comentarii

lantul atarna


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Intruder - de latu la: 11/11/2005 10:21:32
(la: unii baieti din ziua de azi..)
n-am piercing, ala era lantzu' de la ceasu' bunicului, asa atarna el!
Daca-n loc de piercing ai un lant de ceas, unde tii ceasul in loc de buzunaru' de la vesta?

(vrei si tu ciunga??)
nu, multam ca tocmai am gasit-o pe-a mea pe fundul scaunului...
#86652 (raspuns la: #86601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lucruri regretate - de mode555 la: 10/02/2006 09:30:14
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Eu regret copilaria, nimic altceva, si va spun comunismul in sine este un sistem mult prea avansat pentru omenirea de acum, o sa ia inca vreo o mie de ani ca acest sistem sa functioneze.A fost scris de niste jidani destepti.La noi nu era comunism pe vremea lui nea Nicu era asa un sistem creat de mintea lui de nebun, cu ochelari de cal.Eu sunt in state de 10 ani si ma uit la romanii astia care comenteaza tot felul de prostii si nici nu au idee despre ce vorbesc, asa sunt romanii rai si zic una azi si alta maine , foarte instabili.Asta e o lista pt cei nostalgici la care eu adaug incontinu ce imi aduc aminte:


Inghetata Vafa (numele furat de la waffer)
Inghetata Doina, Sport si Extra
Guma Bib bib si tip tip (tipitip)
Tiganci cu seminte
Tiganci cu tigari Kent ( Acum ma intreb de ce tocmai Kent - era ca o valuta Kentul)
Tiganci cu sticle goale prin cartier strigand -Sticle goale cupar
Masina Lastun
Mingie de 35
Mingie de 18
Penare de vinilin sau de lemn chinezesti
Stilouri chinezesti Hero sau cele cu cap de panda
Cico, Brifcor-mai rar
Iaurt la borcan
Creveti -Ba mie mi placeau chiar daca erau singurul produs peste tot -ce tampiti de ce tocmai creveti?
Turta dulce
Costum de scoala
Comandant de detasament si de grupa
Tigari BT, DS, Femina etc
O saptamana merg masinile cu sot, celalalta fara sot
Vacante de cateva ori pe an
Aprozar
Mos Gerila
2 ore la tv
Album duminical
Cascadorii Rasului
Atlas pe bulgari
Eugenii
Biciclete cu coarne (acum vad ca erau pt fete)
Nu avem butelie
Petarde
Pelicanol
Crose de minigolf cu ciocolata de casa in maner
Pistol cu ventuze
Soldati verzi de lupta
Mecano
Eefantel cu apa
Pstoalele cu capse
Set de cuburi din lemn
Nu te supara frate
Cracan si invizoace
Teava cu cornete
Tun cu carbit
Radio RIC
Rahan
Matricola cusuta pe maneca (si ne plangem acum de marca bestiei)
Trusa de traforaj
Mingie de piele Artex (cine o avea era THE MAN)
Aventurile lui Habarnam
Ceas cu 7 melodii (Erai gazilionar daca aveai asa ceva)
Hopa Mitica
Buzdugan cu ciocolata in maner
Pocnitoare cu fosfor facuta din 2 suruburi puse cap in cap cu o piulita si folie de plastic in spate (invat copii la prostii)
Moneda imensa de 5 lei de aluminiu
Jocul cu mingia "La Malai"
Jucam carti pe surprize
Trusa cu lupe "Optik"
Dropsuri date prin cacao
Aurora (o bautura cu gust de lamaie)
O ciocolata mica cu un fel de zahar pudra ud inauntru (in genul la York peppermint patties dar fara gust)
La al XIII lea congres ceausescu reales
Cules plante medicinale pt scoala in special tei ( am cazut si din pom)
Maculatura (puneam si cate un pietroi sa atarne greu)
Gala desenului animat
Lumea copiilor
Un joc pe surprize cu pietre sau lant unde se punea o piatra pe o surpriza intr-un cerc sau cam asa ceva (early 80's)
Joc de fotbal cu nasturi


#96973 (raspuns la: #4583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nostalgic - de mode555 la: 26/12/2005 11:37:04
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Comunismul e prea avansat pt omenirea de acum poate in vreo 1000 de ani sa mearga cand oamenii ar face lucrurile din placere pentru societate.Din copilaria mea...........


Inghetata Vafa (numele furat de la waffer)
Inghetata Doina, Sport si Extra
Guma Bib bib si tip tip (tipitip)
Tiganci cu seminte
Tiganci cu tigari Kent ( Acum ma intreb de ce tocmai Kent - era ca o valuta Kentul)
Tiganci cu sticle goale prin cartier strigand -Sticle goale cupar
Masina Lastun
Mingie de 35
Mingie de 18
Penare de vinilin sau de lemn chinezesti
Stilouri chinezesti Hero sau cele cu cap de panda
Cico, Brifcor-mai rar
Iaurt la borcan
Creveti -Ba mie mi placeau chiar daca erau singurul produs peste tot -ce tampiti de ce tocmai creveti?
Turta dulce
Costum de scoala
Comandant de detasament si de grupa
Tigari BT, DS, Femina etc
O saptamana merg masinile cu sot, celalalta fara sot
Vacante de cateva ori pe an
Aprozar
Mos Gerila
2 ore la tv
Album duminical
Cascadorii Rasului
Atlas pe bulgari
Eugenii
Biciclete cu coarne (acum vad ca erau pt fete)
Nu avem butelie
Petarde
Pelicanol
Crose de minigolf cu ciocolata de casa in maner
Pistol cu ventuze
Soldati verzi de lupta
Mecano
Eefantel cu apa
Pstoalele cu capse
Set de cuburi din lemn
Nu te supara frate
Cracan si invizoace
Teava cu cornete
Tun cu carbit
Radio RIC
Rahan
Matricola cusuta pe maneca (si ne plangem acum de marca bestiei)
Trusa de traforaj
Mingie de piele Artex (cine o avea era THE MAN)
Aventurile lui Habarnam
Ceas cu 7 melodii (Erai gazilionar daca aveai asa ceva)
Hopa Mitica
Buzdugan cu ciocolata in maner
Pocnitoare cu fosfor facuta din 2 suruburi puse cap in cap cu o piulita si folie de plastic in spate (invat copii la prostii)
Moneda imensa de 5 lei de aluminiu
Jocul cu mingia "La Malai"
Jucam carti pe surprize
Trusa cu lupe "Optik"
Dropsuri date prin cacao
Aurora (o bautura cu gust de lamaie)
O ciocolata mica cu un fel de zahar pudra ud inauntru (in genul la York peppermint patties dar fara gust)
La al XIII lea congres ceausescu reales
Cules plante medicinale pt scoala in special tei ( am cazut si din pom)
Maculatura (puneam si cate un pietroi sa atarne greu)
Gala desenului animat
Lumea copiilor
Un joc pe surprize cu pietre sau lant unde se punea o piatra pe o surpriza intr-un cerc sau cam asa ceva (early 80's)
Joc de fotbal cu nasturi
Nechezol
Tigari Bucegi pline de bete - Vrei o buceaga? (De astea chiar uitasem complet)
Caramele in care iti spargeai dintii
Revista Cutezatorii
100 albastra cu Balcescu pe ea
parerea mea - de carapiscum la: 07/08/2006 14:53:21
(la: Cei mai mari români)
n-as fi vrut sa ma arat sarcastic sau lipsit de respect fata de persoana ce a propus acest subiect, insa nu cred ca e posibila vreo altfel de abordare a temei. din nefericire pentru toti in general si pentru noi ca romani in particular, ni se propune sa contribuim la ceea ce numeste generatia tanara "top ten". ni se tot fabrica pe aiurea prin occident tot felul de topuri, care din care mai bizare si mai cu parul in ochi, topuri menite sa atraga atentia asupra unor lucruri extrem de importante in viata omului modern (dar asupra carora n-am sa insist acum). in realitate sunt niste gaselnite de moment puse la indemana pentru castigarea atentiei publice sau reorientarea acesteia in alte directii, de preferat cele de tip hollywood-ian. lumea trebuie sa vada ceea ce i se serveste, nu ceea ce poate vedea si judeca prin prisma propriilor simtaminte si idealuri. si astfel, foarte simplu si subtil, devenim numarul (sau codul de bare) din gloata ce trebuie condusa spre anumite destine comune. cu alte cuvinte: "tara arde, babele se piaptana".

simplul fapt ca ni se propune asa ceva face cat o injurie. cum adica domnilor si doamnelor sa cernem pe cei care au faurit destinele Romaniei ca sa scoatem la iveala pe cel mai falnic si mai de seama dintre ei? in mintea carui dobitoc s-a scornit asa o idee aberanta si nefolositoare omenirii? oare nu fiecare dintre cei ce si-au adus aportul la binele tarii este demn de mentionat, sau adica sa-i injosim pe unii in favoarea altora? ce logica este asta? de ce adica l-as pune pe Mos Ion Roata mai prejos de Al. I. Cuza? sau cu ce ar fi mai mare N. Iorga decat Kogalniceanu? fiecare la timpul sau a pus umarul, intr-un fel sau altul, la implinirea unor idealuri nationale. daca ar fi sa judecam dupa principiul cauza-efect am observa cu mare usurinta ca uneori si fara acele mici realizari ale oamenilor de rand marile realizari ar fi fost practic imposibile. sa ne imaginam ca un Ion Creanga n-ar fi existat- desi eu unul nu pot merge cu absurdul pana acolo. ce-ar fi insemnat asta prin prisma celor cunoscute de noi in zilele noastre? va las pe dumneavoastra sa raspundeti. daca s-ar fi sugerat sa-i alegem pe categorii si sa facem un fel de clasificare, mai treaca mearga, desi nici in acest sens nu putem fi 100% obiectivi.

ce criterii ar trebui sa folosim intr-un astfel de clasament? cred ca unul singur ar fi fost de ajuns pentru ca raspunsul sa nu fie altul decat cel pe care ma caznesc aici sa-l dau: BUNUL SIMT! bunul simt imi dicteaza ca nu-l pot da la o parte pe marele Dosoftei si pe urmasii acestuia care, pe langa faptul ca au tinut flacara romanismului aprinsa secole la rand (iar unii si-au dat viata pentru infaptuirea acestui deziderat), ne-au dat educatia in limba nationala. bunul simt imi dicteaza ca toti domnitorii romani si-au avut contributia lor la zidirea patriei si ca daca unul din ei n-ar fi existat in lantul istoriei noastre nu ne putem imagina ce consecinte ar fi avut aceste verigi rupte asupra restului. chiar si acelea vazute ca fiind ruginite si strambe, toate au avut un anume rost. asadar cum sa-l pun pe Stefan Cel Mare deasupra lui Mihai Viteazu sau chiar a lui Vlad Tepes? sau ce sa mai zic de martiriul Brancovenilor?

si de ce sa-l ridic pe Brancusi in slavi si sa-i las la o parte pe Luchian si pe toti ceilalti ctitori de opere de arta?

de ce i-as uita pe regretatii parinti ai Putnei si Sihastriei si nu i-as aminti macar pe Pr.Pr. Galeriu, Staniloaie, Steinhard sau Cleopa? cu ce sunt ei mai prejos decat un oarecare doctor docent honoris causa?

ma opresc totusi aici cu enumerarile pentru ca vreau sa o spun pe sleau: ceva aici pute, si pute rau de tot! a nivela totul de dragul "show-businessului" e ca si cum ne-am atarna singuri o piatra de gat si-am astepta sa fim impinsi in mare. eu n-am nevoie de topuri sau de cine stie ce prashtii fantastice descoperite recent pentru a cunoaste locul fiecaruia din acesti oameni in sufletul si constiinta proprie. eu serbez ziua fiecaruia in particular, nu la gramada si nu dupa cum mi se dicteaza de o majoritate iluzorie. imi iubesc tara si neamul romanesc cu tot ce a insemnat varf de lance in cursul istoriei noastre atat de zbuciumate, iar de ar fi sa lupt sub drapelul tricolor as avea intotdeauna in memorie pe toti acesti titani, fara exceptie. fara ei as fi o frunza uscata, un brat bleg, o constiinta moarta. si atata timp cat va mai curge un pic de sange prin vinele celui care scrie azi aici, voi cauta sa nu-mi omor sau adorm constiinta. cum care constiinta? de sine si de apartenenta la strabunii mei!!!

ps. reluind o idee anterioara ( si pentru a nu lasa impresia ca vreau sa distrug subiectul) am sa spun ca romanul de rand, cel opresat, chinuit, flamanzit, mintit, haituit samd are poate singurul merit de a sta totusi in frunte fiindca, nu retin daca am mai spus-o aici ori ba, fara baza muntelui piscul de deasupra nu e mai mult decat o simpla ridicatura de pamant, un morman de pietre goale.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
cactusu' - de maan la: 07/05/2007 10:26:33
(la: Parfum de diamante....)
sunt sigura ca orice femeie are in recuzita clasicele rochita neagra si perle....dar cum stam cu celelalte bijuterii? va plac diamantele sau rubinele?
nu am, in prezent, nicio rochie.
cat despre perle, ma faci sa zambesc - probabil ca exista prin fundul vreunui sertar niste cercei cadorisiti de-o matusa acum o mie de ani, cand mi-am 'serbat' majoratul - nu i-am purtat niciodata.

in plus:
-o verigheta pe care n-o port.
- un inel din aur galben cu diamant pe care de-asemenea nu-l port.
- doua inele din aur alb pe care ocazional si doar alternativ le port.
- cerceii absolut minusuli din ureche (pe care nu-i scot decat ca sa-i curat)
- o inimioara de atarnat la gat, cadou de prima-vedere de la prietena mea roxy (ne-am cunoscut pe ternet!)
- un lant de aur alb cu alt corazon pe el pe care mi le-am cumparat singura, cu primii bani castigati dintr-o traducere...de ciuda ca n-am mai gasit un dictionar anume.

si gata.
ma simt aiurea si nelalocul meu in tol festiv, ca o maimuta-mbracata-n matase.
sunt convinsa ca nu arat nici pe departe asa, dar asta nu m-o facut niciodata sa ma simt in largul meu.

de-altfel imi place enorm sa admir bijuteriile altora dar eu nu mi le doresc.
desi recunosc ca acum cativa ani mi-o stat gandul, cu jind, la un lant purtabil pe glezna.
era insa infiorator de scump.
#194495 (raspuns la: #194456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lantul amintirilor - de alexandre2216 la: 01/07/2007 20:34:52
(la: Filme indiene)
caut Lantul amintirilor,si alte filme indiene,cum ar fi:O floare si doi gradinari,Toata lumea este a mea...
#211764 (raspuns la: #134010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"bucati de carne atarnate in carligele din macelarie" - de cosmacpan la: 13/10/2007 02:07:48
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A TREIA)
Barbatii si utopia
salveaza melancolia,
ca e trista-n cuib de cuc
de nu stiu unde s-o duc.
poate-n Australia?
sau poate-n Italia?
La Londra ca-i roata mare
Ca la Prater cu miscare.

La Paris sub piramida
a-nflorit o conopida
de stai atarnat in chingi
vezi si codul lui da vinci

nu te uita la obiele,
ca-s a mamii nu-s a mele
ca io am ciubote noi
dar is plini di noroi
ca la asta preumblare
merg si doi pui la frigare
chiar si-o bere mai caldutza
ca hangita de o vrea
ne ia banii miercurea
si tot vikendul mai frate
o sa bem pe saturate.

Sa mai zica si Intrusu


#243537 (raspuns la: #243536) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Varful lantului trofic - de Informatorul la: 28/04/2008 13:49:17
(la: ce înseamnă specie dominantă?)
Am onoarea sa te informez :
Boierule, maximum de respect ! Mishto confa ! Saalam alekum ! Vezi, io din Orient am ramas cu... tot cu tigari dar fara alcool ! Specia umana este specie dominata pentru ca este varful lantului trofic. Adicatelea, foarte vulgar spus, noi ii mancam pe toti : fripturica de delfin, placinte cu furnici iar pe virusei ii papa sistemul imunitar dupa ce i-au ametit antibioticele. Un finlandez dat dracului, habar nu mai am cum il cheama pe laba ala de savant, dar e clar un tip genial a spus ca omul a devenit specie dominanta din cauza unei slabiciuni : copiii umani nu se pot descurca decat dupa 5-6 ani de zile fata de celelate specii unde progeniturile se pot apara imediat. Cu o observatie facuta de el - pradatorii, marii pradatori au aceleasi probleme cu omul. Deci, omul este un pradator - probabil nocturn, deoarece si astazi purtam ochelari de soare si lumina zilei ne deranjeaza. Cel putin pe mine ! Asa ca spiritul speciei, instinctul de supravietuire, a facut ca omul primitiv sa se organizeze si sa socializeze ca sa-si apere copiii, sansa de a exista.
Normal si aici ai maximum de dreptate pe o planeta unde apa este elementul majoritar, specia dominatoare ar fi trebuit sa fie acvatica - spune Isaac Asimov. Probabil ca si asa este, dar delfinul traieste intr-un mediu mai armonios decat omul si ii trebuie mult mai mult timp pentru a deveni specia dominata. Dupa ce o sa ne autodistrugem, prin violenta si poluare, delfinii vor deveni varful lantului trofic pe Pamant.
Ma intorc la tariakul meu...
Precizari: "Petiu George Cio - de winniepooh la: 19/09/2003 14:49:12
(la: Fapta de curaj extraordinara a unui roman din Canada)
Precizari:
"Petiu George Ciorau" - Petru...
"muncitor necalificat la o firma din Toronto" - shop assistant la un mare magazin alimentar din lantul "Loblaws"...
"a alunecat si a cazut de pe peron intre sine, chiar in momentul in care o garnitura intra in statie" - de fapt, trenul, aflat inca in tunel, a oprit la citiva metri de cei doi...

Comentarii:

Toata admiratia pentru d-l Ciorau ! Gestul dinsului m-a facut sa ma simt mindru ca roman. Si mi-a umplut sufletul de bucurie pentru ca am simtit, in spatele acestui gest, acea educatie pe care am primit-o cu totii, de a ne intrajutora, de a ne ajuta semenii aflati la nevoie, din tot sufletul, cu tot ce putem...

Presa torontoniana a dat, din pacate, o tenta psihanalitica acestui act de mare noblete, incercind nu a atit sa explice indiferenta sutelor de "spectatori" (lucru de care fusese, pe buna dreptate, profund contrariat salvatorul), cit sa explice prin varii tertipuri gazetaresti "motivatia" gestului romanului - un gest, pe cit de uman, pe atit de simplu d explicat prin acea "cultura a comunitatii", care reglementeaza, oarecum, prin niste reguli nescrise, raporturile sociale ce se stabilesc intre membrii comunitatii: tineri si batrini, parinti si copii, vecini sau prieteni...

E dificil de inteles, pentru cineva crescut si educat intr-o societate bazata pe concurenta, acerba, extrema si eliminatorie, intre indivizi, care se lupta intre ei, cu totii, pentru a reusi in viata, ca mai pot exista si alte tipuri de culturi, care pun pret pe relatiile de colaborare interumane... Colaborarea si concurenta sint disjuncte, oricit ar incerca unii teoreticieni sa le impace. Iar cultura comunitara se bazeaza pe colaborare.

Intr-un final cu iz de mare senzatie, presa torontoniana "pune punctul pe i", afirmind ca romanul, de fapt, isi doreste mult sa devina pompier (pentru a salva vieti) si ca va primi nustiuce diploma de onoare... In acest fel, valoarea educativa a gestului romanului a fost anulata si totul a revenit "la normal"...

Toata admiratia mea - inca o data ! - pentru un om adevarat, care a stiut sa-si arate omenia si sa afirme in public ca gestul sau nu are nimic extraordinar, si ca acei multi altii (care s-au rezumat la calitatea de "privitori"...) ar fi trebuit sa-i fi dat macar o mina de ajutor...

Tot respectul meu si intreaga mea admiratie, d-le Ciorau !
de ce purtam crucea - de Socaciu Ela la: 02/10/2003 05:00:45
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
As vrea sa spun ca nu purtarea unei cruci zilnic te va ajuta sa ajungi in Cer, ci numai simpla ta credinta in jertfa pe care Iisus, Fiul lui Dumnezeu a facut-o in locul tau si al tuturor. Acolo meritam noi sa fim, atarnati pe acea cruce, nu El. Dar asta nu ar fi rezolvat problema... Tot ce tine de noi este sa ne comportam cu umilinta inaintea incercarilor pe care Dumnezeu ni le da. Biblia spune ca "Suferinta este scoala rabdarii!" De ce ne trebuie rabdare? Cred ca stie fiecare bine de ce. In lumea de astazi te intrebi cum vei razbi pentru ca iti spui ca tot ce ai nevoie este rabdarea...
Poate ar trebuie sa ne uitam mai mult in sus, nu pentru a spune: "Of, Doamne", ci pentru a spune: "Doamne, stiu ca numai Tu ma cunosti intru totul si numai Tu poti sa imi dai si azi ceea ce imi lipseste".
Incearca sa te bizuiesti numai pe El, si mai putin pe oameni. Vei vedea rezultatul si nu cred ca vei spune ca m-am inselat. Sunt sigura.
#647 (raspuns la: #578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu cred ca avem un destin pre - de lmm la: 17/10/2003 01:36:16
(la: Destin)
Eu cred ca avem un destin prestabilit.
Ne sint permise deviatii mici in timpul calatoriei, mai intrerupem calatoria la o gara sau alta, dar in final ajungem tot unde sintem programati sa ajungem.
Sint detalii in viata noastra ca verigile de lant, se intimpla cu un scop final. In clasa a cincea am luat prima mare hotarire a vietii mele, neacceptind cu nici un pret sa continui la scoala respectiva, vroiam sa ma mut la alta scoala pentru ca eu TREBUIA (!!!sic!) sa invat engleza si nu franceza, deci am luat-o pe calea anglistica care m-a adus cu motive profesionale si personale, numai in tari anglistice....
Ca exemplu...
Subiect interesant, poate revin cind am mai mult timp.
MUNTII NOSTRI AUR POARTA,, NOI CERSIM DIN POARTA-N POARTA - de Catalina Bader la: 08/11/2003 07:58:29
(la: ROMANIA)
CARPATII
lant format de univers pentru a ne proteja pe noi ca popor

noi nu am avut nevoie de marele zid chinezesc.
nici de zidul rusinii.
pavaza ne-a fost natura si intelepciunea strabunicilor nostri.

Fagaras - cetatea de rezistenta a romanilor dupa al doilea razboi mondial.
Locul in care s-au jertfit romani care au crezut in ideal.

Bucegi - unde crucea ne aminteste de mostenirea noastra spirituala pastrata cu atata greutate de stramosii nostri.
zamolxe, sa stii ca noi nu ne-am uitat credinta.

Ciucas - unic in peisajul romanesc

Raraul -fruntea moldovei

Apuseni - cetatea motilor - avram iancu -sa-ti dea dumnezeu odihna
atunci cand visul tau despre natiunea romana va prinde contur.

Retezat - minunea noastra, locul in care trebuie cu totii sa ajungem pentru a intelege maretia naturii, conservata intr-un parc national
locul in care ne putem regasi pe noi insine.
#3731 (raspuns la: #3730) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Regrete - de Dinu Lazar la: 18/11/2003 01:49:18
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
...cum ziceam si in mesajul anterior, vine mai devreme sau mai tirziu un moment in care faci fotografii mai mult pentru o nevoie a ta interioara de a te exprima si nu pentru a impartasii ceva cu cineva sau a le arata altora opera sau a obtine efectul "uou" sau "mmm ce poze".
In al doilea rind, e ca la vinatoare sau in locuri periculoase; atunci cind esti pe pozitie sau poti intilni vinat sau poti s-o patesti, arma se tine armata, incarcata, se exerseaza permanent stiluri de tragere instinctiva si se fac multe exercitii cu tintire de la shold - lucru extrem de valabil si la fotografiat, daca e cazul.
Parerea mea este insa ca in lantul fotograf-aparat-subiect veriga slaba e fotograful si nu aparatul. Timpul de gindire, de incercare mintala a mai multor cadraje, gasirea unor modalitati de expresie, alegerea obiectivului optim, sunt mult mai lungi decit pregatirea aparatului. Sigur, la razboi sau in momente rarisime se poate intimpla sa regreti ca nu aveai aparatul pregatit, dar dupa parerea mea fotografia seamana mai mult cu sahul decit cu duelul... poate deveni sah rapid dar atit...asa ca omul care face poza trebuie sa fie pregatit ca aparatul e o adunare de arcuri si shuruburi si tranzistori si e oricum mai rapid...
Exista oameni care au atins perfectiunea in a fotografia momentul. O simpla vizionare pe Internet a scolilor de fotografie de la jumatatea deceniului trecut, si a celei franceze din anii `50-`70 sau americane din anii `70 poate arata unde poate ajunge arta suprema a momentului. Brassai, Rodcenko, Cartier Bresson, Eugene Smith, Alfred Eisenstaedt, Robert Kappa... ca sa faci poze bune trebuie sa fii tu pregatit, nu aparatul...
#4559 (raspuns la: #4550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt.catalina bader - de iasite la: 22/11/2003 20:17:13
(la: Preoti homosexuali?)
morala crestina nu a fost interpretata,dupa cum spui doar de niste "oameni"(oameni suntem cu totii,nu?!)ci de sfinti!si acestia nu au gandit ei ,de la sine "ce e bun si ce e rau",ci au aratat lumii care e voia lui Dumnezeu,PRIN Dumnezeu(har) de altfel ,sfinti avem (si) pana in ziua de azi,dar e vina noastra daca nu -i cautam sau nu reusim sa-i intelegem pe acestia...timpurile, e adevarat,nu mai sunt aceleasi ,dar oamenii de azi au multe in comun cu cei de ieri(adica aceasta mare deschidere spre pacat ,de care nici nu prea am vrea sa ne aducem aminte,pt. ca ne-ar indemna la o lupta pt."cultivarea pamantului"inimii noastre ...si..."e greu") de aceea toate aceste (multe!)originale,pastrate si traduse, isi pastreaza actualitatea,tocmai pentru ca au o viziune ampla(primita de la Dumnezeu!-prin revelatie si lucrarea Sfantului Duh)si o mare complexitate semantica,(aceste intelesuri se cer de fapt aprofundate,si mai ales interiorizate prin experierea lor) atat compunerea lor cat si traducerea(si-implicit-reinterpretatrea lor)e facuta (in marea majoritate)cu "asistenta"Sfantului Duh ,prin rugaciune tocmai de aceea ,si intelegerea lor necesita nu doar un efort strict intelectual,ci si (multa) rugaciune nu vi s-a intamplat niciodata sa ajungeti sa vedeti cum de fiecare data cand (re)cititi un text(fie el scripturistic,patristic)aflati noi sensuri?aceasta nu depinde neaparat de reinterpretare,ci de puterea personala de intelegere(data in primul rand,de evolutia spirituala personala-care nu e niciodata stagnanta) de altfel aceste cuvinte au fost scrise pentru fiecare dintre noi("care are urechi de auzit"....) de oriunde si de oricand problema e doar a unei interpretari corecte a lor ,care sa concorde intru totul cu viata si traditia Bisericii ,si sa nu devina generatoare de erezii si devieri din credinta parintilor si sfintilor parinti dupa cum se spune si in Noul Testament,desi azi e foarte multa "stiinta",totusi intelegerea omului diminueaza(in ciuda eforturilor sale de a fi cat mai "bine informat"),deoarece puterea lui de intelegere e lasata tot de la Dumnezeu(de Care insa omul se indeparteaza in mod constant ,astazi) "progresul stiintific"de astazi e de fapt un regres spiritual ca si in pedagogie,principiul intelegerii se bazeaza pe o interiorizare a sensului-adica practica lui,exercitiul---(stiati ca sensul cuvantului "asceza",de origine greaca_"askesis"_e de fapt "exercitiu"?) cine nu e de acord cu scrierile pastrate de biserica (ortodoxa,in primul rand)si cu interpretarea lor propovaduita de ea,nici nu(re)cunoaste lucrarea lui Dumnezeu(Sfanta Treime!) deci adevarata problema e in noi(si in rabdarea si dragostea noastra!) e adevarat ca se mai pot inca ,gasi noi intelesuri si "intelegeri"-care sa fie autentificate de biserica_dar acestea apar in urma unor mari eforturi (si suferinte chiar),dupa o asumare constienta a urcusului spiritual PERSONAL nu observati ca cei care se indeparteaza si se rup de biserica mama au parte de o saracire a intelegerii si a metodelor de interpretare?ba chiar de o deviere sistematica de la interpretarea autentica? de la "traditionalisti" pana la "modernisti"e o cale plina de "neascultari"(pacatul pricinuitor de "cadere") si devieri in crestinism persoanele au un statut deosebit,precum si relatiile de comunicare directa intre acestea(dupa cum este si rugaciunea-ca relationare si raportare DIRECTA la Dumnezeu a persoanei umane)azi ,fara Dumnezeu(si nu doar fara UN dumnezeu),persoana umana risca sa devina un simplu individ ,existent in lantul "selectiei naturale" pentru om ,totul se centreaza pe Dumnezeu(de aici hristocentrismul ortodox)"nimic nu puteti face fara Mine"-spune Hristos eu (si,in pinia mea nici ortodoxia)nu pledez pentru "crede si nu cerceta" ci pentru "cauta! adevarul, mereu!" astazi omul ignora faptul ca principala forma de "explorare"si de cunoastere a lumii este...rugaciunea!aceasta minunata convorbire cu Tatal si Creatorul nostru si al intregii lumi insa cunoasterea nu trebuie sa fie asa cum o dorim (facila si exterioara)ci interioara(din interiorul nostru putem ajunge la esenta tuturor"lucrurilor",sub "sfatul"dumnezeiesc) dar despre acestea toate...sa cautam impreuna
#4950 (raspuns la: #4931) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din "Buna ziua,Ardeal" - de anita47 la: 26/11/2003 07:02:49
(la: EvZ: Revolutie in Georgia)
Georgia, o miza strategica majora

Georgia reprezinta, pe plan international, o miza geostrategica majora, mai ales in ceea ce priveste rutele petroliere, deoarece asigura legatura intre Marea Neagra, Marea Mediterana si enormele rezerve petroliere din Marea Caspica.

Contestatul proiect al conductei petroliere Baku-Tbilissi-Ceyhan (BTC), sustinut de americani si care face legatura intre Azerbaidjan si Turcia, este un aspect important in lupta pentru ocuparea functiei de presedinte al Georgiei. "Statele Unite au un dublu obiectiv in aceasta regiune: sa impiedice Rusia, prin orice mijloace, sa isi refaca influenta in Caucaz si sa gaseasca modalitati de transportare a petrolului din Marea Caspica, fara sa fie nevoie de tranzitarea Rusiei", a declarat Anita Tiraspolsky, specialist in domeniul CSI in cadrul Institutului national de limbi orientale din Paris.

Interese anglo-americane

Conducta de petrol BTC, care va parcurge 1.760 de kilometri si va asigura legatura intre o platforma maritima azera si terminalul petrolier turc din Ceyhan, localitate situata pe coasta mediterana, va tranzita Tbilissi. Costurile sunt estimate la aproximativ 3,6 miliarde de dolari. Constructia conductei petroliere, cu o capacitate de un milion de barili pe zi, urmeaza sa fie finalizata in 2005. Consortiul BTC, condus de compania britanica British Petroleum, mai cuprinde societatea norvegiana Statoil, compania azera publica SOCAR, firmele americane Conoco Phillpis, Unocal si Amerada Hess, societatile japoneze Itochu si Inpex, compania franceza Total, societatea turca TPAO si societatea italiana Eni. Traseul conductei, care respecta clar anumite imperative politice, ocoleste Rusia si trece prin Cecenia, punctul principal al rutelor de tranzit a petrolului si gazului din Marea Caspica. De asemenea, conducta evita Iranul si Armenia, tara aflata in conflict cu Azerbaidjanul, si ajunge in Turcia, principalul aliat al Statelor Unite din regiune.

Cheia de bolta a politicii americane

Construirea acestei conducte, initiata in pofida opozitiei Rusiei, este criticata pentru costul ridicat, pentru traseul dificil si pentru impactul negativ asupra mediului. Conductei de petrol i se va alatura o conducta de gaze naturale, in 2007, care va face legatura intre punctul de distribuire a gazului din Shah deniz (Azerbaidjan) si Erzurum (Turcia), trec#nd prin Tbilissi. "Acest dublu lant energetic este cheia de bolta a politicii americane din regiune. Washingtonul vrea sa creeze o legatura intre Azerbaidjan, Georgia si Turcia, care reprezinta a doua armata din cadrul NATO", apreciaza cotidianul francez Le Monde. "Georgia este un un punct de intersectie a cailor de exportare a resurselor Marii Caspice", a subliniat Thomas Gomar, cercetator in cadrul Institutului francez de Relatii Internationale. Statul georgian a incercat, incep#nd cu a doua jumatate a anilor '90, sa scape de sub influenta rusa, proiectul BTC demonstr#nd apropierea de NATO. "Rusii sunt pe punctul de a obtine un rol hotar#tor pe piata petroliera (...). Ei si-au c#stigat influenta in Caucaz si gratie abilitatii de a evita o confruntare cu americanii", a precizat cercetatorul. "Proiectul conductei petroliere BTC este supus riscurilor, din cauza costului exorbitant si din cauza tensiunilor din zonele pe care le traverseaza, cum ar fi Georgia sau Kurdistanul turc", a subliniat Anita Tiraspolsky.

Mihai VARGA



Moskova nu crede in lacrimi

*Vladimir Putin nu este surprins de schimbarea politica din Georgia

Presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ca schimbarea politica din Georgia "nu constituie o surpriza", fiind rezultatul mai multor erori comise de Eduard §evardnadze in ceea ce priveste politica externa si interna, conform site-ului agentiei Itar-Tass.

"Schimbarea de putere constituie rezultatul normal determinat de o serie de erori sistematice comise in ceea ce priveste politica externa si interna de catre fostul lider" georgian, Eduard §evardnadze, a apreciat Putin. Presedintele rus este de parere ca "politica externa a Georgiei nu a tinut cont de radacinile istorice si culturale ale poporului georgian, sau de contextul geopolitic". "In ceea ce priveste politica interna, am asistat la diferite actiuni sterile de lobby ale formatiunilor politice, in locul consolidarii a institutiilor democratice si esentiale ale statului georgian, in timp ce politica economica a fost limitata la eforturile de a obtine ajutoare umilitoare din strainatate", a declarat presedintele rus. Putin a subliniat ca datoria externa a Georgiei a atins valoarea de doua miliarde de dolari. Circa un milion de persoane au parasit Georgia, majoritatea stabilindu-se in Rusia. Potrivit estimarilor oficiale si neoficiale, venitul Georgiei din tranzactiile cu Rusia este de aproximativ doua miliarde de dolari, cifra care depaseste totalul ajutoarelor straine, a continuat el. "§tim ca situatia populatiei din Georgia este extrem de dificila, iar salariile sunt mici. Populatia nu este disperata doar din cauza traiului dificil, ci si a faptului ca nu vede nici o perspectiva de ameliorare a situatiei actuale", a apreciat Putin. Presedintele rus considera ca s-a intregistrat "o erodare treptata a climatului politic si economic al tarii din cauza coruptiei". (M.F.)


#5253 (raspuns la: #5243) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Spovedania unui derbedeu" - de Ingrid la: 26/11/2003 11:28:17
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.


in traducerea lui George Lesnea

#5271 (raspuns la: #5196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
No comment - de (anonim) la: 26/11/2003 14:08:05
(la: America si puterea petrolului)
Romania cu garda jos

de Dan Cristian Turturica
Miercuri, 26 Noiembrie 2003

Nu ma numar printre cei care cred ca nu avem motive sa ne temem de un eventual atac terorist pe teritoriul tarii. Pe acestia ii suspectez mai degraba de un soi de fatalism mioritic, total nepotrivit in contextul international actual.
Din contra, cred ca atacul de joi, din Turcia, trebuie sa ne puna serios pe ginduri: interesele americane sau britanice pot fi tintite oriunde in lume. Scenariul de la Istanbul se poate repeta si la Bucuresti.
Faptul ca Romania nu este vizata in mod direct nu ar trebui sa ne linisteasca. In urma cu trei zile, tinta a fost Marea Britanie, insa majoritatea victimelor au fost turci.
Oricit as incerca sa evit teoriile prapastioase, nu pot sa nu ma gindesc ca, pe masura ce tarile din vestul Europei vor reusi sa se protejeze mai bine, teroristilor nu le va ramine decit sa atace in punctele vulnerabile.
Este Romania o veriga slaba in lantul antiterorist?
Un ziar a avut curiozitatea sa vada ce se intimpla daca lasa un bagaj linga sediul Serviciului Roman de Informatii. Surprinzator pentru unii, dar nu s-a intimplat nimic. Valiza a stat bine-mersi, fara ca vreo persoana sa bage de seama. Nici macar un hot nu s-a gasit prin preajma, ca s-o fure.
Testul mi se pare pe cit de simplu, pe atit de eficient in a demonstra lipsa vigilentei din serviciile secrete. Daca nici macar perimetrul unui obiectiv de gradul zero nu este supravegheat permanent pentru a depista o eventuala incarcatura exploziva, ce garantie avem ca alte zone sensibile sint securizate?
Escaladarea terorismului ne prinde intr-un moment extrem de prost. Deprofesionalizarea, care a afectat serviciile secrete romanesti si inainte de ‘90, s-a accelerat dramatic in ultimii ani.
De vina este, in primul rind, relatia perversa dintre virfurile comunitatii de informatii si politicieni. Dinozaurii mosteniti de la Securitate si-au pastrat functiile de conducere cu ajutorul dosarelor pe care le detin despre politicienii importanti. Printr-un santaj tacit.
Aceasta inghetare la virf a inabusit si reforma in palierele inferioare. Atita timp cit numirile sau destituirile in SRI, SIE, SIPA etc. au fost operate in urma unui joc politic, criteriul competentei a fost ignorat cu desavirsire.
Rezultatul: sub un sef ticalos sau prost este imposibil sa se dezvolte un mecanism sanatos. Au avansat mai mult oportunistii, in timp ce profesionistii (mai ales din noua generatie) sint marginalizati.
In ultimii ani, am vazut numeroase note informative intocmite de diverse servicii secrete. Ajung la ziare anuntate de cite un telefon discret si doar cind are interes vreun general sau seful sau.
Cele mai multe note erau submediocre, rudimentare si chiar prost documentate. Daca nivelul celor responsabili cu siguranta nationala este cel care razbatea din acele note, atunci ne-am ars.
Din pacate, atitudinea manifestata in relatia cu societatea civila intareste impresia proasta. Modul in care aceste institutii raspund intrebarilor si solicitarilor organizatiilor neguvernamentale, cetatenilor sau presei denota aroganta, dispret fata de principiul transparentei si prea putina inteligenta.
Tot la deprofesionalizare conduce si implicarea serviciilor secrete in luptele politice. A intocmi dosare cu matrapazlicurile ministrilor sau parlamentarilor pentru a da un instrument de control sefilor lor nu are nici o legatura cu apararea sigurantei nationale.
Cit timp mai au la dispozitie agentii pentru a urmari posibilele filiere din Romania ale gruparilor criminale sau pentru a se perfectiona in razboiul antiterorist, daca ei sint folositi ca instrumente pentru razboiul din interiorul PSD?
Combinatiile de tot felul in care sint bagati sefii serviciilor de informatii sint la fel de daunatoare. Sa nu uitam legaturile suspecte ale lui Virgil Magureanu cu afaceristi arabi implicati in contrabanda cu tigari. In mod cert, exemplul nu este singular. Cine poate garanta ca banii proveniti din astfel de operatiuni nu ajung, in final, chiar in conturile gruparilor radicale musulmane?
Cine poate spune unde au ajuns fondurile delapidate de miile de firme-fantoma infiintate de irakieni? Si-ar fi putut vedea ele linistite de treaba atit timp fara complicitatea politistilor sau a ofiterilor de informatii?
Intr-un moment in care este nevoie mai mult ca niciodata ca serviciile secrete sa colaboreze, ceea ce razbate in public seamana mai degraba a razboi fratricid. SRI, UM 0962, SIE, SIPA si cite or mai fi isi impart cu frenezie lovituri sub centura. Singurii care ar putea interveni pentru calmarea spiritelor, Iliescu si Nastase, par mai degraba interesati sa atite lupta.
Senzatia ca vom fi ocoliti de o tragedie deoarece sintem prea mici pentru un razboi atit de mare nu mi se pare doar inselatoare, ci si periculoasa. Atrage dupa sine ideea ca ar fi exagerat si chiar inutil sa intram intr-o stare de alerta. Extrem de ingrijorator este ca oamenii care ar trebui sa nu doarma noaptea din cauza pericolului terorist par sa aiba alte prioritati. Sa speram ca, atunci cind se vor trezi (daca se vor trezi), nu va fi prea tirziu. EV. Zilei
No comment
Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fericirea...mereu insuficienta... - de ufo strengaritza la: 29/12/2003 06:27:26
(la: Intelepciunea saptaminii)
Rar putem gasi pe cineva care sa spuna ca a trait fericit,si care, mutumit cu timpul trait, sa plece dn viata ca un comesean satul.(Horatius)

Nu se poate sa fie pe deplin fericit acela care atarna numai de el singur si care si-a pus toata nadejdea numai in el. (Cicero)

Nimeni nu-i fericit din toate punctele de vedere.(Horatius)

Fericirea are uneori o doza de prostie.(Syrus)



#7386 (raspuns la: #7364) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cine si cum ne creste(m) copii - de adypop la: 31/12/2003 02:17:47
(la: Cine si cum ne creste copiii?...)
Sintagma "cei 7 ani de acasa", mai mult ca oricand acum este si mai valabila. In momentul de fata cand informatia circula tot mai rapid, cand prin mijliacele massmedia se prolifereaza din ce in ce mai mult violenta, imoralitatea, desmatul, copilul trebuie cu atentie "dirijat" catre faptele bune si mai ales sa fie ajutat sa discearna intre bine si rau. Acest lucru nu-l poate face decat cei de acasa.
Sa ne intoarcem la incidentul "educatoarei nenorocite" si sa ne vedem si barna din ochii proprii. Oare acel copil nu era un rasfatat, un incapatanat, care atunci cand isi doreste ceva bate din picior si tipa cat il tine gura?
Nu sunt total de acord cu metoda aleasa, dar nici cu tratarea unilaterala a "evenimentului". Ca a fost "pedepsita" pentru fatpa sa cu numai 150000 lei este un fapt ridicol.
Sunt tatal a 2 copii si un fericit bunic cu o nepotica pe care o cerstem eu cu sotia. Cand copii sau nepoata s-au plans ca au fost pedepsiti intai am analizat sa vad care este motivul pedepsei si apoi am lat masuri. In fata copilului nu am criticat masura luata de educator, chiar daca acesta era vinovat. Intr-o discutie eleganta , in particular, mi-am spus opinia si dezacordul masurii luate. Copilului, dupa fapta, i-am aplicat corectia iar in cazul unei masuri gresite a educatorului, am incercat sa-l lamuresc ca toti suntem supusi greselilor.
Niciodata un educator, daca isi face meseria cu pasiune, nu va lua masuri drastice fara un motiv. De aceia in cazul unei greseli trebuie sa se inteleaga faptul ca sunt si ei oameni supusi greselilor, carora uneori le mai cedeaza si nervii.
O sa spuneti ca iau partea acestor educatori. Sa stiti ca nu am nici un motiv sa fac acest lucru. Meseria mea este total diferita. Dar experianta trecuta ma face sa afirm toate cele de mai sus. In ultima perioada tot mai mult parintii, care din varii motive nu prea au timp de educatia propriilor progenituri, arunca vina pe scoala, fara sa -si analizeze propriile actiuni. Nu este bine si rezultatul se vede prin cadera vertiginoasa a educatiei, cand copii ne scapa supravegherii si ca nu sunt controlati. Tot mai des sunt cazurile cand parintii sunt cei ce se plang de faptulca nu mai sunt ascultati ce copii ca i-au pierdut din mana, aruncand vina pe altii, scoala, massmedia, anturaj, dar nu-si fac propriul proces de constiinta sa vada unde s-a rupt lantul.
Asa ca hai sa punem umarul la educarea copiilor si nepotilor nostri, sa nu mai pasam mingea altora, ci sa driblam noi cu ea sprijiniti de scoala si la randu-ne sa sprijinim scoala. Sa ii iubim dar sa nu fim prea ingaduitori, toleranti si sa nu le trecem cu vederea greselile si sa-i idolatrizam.
Spuneam ca am doi copii pe care i-am sarutat in somn, i-am certat cand au gresit si niciodat nu i-am ridicat in slavi cand au facut o "fapta buna", dar indirect si discret i-am "recompensat"



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: