeam mai jos. In acest fel nici catedre n-ar mai exista.
Asa ca se face al doilea mare compromis, magareata picand trosc in capul profesorului de liceu care are si ala o programa OBLIGATORIE si care se vede-n ipostaza sa repare ce n-au reusit invatatorul si profesorul de gimnaziu.
Daca peste acestea vom suprapune un dezinteres cras din partea parintilor care asteapta ca scoala sa rezolve intreaga eduacatie a odraslei si s-o desavarseasca, atunci tabloul este complet.

Cum vad eu ca s-ar putea rezolva? Simplu!
Ministerul ar trebui condus de persoane cu experienta la catedra, care au avut contact cu aceste probleme, iar nu de profesori universitari, care habar n-au cu ce se haleste munca dintr-un liceu plin cu odrasle de oameni simpli, care mai au si probleme materiale serioase.
Programele ar trebui sa-i permita profului sa adapteze cerintele la nivelul clasei, stabilind totusi criterii minime, obligatorii, de promovare.
Aceste documente n-ar trebui in nici un caz elaborate in functie de acel elev model (ideal) despre care credem ca si-a insusit perfect informatiile din anii anteriori, ci trebuie sa tina cont de profilul unui elev mediocru.
In acest fel, dascalul nu va mai fi obligat sa predea functia de gradul al II-lea, daca jumate din elevii lui nu stiu tabla inmultirii (asa cum se-ntampla azi ) dar va putea fi tras la raspundere, daca nici in anul urmator copilul nu stie sa socoteasca!

Exista, ai sa te miri, profi care pot face munca asta sisifica, ajutand elevii sa recupereze, sa umple goluri uriase, in acelasi timp predandu-le si materia obligatorie din anul respectiv.
Oamenii aceia, determinati exclusiv de respectul pentru munca proprie si de pasiunea pentru meserie, trebuie cautati, gasiti si recompensati.
E, din nou, simplu: se vor elabora teste comune pentru fiecare nivel de studiu, la inceputul fiecarui an si se vor centraliza rezultatele pe scoala.
La sfarsitul aceluiasi an scolar, testele se vor repeta iar prin comparatia notelor obtinute, se va avea clar oglinda capacitatii profesorilor din liceu, care vor fi salarizati anul scolar urmator, in functie de acestea.
Care reuseste sa-si creasca si olimpici – foarte bine!
Vor primi premii, bonificatii, asa cum am mai zis, dar dincolo de leafa.

Din pacate, legiuitorul n-are problema salarizarii corecte, ci e interesat cum sa scoat-o pacoste de ordonanta de urgenta care sa-i permita sa plateasca profesorii din ce in ce mai prost.
Daca se plateste conform olimpicilor, e-n avantajul statului, care va cheltui mai putini bani ca acum – cati olimpici pot fi, daca nu-s de castigat decat locurile I, II si III la fiecare materie????

Ce-ntelegem noi de-aici?
Ca pe Statu roman in cur il doare de modul in care cresc odraselele romanilor si le tot da-n cap profesorilor.
Mai mult, aud ca indemnizatia de concediu de maternitate va fi de 3 milioane, din care se sugereaza ca poti plati chiar si-o bona! (:

Hai sa mai dau o informatie de doi lei: in mediul universitar, un asistent care face trei sferturi din munca de la caterda, primeste 6 milioane jumate, iar un profesor ridica de cel putin cinci ori mai mult.
Ultimul mare rahat pe care l-am aflat e ca senatul unei scarbe de universitati a decis ca, de luna asta, tuturor sa li se reduca leafa cu un milion de lei.
Pai, da!
Daca scazi unu din sase, ii la fel cu-a scadea unu din 32 …
Sa nu ma duc io dracului c-o bursa sa-mi fac doctoratul pe undeva unde mi se respecta munca? si sa nu-mi bag io picioarele-n ea de romanica?

Si pe copiii aia cine-i mai educa?
Cine le spune ca mersul la munca necalificata-n Italia, n-ar trebui sa fie visul a jumate dintre-adolescenti?
Ei, fraierii aia care-si pun intrebarile ca mine, nici macar nu cer salarii mai mari, ci doar o bruma de respect, in asa fel incat sa nu se mai simta tratati ca ultimii cretini, care nu situ vedea dincolo de vorbe.
#74094 (raspuns la: #74092) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga maan - de zaraza la: 23/09/2005 00:23:36
(la: ai carte, ai parte (?!))
eu in locul tau mi-as baga picioarele, dar te admir si mai mult daca n-o faci. ce disciplina predai?

ai dreptate cand zici de "vina invatatorului", imi amintesc ca si pe vremea mea era lupta sa intri la invatatorii buni, ale caror clase erau vanate de profesorii buni si tot asa. copiii respectivi intrau la cele mai bune licee, unde erau in general numai profesori buni.

am avut acum 2 ani intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului. eu am facut "mircea cel batran", la c-ta. majoritatea profesorilor erau inca acolo, pe baricade. intr-un fel vedete, daca te gandesti cati oameni din oras le stiu numele. preferatul meu era proful de mate, un omulet de 1.60, cu o minte grozava si o replica acida tavalita prin bonomie. ne-a zis ca "acum elevii nu mai sunt interesati sa invete, au alte preocupari, dom'le". si daca spune el, il cred. ciudat e ca nu imbatranise deloc, era neschimbat, doar ceva mai trist.

despre lege:

E, din nou, simplu: se vor elabora teste comune pentru fiecare nivel de studiu, la inceputul fiecarui an si se vor centraliza rezultatele pe scoala.
La sfarsitul aceluiasi an scolar, testele se vor repeta iar prin comparatia notelor obtinute, se va avea clar oglinda capacitatii profesorilor din liceu, care vor fi salarizati anul scolar urmator, in functie de acestea.


si crezi tu ca va exista obiectivitate la testele astea? ca rezultatele nu vor fi contrafacute? ca directorul nu poate fi mituit sa favorizeze anumiti profesori ? mafia sau doar mica gasca va functiona cu succes, mai ales ca e vorba de o afacere interna. atunci cand e vorba de coruptie, cel mai bine functioneaza echilibrul natural, legea cererii si ofertei. de-asta, ai elevi multi, poti plati bine profesorii, atragi profesori buni, atragi elevi multi. cercul se inchide.

zaraza
#74114 (raspuns la: #74094) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cat timp am trait in Ro nimen - de Calypso la: 16/11/2005 21:20:03
(la: " INCORUPTIBILII ")
cat timp am trait in Ro nimeni n-a reusit sa ma corupa; tarind actualmente in occident nu mai e cazul

am lucrat in invatamant si mai tot timpul interveneau parintii (Indirect, prin secretare sau alti colegi din scoala!!) ca sa nu le ramana copii corigenti;
niciodata un parinte nu a avut curajul sa vine "direct" la mine, fara intermediari; imi spunea secretare: "a venit mama/ tata lui X din clasa.... cu ceva pt Dvs " ....

ii spuneam ca nu ma intereseaza si ca nici nu vreau sa stiu ce a adus; pe evevul X il trec daca stie; nu stiu ce facea secretara cu cadourile care-mi erau destinate; poate ca le dadea inapoi, nu stiu....

oricum, in toata cariera mea n-am primit niciodarta nici un cadou;in scoala toti colegii mei primeau cadouri de la elevi de 8 martie,ziua de nastere, sfarsit de an scolar sau sfarsit de promotie (pt diriginti) etc; elevilor mei le-am spus de la inceput ca NU primesc nimic cu nici un fel de ocazie; nici macar martisoare!
in primul an s-au gasit cativa destepti (care au crezut ca glumesc) sa_mi aduca de 8 marti cadouri; nici macar nu am atins ceea ce mi-au adus! apoi s-au invatat minte si nu mi-au mai adus nimic, au vazut ca nu-i de gluma;
sa stie vreun elev cand e ziua mea de nastere??? Nici pomeneala de asa ceva...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...