comentarii

lexic


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
1.Ziceam acum vreo ora ca tre - de Alice la: 06/10/2003 07:58:16
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
1.Ziceam acum vreo ora ca trebuie sa faci bine cu fereala: nici nu stii cat supara.Cred ca-i bine sa-ncerci sa-i convingi pe ceilalti, atunci cand lucrul pentru care lupti e o cauza dreapta. Cat despre mine: uite unul care te-ar sustine!

2.Hai, nu te face ca nu stii!
Daca zic XEROX, nu ma refer neaparat la companie. Nici macar la copiator, ci la o biata copie. Lexicologii explica transformarea in nume comun a numelui propriu, care intra asfel in lexicul fundamental, datorita agrsivitatii cu care a fost impus termenul si datorita saraciei lexicului in domeniul respectiv, la acea data.
E drept ca am auzit undeva ca francezii interzic folosirea cuvantului "chmpagne", care n-ar trebui sa traduca decat ce-ai spus tu. Cam tarziu, cred eu.In romaneste, cel putin, romanii tot sampanie de Panciu vor bea la revelion.
#767 (raspuns la: #766) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
enigma lu enigmescu: tiganizare versus romanizare - de AlexM la: 02/07/2004 13:30:59
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Enigmescu scrise:
----------------------------------------------------------------------
daca vei citi mai cu atentie ce am scris despre retragerea aureliana corelata cu problema tiganilor, poate vei intelege ca exact asta am vrut sa zic: dacii n-au fost niciodata asimilati, asa cum fortat se invata, iar tiganii n-au fost nici ei asimilati de romani fiindca am impresia ca de fapt se petrece exact invers- romanii se lasa asmilati in traditii si apucaturi de tigani!!!
----------------------------------------------------------------------

:-)
eu doar dadui cate un punct de reper din sursele istorice care nu se arata la scoala. Cine vrea sa inteleaga "romanizarea" trebuie sa se duca departe, hat hat hat, departe de tot, pana la Nicolae Olahus. Invatasnd despre acest om, vazand drumurile sale precum si relatiile sale cu iluministii epocii, intelegand doleantele regilor ungari de origine olaha precum si clica de iluministi italieni adusi de acestia la curtea din Buda, unul o sa inceapa sa inteleaga care e de fapt jucaria cu aceasta romanizare a dacilor.

Realitatea este ca o asimilare de popoare in alt popor este cunoscuta in numai in epoca moderna, unde mijloacele deosebite ale statului precum si technica informationala au permis statelor nationale sa asimileze in limba statului respectiv mai mult decat ar fi fost posibil in orice alta epoca. De fapt, de la caderea Imperiului Otoman a inceput acest curent si uite ca chiar si acum , dupa 126 de ani de la caderea acestui Imperiu, inca mai exista in statele nationale minoritati. Adica asimilarea nu e completa.

Faptul ca dacii au fost asimilati a fost sustinut continuu prin teorema paralelismului. Daca celtii s-au lasat asimilati de ce sa nu se fi lasat asimilati Dacii? Daca Umbrii si Oscii ( ca sa notam numai cele mai mari grupari lingvistice din peninsula Italica) si-au abandonat limba in favoarea Latinei, de ce sa nu o fi facut-o dacii?
Cam asa se argumenteaza de câmpul romanist. Ce se uita cu placere este ca nici francezii si nici un alt popor neoromanic nu vorbeste azi latina ci ei vorbesc nishte idiomuri in ar caror lexic exista cuvinte care, dupa un set de reguli fonetice pot fi considerate ca deriva din Latina.
Aparent nimeni nu si-a parasit limba pentru ca asta ar presupune:
-uitarea vechiului idiom
-invatarea limbii latine cu pastrarea unor cuvinte din vechiul idiom
-uitarea limbii latine
-trecerea la un nou idiom cu pastrarea unor cuvinte din latina si vechiul idiom.

Pentru toate acestea insa , timpul pare prea scurt si nu prea ar permite realizarea lor. 2000 de ani sint al naibii de putin daca ne gandim la alti factori comparativi. Se face mereu comparatia intre Italiana si Româna care in cadrul limbilor "surori", romanice, Italiana si Româna au un statut aparte ca fiind limbi "gemene" pana la un anume punct. Aici se uita ceva si acel ceva este limba Aromâna. De ce este acest lucru important? Este important pentru ca prin Aromâna se poate stabili oarecum data despartirii limbii Aromâne de DacoRomâna. Si aici sint vehiculate 2 date posibile pentru despartirea lor. Dupa unii scolari limbile s-au despartit in sec VI EN imediat dupa venirea Slavilor iar dupa altii limba Aromâna s-a despartit in sec X dupa venirea Maghiarilor, acestia fiind de fapt cei care i-au mânat pe Aromâni din locurile lor originare care ar fi fost Campia Panoniei.
Acum , exista intre aceste doua date o diferenta de 400 de ani. Noi vrem sa lasam cat mai mult timp limbii Latine sa devina limba Italiana si limba Româna, ca atare noi nu vom lua ca posibil punct de despartire sec VI dar luam sec X. Prin asta lasam limba Latina sa aibe mult timp sa devina Româna si Italiana si ne facem ca uitam ca in sec VI Justinian afirma clar ca cetatenii Imperiului Bizantin nu intelegeau lb. Latina iar urmasul sau, Heraklion a trecut la fapte in sec VII punand legal limba greaka ca fiind limba Imperiului.
Noa bun asa. Deci in sec X cand s-au despartit limbile Aromâna de DacoRomâna (zicem noi) aceasta limba numita ProtoRomâna era totusi al naibii de diferita de Italina. Cart de diferita? Pai ceva mai diferita decat este astazi Româna de Italiana dpdv lexical dar la fel de diferita ca si azi dpdv gramatical si morfologic . Acceptand ca Latina a devenit Româna si Italiana, atunci cand comparam Italiana cu Româna trebuie obligatoriu sa ne intrebam:
-cum crucea, mama , soarele si fierul de 1000 de ani limba Aromâna a ramas totusi aceasi limba ca DacoRomâna ele fiind practic dialecte ale aceeasi limbi dar in cateva sute de ani s-au format limbile Italiene si Româna?
-ce facem daca data de despartire este intradevar sec VI cand Justinian spunea ca nimeni nu mai intelegea latina atunci cand stim ca in 275 Dacii inca mai vorbeau propriul lor Idiom?
Pai asta inseamna ca in 200 de ani de retragere s-a intamplat romanizarea? De la 275 pana la 555 canv venira Slavii si sub marea urgie a hunilor s-a facut romanizarea? Daca nu , cand ? Inainte de retragere? Pai stim ca aia mai vorbeau limba lor si ca retragerea imperiului a fost in mare parte datorata de Razboaiele Marcomane care au durat cam 80 de ani si care au distrus toata viata citadina in Dacia. Mai stim ca imediat dupa MareaVoitaNumitaRetragere care fu de fapt numai un schimb de garnizoana, spatiul care era numit DaciaAntica au fostu luat in stapanire de Goti. Care au bantuit si au stat si la Nord si la Sud de Dunare.
Dubios, dubios, dubios.

de fapt nu este dubios. Este numai un model care a fost gandit si prin el s-a cautat sa se explice realitatea. Asta nu inseamna ca realitatea asa a fost ci numai ca asa a fost explicata.

cu bine,

Lisandru

#17188 (raspuns la: #17164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre ingeri - de (anonim) la: 14/07/2004 02:24:08
(la: Ultima carte)
Cartea, Despre ingeri, reprezinta un moment important in cultura romana de dupa 1944. De citit cu cit mai multe materiale bibliografice la indemina, intre care, si cel mai citat: Biblia. Recomand tuturor rabdare si tenacitate in infruntarea stilului si mai ales al lexicului extrem de particulare si respectiv incarcat; (autorul insusi declara la un moment dat ca refuza sa traiasca mecanic si sa foloseasca toata viata doar citeva sute de cuvinte; mereu aceleasi). Pe parcursul lecturii, repet dificile pentru cei mai multi, inclusiv cel ce scrie, dificultatile dispar ca prin minune. Stilul si imbajul devin in cele din urma "familiare" si mai mult decit justificate, adica firesti. Cu aceeasi verva si dispozitie psihoafectiva abordati si lectura unei alte capodopere: Omul recent. Luati-o-ncet, cu nadejdea ca stradania va va fi rasplatita. Pe curind, horia ivan (Roma)
#17831 (raspuns la: #14102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Limba româna, latin si Carpatii - de AlexM la: 30/07/2004 18:34:06
(la: Complexele la romani)
SB_one puse degetul pe ranã:
--------------------------------------------------------------------
M-ar interesa -de ex.- ce crezi tu despre limba romana ca limba latina? Nu cumva Latina isi are originea in tzinutul Carpatic? Unii sustzin teoria asta iar eu sint convins.
Ce-ar fi sa ne scrii ceva pe tema asta? ( sa te vad acum, voinicule!)
--------------------------------------------------------------------

Hai sa vedem cum inteleg eu intrebarea numarul 1. Ce cred eu despre limba româna ca limba latina?
Raspuns:
Nimic.

Explicatie:
Limba româna nu este limba Latina sau o limba Latina ci este , dupa definitiile actuale o limba NeoLatina. Asta inseamna ca prin legile fonetice descoperite, stabilite, inchipuite, o parte din lexicul românesc poate fi derivat din lexicul latinesc. Datorita unor consideratii care nu are rost sa fie adancite aici, se considera ca limba Românã este "Limba Latina vorbita neintrerupt de cande a venit "badica Traian" prin tsinuturile de la Sud si Nord de Dunare. Ca chestiunea pute, aia e alta treaba. Nici un român nu intelege limba Latina. A, da, intelege anumite cuvinte, si pe acelea in mare masura prost deoarece semantismul in foarte multe din ele este altul ( se spune evoluat, schimbat, este de bine de rau mai mult sau mai putin, explicat).

Intrebarea numarul 2:

nu, nu cred ca limba Latina isi are originea in tinutul Carpatilor. Cred ca este inrudita la un anumit nivel cu alte limbi printre care si unele din tinutul Carpatilor, dar te asigur ca nu cu toate. De exemplu Limbile Slave din Carpati sint -chiar daca la alt nivel inrudite- departe de tot de Latina. Limba care s-a numit "latinã" a putut avea acest nume numai dupa ce poporul care o vorbea a fost denumit Latin. Acest lucru s-a intamplat (dupa cum ne povesteste badea "DJ Virgilius") dupa ce refugiatii troieni, primiti cu mainile deschise de bastinasii italici (( din Vitelia, deh...), au pus mana de la mana si au furat fetele Sabinilor. Cum nu mai avea nici un rost sa se ia la bataie( stim proverbul Ardelenesc care spune "fata-i fututã, trebuie maritatã acum), acei sabini s-au pus de o cumetrie cu noii veniti iar seful lor, taica Eneas a declarat intr-o anume zi ca "incepand de azi noi ne lumim Latini". De atunci si limba s-o numit Latina. Cum se numea inainte nu stim.Si nici cum suna ea pe vremea lui Eneas nu stim pentru ca povestile lui DJ Verigilius sint mult , mult mai recente dupa ce Latinii asimilasera pana si pe etrusci si limba suferise si ea cele schimbari fonetice in aproape 5-600 de ani .

Convingerea dumitale: daca esti convins, la ce-ti mai trebe confirmari?:-)))

AlexM
#18616 (raspuns la: #18611) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radacini...pentru ozzy, - de DESTIN la: 03/08/2004 00:28:01
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Daca analizam radacinile vietii si ritualurilor indigenilor din America de Nord (dansuri,tutun,plante,bucatarie...) este plinã de surprize, devreme ce cultura, lexicul si civilizatia lor pot fi recunoscute în toponimele si hidronimele Americii de Nord (peste zece mii de râuri si fluvii au nume indian), dar si în uzualele tabac, pic-nic, hanorac, canoe, caiac, harpon, tomahauk etc.

Plante precum cartoful, cacaua, chili, vanilia, ardeiul iute, floarea-soarelui, bumbacul, dar si plante medicinale (peste 170) constituie o premierã mondialã a indienilor.

Drogurile folosite de samani au fost preluate si de industria farmaceuticã. Samanii indieni, pionieri ai medicinii naturiste, erau nu numai vindecãtori de rãni, reumatism, boli de piele, dar si de tulburãri psihice.

Am amintit cateva din bogata "mostenire" lasata de triburile indiene de care tu aminteai ozzy.

Ozzy iti recomand aceasta carte.
Bibliography:
INDIENII NORD-AMERICANI (Baia Mare, Ed. Gutinul, 2003, 322 p.)

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#18833 (raspuns la: #18771) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dacii si roma(â)nii - de AlexM la: 05/09/2004 22:55:13
(la: Cum gandim?)
putem deshcide o conferinta unde sa vorbim despre daci daca dorim. Dar aici trebe sa vorbim despre acei stapani ai românilor care cum spuneam, au fost de neam strain. Ca puncte de reper pentru ca spuneai ca nu ai auzit de astfel de idee, luam nume de domnitori de la inceputul formarii principatelor:
Mircea, Vlad, Litov(oi) de exemplu sint nume slave. Neagoe Basarab, al sau tata pe care-l chema Thomir are nume de cuman s a m d. Ce realizam de aici? Ca niste sarnatoci slavi si cumani, s-au stabilit in Tarile Romane si au facut treaba si avere si asa au ajuns mari boieri? Nu nu, nu in acea vreme cand Slavii profitand de bresa facuta de Avari in imperiul bizantin au invadat peninsula Balcanica si au stat o vreme si la Nord de Dunare. Nu in acea perioada cand mai tarziu Cumanii si Pecengii au venit si ei aici . Chiar si in ziua de azi este pastrata in toponimie si in lexic amintirea lor. Coman, Comana sint nume care vin de la vechii cumani, inainte de invazia mongola ( doamne ajuta si de 3 ori amin ca au venit mongolii ca altfel nu se stie daca mai eram azi). Pecineaga, pecenegu si pecinginea sint nume de la pecengi de frica a cui fugira ungurii pana sus la Kiev si dupa aceea, ajutati de ruteni, au intrat in Campia Tisei unde sint si in ziua de azi...
Boierimea româna s-a format tarziu, tare tarziu si ea a fost intr-un fel "ametsita" de parvenitii de peste tot. Cum a cazut Imperiul Bizantin, la noi s-au refugiat o multime de greci care , cu bani venind, au cumparat mosii si acareturi, creând o noua patura si clasa sociala, din a carui urmasi s-a ridicat burghezia româna. E plina istoria romaneasca de astfel de nume. Ca sa nu fie de ajuns, s-a mai instituit si regimul fanariot, cu domni si functionari alesi de poarta care plateau pentru ca stiua ca o sa-si scoata parleala dupa urma ghiorlanului de tsaran nenorocit. E drept, intre zeci si sute de fanarioti, au fost si cativa buni, numai Brancoveanu fie amintit aici. Dar marea majoritate, au supt cat au putut...
Spunei ca nu am avut stapani straini? Ba destui, pana in zilele noastre. Lamurit?

AlexM
#21134 (raspuns la: #21125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle si cu turcul - de AlexM la: 10/09/2004 22:40:33
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Belle ne spuse intr-un "dupa text" cum ca ar dori sa stie cateva turcisme. De parca nu ar sti destule!!!! Nu de genul lui "güzel", "kadin" dar ia uita-te si da putin prin sitã lexicul limbii dumitale si ai sa vezi:
ceaon, aba, ibric, lighean, cãrãbani, satâr, gealat, cishmea, giurgiuvea, susan, geam, casap, lichea si dumenezeu stie cate si mai cate sint:-)))

AlexM
#21703 (raspuns la: #21394) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
turcismul - de AlexM la: 10/09/2004 22:55:26
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
este prin definitie un cuvant aflat in lexicul unei limbi dar care provine direct din limba turca. La fel cum Slavismul vine din Vechea Slava, bulgarisme din bulgara, frantsuzisme din franceza, latinisme din latina ( hei !!! aici numa din "latina medievala", sau reintroduceri noi in limba, ca restul e m o s h t e n i t dom'le. Sper sa intselegi care e diferenta, alea nu mai sint "latinisme" alea sint "zestre"('tui neamul lui ca asta suna a cuvant dacic) de la "mama noastra" :-PPPP)

Ce zisesi tu acolo nu sint "turcisme" dar sint cuvinte turcesti. A face diferenta !!(rugam frumos, doar nu sintem la talcioc [looooooooooool])
io mi se pare ca recunosc pe acolo numa ceva cu "iubesc" acel sevyorum si hai ca mai dau si eu un "anamadâm" ca pe drept spui, io nu intseleg nimic din alis-verishul lor. Amadâm?

:-)
#21724 (raspuns la: #21706) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Opinii despre limbã - de AlexM la: 17/09/2004 07:51:48
(la: care e cel mai vechi popor din europa?)
"Nu este o opinie deloc hazardata. "

-ieste olecutsâcã.

"Cand armatele romane au intrat in Galia si mai apoi chiar
in Germania, s-a constatat ca bastinasii vorbeau o limba
asemanatoare cu limba latina. "

discutabil pentru Galia , exclus pentru Germania


"Limba respectiva, avand la baza latina, a fost denumita "barbara" sau "vulgara"."

limba respectiva (si cred ca prin asta vrei sa spui limba gasita de
romani la bastinasi cand intrara in Galia) nu putea sa aibe la baza
Latina. Latina e o denumire care a aparut dupa ce Noivenitii lu
Eneas s-au unit cu Sabinii si au decis ca de la acea data ei se
numesc Latini. Ca atare, este exclus ca orice alta limba din Europa
sa fi avut la baza limba Latina inainte de existenta acestei limbi.
Cred ca ai vrut sa spui altceva aici.


"Apoi stii foarte bine ca Ovidiu, exilat la Marea Neagra, scria despre daci,
sau geti, ca vorbesc o limba usor de inteles."


zau? Ovidiu nu a scris asta. Ovidiu a spus numai ca el a invatsat
(dupa ceva ani ) limba getsilor SI A sarmatsilor.A mai scris ca a
devenit un fel de poet get, ca poate intre cuvintele din scrisorile
scrise s-au strecurat cuvinte getice, ca si Homer ar fi devenit
un get daca traia acolo si .. cam atat in ceea ce priveste limba.
Restul sint interpretari ale unor persoane, altele decat Ovidiu.


"Eu m-am referit la faptul ca elementele principale ale acestei limbi,
care se vorbea atunci pe teritoriul Europei, s-au conservat cel mai
bine in limba romana, datorita izolarii ei de mai tarziu."


-in Europa s-au vorbit mereu mai multe limbi, nu una singura. Chiar si
in timpul romanilor existau Latina, GReaka, Osca, Umbrica, Traca,
Galica, etc. Erau limbi care se asemanau sau difereau mai mult sau mai putin unele de altele, dar totusi diferite destul pentru a avea nevoie de translator ca sa te intelegi unul cu altul.
Ce intelegi prin "elemente de baza"? Vocabularul de baza eventual?

" Acest lucru este afirmat chiar de profesorii universitari care au obiect de studiu limba Romana la universitatile din Spania, Italia si Portugalia.( Se poate usor cerceta acest lucru consultand "GOOGLE")"

-probabil acolo se spune altceva. Cum ca din cauza izolarii sale, Lb. Romana este chemata ca arbitru cand este vorba despre a stabili
forma cuvantului Latin pentru ca la Spanioli, Portughezi , Francezi,
Italieni, e dificil de a face diferenta intre ce e "moshtenit" din Latina
si ce e intrat pe cale culta in perioada medievala. In afara de asta, aceste limbi s-au incrucalit una in alta, influentsandu-se reciproc datorita istoriei lor oarecum comune de mai tarziu, ca atare este dificil de a stabili daca un cuvant este moshtenit intr-una din limbi si preluat din aceasta de celelate limbi romanice.Se mai poate spune ca lb.
Româna are trasaturi comune cu Latina clasica si cu Latina arhaica(ceea ce lipseste altor limbi romanice). In nici un caz nu se spune ca lb. româna e mai latina decat celelate limbi romanice. In fond lb. româna este "cea mai latina si cea mai nelatina" in acelasi timp (ca sa plagiez un renumit lingvist italian (Pissani)) , sau pentru a nota din "orbillat", limba româna este "o limba latina barbarizata" sau "o limba barbara latinizata", cum vrei sa o iei:-)

"Eu n-am afirmat ca Romania ar fi mai breaza cu ceva, desi ar merita sa fie, dupa ce i-am tinut pe loc pe turci cateva sute de ani permitand occidentului sa se dezvolte (dar asta e un alt punct de vedere)
am spus numai ca am mostenit o limba, avand la baza latina, o limba latina populara, care a reusit sa pastreze in timp elementele esentiale ale structurii initiale ."


sint de acord ca ar fi trebuit sa facem mai devreme loc turcilor
sa se duca mai departe dar asta e -cum spui- alta treaba. Spui ca
limba noastra are la baza latina si a reusit sa pastreze in timp
elementele esentiale ale structurii initiale (structura initiala= structura latinei). Nu prea sint de acord cu asta.Ca structura lb. româna e diferita de Latina. Lb Româna are o gramada de lexic latin in ea (ceea ce nu e de mirare), dar este totusi mult diferita de Latina.
La fel, Lb. Româna este foarte apropiata de structura de lb. Albaneza, dar totusi , este mult diferita de ea.

cu stima,

AlexM

#22592 (raspuns la: #22555) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre romanii din Balcani - de florinelul la: 08/01/2005 11:30:17
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
In ceea ce-i priveste pe megleno-romani, o alta ramura a neamului romanesc (din punct de vedere lingvistic), am inteles ca mai exista doar sate izolate pe coasta Dalmatiei (Croatia) unde acestia inca isi mai folosesc limba, un dialect care seamana din punct de vedere fonetic cu limba noastra, dar difera la nivel semantic si lexical.
Unul din putinii vorbitori de megleno-romana de pe coasta dalmata (cam 5000 in toata lumea) a redactat singurul dictionar al limbii sale, pastrand astfel cel putin o urma a existentei lor in istorie (spre deosebire de o alta limba romanica - dalmata, care a disparut definitiv din aceeasi zona).
Parerea mea este ca ar trebui creata o comisie "panromana" care sa activeze in Balcani, pentru pastrarea identitatii culturale si lingvistice a ramurilor poporului nostru.
Mai mult, in valea Timocului (granita dintre Serbia si Bulgari) traiesc aproximativ un milion de romani, declarati insa de autoritati ca valahi. Cum acesta este un popor "fara tara" (dar, paradoxal, vorbitor de limba romana), etnicii valahi nu pot sa isi exercite dreptul la educatie in propria limba, si sunt asimilati pe zi ce trece.
Homosexualitate III pt Dr. Evil - de Cassandra la: 08/04/2005 18:37:26
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Dr Evil, bogatia de idei a raspunsului tau, in pofida invocarii ocultiste a lui Cosbuc, nu reuseste sa egaleze problematica confortului molustelor din Marea Caraibilor, care atat de tare ma pasioneaza dupa spusele tale.
Iar daca nu-ti este accesibil lexicul post-ului meu “homosexualitate II”, iti recomand calduros sa te intorci la clasele 5-8 primare; pana cand nu vei absolvi aceasta etapa academica importanta, declar “polemica” noastra incheiata.
#42631 (raspuns la: #42259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limbile - de popix la: 11/04/2005 19:57:39
(la: Mishto si Hai sictir)
limbile pamantului evolueaza in ani, decenii si secole de existenta.ce vezi tu rau in asta? pe langa "mishto" si "hai sictir" folosim cu emfaza si "fuck you" sau "ok" sau "bonjour" sau "ciao" etc etc etc.
Adica se imprumuta termeni simpli dar semnificativi in acelasi timp dar care nu fac parte din lexicul limbii materne.O intrebare. Cat timp ti-ar fi necesar sa citesti o carte scrisa in limba romana de acum 150 ani.ca sa nu zic 500...
EVOLUAM, la toate capitolele, nu-i nimic rau in asta.pa
Fotografia si limba romana, strofa unu versul doi - de Dinu Lazar la: 02/08/2005 01:34:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un citat foarte interesant si definitoriu dintr-un text mai lung scris extraordinar de domnul Alexandru Bogdan Munteanu:

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romană) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "străinisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbarişti".

...si ceva mai departe:

...este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.


=================
Cine vrea sa citeasca tot textul - interesant text - la
http://www.muntealb.com/LimbaRomana-bn.htm
#62924 (raspuns la: #62871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pe cat facem pariu ca toti vo - de Honey in the Sunshine la: 18/10/2005 17:15:14
(la: Sunteti suparaciosi?)
Pe cat facem pariu ca toti vor zice "nu" ?

P.S.: expresia "a nu ajunge cu prajina (parul) la nasul cuiva" se foloseste pentru ingamfati nu pentru indiferenti...
P.P.S.: nu fac altceva decat sa "propovaduiesc" lexicul limbii mele materne ;)
_____________________________________________________
Membra SIMC - Securitatea Inchizitoriala Mister Cafenea
nu-ti suna un pic aiurea "a - de bingo crepuscule la: 24/10/2005 20:17:19
(la: Iubire pana la moarte)

nu-ti suna un pic aiurea "acuma"-ul din strofele 1 si 3 (vers 4)?
mie da.
(doar) sfat : nu mai utiliza atata cuvantul "iubire" si tot campul lui lexical ca nu toti cititorii vor avea lamai in frigider.



bingo crepuscule
pacat... - de hgrancea la: 04/11/2005 22:58:36
(la: Ce credeti despre yoga)
da e pacat ca ai alocat atita timp din viata unei probleme si ai trecut pe linga ea...
te rog mult incearca sa spui totusi in citeva cuvinte ceea ce ti-a ramas din acele carti intregi ...
unde e deosebirea aceea uriasa intre yoga si crestinism ?
-stii ce inseamna (dpdv lexical) yoga ? dar religie ?

te astept ...
--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
#84933 (raspuns la: #84286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
of, si cine poate defini susp - de Alin Leu la: 23/12/2005 10:30:21
(la: SUSPINUL...)
of, si cine poate defini suspinul? Arta, doar ea in umila ei creatie, in nasterea ei generationala.de ce a semanat eminescu la olalta viata si cu moarte? ca peste aproape doua secole, un alt suflet, un nou eu creator sa puna in valoare dezmierdarea in relatia ei cu blestemul. aceeasi noapte, acelasi suflet launtric, acelasi eu atotprezent si totusi ... atat de absent. Ce e suspinul, sa-l definesti ca-n DEX e o pierdere irecuperabila a umanitatii. dar iata ca valoarea aceasta a absolutului, a apogeului liric contemporan a fost definita. s-a folosit mult negatia, chiar in abuz si in exces imi permit sa remarc, dar iata ca scopul a fost atins. e definit, e conturat, e personalizat si materializat totodata, e unanim recunoscut si totusi atat de nobil mort in lacrima de aseara. Ce poate fi mai inaltator decat sa reusesti sa surprinzi o clipa(stiintele reala spun ca dureaza cateva secunde fiziceste vorbind), o simpla traire atat de particulara si totusi general umana sa-i dai acesteia puterea absolutului, s-o inclini in fata lacunii temporale, si totusi s-o renasti in zambetul de azi. singurul vers sa zicem pozitiv al poeziei, incepe cu si daca... nu e lasat sa se dezvolte pozitiv, i se da conditia primara a existentei si i se gaseste la fel de repede un motiv care, daca nu contine nici o negatie, prin insasi semnificatia sa , prin forma ce o primeste din mana eului deja e un vers negativ. e sfarsitul, e epoca epopeelor de viata, i se da acestuia ceva sublim, ca o palpatie lrenta si tremuranda. oare toti care suspina blesteama? oare toti care gem acum vor rade odata? sa te ascunzi in rai, sa porti iad cu tine, ajungi sa-ti fie rusine de tine insuti de propria ta personalitate,ajungi asadar sa blestemi. nu poti blestema din rai, acela e prin excelenta un loc al binelui, al iertarii, etc. Dar daca porti stropul de iad in tine asta devine posibil. iata deci si ce logica denota poemul, iata ca nimic nu este intamplator sau necauzat, nejustificat. cum poate cineva sa duca in ochi lumina, nu e cu neputinta. dar poetul isi creeaza un limbaj al sau, resemantizeaza valorile lexicale, se exprima metaforic. cum poate fi adevarul altfel definit decat prin a duce in ochi lumina, adica a-l descoperi, a-l vedea.
inaltarea eului de jos nu e o oarecare inaltare, aici are valente spirituale, nu e o inaltare fizica, a trupului.el cade cu fruntea grea in pulberea amara, deci el trebuie sa se ridice din durere, din acea stare de suferinta.
jocul lexical invii-ai murit da acestuia nuanta de imaterialitate dar si de pregnanta,vine in intarirea celuilalt joc de cuvinte azi-aseara.
am incercat sa surprind cateva dintre aspectele acestei capodopere lirice, si chiar nu am crezut ca se mai poate scrie asa in zilele noastre. si iata totul e cu putinta. metafora e la ea acasa,limbajul poetic e uimitor iar jocul rimelor e la locul lui. IATA DECI ARTA, iata ceea ce trebuie sa nastem, sa credem, sa cultivam... iata esenta...
ca simplu lecturator imi scot palaria in fata autoarei acestor versuri. felicitari si va multumim ca ne dati un pic din dumneavoastra prin editarea acestui joc de cuvinte
calypso - de ooanna la: 30/01/2006 12:37:24
(la: Romanii din tzara vs. diaspora)
..." RĂDĂCÍN//Ă ~i f. 1) Organ al plantelor superioare, care îndeplineşte funcţia de fixare în sol şi de absorbire a apei şi a substanţelor nutritive. ◊ A prinde ~ (sau ~i) a) a da rădăcină; b) a se stabili într-un loc pe un timp îndelungat; a se statornici. 2) anat. Parte a unui organ animal, prin care acesta este fixat într-un ţesut organic. 3) fig. Temelie a unui lucru. ◊ A curma (sau a stârpi, a tăia) răul din (sau de la) ~ a înlătura un rău în mod radical. 4) mat. Număr care, ridicat la o anumită putere, dă numărul dat; radical. ~ pătrată. 5) lingv. Element al unui cuvânt dotat cu sens lexical şi comun pentru toate cuvintele din aceeaşi familie; radical. 6) fig. Locul unde s-a născut cineva; neamul din care se trage; origine; izvor; obârşie; provenienţă. [G.-D. rădăcinii] /
Trimis de siveco, 21/08/2004. Sursa: NODEX "
#102945 (raspuns la: #102940) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
9 inch (?) bullet - de Honey in the Sunshine la: 09/02/2006 14:09:18
(la: MISS BOBOC CAFENEAUA.COM)
tu nu esti puicutza, esti un compresor
O iau oricum ca un compliment... si inca unul nonconformist, nimeni nu m-a mai inzorzonat cu asemenea atribute pana acum.
Probabil daca-mi explici si ce-ai vrut sa spui, o sa fiu nu numai flatata ci si cu un lexic imbunatatit.

Cat despre in rest cred ca autoarea conferintzei face misto de noi!...
...daca o sa faci o cautare prin arhiva vei descoperi ca aici "misto-ul" de genul asta e la rang de traditie.

_______________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
#104780 (raspuns la: #104545) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...