comentarii

lautari


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
am scris "lautari" Alice... - de sanjuro la: 17/10/2003 05:47:17
(la: Prietenia si prietenii)
...ca Bazarca erau un lautar celebru pe vremuri, prin Valea Calugareasca.
Ionel Fernic a scris celebra romanta: "Iubesc femeia" pe drumul de intoarcere de la Ceptura la Ploiesti, intr-o dimineata de toamna tarzie...Ehei ce vremuri! Era o carciuma de-i spunea "Pisica Alba", cu clienti de soi, unde stateau birjele una dupa alta in sir lung, pentru ca atunci cand carciumarul da cep la butoi nou, isi anunta clientii din vreme. Si cheful dura zile-n sir. Cand se spargea cheful, lautarii mergeau inainte, cantand inghesuiti in prima birja, si celelalte birje ii urmau prin centrul orasului. Erau negustori de petrol, de carbune si stofe, care aduceau bani buni urbei lu' Nea Iancu. "Dusmani" in afaceri, dar prieteni la chefuri, vezi bine!
Asa imi povestea bunicul, Dumnezeu sa-l odihneasca.

sanjuro
#1531 (raspuns la: #1521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Spitalul de Urgenta - Lautari - de cameliaim la: 29/09/2004 12:49:56
(la: Muzica)
Spitalul de Urgenta - Lautarii
Sa vie Bazarca! - de sanjuro la: 17/10/2003 02:39:35
(la: Prietenia si prietenii)
Avea Ionel Teodoreanu un roman cu acest nume, in care se pomenea de Ceptura si de chiolhanurile ce sa faceau pe acolo, cu lautari si tot tacamu'!
Se afla in podgoria Dealu Mare, si este renumita pentru vinurile rosii, (Feteasca Neagra si Merlot). Ploiestean fiind, (chiar daca traiesc in Bucuresti de ceva vreme) cunosc bine potentialul din zona, ha-ha-ha! Daca Radu Anton Roman l-ar degusta, (ca Pastorel saracu nu mei este printre noi), ar scrie despre el ca are voluptatea unei tiganci depletite ce-si scutura salba de galbeni pe sanii goi...


sanjuro
#1515 (raspuns la: #1513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SB one - de ofemeie la: 15/11/2003 16:55:30
(la: Romani in strainatate)
Cu tiganii ne stie toata lumea ca astai viata!Prin Montpellier nu sunt decat vreo 3 hoti de telefoane mobile dar Parisul este plin!Astora le doresc atata patriotism incat sa-si faca singuri o tara prin desert unde sa traiasca.
Saptamana trecuta,am fost la niste prieteni in restaurantul de langa gara Montpellier:Welcome,unde culme! am dat tot de tigani dar de data asta "artisti foatre cunoscuti in Romania" adica tigani care lalaie si de care nimeni n-a auzit vreodata!Ce ma deranjeaza foarte tare este ca in Franta lumea crede in tot ce i se spune!Cu tiganii nu poti sa faci nimic si poti doar sa fii multumit cand dai peste lautari si nu hoti!Alexandra
#4328 (raspuns la: #4087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru cine vrea sa faca poze la Bucuresti de weekend - de Dinu Lazar la: 05/03/2004 06:25:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
La Curtea Veche:
Manifestarea, ce se va desfasura in perioada 6-7 martie a.c. (orele 11.00-17.00), este deschisa atat artizanilor si artistilor amatori, cat si publicului larg caruia ii sunt propuse: concerte de muzica medievala, spectacole de teatru, scenete si animatie pentru copii, Comedia dell’arte, spectacole folclorice, dansuri traditionale, prezentari de activitati lucrative specifice perioadei medievale (mestesugari, negustori, agricultori, etc.), expozitii specifice, conferinte publice pe teme de istorie si literatura veche, proiectii de imagini de epoca, expozitie de caricatura realizata in zilele si despre participantii la manifestare, animatie de strada si multe, multe alte surprize (strajeri la portile palatului, salvarea domnitei din turn, baba-oarba intre domnitor si domnite, ursitoare, sanziene, vanzatori de leacuri miraculoase, cortul vrajitoarei, patrule ale garzilor cetatii, munteni cu ciobanesti romanesti, muschetari cu si fara muschete, cavaleri luptandu-se cu sabiile sau ademenind domnite, boieri, dregatori, razesi, menestreli, trubaduri, lautari, jongleuri, caldarari, lingurari, hoti marunti si talhari jefuind personajele medievale si ... nu numai).
Manifestarea este conceputa spre a initia organizarea - prin atragerea de fonduri si sustinere mediatica - a unei tabere permanente de igienizare si conservare a ansablului istoric "Curtea Veche" prin angrenarea de tineri voluntari, cat si promovarea lansarii unui Oficiu Metropolitan de Promovare a Patrimoniului Istoric si Informare Turistica pentru Tineret.

#11402 (raspuns la: #11338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma mir... - de belazur la: 14/03/2004 06:23:18
(la: Va place O-Zone?)
Ma mir ca nu ai auzit de aceste versuri, pentru ca ziceai ca iti plac Zdubii? :)) (Sunt citate din albumul "450 de oi" - primul este chiar "celebro-faimoso-the best"-ul "Every body in the casa mare". :( - cu MARE tristete sunt asa de ironica! - as fi preferat sa nu fie chiar atat de prosti baietii astia, ca prea sunt populari pe aici...)

Fara zahar - nu, cel putin din ce am auzit, nu-mi place... Nicu Alifantis, insa, Vama Veche... si multi altii de care ai scris pe forum (ca am mai citit intre timp) imi plac si mie, in special Ada Milea... Altfel, nu am o formatie preferata (nici romaneasca, nici straina), ci doar bucati, piese preferate...

P.S. :) Dar astea le-ai auzit:

"Asculta, frate, biciul bate,
Caruta merge mai departe
Haide-haide, minus-plus, apasa pe fuzz.
Cantec de jale.
Vrei sa faci o balada, S-O FACI, S-O INVETI
CU BUCURIE LUMEA S-O DISTREZI?
Asa zice Culaie..."

sau:

"D.o.b.a cu vioara-i DJ,
Trage de coada de cal,
Scartaie, scratch, hey
P.R.U.T. curge rau prea uite,
Ma prefac in sarpe de casa, omule, uite!
1,2,3,5 IMBRACATI-VA opinci,
Sex, doba, rock'n'loll,
Stange mai tare la chingi.
Iubesc folclorul ZICA LAUTARILOR,
Cand se-aud FOARTE BINE strunele tambalelor.
Eu ma duc pan'la sud
Sa ma uit la raul Prut.
Zice Iorga Liubomir ca acolo s-a nascut.
Foaie vrede, bob naut, fxxxt legea ta de cuc,
In Moldova CANTA TOTUL solz de peste nu e mut." - texte din noul album "450 de oi".

Celelate "mostre" zdobiene sunt la fel de agramate si neinspirate (exceptie fiind poate doar cantecele pe versuri populare, dar si alea sunt luate de la altii, sunt niste imitatii in fond - adica, nu vad meritul Zdubilor...)

#11999 (raspuns la: #11996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am ocazia s-o spun... - de (anonim) la: 29/03/2004 14:48:52
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Am in sfarsit , am ocazia s-o spun aici poate ma vede toata tara, sa se trezeasca toti acei care nu-l "gusta" pe Tudor Gheorghe: aceasta e adevarata muzica, de care practic nu ne putem lipsi. El ne canta doinele si baladele vechi, pierdute prin arhive, cautate si gasite si aduse noua de catre marele rapsod. Culmea contrastelor: in seara aceasta de luni29 martie, pe un post TV era invitat un manelist de duzina care se poticnea in cuvinte, cautand sa se exprime cat mai elevat, laudandu-se ca isi face singur versurile(si ce versuri!), iar la TVR 1 canta Tudor Gheorghe cu un taraf de lautari autentici, canta deci lin, cursiv, fara fortari, convingand si confirmand ca muzica buna nu se termina aici. Cinste lui si lautarilor care-l completau de minune! Mai asteptam discuri cu muzica noua si veche in aceeasi masura. talpeanumarcel@yahoo.com
Apoi Barosane Emire, totul o - de Ly la: 27/04/2004 11:22:55
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Apoi Barosane Emire, totul o sa fie numa' bine si frumos atunci cind unii din natia matale o sa se lase de obiceiuri proaste....

Acuma eu imi amintesc de o oachesa de-a matale careia i-a placut caciula mea in compartimentul de tren si si-a insusit-o in fata mea. Dupa care tot ea era cu gura mare si tot ea se tavalea pe jos in fata conductorului ca ne luam de ea ca-i tiganca...

Si mata ii faci pe toti aici Academicieni si baza omenirii.

Am tot respectul pentru tiganii care muncesc cinstit si tot respectul pentru calitatile natiei - vezi lautarii celebri ca unul dintre exemple.

DAR orice schimbare in ceea ce priveste tiganii trebuie sa plece din interiorul natiei cele tiganesti in primul rind.

Excelent ca sunt bani si programe pentru asta din partea Uniunii Europeane si a Romaniei, dar Barosane care este programul celor ce va conduc natia ca sa fie mai bine pentru tigani si natia sa fie mai bine vazuta ?

Ne poti lamuri ? (asa pe puncte)

(ca acum doar n-o sa stam sa plangem eventualele oale sparte in 500 de ani de istorie, ca doar traim in prezent nu in trecut)
Pentru 'Emir' - de Florin si atat la: 27/04/2004 13:04:38
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Se pare ca Ly s-a incintat in primul mesaj...poate din cauza caciulii pierdute...:) dar parca mi-a luat scrisul din mina la citeva intrebari. Daca repet fii indurator.

Este destul de lung articolul tau si, fara referinte, din pacate nu imi spune prea multe. Traiesc in Anglia si mor de nerabdare sa-mi spui unde ai gasit tu documentele la care te referi.

Nu intentionez sa-ti combat nimic din ce ai scris dar sincer sa fiu eu de cind ma stiu n-am intilnit un tigan (asa va spunea cind eram eu in tara, si asa scrii si tu) care sa nu fie lautar sau cei mai destepti, erau advocati. Cam atita stiu eu. Intr-un fel greseala este si a voastra ca nu v-ati exprimat/ explicat mai clar. Timpul insa nu este pierdut.

Este un forum foarte tolerant si eu unul sint interesat sa aflu cit mai multe. Asa ca, ne-ai putea sa ne spui de unde vin tiganii, ceva despre cultura lor si asa mai departe. Te-as ruga sa lasi lautarii si cintaretii la o parte pentru ca se stie.

Daca nu o sa scrii nimic o sa ramin cu parerea ca tot ce ai scris este fara de valoare. Ar fii pacat. Tu poti schimba/ influenta perceptia mea despre tine, bineinteles daca iti pasa.


Astept cu nerabdare raspunsul tau
Florin si atat (din UK)
despre ce a fost la romania plus - de Dinu Lazar la: 15/06/2004 20:22:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"...alte pareri?"

Chiar as fi si eu curios sa citesc alte pareri.

Organizatorii au facut citeva erori capitale, inteleg; in primul rind, ca au facut un concurs de fotografie, in loc sa cheltuiasca banii mai constructiv, cu un concurs de miss sau cu o petrecere cu lautari si protzapi; apoi, ca au rugat pe cei de la Asociatia fotografilor de presa sa-i ajute, si Leii au fost destul de fraieri sa creada ca cineva de acolo chiar va face ceva; sigur, alta era situatia daca se gindeau la un concurs de genu` "calu mort la romani" sau "obiectivul ca un bici lucid - colectie de poze sado maso neclare si de balamuc"
In afara de asta, au dat de mincare la vernisaj, ceea ce iar nu a fost in regula; un scandal, ceva, ar fi animat spiritele mai bine.
Apoi, premiile ... vai de mama lor, nu au fost insotite de cite un romanel de explicatii sau de o cartulie de scuze, de ce asa si nu altfel.
In afara de toate acestea, tema aleasa a fost extrem, extrem de nefericita... cum sa faci o fotografie pozitiva, cu plus, cind omu` normal nu stie nimic de limbajul plastic, de diagonale ascendente si descendente, de culori triste si vesele, de compozitie si de alte aiureli de genul acesta - fara a mai vorbi ca, asa cum rezulta, ceva pozitiv si vesel e la noi cam imposibil de vazut si deci imposibil de fotografiat.
Sa facem dar propuneri de teme pentru data viitoare: "tragedia de linga noi", "cersetorul din coltul strazii", "prima lacrima", "taxa de protectie si shpaga la romani" si, de ce nu, " Romania (pe, la, sub) minus", caci cu plusu` ne-am lamurit.
Si sa se primeasca fotografii dreptunghiulare, dar care sa nu fie nici digitale, nici pe film, asta ar fi chiar premiera mondiala.
(Vind ideea la organizatorii interesati.)
Si nu in ultimul rind, data limita a primirii fotografiilor sa fie cu trei luni dupa inchiderea expozitiei.
#16263 (raspuns la: #16254) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
opinii si opinii - de enigmescu la: 18/06/2004 18:36:55
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
in opinia mea cred ca se creaza o confuzie pt. faptul ca se pleaca dintr-un punct gresit. mi se pare f. important sa intelegem mai intai ce inseamna traditie, obicei, si ce presupune aceasta/acesta. pt. mine un obicei poate sa insemne spalarea pe dinti in fiecare zi, la fel de bine cum poate sa insemne cununarea la biserica. unele sunt automatisme capatate in decursul vietii, altele sunt experiente traite de milioane de oameni inaintea noastra! n-as vrea sa dau definitii aici dar cateva caracteristici as putea enunta pt. traditiile care tin de evenimentele mai importante ale vietii.
as incepe prin a spune ca exista traditii si traditii, unele mai noi, altele mai vechi; apoi exista oameni si oameni, unii mai cuminti, altii mai...altfel. mai este desigur si problema locurilor de referinta- interesant ar fi de facut aici o paralela intre diferite locuri din tara. dar sa le luam pe rand.
o traditie corecta, care (inca) pastreaza caracterul ei sacru si non-formalist, este aceea care se adreseaza obiectiv sufletului/spiritului uman si mai putin logicii si apoi lumii in general. de fapt chestiunea e destul de complexa fiindca, concret, rareori deslusim sau reusim sa facem diferenta intre o traditie laica si una bisericeasca. stiu ce spun si de ce o spun! cei mai multi sunt tentati sa le amestece. si nu e bine fiindca una e sa mergi imbracat national la biserica si alta e sa urmezi traditia dreapta a bisericii. vreau sa spun aici ca un mare "merit" pt. neintelegerea lucrurilor il au cei care cunosc cate ceva despre traditiile adevarate dar nu explica nimanui ce e cu ele. sa revin. in cazul cununiilor, ca si al nuntilor(am sa ma explic dupa aceea de ce fac distinctie si intre ele, chiar daca nunta se mai numeste in ritul ortodox si cununie), s-au amestecat in decursul timpului nenumarate prostii scornite de persoane care s-au vrut in centrul atentiei sau care, din nestiinta, au inventat ceva pt. ca li s-a parut a tine de mistic. in realitate insa s-a cazut in misticism si intr-un anume fel in profanare a vechilor si realelor obiceiuri. de aceea unora li se pare ca traditiile noastre ortodoxe sunt bune...de aruncat. insa tineti cont ca in nici o biserica ortodoxa, din toate timpurile, nu s-a predicat de la amvon vreodata ceva despre alte traditii decat cele bisericesti!!! dar cine sa le asculte cand noi toti ne astupam urechile sufletului nostru ca sa auzim doar ce mai e nou si dealtfel perisabil?! asadar o traditie adevarata mi se pare ca ar trebui sa aiba pecetea unei oarecari vechimi, in primul rand, apoi girul celor care sunt in cunostinta de cauza si pot sa explice CE ANUME REPREZINTA ELE, CARE ESTE SEMNIFICATIA LOR. sigur ca pusul cununiilor pe capul mirilor are o semnificatie aparte pt. mine, la fel cum inconjuratul mesei de trei ori are o alta semnificatie- si sunt atat de multe... dar ce importanta poate avea ruptul colacului deasupra capului mirilor la inceputul nuntii? sau faptul ca miresele nu trebuie sa se vada intre ele... ori ca n-au voie sa se uite inapoi pana nu ies din biserica(asa ca le intepeneste gatul si spatele pana la sfarsitul slujbei)... dar de aruncatul la tinta cu bomboane atunci cand se inconjoara masa, de se face un taraboi general si un ras de te intrebi ce cauti acolo...? intrebati pe cineva odata de ce face acel lucru si-o sa vedeti ca habar nu are. nu-i intelege rostul, insa asa a vazut la altii ca au facut inainte. intrebarea mea este: aceia au stiut ce fac??? dar cei dinaintea lor??? insa cred ca aici mai e o problema majora: anii de comunism ateu si mai nou de libertinaj ateu! anacronismul dintre cele doua nu se vede si in ceea ce priveste optiunea religioasa si, odata cu aceasta, in mistificarea realelor valori. adica si intr-un curent si in celalalt gasim prea mult ateism care face inaccesibila calea spre cunoastere a traditiilor perene.
nu sunt sigur daca fac tocmai bine despartind cununia de nuta dar cred ca in constiinta majoritatii cam asa e de facto. cununia e slujba religioasa la care cei doi miri participa in calitate de viitori soti legitimi in fata lui Dumnezeu- si nu prea stiu ei de ce!; nunta e acea, indraznesc sa spun, masturbare a simturilor. sa nu fiu inteles gresit, nu sunt impotriva nuntii traditionale cu tot ce implica ea, chiar daca asta nu le place altora. sunt insa impotriva celor care, asa cum s-a mai spus, se dezlaneaza si se dezmata ca niste pagani- o fi aici influenta romana ramasa de la Traian?! asta nu putem sti sigur dar ce stim sigur e ca dacii, conform spuselor istoricilor de atunci, "aveau obiceiul de a bea pana la deplina imbatare"! concluziile le puteti trage singuri. si pt. ca tot mi-a venit in minte zicala "cearta fara bataie e ca nunta fara lautari" ma intreb ce fel de nunta poate fi aceea la care sa nu te bucuri si sa dansezi de fericire??? ce poate fi mai frumos decat sa marchezi acest unic(ASA AR TREBUI SA FIE!!!) eveniment din viata alaturi de cei dragi, apropiati sau nu? ce conteaza ca vom fi istoviti dupa nunta, ca avem batai de cap, ca nu mai stim pe unde sa scoatem camasa fiindca am fost scurti la minte si nu ne-am gandit serios la ce e de facut ca sa mearga bine?... important e ca vom fi fericiti alaturi de celalalt. iubirea conteaza cel mai mult. insa nu trebuie contestat faptul ca aceasta mai trece si prin burta, inclusiv (sau mai ales de aceea) intr-o societate flamanda ca a noastra. asadar scopul poate scuza mijloacele. in plus va mai puteti gandi si la aspectul pozitiv al reunirii si al comuniunii cu cei dragi- daca asta ii implica si pe cei cu bani n-am nimic impotriva!
iar acum sa ma refer la oameni. tendinta aceasta de contrafacere sau de impropriere de la altii, specifica in prea mare masura noua(uneori), exista de cand existam ca neam. nu prea avem ce face, defilam cu ce avem. insa nimerit mi se pare a fi un lucru si anume ca fiecare roman(cu cat mai tanar cu atat mai bine) trebuie sa inceapa sa-si inteleaga mai intai istoria si apoi implicit traditiile. fac o precizare: aici, in Melbourne, exista festivitati speciale dedicate anumitor zile sau sarbatori traditionale la asiatici, spre ex., insa nu si pt. romani- si credeti-ma ca cei de aici daca ar vedea asa ceva ar ramane inmarmuriti. (am intrat deja la capitolul traditii laice) vreau sa spun ca noi ajungem sa ne uitam datinile(pe care poate nici macar nu le-am stiut sau le-am inteles vreodata) daca ne dezradacinam de glie. si asta e un punct mai mult decat negativ pt. noi. insa de capacitatea de intelegere si de ACCEPTARE a obiceiurilor populare care, repet, de multe ori s-au intersectat cu cele religioase- poate si pt. faptul ca la inceput biserica a condus inclusiv viata laica, sociala- deci de aceasta capacitate este direct responsabila pregatirea noastra anterioara. asa ca cine se crede curat dar de fapt nu intelege ce-i cu unele obiceiuri sa stie ca se face direct vinovat si ca are o malformatie congenitala: la suflet! insa asta se poate indrepta printr-o experienta nu tocmai traumatizanta a unui transplant din niste carti de referinta.
in ce priveste locurile de referinta, adica a originii anumitor datini, stiti f. bine ca difera la fel de mult cum difera limbajul romanesc: Ardeal, Moldova, zona Oltului, Dobrogea, capitala samd. interesant e ca majoritatea acestor obiceiuri tin intr-o oarecare masura de slujbele religioase. nu pt. ca sunt indicate de slujitorii bisericii, ci pt. ca acestia nu mai pot face nimic ca sa le schimbe. in primele veacuri ale erei crestine biserica a preluat unele obiceiuri si le-a increstinat, asta deoarece s-a vazut ca unele nu pot fi scoase cu totul din constiinta vechilor pagani. li s-a dat o alta forma si un cu totul alt inteles, de aceasta data izvorator de speranta reala, datator de viata in cel mai sublim inteles al cuvantului. la fel s-a intamplat si in cazul nostru. sa spunem aici ca Apostolul Andrei, cand a ajuns in partile Dobrogei de azi, n-a mai considerat necesar sa inainteze in noul teritoriu cucerit de romani fiindca a constatat cu surprindere probabil ca locuitorii de aici, dacii, erau inclinati spre o credinta unica, intr-un singur Dumnezeu, in nemurirea sufletului si viata de dupa moarte. ceea ce e extrem de important fiindca vedem astfel care e contextul in care au luat fiinta noile(pe atunci) datini si putem intelege complexitatea fenomenului si amploarea lui.
dar sa incerc sa scurtez. in general traditiile tin de oameni, locuri, timpuri si factori inerenti(diferite imprejurari). ce e in afara bisericii se numeste traditie laica si de cele mai multe ori nu are un suport teologic-dogmatic; ce e inauntrul ei sta scris in cartile de aur ale istoriei bisericesti care, sa fim realisti, le intrec pe cele laice; in cea de a treia categorie, cea mai detestata si mai tapetata, categoria "cu fundul in doua luntrii", sta 'ghiveciul' inventat de unii si absorbit de altii, un ghiveci fara gust sau forma, fara savoare si fara miros de tamaie. e un ghiveci pe care il poti pune intr-un ghiveci pt. flori ca sa dai cu el in capul celor care habar n-au cum sa se fereasca de el!!!
s-am incalecat pe-o sa / si v-am spus-o chiar asa.
just me
NU EXISTA PADURE FARA USCACIUNI! - de fosila la: 25/06/2004 10:51:29
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
TIGANII!???Sa stabilim un lucru:si acestia au in comunitatea lor mai multe grupari etnice:lingurari, caldarari, aurari, nomazi,lautari.
Lautarii, sint in majoritate muzicanti, talentati, si multi dintre ei dispun de bani, si nu au timp de furtisaguri.Nomazii sint pe cale de disparitie..pleaca cu carutele din loc in loc, vind oale ,strachini, mai "imprumuta"si ei de pe unde pot..Aurarii,si lingurarii, cei meseriasi, traiesc din aceasta indeletnicire..Caldararii, aceia sint bastinasii lor, cu fuste lungi, pastratori ai traditiilor lor, si e stabilit de cercetatorii scandinavi, ca fiind proveniti din India.
Si au destule pagini de web, si forumuri.In timp , au suferit mutatii, si sint destui intelectuali intre ei, mai ales dintre cei din mediul urban.Ca este o trasatura a firii sa fure, sa insele, sa fie vulgari---las ca nici cu unii romani nu mi-e rusine----asta e o consecinta a mediului in care traiesc si a marginalizarii si oprimarii, si multor altor factori defavorizanti.Aceeasi situatie o au oamenii de culoare , la modul general vorbind, in Sua.
De ce exista unele expresii devenite definitorii ca de ex:"romanul e hotz", "ai vazut tigan cinstit?"
Maria Tanase - de cosmacpan la: 25/06/2004 23:28:16
(la: Maria Tanase)
Chiar daca citesc cu intarziere acest material recunosc cu toata bucuria ca sunt un fan infocat al ei. Drept sa-ti spun nu ma intereseaza cu care lautar s-a certat sau nu pentru ca este adevarat ca omul nu este doar un soare pe cer ci si ceva nori imprastoiati cand si cand si aducatori de ploaie sau doar tunete. Dar dupa cum am spun sunt un fan al ei si pentru mine Maria Tanase este un simbol asa cum pentru francezi este Edith Piaf. Pentru ca ea reprezinta tot ceea ce are romanul si rom,ania mai bun: bucuria de a trai viata asa cum este, buna sau rea cu bucuriile si tristetil;e ei. deci indiferent daca lumea isi aduce aminte de ea la posturile de radio sau tv, ceea ce este important este ca mai toate cantecelke sale sunt cunoscute si cantate sau reluate de fiecare noua generatie (sau mai bine zis descoperita). te salut si imi permit sa-ti urez o noaspte minunata cu "steaua" care ne lumineaza drumul spre Europa alaturi de alte nume mari sau uriase ca Brancusi, Ionesco, Ciporan si multi multi alti.
Cosmacpan in mare fan (al Mariei)
lumea tiganilor/pt florin u - de desdemona la: 28/06/2004 15:35:29
(la: Integrarea tiganilor)
oops ! N-ai inteles ce-am vrut sa spun, eu sunt de vina ca nu m-am exprimat clar. Cand am zis 'lumea tiganilor' ma gandeam la tiganii asezati sau nomazi care se ocupa cu mestesugurile lor traditionale si mai putin cu cersitul si furturile. Ma gandeam la shatre si la caramidari, lautari, caldarari, lingurari. Sau la unii ca in filmul "white cat, black cat". Si imi mentin convingerea exprimata anterior. Multi dintre vest europeni ar fi pierduti fara mobil sau fara masina. Cu siguranta nu le-ar placea sa stea 'la tzara', fara curent, canalizare si apa curenta, cu atat mai putin in corturi sau carute la un mal de rau. Sunt prea mult prizonierii confortului, ai urbanismului si consumerismului. Multi dintre cei din orasele mari nici n-au umblat peste altceva decat asfalt si beton, eventual gazon. Oamenii de genul acesta nu (mai) stiu ce inseamna existenta de om, separata de confortul vietii cu care s-au obsinuit. Un mic 'reminder' al existentei omului in restul lumii nu le-ar strica.
Cand scriu tigani eu nu ma gandesc la aspectele lor negative, care sunt mai evidente, fiindca ne apar in cale cersind. Dar si pe astia e bine ca ii pot vedea vesticii, fiindca reprezinta o imagine a unei alte lumi care moare de foame si se zbate in saracie si mizerie. Din pacate banii trecatorilor impresionati nu ar tebui dati cersetorilor organizati in retele (care isi imbogatesc sefii) ci organizatiilor de caritate care ajuta lumea a treia.
Si e foarte neplacut ca tzara ta sa ajunga a fi reprezentata prin oamenii ei nu tocmai cei mai de calitate, nici cei mai multi. Si eu fac parte din diaspora, si m-am lovit des de prejudecati impotriva romanilor din cauza 'exporturilor' noastre de indivizi cu tinuta morala indoielnica. Insa consider ca intelegerea, deschiderea si oferta unei a doua sanse celor ce gresesc reprezinta cel mai bun mijloc de-a progresa pentru un grup uman.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#16926 (raspuns la: #16734) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

pt Desdemona, Stefan, Destin - de django la: 30/06/2004 13:21:55
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Ieri se puiblicase in Jurnal un amplu rep. despre lautari, aviz amatorilor de Zavaidoc, Faramita, Siminica, Ploiesteanu.
Is case mari si ciudate, mie nu mi se par rele, cred ca le/as gasi o utilitate... vezi si viata lui Ludwig al II lea al Bavariei. Oamenii pot gasi ciudate si variate intrebuintari barlogurilor lor, le pot construi pt un scop pe care il vor asocia mai apoi.
Sunt case de tigani la Cluj, in cam. Baciu(unde vin si OZN.uri), la Gilau( care cica insemna paduchios.. vezi imprumut din tiganeste, pt cine nu crede), la Aghires fabrici si sat, Huedin, cum bine se sublinia etc. In Ardeal, pe unde am umblat eu populatia se metiseaza greu, stau toti despartiti. Vezi spre ex. comuna Sancari de langa Huedin(unguri si romani), mai sus cu 8 km Calatele , cu variantele sale: Calatele padure/ pt tigani, Calatele pt romani si Satul nou/ pt pocaiti tigani si pocaiti romani. Tiganii din Calatele padure sunt ciupercari, cauta buruieni, zmeurari, etc. Calatele e un exemplu tipic de apertheid, natural, firesc, normal.
Cei din zona aceea umbla cu oale, zmeura, ciuperci, buruiene, jgheaburi. Umplu oalele cu nuci si schimba nuca pe masura cu care au masurat.
In principiu consider ca tiganii au de pierdut daca se impreuneaza cu roamanii( si la propriu si figurat), ei trebuie sa ramana tigani, sa aiba scoli separate, cartiere separate, etc.
Ieri am vazut 2 tigani tineri de la org. Romano Sunno?, maro cum sunt pakistanezii, cu o minge de fotbal pe beton, jucau fotbal tenis. Le statea rau, pe bune. Erau imbracati in haine de oras( nemtesti, cum spuneau mai demult taranii). Vedetri cu romanii ce s/a intamplat. Au pierdut port, obiceiuri, ungurii ce se mai strofoaca dar nu le iese nici lor pasienta...

Tziganii - de SB_one la: 08/08/2004 16:30:38
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Citez:

O navalire silentzioasa si persistenta, produa de-a lungul secolelor prin infiltratzii lente, o reprezinta triburile de Indieni originari dinb Punjab, mai nine cunoscutzi sub numele de Tzigani sau Gitani, nume derivat din Egiptziani. triburi nomade, organizate sub autoritatea absoluta a unui sef( bulibasa) inca in stadiul de matriarhat, au inceput miscarile de deplasare spre vest si au ajuns in Anatolia in sec IX, inainte de venirea turcilor, deci in imperiul Bizantin. O parte au ramas in Turcia, altzii s-au indreptat, de buna voie sau izgonitzi, spre egipt si nordul Africii.. Parte din triburile vagabonde au patruns in peninsaula Haemus(Balcani), s-au raspindit in tzarile din sud si nordul Dunarii, cu preferintza in Ungaria, si au ajuns pina in Boemia. In sec XV ei patrund in Germania, de unde au coborit apoi in Italia si s-au instalat in jurul Romei. In peninsula Iberica, mai cu seama in Andaluzia au ajuns venind prin Nordul Africii.

Modul lor de viatza nomad e extrem de conservator, nu accepta schimbari de obiceiuri si deprinderi decit cu mare anevointza, in sec nostru unii renuntzind la vechile mijloace de locomotzie inlocuid caii si carutza cu automobilul si rulota, in care-si ascund cu dibacie avutul. in aparentza redus, dar in realitate valoros, fiind plini de galbeni, rezultat al traficului cu aur, monede si bijuterii. Nu totzi au renuntzat la cai caci ei iubesc aceste animale, chiar daca e vorba de mirtzoage., si pot sa si le hraneasca pe pasuni si drumuri retrase, unde-si aseaza salasul, pentru a exercita principala ocupatzie: furtul si vinzarea de cai.
Ei practica furtul ca pe o arta, in mod abil, initziind si copii de timpuriu, cunoscutzi ca atare in toate tzarile, dar nedepasitzi de alte neamuri. Au deasemenea predilectzie ptr. metalele din cimitire, ornamentele de pe cruci si chiar din morminte. Aceasta ocupatzie straveche este dublata de mestesuguri necesare nomazilor: caldarari, spoitori, potcovari. in timp ce femeile si-au rezervat domeniile oculte: chiromantzia, magia, vrajotoria. Tot ce reprezinta o valoare si poate fi ascuns le atrage stentzia. Trcerea dintr-o tzara in alta nu constituie ptr. ei o dificultate.

..........................................

Situatzia tziganilor e ste identica in toate tzarile. In Romania, parte dintre ei au fost adusi ca robi, fie de vechii boieri , fie de dif. manastiri, multe inchinate Muntelui Athos, spre care se revarsau toate bogatziile si de unde erau trimisi Tzigani ca plocon si ca mesageri spirituali.. de spiritualitate reala nu putea fi vorba caci Tziganii sunt pagini, practicind rituri fetisiste, infuentzate adesea de religiile popoarelor cu care au venit in contact.

In unele tzari, triburile care au prins radacinipe la periferia oraselor, s-au adaptat unor profesiuni artistice, ca muzica( in Ungaria, Romania, jugo_Slavia) si dansul ( Spania) Lautarii se organizeaza in tarafuri, cer sa fie scump platitzi, plata , care, bineintzeles, este completata cu amintiridin ale casei. Acest obicei este atit de inradacinat incit le-a patruns in singe si prin nimic nu poate fi stirpit, caci, potrivit credintzei lor, toate bunurile de pe pamint le-au fost harazite de Dumnezeu, dar au fost preluate de altzii. Asa ca, furind, ei nu fac decit un act de dreptate, insusindu.si cea ce le apartzine prin vointza Divina.

In proza scriitorilor rusi este abordata aceasta tema, aratindu-se ca furtul si omorul fac parte dintr-un ritual stravechi, sacru, care confera protaginistilor indieni virtutzi misterioase si nobile.

............................................................

Tziganii sint indeobste neasimilabili, ca aproape toate triburile venite din orient, Ei ramin legatzi intr-o organizatzie fantomatica, dar efectiva, au intilniri periodice in cite o localitate din Europade Vest ptr a alege marele bulibasa. Aceaste adunari stabilesc o politica internatzionala de perspectiva, organizind proteste si revendicariptr. obtzinerea drepturilor de etnie, la fel ca celelalte minoritatzi, fapt greu de realizat, cel mai mare impediment formindu-l stadiul de civilizatzie arhaica, educatzia diametral opusa, facind scolarizare de domeniul utopiei. Desigur, in cazul cind aceasta categorie de nomazi va devenii vreodata statornica, locuind in comunitatzi civilizate( Tziganii prefera orasele unde se pot deda in voie celor mai mari ticalosii, operind in bande inarmate), atunci aceste probleme se vor pune cu mare si dureroasa acuitate. Diferite autoritazi europene au si inscris aceasta tema in cercetarile de perspectiva, presupunind ca nu e departe timpul cind agresivitatea tribala va cpata constiintza de sine si va ajunge la confruntari cu autoritatzile de stat, determinind rascoale si dezirdini.

Daca aceste minoritatzi se dezvolta ca entitatzi autonome, neasimilabile, ce loc vor avea in societatea romaneasca? ce cariere si ce aspiratzii vor avea Tziganii baraganelor? Azi, preferintzele lor se indreapta spre posturi de oprimare, in politzie, puscarii etc,..distingindu-se( daca se poate spune astfel) la Canalul Dunarii, in majoritatea inchisoriloretc,..in meserii care cer singe rece, cruzime, lipsa de scrupul si de mila, dar mai ales spirit rasial vindicativ, pe care Tziganii le au din belsug, contrar aparentzelor superficiale date de adulatzii, lingusiri, ploconeli si jeluiri. In realitate ei detesta profund si definitiv natzia majoritara careia incearca sa i se impuna si impotriva careia lupta cu mijloacele odioase de care dispun si pe care le cultiva in continuare.


Sursa:
Centrul European de cercetari Istorice, 1986



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#19379 (raspuns la: #19360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ruptul coloaclui deasupra capului. - de sumo la: 13/08/2004 08:59:57
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
Am citit acum acesta parte, iar cu referire la traditia cu ruptul colacului, poate ca ea vine din dreptul roman unde exista pe la un momnet dat casatoria prin procedura numita " confareatio".. in care cei doi soti consumau o turta facuta din faina.. pe temeiul ca " conubii eiudem farinae sunt" adica " sotii sunt din aceeasi faina".. Iar divortul se facea pe calea inversa " defareatio" adica mincau o turta din doua faini diferite...
Asta ar putea fi o explicatie.. Nu stiu daca e chiar exacta.. Dar foarte probabil ca este o radacina a obiceiului turtei..
Apoi mai sunt si traditii locale.. Legatul drumului nuntasilor care se "plateste".. cu un vin,sau bani,..Furatul miresei de la masa ( sau a pantofului ei)...probabile expresii aale traditiei populare..Menite a face mai "picante" clipele nuntii. Iar unii aud de ele si le aduc in alte zone.. sau creeaza variante locale.. Desi destul de des obiceiurile se pervertesc in forme asemanatoare maramei "artizanat" de nylon. Unii considera foarte "shic" nuta la care nasii, mirii, etc sunt luati de acasa -din blocuri-cu lautari..Desi parca nu prea mai merge la oras asta..
#19704 (raspuns la: #16385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O poveste stupida! - de kradu la: 29/10/2004 07:04:09
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Sa zicem ca am trecu granita, (desigur nu aici in Patagonia unde nu pot dacit sa m-a plimb prin pampas si sa dau foc la lucrurile care eventual il vor face pe Magelan fericit, ori sa ma duc la inot cu pinguinii pe banchize spre Antartica).
Sa zicem totusi ca am ajuns la Paris si m-a uit in cartea de telefon White pages si gasesc numele "Jimmy_Cecilia" si zic:
-uite un nume get beget de Romanca din Brasov! Jimmy e tocmai numele pe care-l stiu de pe strada de Mijloc unde cindva am avut o casa!
Hai sa imprumut niste franci de la Jimmy ca e Brasoveanca da-a mea!
Binenteles ca ..........nici nu m-a gindesc sa-i restitui imprumutul!
Jimmy ....m-a va ajuta ...oricum....

Povestea mea e stupida.

Desigur ca voi cauta alt Roman sau poate nici nu va fii necesar! Copii care cersesc pe marele bulevarde i-mi vor da desigur mult mai multe amnunte! Pe urma sunt lautarii, tenorii, si cei care te indeamna sa intrii in magazine! o multime de Romanii tropaie pe strazile Parisului!
M-a voi alatura acestor trupe si voi face ce fac si ei!
Daca din intimplare ma voi intilni cu Jimmy am as-i multumesc pentru norocul de a nu o fi intilnit!

"K".
#26738 (raspuns la: #9350) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
STRADA IZVOR - de (anonim) la: 03/03/2005 06:37:28
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
CE PLACUTA ERA PLIMBAREA PE IZVOR , DE LA BUFETUL DE JOS , DIN COLT , UNDE SE INTILNEAU LAUTARII , PINA SUS , LA STATUIA POMPIERILOR ...MIROSUL DE FIN COSIT INTRTE STRANDUL BRAGADIRU SI STADION ! STRAZILE LATERALE CU NUME CA BUJORULUI , LILIACULUI , CRRAITELOR , CASELE ART DECO ....SI APOI PERSONAJELE STRAZII : NEA GOGU MACELARU' , NEA GICA FRIZERU', NEA RAICU POSTASU' , NEA COSTICA GUNOI... PRIETENII DE ACOLO..FLORIN BOGARDO ,PUIU MAMALI , MIHAI CAVESCU , MIRCEA GHIORDUNESCU , CONSTANTA BREGOVEANU , RADU AFTALION , MARUCA ZAHARIA... AMINTIRI..AMINTIRI..
AICI IN AUSTRALIA , AM PACIENTI DIN IZVOR DR P RAZVAN ST CRAITELOR NR 3 ( NU MAI EXISTA DE MULT )
#37991 (raspuns la: #37773) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...