comentarii

lagune


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Lecturi interesante - de Dinu Lazar la: 17/11/2004 08:18:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In case you don't see News Photographer Magazine, the November edition of Common Cents is now online at http://www.loundy.org/commoncents/

This month: "Change"
-----------------------------
Jim McGee: Just Another Tool?
http://www.vividlight.com/articles/3802.htm

Mitch Moraski: Capturing the Mood of Vermont
http://www.vividlight.com/articles/3903.htm

Gary Stanley: Let The Weather Affect Your Photography!
http://www.vividlight.com/articles/3904.htm

Lennie Lee Rue III: Photographing Red Fox Dens
http://www.vividlight.com/articles/3905.htm

News - All the New Gear at PhotoPlus and Photokina
http://www.vividlight.com/articles/3906.htm

Books & Video Reviews
http://www.vividlight.com/articles/3907.htm

Feedback
http://www.vividlight.com/articles/3908.htm

Beginner Questions
http://www.vividlight.com/articles/3909.htm

Advanced Questions
http://www.vividlight.com/articles/3910.htm

Features
========
Shooting Your Kids - Oh stop that! We're talking about shooting
them with your camera.
http://www.vividlight.com/articles/3911.htm

Just Burn it to Disk - Not So Fast! - Every Month We Hear from
Readers with unreadable CDs. Here's What You Need to Know about
CDs & DVDs
http://www.vividlight.com/articles/3912.htm

Le Flaneur de la Photographie en Provence - Our traveling
photographer in France visits Provence
http://www.vividlight.com/articles/3913.htm

Hot Air Heaven - New editor John Engels takes us to the Albuquerque
International Balloon Fiesta
http://www.vividlight.com/articles/3914.htm

How I Photograph Cars Dusk at Laguna Seca - Joe provides some tips
to help you find your way around the track and to your images.
http://www.vividlight.com/articles/3915.htm

Photokina & PhotoPlus Expo - We wrap up all the new gear being shown
at these two premier shows.
http://www.vividlight.com/articles/3906.htm


Digital Darkroom
================
The Digital Tool Box - Gary is absolutely tickled with his new
tools from the folks at nik.
http://www.vividlight.com/articles/3916.htm

Introduction to Digital Photography - Part X, Digital Workflow -
The final chapter puts your new digital camera to work.
http://www.vividlight.com/articles/3916d.htm
#28980 (raspuns la: #28958) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"De la intercultură la monoculturalitate" (sau invers) - de cico la: 10/08/2005 02:31:06
(la: "Academia Cafeavencu")
„De la monocultură la interculturalitate“

Cultura în prilejul privilegiat al timpul nostru, este privilegiul prilejului delirului în trei dimensiuni concentrice: om - cetate – societate, sortit vorbelor bune alocate unui foarte singur om, exponentul indivizilor, iar puterea culturii este punerea în temă a motivelor existenţei şi-n contratemă, interpunerea raţiunilor fiinţării, vremea omului ca receptor, emiţător de judecăţi de valoare şi prejudecăţi de coloratură sceptică fiind factorul intercesor suficient al sintezei, eschivă de la rutina revoltei întârziate a celor două forţe în căutarea zilei de după apocalipsul postmodernului la mijlocul fin al vieţii, afin deliciilor îngustate unghiului vacantei optativităţi, ca ultim suspin al inteligenţei copilului mort din penumbra amintirilor naşterii, încrustat din nimic altceva decât (din)în limita concurenţei cu realitatea în măsura rarităţii clipelor de intimitate cu dialogul interior. Cultura rămâne bogăţia impresiilor infiltrate subminativ imperfecţiunilor, conexe omisiunilor curente şi răpune carenţa demersurilor densităţii depresiilor inerent recurente comisivului dol izvorât din umbra eventualului rol putativ deschis de rostul indubitabil aluziv spre înţelegerea finalităţilor şi decelarea intimităţilor rostirii.
Teama de adevăruri, frica de afirmaţii pe marginea prăpastiei ce separă antipozii incitând privirea spre ceea ce este dincolo de aparenţa abisală a încercărilor, naşte în monocultura societăţii singulare inavuabilul iar în monocultura societaţii plurale inimitabilul când aceasta restrânge diversitatea la imensitatea imanentelor ei surse ca stipendiu, perfuzie pentru un organism plin de endeme inexplicabil insondabile evoluţiei, dar inevitabil sortite eşecului din pricina încercării de asimilare spre resuscitarea reminiscenţelor, prin alocarea de, o manieră superficial – egoistă, a împrumuturilor, într-un manierism care încremeneşte multiplicitatea într-o unicitate a nostalgiilor vis - à - vis de o contestare a tarelor ce se vor împrospătate, implicit întreţiunute din suprapuneri sortite dizolvării dinspre adaptare către cenzurarea prin absorbţie.
Paradox şi antidot la starea sensului indicat de inerţii, consecinţe ale supravieţuirii, inbox şi poliglot destin la desistarea consensului, implicat de invenţii vane, efecte ale unilateralului interpretării, interculturalitatea este apeduct către o mai amplă mişcare în termenii care întrupează o comunitate în care interacţiunile vocilor au temeinicia glasului în pustiu, puseul vaticinar în lumina ecoului vizionar aflându-se ca intenţie de a fi în apropierea aşezământului funeral de unde putem auzi măcar ecoul vocilor dezarticulate ca indezirabile dialecte inevitabile acustici ale porţilor deschise desprinse parcă dintre noi, pentru a ne stimula evaziunea, între noi, prin noi înşine şi unii dinspre alţii către aproapele nostru şi-n implicitul arbitrariului nostru, înspre om ca singură cale către o justă apreciere a valorii unei comunicări deschise oricărei reacţii ipotetice la atracţiile avatarurilor grosolane sau aderenţelor lagunare.
Găsim în imaginarul nestatornic al vremii omului, o altă estetică a geneticii ce până mai ieri era prinsă în ruminaţia fanatului crescendo al culturii, germinativul constituindu-l în concreto doar “babelul fericit” zămislit din dorinţa mutuală izvorâtă gândurilor ca interludii livreşti ale comunicării interculturale.Interculturalitatea îşi găseşte plenitudinea, în pledoaria axei, înţelepciune ca o presupuoziţie a impetuozităţii unui spirit liber în circuitul dialogal frugal şi eliberat de orice inhibiţii ideologice “ergo” de orice extensii expansionist dogmatice, intuiţie ca o predispoziţie la relativa speculaţie a adoraţiei plăpândului ecou al susurului omului şi reflecţia necesară ca o contrastantă constanţă gravitaţională în jurul argumentaţiei todeauna poziţionată într-o linie discontinuă a gândirii colective şi permanent ferment al cugetării omului, dincolo de orice certitudini regăsind cadenţa în confluenţa miturilor spre o înţelegere a forţei de interpretare şi puterii de recuperare a reperului, indiscutabil fortuit ca un precedat condens al existenţei filtrată prin delirul speculaţiei ca finalitate a interogaţiilor riguroase, nimic altceva decât vigoarea vocaţional – estimativă a adevărurilor şi descătuşarea limitativă dinspre aflarea legitimităţii moştenirilor.
Societăţile plurale renasc atât prin coliziunile prilejuite de intermitenţa vocaţionalului insolit al întâlnirilor culturale, latente în retorspectivul lor gripal şi prezentate ca fiind aspectele asperităţii unei discontinuităţi ivite la un anumit moment, precedat de inerţioase tendinţe etniciste şi consecinţa vădit necesară ca scop implicit insinuantă, ca mijloc de relativă descreţire a rigidităţii intuiţiilor istituţional – culturale pronunţat multiple intenţional din nevoia de a găsi în mod ubicuu ca adarenţă solvabilă, ca aspect devolutiv operaţional – amiabilă la permanenţa unităţii întru diversitate în chip de alternativă constant fluidă şi contrastant aluzivă la ignoranţa vâscoasă a gestaţiei, în delimitările aparent armonios evolutive ale periniciozităţii vendetismului unicităţii culturale, excesiv perene şi în aceeaşi măsură ca factor determinant al dialogului. Ce-I drept, însă, este faptul că într-o dialectică fragilă prin prisma pricinilor “întreţinute” de ţeluri al căror suport interior este diform, conglomeratul alcătuit din nimic altceva decât acele cauze ultime ce pot duce la derapaje conflictuale ireconciliabile, în aceeaşi măsură oferă pavajul unor clivaje ideologice cu rol de atenuare a posibilului imprevizibil eruptiv – cu atât mai mult pot fi axul în jurul căruia gravitează interfaţa interferenţelor culturale, indici ai pulsului plusurilor gândirii în chipul decalogului bunelor intenţii – cât şi în virtutea confluenţelor, ca un corolar firesc al motivului fundamental, indicat de temele desprinse de recrudescenţa fenomenului singularităţii, o consecinţă vădit determinantă a ambiguităţii unei ambivalenţe, rezultate din bifurcaţiile animozităţii inerente ritmului static, efectul densităţii elementului interpersonal acceptat ca un detaliu al comunicării amplificate de continuităţi nuanţate permanent şi reluate în chip convergent eterogene în intermitenta lor demarcaţie, dar străbătute de fiorul dialogului ca unică formulă a menţinerii în joncţiunea emergentă valorilc, falselor premise. Este necesară incizia care despică viscerele şi precizia care deretică arterele nenaturale din care la un moment dat pot epidemiza endemic caracterul constant al coeziunilor inerente confesiunilor indirecte ca perspective eruptive ale prezentului pentru că (a) facilita aspectul decizional (care) să dobândească asemănarea conspectului componenţial evoluţiei culturale a societăţilor plurale prin omogenizarea propusă de divesitatea interculturalităţii. Raportul monoculturalitate – inteculturalitate este unul diurn pentru ceea ce remarcăm la vedere şi unul nocturn spre ceea ce asortăm la prevedere în latenţă tocmai pentru a pune în valoare ceea ce este expus dând consistenţă ceea ce este indus fiind necesar utilizarea a ceea ce este unda retrovizoare, dincolo de fecunda improvizatoare atracţie şi implicit înmănunchiate aceste moduri de întrevedere, se întrepătrund, sinergia curcubeului vocaţional fiind consecinţa moştenirii comune. Dacă interculturalitatea presupune un efort de adaptare şi adoptare imparţială totuşi atentă la detaliile care apropie permiţând o dezvoltare imprevizibilă prin caracterul divers al temelor reprezentând astfel o concentricitate a fundamentelor conglomerat, monoculturalitatea implică un acces spontan la ceea ce înseamnă valorile culturale însă fără un studiu dintr-o perspectivă pretext al întâlnirii celorlalte întreţinut de deschiderea intercesivă a comunitarităţii, acestea îşi pierd consistenţa consecvenţiei consensului care le-ar putea oferi certitudinea permanenţei. De la monocultură până la interculturalitate rămâne un singur impas: acela al decorativului în care se zbat din consuetudinea reperelor temporal – temporare sortite lejerităţii unui dialog din afară tranzitând vag spre superficialitatea unui interior al penumbrei, nimic altceva decât o invenţie de tasare a urmelor specifice alunecării în derizoria stare de anonimat deprinsă din seducţia efemerului, portretizând societăţile decimate înspre totalitatea opusului privirii omului şi aliniate dinspre dualitatea cursului uneltirii mişcării din ochii individului.


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/5185

------------------------------

Daca textul acesta n-a fost scris la misto, atunci eseistul e un geniu! Ca (dupa comentarii) numai el intelege ce-a spus ;)
zaraza - de picky la: 01/08/2006 13:43:45
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Adrian Fuchs :

1. Ce legatura este intre homosexualitatea lui Goethe si romantismul clasicului Goethe ? Daca Goethe era "mancator de papanashi", intreba cineva de valentza de principiu dintre el si Laguna albastra ?

2. Coelho (!) trebuia sa apara. Becali avea nevoie de el !
#136976 (raspuns la: #128679) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am si eu Veneţiile mele - de alex andra la: 27/08/2006 17:08:52
(la: venetia 2006)
de fapt, de fiecare dată o altă Veneţie, un alt fel de Veneţie. În fine, Veneţiile mele, în momente şi dispoziţii diferite, capricioase:

Una în care plouă trei zile la rând. Cu vaporaşul pe Canal Grande, pe jos apoi, sub umbrelă, pe străduţe, peste poduri şi podeţe, priviri curioase în micile curţi interioare, cochete sau vetuste, după caz, ornate cu statuete, cu fântâni arteziene, cu plante mediteraneene, pavate cu pietre...

Alta a turiştilor înţesând Piaţa San Marco, Palatul Dogilor, Rio Alto, Lido, Murano, gondole, bărci cu motor-taxiuri, magazine minuscule cu vitrine pline ochi de kitschuri miniaturale din sticlă colorată de Murano, tarabe cu celebrele măşti în mărimi, culori şi forme diferite, tonete cu nenumărate feluri de ingheţată, statui vii încremenite în poziţii incredibile, feţe văruite, corpuri graţioase, costume strălucitoare...

Alta cu miros putred, de moarte, cu portocaliul şi galbenul scorojit al palatelor cu picioarele în apa verde murdară, cu ferestrele camuflate de scânduri bătute în cuie, cu gondole mortuare traversând laguna spre insula-cimitir.

Ar mai fi una, din viitor, sau din Utopia, Veneţia carnavalului...

Lost without music in a world of noises
#141673 (raspuns la: #141476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bright - de alex andra la: 16/09/2006 15:58:50
(la: Viata nu glumeste cu darurile)
Astazi visez o laguna albastra, cu nisip alb. Malta.
Dar mi-au inghetat picioarele in papuci. E toamna:(

Lost without music in a world of noises
#145708 (raspuns la: #145511) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sancho Panza - de latu la: 23/11/2006 23:15:09
(la: DUPLICITATEA)
Nu crezi ca e mai placut sa cauti in cuvinte zambete si nu sabii?
Eu cred ca-i mai placut sa intrezaresti zambetele printre sabii. Asta tine de indemanarea celui care provoaca la duel, adica actioneaza.
Celalalt reactioneaza.
Cautatul implica de altfel riscul de a o face degeaba. Cat priveste placerea cautatului, ea se refera in cazul meu mai mult la nuantele zambetului.

Da, domnule, de unde si simpatia pe care o am pentru masinile mai putin performante
Aham... Renault Laguna, Volkswagen Jetta sau Fiat Panda sunt mai usor de silabisit decat A8, BMW sau T3...
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#159091 (raspuns la: #159002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pergola - de alex andra la: 11/04/2007 08:37:58
(la: O lume într-un cuvânt)
Malta
zambet
laguna albastra
nisip alb

balsam
#185999 (raspuns la: #185992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alegro - de andrushca la: 25/07/2007 14:27:30
(la: de vara)
e un grad cels(i)us

Ei, nici chiar asa ! Brrrrr !
Eu vreau in Laguna Albastra ! Aia de la Capri sau aia din Malta. Oricare din ele:)))

alex
#219268 (raspuns la: #219263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruderu - de andrushca la: 25/07/2007 18:56:16
(la: de vara)
Da cine-o zis, bre, ca nu-i bine ? Pai nu pe garla v-am invitat ? Da acuma daca mi-o scapa picioru si-n laguna ce are ?:P:P:P

alex
#219303 (raspuns la: #219293) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruderu - de andrushca la: 25/07/2007 19:14:36
(la: de vara)
M-am bagat pana-n gat. Nu spui in ce :)))

ce mijto se scrie "alalalt" pe taste! e bun sa-l pui parola pe mail sau cafenea

Mi-l pun cu nicku' urmator, dupa ce ma mai dau dusa si intoarsa o data, spre delirul specatorilor:D:D:D

daca nu sunt meduze, vin si io!
Mezuze zici ? Ce, esti zuza, pardon, zuz ? Unde ? In lagunele mele albastre ?:O Nz !

alex

#219318 (raspuns la: #219309) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tiganii,aurul si diamantele.... - de SAMI_DIAMANTUL@YAHOO.COM la: 08/12/2007 14:12:34
(la: Sunt ţiganii vinovaţi pentru imaginea României în Occident?)
proletarule ai raspunsuri de analfabet.Pielea ta, nu cred ca face doi banuti!Noi care ne-am stabilit aici in lumea asta straina de Romania avem o cuvertura sociala perfecta.Daca tu locuiesti in Romania imi dau seama abia acum de reusesti foarte greu sa ai apa calda si sapun.In privinta bibliotecii!ce-as putea sa-ti spun ?Sant tigani care te depasesc cu zece ani lumina
si din punct de vedere cultural cat si financiar.Ai vorbit de ceva "coviltir"Afla
de la mine ca sant tigan de satrà cu obiceiurile si cultura de odinioara!Cred ca au trecut o suta de ani de cand ai mei, au vandut carutele.Pot sa-ti enumar pe degete changementul care l-am facut!In loc de caruta am trei masini.Am un Citroen C5,Ultimul model de Laguna RENAULT 2,ce-a de-a treia este BMW SERIA 7,asa ca despre carute si "bedoane de plastic"s-ar putea spune ca le descrii din propia-ti experienta.Ai grija proletarule sa nu-ti iasa picioarele afara din cuvertura ta sociala.
#264015 (raspuns la: #263309) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fauna Violeta - de Intruder la: 14/05/2008 09:24:06
(la: Te uită cum plouă, Bacovia )
violete lebadutze
pe la cluburi se aduna
sa soarba din cafelutze
cum e la laguna.

doar ratzushtele suspina
pe cand cioara chiraie
mor lalelele-n gradina
moare paru-n vie.

trece-n goana pitigoiul
intre trestii sa se-mbete
are sticla, are tzoiul
plus vreo doua fete.

peste-a noptii buluceala
se ridica luna plina
matza linge chiar din oala
lapte cu smantana.

somnoroase pasarici
stau culcate-n praf
au baut rom de urzici
si scriu agramat.

hallelluiahj
#310425 (raspuns la: #310330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre laguna si alte ape... - de cosmacpan la: 15/09/2008 14:13:40
(la: Învăţământul - foaie matricolă )
ATITUDINE, MENTALITATE, INDIFERENTA

1. Modele? manele...

2. Daruirea?

3. Ce pot face doua maini dibace? Diploma?

4. Io te-am facut io te omor...de restu' scoala mami ei da viata...

5. la omu' sarac nici banii nu trag...

6. respectul pentru acel sentiment...

7. unde-i perspectiva? unde-i orizontul? avem noi repere? cu valoare? fara valoare?

8. cadrul legal - la bicicleta

9. altele...ma doare ceva...in zona lombara a cerebelului

la percente inaente, la rezboi vai de noi...
*** - de Honey in the Sunshine la: 09/12/2008 13:32:39
(la: Orase romantice)
io zic ca exista orase romantice. dar nu sunt alea faimoase, mari si aglomerate ci alea care mai reusesc sa fie intime. Siena cred si eu ca e cel mai cel din categoria asta.
La fel si Merano sau Colmar.

Venetia n-as putea s-o bag in vreun top, e un oras unic cu o personalitate covarsitoare. Daca il vizitezi ca japonezu' ahtiat de destinatii si-ti faci cate 2-3 poze de la Rialto pana la Accademia nu inseamna ca ai vazut Venetia.
La fel, daca te duci o data, ca sa vezi si tu ce mare scofala, orasul n-o sa se deschida in fata ta niciodata si tot ce o sa vezi vor fi mastile made in China de pe tarabe si Burger King-ul de langa San Marco.

Dar daca simti Venetia ca o stare de spirit, daca vrei s-o vezi sub acqua alta si ploaie cand mergi pe strazi ca intr-un acvariu fara sa mai vezi unde incepe cerul, laguna, canalele, daca vrei s-o vezi vara, pe o caldura innabusitoare cand sufla un siroco alta data aducator de holera, daca vrei sa te plimbi prin Giudecca intr-o dimineata de duminica... si sa folosesti ciudatul idiom sub vreun "Sottoportégo"...

si gata, cred ca s-a inteles ca sunt Venice-addict:)

Ce sa mai zic de orase frumoase... Sunt cu gandul mai mult la urmatoarele calatorii.
#371027 (raspuns la: #370628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de INSULA ALTUIA la: 16/12/2008 20:10:02
(la: .iarna cu parfum de amintiri)
Lagune poate?:(
#373817 (raspuns la: #373815) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
paneee - de Honey in the Sunshine la: 15/01/2009 13:32:14
(la: În afara tiparului)
fii atent cum faci: o iei spre Venezia, din laguna pe Canal Grande, apoi pe canalele care duc spre Padova, pe Po pana la Piacenza si de acolo pe Naviglio, sa-mi faci o vizita :))
#390853 (raspuns la: #390848) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bright - de latu la: 16/01/2009 21:23:26
(la: PREMIILE LITERARE - CAFENEAUA 2008)
In lagune nu-s bune talazurili, bright...:-)
#392046 (raspuns la: #392041) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adina - de latu la: 23/01/2009 00:07:17
(la: Alegerea imi apartine)
Aia inseamna dependenta: O2, yacht, laguna, ruine...
#395976 (raspuns la: #395969) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adina - de latu la: 23/01/2009 01:21:12
(la: promiscuitatea spirituala)
Mai indata prin lagune singuratice, mai ales ca ziceai de sora-ta sirena (eu am inteles ca a' din ape tre' sa fie!)... Sau;-)
#396110 (raspuns la: #396106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lelito - de anisia la: 15/03/2009 21:43:55
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a patra)
aaaaaaaaaa, deci d-aia n-a venit Dixie la micu dejun azi, ca s-a ascuns de tine :)))

Donald, Daisy and Dixie sunt cele trei ratuste de pe laguna din spatele casei. mai, ce mai dragalase sunt...:)

azi ma duc la ortopedu furleifus. sa vedem ce rahat pe varza face si asta, ca asa mi-s satula de medicii din australia de nu ai vazut.
#417144 (raspuns la: #417012) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...