comentarii

limba romina patria de cuvinte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Fotografia si limba romana, strofa unu versul doi - de Dinu Lazar la: 02/08/2005 01:34:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un citat foarte interesant si definitoriu dintr-un text mai lung scris extraordinar de domnul Alexandru Bogdan Munteanu:

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romană) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "străinisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbarişti".

...si ceva mai departe:

...este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.


=================
Cine vrea sa citeasca tot textul - interesant text - la
http://www.muntealb.com/LimbaRomana-bn.htm
#62924 (raspuns la: #62871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Limba aromana - de LUCIUS 666 la: 22/08/2005 21:33:42
(la: Limba aromâna)
Cred ca nu trebuie neaparat sa te duci in Grecia ca sa intalnesti aromani. Sudul Dobrogei, incorporat acum la Bulgaria, era locuit de aromani naturalizati din Macedonia, Albania si Grecia. In momentul cand am fost atacati de Bulgari in timpul celui de-al doilea razboi mondial si au anexat sudul Dobrogei, care se chema Cadrilater, aromanii au fost mutati in teritoriul actual al Dobrogei, ramas la Romania, iar asta s-a intimplat pentru ca ei s-au considerat latini ca si romanii, limba lor fiind inrudita cu limba romana, multe cuvinte fiind identice sau asemanatoare. Fireste exista si diferente, asa cum exista intre limbile romanice si asta din cauza izolarii unora dintre limbi care si-au pastrat, in acest mod, caracterul arhaic.
Deci e suficient sa mergi chiar in Romania ca sa intalnesti aromani. Cu placere, LUCIUS 666
Ivy - de latu la: 15/11/2005 23:52:36
(la: am si io o problema)
uite..stiu ca nu trebuie sa scriu pe subectul lui maaaan
de ce sa nu scrii pe subectul lui man? (inregistrez ca si tu esti emotional supraincarcata scriind acest mic mesaj, daca iti tremura mana cand scrii nick-ul autoarei..

la gaini acolo am invatat si ceva cuvinte in franceza....vezi "darling")
nu este nici o gainarie sa inveti franzuseasca, da' numa fiinca stii mai bine ca mine franzuseste nunseamna ca tre' sa-njuri. Ca io-s baiat simptit si nu ma pretez la vocabular d'asta de darlingi...

mie imi place intotdeauna cind cineva ma baga in seama..si ma si indragostesc asa..instantaneu..
Da, sunt obisnuit sa se indragosteasca fetele de mine, de multe ori stau in bataia vantului sentimentelor si ma-ntreb: Oare ce bine am facut eu la Dumnezeu, de le mana la mine? Nu ca as fi nemultumit. Nu, da' de multe ori e obositor sa conversezi asa toata ziua despre teme telectuale, ca stii matale ca discutile astea si obosesc, nu numa ca-s interesate...
Dar destul am vorbit despre mine.
Hai sa vorbim si de tine: Ce anume ti-a atras atentia la mine, ca asa instantaneu nu se-ndragostesc decat gainele iar tu vad ca vorbesti si limba lu' Aliosa. De aia ma intereseaza daca ai putea sa-mi zici ce-ai gasit la mine, da nu pe ruseste ca io nu pricep nimica...

so..poate-mi trimiti un email pe adresa mea de email, ca eu am sa astept si am sa controlez din 5 in 5...minute..
da, iti trimit, trebe numa sa capat concediu, ca asa cu una cu doua nu pot sa-ti rasnesc cuvinte care sa te atinga la inima ta duioasa ca un spic de grau in bataia monsunului de toamna. Trebe timp sa compun ceva frumos, poate si o poezie, depinde de cat esti de indragostita, ca daca nu simt vibratia strunelor cerebrale nu pot sa scriu bine ca vorba aia: Ce-i sub gusa si-n capusa....
Sper de asemenea, ca n-ai disperat tot incercand din 5 in 5 minute mailul, sa vezi daca n-a venit vesti de la mine, si-mi pare rau daca porumbelul electronic nu ti-a semnalat ca mai traiesc, dar stii? eu sunt simtitor si timid de felul meu, chiar daca viata cu hartoapele ei ma invatat sa ascund asta atat de bine ca oamenii nu se mai prinde.

si as vrea sa-ti placa si tie de mine
Vaaaaaai, dar nu-ti fa griji draga mea, siiiigur o sami placi. Apropos, stai in strainatate? Nu ca asta ar fi important pentru sentimentele mele curate ca vinul in clondir facut de bunicu anu trecut. Doar as vrea sa te cunosc mai bine si de aia intreb.

stiu si ce inseamna "sindron"(chiar daca maaaaaaan din gelozie a zis ca nu exista asa un cuvint..ei ii trebuiesc poze...deh)
eu nu stiu cei aia sindron, ca dupa clasa patra m-am lasat de scoala, c-a zis si invatatoru' - om bun - ca acuma ca sunt major nu tre' sa mai viu la scoala. Dar tu, care cunosti la oameni ca man (de ce va tremura la toti mana?) si te-ai prins ca ne-a tinut degeaba si care esti ca un dex ciclopedic dupa cum scrii, poti sa-mi zici sigur ce-i aia, si daca vrei putem dupa aia cand nentalnim, sa si incercam daca ne place...

ma mai gindesc cu dl. Linux (ohh suna asa de sexy numele lui..)
Aaaahh! nu-ti da gandul din mana pe vrabia de pa gard! Lasa-l pe Linux, ala e de unde-i tot timpul frig. Aia toti e frigizi, si femei si barbati...

dar am vazut ca sunt si altele care vor sa-l cunoasca..
Lasa-le pe alealalte sa faca copii cu cracanism si cu virusi...

so..ramin cu tine..daca si tu vrei..
Daca vreau? Mai intrebi?
(Nu uita sa-mi scrii si tu unde locuiesti, nu de alta da sa stiu cum sa dau de tine)

deci scrie-mi!!! Astept
Oooo dulce faptura virtuala, asteptarea ta a luat sfarsit!!!

Acum inchei micile mele randuri ca-i tarziu si incepe asteptarea mea neinduratoare pe care numai ceasul meu cu sonerie sau epistola ta o so poata scurma...
Fie-ti mila de un suflet simtitor, scuturat de vibratiile unui dor de neinvins, si nu astepta prea mult cu scrisul.
Iti astept cu nerabdare randurile...
Pa. Viseaza frumos, sau mai bine scrie-mi ca sa stingi macar un pic flacarile din mine care fac sa ma mistui interior ca o bucata de lemn de stejar in caminul aprins....

#87870 (raspuns la: #87593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gradinita si vise - de Shtevia la: 03/05/2006 16:18:52
(la: Din gradinita...)
Am facut gradinita in limba germana - a fost singura perioada in care "am studiat" intens germana. Era foarte frumos...desi invatam multe poezii absolut pe de rost si nu stiam prea bine ce inseamna. Acuma stiu cuvintele, dar ce folos - ca nu imi mai amintesc poeziile :(. Am avut o serbare pe scena si aveam de spus o poezie, ceva de toamna, cu frunzele care cad. De zapaceala sau emotie - eram prima data pe scena si vorbeam la un microfon - am spus poezia de vreo 4 ori. Fireste ca in afara de invatatoare, nu s-a prins mai nimeni...credeau ca asa trebuie. Jucam si scenete din povesti. Imi placea sa fiu iedul cel mic din Capra cu trei iezi si ma enerva cand ma punea sa fiu vrajitoarea care arde in soba, din Hansel si Gretel. A, da... nu am fost, din fericire, soim...cine a mai vazut un soim al patriei german? ;-p
Cand eram mica visam sa nu fiu niciodata mare. Acum visez sa nu mai fiu niciodata mica :)

"Exista un singur colt din Univers pe care stii sigur ca-l poti face mai bun - si acela esti tu insuti." Aldous Huxley
Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
parerea mea - de carapiscum la: 07/08/2006 14:53:21
(la: Cei mai mari români)
n-as fi vrut sa ma arat sarcastic sau lipsit de respect fata de persoana ce a propus acest subiect, insa nu cred ca e posibila vreo altfel de abordare a temei. din nefericire pentru toti in general si pentru noi ca romani in particular, ni se propune sa contribuim la ceea ce numeste generatia tanara "top ten". ni se tot fabrica pe aiurea prin occident tot felul de topuri, care din care mai bizare si mai cu parul in ochi, topuri menite sa atraga atentia asupra unor lucruri extrem de importante in viata omului modern (dar asupra carora n-am sa insist acum). in realitate sunt niste gaselnite de moment puse la indemana pentru castigarea atentiei publice sau reorientarea acesteia in alte directii, de preferat cele de tip hollywood-ian. lumea trebuie sa vada ceea ce i se serveste, nu ceea ce poate vedea si judeca prin prisma propriilor simtaminte si idealuri. si astfel, foarte simplu si subtil, devenim numarul (sau codul de bare) din gloata ce trebuie condusa spre anumite destine comune. cu alte cuvinte: "tara arde, babele se piaptana".

simplul fapt ca ni se propune asa ceva face cat o injurie. cum adica domnilor si doamnelor sa cernem pe cei care au faurit destinele Romaniei ca sa scoatem la iveala pe cel mai falnic si mai de seama dintre ei? in mintea carui dobitoc s-a scornit asa o idee aberanta si nefolositoare omenirii? oare nu fiecare dintre cei ce si-au adus aportul la binele tarii este demn de mentionat, sau adica sa-i injosim pe unii in favoarea altora? ce logica este asta? de ce adica l-as pune pe Mos Ion Roata mai prejos de Al. I. Cuza? sau cu ce ar fi mai mare N. Iorga decat Kogalniceanu? fiecare la timpul sau a pus umarul, intr-un fel sau altul, la implinirea unor idealuri nationale. daca ar fi sa judecam dupa principiul cauza-efect am observa cu mare usurinta ca uneori si fara acele mici realizari ale oamenilor de rand marile realizari ar fi fost practic imposibile. sa ne imaginam ca un Ion Creanga n-ar fi existat- desi eu unul nu pot merge cu absurdul pana acolo. ce-ar fi insemnat asta prin prisma celor cunoscute de noi in zilele noastre? va las pe dumneavoastra sa raspundeti. daca s-ar fi sugerat sa-i alegem pe categorii si sa facem un fel de clasificare, mai treaca mearga, desi nici in acest sens nu putem fi 100% obiectivi.

ce criterii ar trebui sa folosim intr-un astfel de clasament? cred ca unul singur ar fi fost de ajuns pentru ca raspunsul sa nu fie altul decat cel pe care ma caznesc aici sa-l dau: BUNUL SIMT! bunul simt imi dicteaza ca nu-l pot da la o parte pe marele Dosoftei si pe urmasii acestuia care, pe langa faptul ca au tinut flacara romanismului aprinsa secole la rand (iar unii si-au dat viata pentru infaptuirea acestui deziderat), ne-au dat educatia in limba nationala. bunul simt imi dicteaza ca toti domnitorii romani si-au avut contributia lor la zidirea patriei si ca daca unul din ei n-ar fi existat in lantul istoriei noastre nu ne putem imagina ce consecinte ar fi avut aceste verigi rupte asupra restului. chiar si acelea vazute ca fiind ruginite si strambe, toate au avut un anume rost. asadar cum sa-l pun pe Stefan Cel Mare deasupra lui Mihai Viteazu sau chiar a lui Vlad Tepes? sau ce sa mai zic de martiriul Brancovenilor?

si de ce sa-l ridic pe Brancusi in slavi si sa-i las la o parte pe Luchian si pe toti ceilalti ctitori de opere de arta?

de ce i-as uita pe regretatii parinti ai Putnei si Sihastriei si nu i-as aminti macar pe Pr.Pr. Galeriu, Staniloaie, Steinhard sau Cleopa? cu ce sunt ei mai prejos decat un oarecare doctor docent honoris causa?

ma opresc totusi aici cu enumerarile pentru ca vreau sa o spun pe sleau: ceva aici pute, si pute rau de tot! a nivela totul de dragul "show-businessului" e ca si cum ne-am atarna singuri o piatra de gat si-am astepta sa fim impinsi in mare. eu n-am nevoie de topuri sau de cine stie ce prashtii fantastice descoperite recent pentru a cunoaste locul fiecaruia din acesti oameni in sufletul si constiinta proprie. eu serbez ziua fiecaruia in particular, nu la gramada si nu dupa cum mi se dicteaza de o majoritate iluzorie. imi iubesc tara si neamul romanesc cu tot ce a insemnat varf de lance in cursul istoriei noastre atat de zbuciumate, iar de ar fi sa lupt sub drapelul tricolor as avea intotdeauna in memorie pe toti acesti titani, fara exceptie. fara ei as fi o frunza uscata, un brat bleg, o constiinta moarta. si atata timp cat va mai curge un pic de sange prin vinele celui care scrie azi aici, voi cauta sa nu-mi omor sau adorm constiinta. cum care constiinta? de sine si de apartenenta la strabunii mei!!!

ps. reluind o idee anterioara ( si pentru a nu lasa impresia ca vreau sa distrug subiectul) am sa spun ca romanul de rand, cel opresat, chinuit, flamanzit, mintit, haituit samd are poate singurul merit de a sta totusi in frunte fiindca, nu retin daca am mai spus-o aici ori ba, fara baza muntelui piscul de deasupra nu e mai mult decat o simpla ridicatura de pamant, un morman de pietre goale.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
dacii??? - de dorinteodor la: 13/01/2007 11:16:43
(la: Decebalus - Erou sau strateg inconstient ?)
om,
in afara de fanteziile legate de eroismul lor fara de seaman, CE, din punct de vedere cultural, ne-au lasat acest popor dacic? ca sa te ajut, romanii ne-au lasat limba si religia.

cri, cri,

placutele de la tartaria; daca taceai filozof ramineai. aceste placute au fost prezentate la un congres de istorie, la ordinul comunistilor. evident ca au fost intrebati ce cultura se descrie acolo. cei care le-au prezentat s-au facut de ris pentru ca acolo nu se stie ce este scris. pentru comparatie tocmai am dat ca exemplu cultura sumeriana, de la care s-au pastrat sute si sute de mii de placute, pina la compuneri scolare.

stella,

eu am pus odata problema in mod transant: UNDE sint documentele originale ale dacilor? o tot dai cu date din surse externe ca sa arati ce grozavi erau dar de la ei nu au ramas nici un fel de documente. in aceasta situatie, asa cum sugera cineva, nu ne mai ramine decit sa presupunem ca dacii au descoperit inca de atunci wirelessu'.

intreb serios: cum puteti sa vorbiti de o cultura fara documente scrise? probabil ca a exista o astfel de cultura dar fara documente scrise nu putem decit sa facem exercitii de cultivare a fanteziilor.

si la sumerieni si mai ales la romani stim din documente pina si felul de preparare a hranei (exista un document roman care contine modul standard de preparare a ceea ce noi numim astazi "hamburger" si chiar putem sa preparam un astfel de "hamburger" folosind acea retata.

primele documente a oricarei culturi sint legate de proprietate. statul inseamna in mod esential domnia legii nu a fortei. daca domneste forta atunci avem o unuine tribala in care au totdeauna dreptate sefii de trib si rudele lor apropiate (poti urmarii, intr-o forma "modernizata" acest fenomen in irakul de azi unde sunitii aveau totdeauna dreptate....).

daca nu avem documente echivalente unui act de proprietate, nu putem vorbi de stat. daca vreu sa vind o casa, cum dovedesc ca este a mea. daca am vindut-o pe ce baza noul proprietar se justifica in fata unor martori care ar putea spune ca ei stiu ca acea proprietate este a vechiului proprietar. doar statul, cu birocratia lui poate reglementa asta. asa ca intreb din nou, daca nu exista documente asociate proprietatii, cum puteti vorbi de un stat dac?

am intrebat inca de la inceput: cum numeau dacii propria tara si cum il chema in limba daca pe decebalus (atit termenul "dacia" cit si "decebalus" sint numele date de romani. si ca sa te ajut, iar repet ca germania (cuvint rominesc) denumeste tara pe care germanii (deutsche volk) o numesc detschland. dorinteodor
#168362 (raspuns la: #168321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Limba noastra e o comoara - de Muresh la: 14/01/2007 01:15:45
(la: Fotografie: Parisul meu / Mon Paris à moi)
iaca ce am casi pe net si nu stiu unde sa-l pun:
"Din click în click am ajuns să stau iar până la 5 dimineaţa pe net. De data asta de vină a fost downloadul unui mp3 de pe DC++ cu imnul Germaniei. Curios să văd dacă şi azi este acelaşi ca în al doilea război mondial, am ajuns să mă documentez serios despre imnuri. Foarte interesante lucruri, dar să nu deviem de la subiect. În imnul României era un link cu numele Traian (de la "un nume de Traian") şi de la imnuri am ajuns la istoria lui Traian, pe Wikipedia. Ca să n-o mai lungesc inutil, legăturile fiind evidente, iată ce vreau să zic: am găsit următoarea listă de cuvinte dacice în româna modernă:
abur, prunc, moş, olog, brad, molid, copac, buză, gresie, cioc, grumaz, amurg, mânz, murg, gard, baliga, strugure, ghimpe, mazăre, mătrăgună, groapa, balaur, şopârlă, brad, beregata, copil, brânză, măgar, măgură, cioara, pupăză, raţă, barză, a muşca, gata, ciuta, mânzare, stână, strungă, ţarc, ţap, gorun, fărâmă, mire, mireasă, dalta, fluture, mal, droaie, sută, cătun, bolovan, varză, stâncă, mămăligă, urdă, a răbda, mură, mugur, păstaie, a licari, scrum, a lăbărţa, viezure, pârâu, barza, melc, a speria, baiat, tare, mare, bucuros, motan, a zbârli, a zbârci.
Acum, să alegem câteva dintre ele: buză, mânz, mazăre, brânză, pupăză, mânzare, viezure, barză, varză.
Mai ştiţi şi alte cuvinte româneşti cu Z în mijloc? Mie îmi vine doar unul în minte. Eu cred că şi ăla e de origine dacică. Aşa că, pentru a nu vă dezinforma am apelat la Pruteanu, care pe cât e de nebun pe atât de doxa e în materie de lingvistică. Am mers pe pruteanu.ro, şi ca tot muritorul de rând l-am confruntat cu propria-mi dilemă. Omul, binevoitor, mi-a răspuns în felul următor:
Nu există o atestare propriu-zisă a cuvintelor de origine dacică. Sunt considerate de origine dacică un număr de 100-160 de cuvinte, care nu apar, sub nicio formă, în nicio altă limbă, cărora nu li se poate atribui nicio altă origine.
Printre acestea sunt, de exemplu: ...
Prezenţa literei z e întîmplătoare, nesemnificativă. Cuvîntul la care vă referiţi e de origine slavă.
Aha, deci carevasăzică pi... au inventat-o slavii. Regret, dar nu-mi convine acest răspuns. Nu pot accepta ideea că atunci când dacii au fost asediaţi de romani, şi legionarii zbierau: "Te futueo et caballum tuum!" li se răspundea cu un comun: "Tuam matrem cunnus feci!" în loc de mult mai originalul "Tuam matrem pi... feci!".
Aşa că vă las pe voi să hotărâţi. Răspunsul vostru e mai bun pentru mine decât cel al lui Pruteanu, chiar dacă ar fi greşit. Şi asta, doar pentru că nu pot accepta că până şi cuvântul pi... e importat, nu moştenit."
Limba asta româna - de Muresh la: 08/06/2007 18:31:24
(la: Parada 'gay'...)
contine pe putin 1/2 milion de cuvinte si este una din cele mai bogate si mladioase limbi din lume.
Unul din motive e ca romanul a exersat dintotdeauna multe meserii si de acea exista multe sinonime sau jumatati de sinonime pentru o serie intreaga de unelte.
Tot asa si in descrierea simtamintelor.
Unele limbi se aseamana cu ceasurile elctrice de pe peroanele unei gari, sau cu anumite ceasuri digitale. Secundarul se misca in salturi si nu poi stii secunda exacta
Poate ca ceasul romanesc nu e intotdeauna precis, dar secundarul are o miscare monotona.
#204271 (raspuns la: #204090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Giordano Bruno la: 07/08/2007 11:59:49
(la: Grylliolus)
Te Citez : "Eminescu e un reper in evolutia poeziei, nicidecum un punct de referinta pentru contemporaneitate." = pe mine nu ma intereseaza istoria poeziei ! ma intereseaza cine are sau a avut un simt poetic DEZVOLTAT cine este sau a fost UNITAR IN DIVERSITATE .Fara El poezia romaneasca ar fi in "fundul gol" sau ceva de genu dupa cum zicea un francez.. Dar nici nu neg existenta unor valori sau sclipiri geniale, pana la Eminescu, mai au de zburat ani luminici.

........
Te Citez: "Trecand peste asta, ceea ce ai citat, oricata naivitate i s-ar putea imputa, poate tocmai de aceea, are ceva suav, care opreste preocuparile si grijile la marginea gandului, coboara ritmurile, imbie la repaus..." = Tu iti dai seama prin cate urechi a trecut "Naivitatea" asta care "imbie la repaos" Tu iti dai seama cati copii napastuiti de soarta au citit poezia aceasta ? imugurind in ei visele . Nu poti cuprinde vastitatea lui Eminescu asa usor . Nu ma poti cuprinde pe mine dapoi pe EL .Cri draga, mi-am dat seama ca: pana si a citi poezie este nevoie de simt poetic, de naivitate, de genialitate etc. Trebuie sa te mulezi dupa ea pt a simti-o. Intradevar, eu sunt atat de rigid cand vine vorba de Unele poezii moderne, incat ma intreb daca nu-s un biscuite... Dau cuvantul domnului
Prof. Teodoro Oniga
Rio de Janeiro – Brazilia
Secretul unei capodopere:
"Somnoroase pasarele"

Poezia lui Mihai Eminescu „Somnoroase Pasarele” este o cântare si o încântare, o capodopera a literaturii românesti si universale, o rugaciune invocând îngerii din cer si linistea naturii, pentru a prilejui o „noapte buna” fiintei iubite.
De-a lungul multilor ani ce i-am petrecut alaturi de Evantia Economu Oniga (decedata în 1998), n-a fost seara sa nu-i recit, la cerere, fermecatoarea poezie, publicata pentru prima data în 1884 si probabil, dedicata lui Veronica Micle.
Care-i secretul acestui farmec? Acum mai bine de 60 de ani, profesorul de literatura Mihail Dragomirescu a întrevazut un fel de dominanta vocalica în fiecare strofa, dar analiza lui a fost putin convingatoare, ceea ce i-a atras din partea lui Victor Eftimiu, comparatia cu un bondar care bâzâie o floare delicata.
Ideea lui Dragomirescu are însa o baza reala, fiindca analizând cele patru strofe ale poeziei si dând ponderea 1 silabelor atonice, ponderea 2 silabelor semi-tonice si ponderea 4 celor accentuate, se obtin rezultatele adunate în tabloul urmator.


......................Tabelul il poti gasi pe net, dealtfel tot articolul............

Daca nu se iau în seama accentele tonice (schema 1 1 1 1), singura dominanta vocalica este aceea a lui e, sunetul cel mai frecvent în româneste (si în alte limbi indo-europene). Cu introducerea ponderei simple (schema 2 1 2 1) începe sa se manifeste prezenta lui o în a doua strofa si a lui i în a patra.
Cu accentuarea diferentiata (schema 2 1 4 1), dominantele devin foarte netede: e si u la egalitate în prima strofa (pondere 18), o în a doua (pondere 18), e în a treia (pondere 20) si i în a patra (pondere 19). De observat ca toate aceste ponderi dominante, care oscileaza între 18 si 20, sunt mult deasupra celorlalte, care nu trec de 12 si în majoritate ramân sub 11.
Iata deci secretul armoniei vocalice, pe care desigur, Eminescu n-a cautat-o în mod constient, dar care a iesit ca un produs subconstient al geniului sau poetic: o alternanta între e si u în prima strofa (sunt prima si ultima litera din Eminescu), o simfonie în o a izvoarelor, a codrului si a florilor în a doua strofa, o trecere prin e în a treia si o privire apoteotica în i ca încheiere a acestei reverii.
Cum sa traduci o asemenea dominanta vocalica în alta limba? E pur si simplu imposibil. De aceea Eminescu va ramâne pentru totdeauna exponentul maxim al muzicalitatii acestei „dulce si frumoasa limba ce-o vorbim”.

..........
Te citez : "Cu alte cuvinte, creeaza o atmosfera, ceea ce in textul tau nu se regaseste. etc etc = dau cuvantul Marelui Eminescu citand ultimele trei strofe din
"Criticilor mei"

Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ti viata,
Unde ai judecatorii,
...Nenduratii ochi de gheata?...

...Ah! atuncea ti se pare
Ca pe cap îti cade cerul: ....
Unde vei gasi cuvâtul
Ce exprima adevarul?

Critici voi, cu flori desarte,
Care roade n-ati adus –
E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.
#224988 (raspuns la: #224234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Antoaneta - de rhea la: 26/12/2007 15:57:38
(la: Viata romanilor din Germania)
Hallo Roman
am citit intimplätor räspunsul täu cu privire la intrebärile puse de Antoaneta
si dupä pärerea mea ai perfectä dreptate.

Eu locuiesc din anul 1992 in Germania, am cetätenie germanä, sotul meu este de origine germanä(ne-am cunoscut aici).
Eu, sint näscutä in Bucuresti,tatäl de origine germanä, mama de origine greacä.In familie s-a vorbit numai romaneste, am crescut cu traditiile romänesti.
Am träit 30 de ani in Bucuresti färä sä mä intreb vreodatä "ce sint eu?". Pentru mine era de la sine inteles:eu sint romancä.Din aceastä cauzä mi se pare normal (cu toate cä vorbesc limba germanä,sint cäsätoritä cu localnic)sä fiu consideratä ca sträinä. Cu sau färä cetätenie,pentru cei din jurul meu, sint si voi rämine mereu romancä.

Ce nu mi se pare normal este ca atunci cind imi visitez rudele si cunostintele din Romania,sä fiu consideratä sträinä.
Din päcate acesta este adevärul, pentru cei de aici sint romäncä iar pentru cei din Romania sint nemzoaica.

Dupä pärerea mea,acesta este tributul pe care toti emigranti il plätesc:
in vecii vecilor "EMIGRANT"

Dupä pärerea mea indiferent ce origine omul are, patria lui este acolo unde s-a näscut, a päsit primi pasi si a repetat primele cuvinte .

Care romän nu se recunoaste in cintecul lui Tudor Gheorghe......
" Acolo este tara mea,
Si neamul meu, cel romänesc.....???
Cel ce nu se recunoaste,nu a fost niciodatä romän.

Dacä am luat mentalitatea germanä?
Eu cred mai repede cä m-am maturizat,m-am adaptat situatiei,......!!!

Vä doresc la toti

SÄRBÄTORI FRRICITE precum si traditionalul LA MULTI ANI



#268360 (raspuns la: #34667) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii,aurul si diamantele - de sami_paris75 la: 11/02/2008 15:52:15
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Merge rabla asta ne-a Sami, sa moara mama!!!hai nu mai ma lua cu zaharelul ca nu tine vrajeala.Mai erau zece minute pana la miezul noptii,era ultima parcare pana la intrarea in Helvetia,trebuia abandonata masina si apoi sa trecem clandestin prin orasul Bale.Hai,urca la volan,dar sa nu faci nici ce-a mai mica miscare fara acordul meu.Ai inteles?Cornel radia de fericire.Asa,aseaza-ti scaunul,fixeaza centura,fixeaza oglinzile.Nu te grabii,fii foarte atent la ce-ti vorbesc!cand esti la volan,nu te uiti la piciare,te uiti mereu in fata si oglinzile laterale.Acsunes pralea?(intelegi frate)Apesi incet ambreajul,dai drumul incet la acceleratie,mergi pentru inceput doar cu viteza a-1-a si-a 2-a.Nea Sami,cred ca visez, sa moara mama!!!)Doua zile am dormit in aceiasi parcare.Cornel uitase ca ste emigrant.Motorul s-a oprit de cateva ori,parca suparat pe Cornel ca nu apasa suficient de bine ambreajul,o jumatate de ora am mers cu viteza mica,apoi am incercat cu-a trea si-a patra.Nea Sami cred ca visez, sa moara mama!sant asa de fericit .Doua zile am dormit in aceiasi parcare,Cornel devenise foarte vesel si parca uitase ca este emigrant,uita-se cu desavarsire toate tristetile trecutului sau intunecat.Opt ore pe zi au fost dedicate lui Cornel sa invete sa conduca .Ne-am intors de cateva ori cate 50 km spre Paris.L-am invatat indicatoarele din mers.Repeta ca un robot:-aici se da prioritate de dreptescu,ca nu e indicator!!!)acum semnalizez ca-l depasesc pe fraierul asta!Incepuse sa ploua ,ne-am imbracat in viteza,am abandonat masina la marginea orasului Bale ,langa un santier de locuinte.Bale ori Basel e tot una,acest oras este impartit intre trei state,Germania ,Franta si Helvetia.Ne-am udat pana la piele,intr-un WC public ne-am schimbat pentru a doaua oara,unde am abandonat si sacosele de imbracaminte.Cunosteam adresa lagarului de emigranti:Freiburg Srasse nr 50.Poarta lagarului era pazita de politisti.Uite nea Sami ce muie au astea,parca sant nazisti!!!)sa moara mama.La intrare politistii ne-au cerut pasapoartele si ne-au controlat gentile.Lagarul unde am fost repartizati era pe strada Iacob Strasse nr 165.In camera erau paturi suprapuse cu lenjerii curate,televizor si vestiare metalice.Impreuna cu noi mai erau repartizati :un polonez,doi yugoslavi,doi din Sri Lanka.Nu mai facusem baie de doua saptamani.Am intrat sub dus,si-am stat sub jetul puternic aproape o ora,apoi m-am sapunit peste tot.Dupa baie m-am simtit destul de obosit,am dormit cateva ore bune.Cornel plecase sa viziteze cartierul.Cand s-a intors,era ora 21-h,pe masa era o tava placata in argint ,plina cu bomboane de ciocolata,biscuiti si tigari cubaneze cu aroma de ciocolata.Au fost serviti toti colegii nostrii de camera.In camera se facu-se un fum sa-l tai cu cutitul.Adevarul meu,il cunosc doar eu si-mi era tare greu sa marturisesc si la altii despre viata mea.I-am povestit cateva intamplari de la revolutie,despre despartirea de sotia mea si despre copii mei.In primul rand Cornel,nu este tigan.Este roman;dar nu un roman obisnuit!un roman cu o inteligenta iesita din comun.Eram uimit ca desi este analfabet,avea o memorie fantastica.In timp cand savuram tigarile de foi;i-am propus sa-l invat sa scrie si sa citeasca.Da,vreau nea Sami,te rog din tot sufletul meu.Intre timp ne-am inscris si la cursurile de limba Helvetiana.Am observat ca aveau un dialect de patru limbi.In helvetia se vorbeste amestecat ,un fel de esperando,franceza,italiana ,germana si engleza.Intr-o luna rulam deja 400-500 de cuvinte;suficient de bine ca sa ne facem intelesi de oricine ar fi intrat in contact cu noi.Ne maimutaream amandoi facand uz de toate cele patru limbi.Bongiorno,sucar,misto,mangé,mangiare,lavoro,je t'aime,ti amo...ETC
#284631 (raspuns la: #284537) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
part fri - de lafemme la: 24/10/2008 14:24:23
(la: Miss Cafeneaua 2008 (Probele))
SECTIUNEA II-a - Ibricul cu Talente (exhibitio)

1. Stii sa folosesti pickamer-ul?
Esti initiata in tainele finisajelor interioare?
Ai terminat masterul in origami si petrochimie?
Esti campioana nationala la gimnastica ritmica?
Stii sa canti la fagot sau oboi?
Orice talent/aptitudine/deprindere pe care le urmezi cu indarjire de mandarin se vor consemna in carnetul de bal si vor conferi un plus de stralucire coronitei de miss pe care esti gata-gata sa ne-o confisti. Ardem de nerabdare sa-ti cunoastem talentele secrete!
Ce trebuie sa faci? Ne povestesti in detaliu despre talentul tau special (incearca sa te limitezi la max. 300 de cuvinte), dai exemple si – daca poti – dovezi (linkuri spre diplome, poze, filmulete, orice crezi tu ca poate veni in sprinjinul povestii tale).
Cea mai originala si mai documentata poveste va primi un premiu special din partea noastra. Dam drumul la cronometru!

Cum tatal a fost un mare admirator al lui Jean-Jacques Rousseau, a decis sa-mi dea o educatie aleasa, in ton cu vremurile si asteptarile. Asa ca stiu sa fac urmatoarele: sa gatesc in 10 limbi de circulatie mondiala (http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://farm3.static.flickr.com/2177/2477235426_b7c37e50cf.jpg&imgrefurl=http://www.flickr.com/photos/26459302%40N08/2477235426/&h=500&w=354&sz=106&hl=ro&start=34&um=1&usg=__cmHVR84Cg1akHcwECKdAMoItizM=&tbnid=K0WjS3uuL3Pd0M:&tbnh=130&tbnw=92&prev=/images%3Fq%3Dsexi%2Bcooking%26start%3D20%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN – portret realizat de marele artist Xion Ling dupa ce a mancat sarmalutele-n foi de vita facute de mine), sa calc camasi/pantaloni/ etc la dunga, sa organizez activitatile zilnice in asa fel incat sa mai ramana vreme si de baut bere, stat in fata teve-ului cu mana-n pantalon, am facut si cursuri de contorsionism ( http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://lh4.ggpht.com/mmmsinsin/R4ZE8M2q01E/AAAAAAAAF7o/GwjY_hD9uH0/s160-c/Contorsionistele.jpg&imgrefurl=http://anatolbasarab.blogspot.com/2008/04/contorsionism.html&h=160&w=160&sz=5&hl=ro&start=2&um=1&usg=__aIfgVI3Mcel6kVlFZNIXRFmHlgQ=&tbnid=26uG8ZWZfFy1nM:&tbnh=98&tbnw=98&prev=/images%3Fq%3Dcontorsionism%2Bfemei%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN ), datorita carora sunt foarte flexibila/ usor modelabila. In timpul liber imi place sa gonesc pe strazile patriei calare pe motocicleta impreuna cu prietenele mele (http://www.youtube.com/watch?v=zSjWsbXJNOA).
Stapanesc foarte bine arta conversatiei (cea a Ilenei Vulpescu bien sur), am invatat sa am umor de la Oscar Wilde, cinism de la Show, sunt fragila ca eroinele lui Tennessee Williams, pasionala un personaj de Lawrence, misterioasa asa cum numai Eliade a putut sa nascoceasca o femeie…. Si-ar mai fi atatea si atatea de spus.




2. Stii sa minti? ai aptitudini in directia asta? stii sa faci meandre concrete? poti sa denaturezi, sa induci in eroare, sa trombonesti?
Minte-ma frumos, de sus in jos - cum pacaleste suava ciocarlie, un vajnic eschimos.

Hai sa va povestesc despre barbatii cafenelei, asa cum ii vad eu de aici. Sunt frumosi de te poti uita la ei doar printre gene, de teama sa nu-ti pierzi cumva vederea. Cand e cazul, arunca in femei cu vorbe frumoase, care tasnesc pana-n inaltul cerului, intorcandu-se apoi in calusul palmelor sub forma de flori de multe. Uneori, cand se enerveaza, iar asta se intampla asta doar atunci cand fragilele fapturi de alte sexe au fost cumva atacate, ei sar la balalie cu pieptul dezgolit inainte, iar vorblele lor devin lanci ascutite, ce sfredelesc pielea nemernicului care-a indraznit sa raneasca prin cuvant sau comportament destrabalat auditoriul. Sunt inteligenti si informati, asa cum ii sade bine barbatului sa fie. Au mereu la purtator cate-un pistol cu gloante de argint, si cand e cazul, descaleca, micesc ochii asa ca Eastwood si nimicesc prostia dintr-o singura miscare. Sunt nebuni, au tone de unor in tolba de pe umar, te fac sa razi cu lacrimi in zilele cu ploaie marunta, alaturi de ei, timpul petrecut la munca trece atat de usor.

:P

mai ziceti ceva … deja eu nu mai pot sa scriu… dar, nu uitati, gura pacatosului, uneori, adevar graieste.
*** - de amari la: 07/10/2010 15:09:56
(la: Herta Muller la Ateneu)
Apai sa ma ierte chiar si D-nezeu daca asta-i o limba vorbita mai bine decat multi romani neosi.
Pentru ea limba romana este cea care-i arata ca nu-i acasa vorbind-o,este o limba ce o vorbeste numai datorita faptului ca s-a nascut in Romania dar e o limba dusmanoasa fata de viata-i. "Tampita de patrie vine cu tine si daca nu vrei si te chinuie si acolo unde te-ai dus ca sa scapi cu viata"--faina idee nu?.Si daca ar reveni in tara n-ar avea cu cine "sa se desfasoare" pentru ca au mai ramas putini germani aici.(!)
HM practica singura meserie ce i-a ramas dar de care spera,vrea sa se debaraseze--scriitura--o meserie pe care e obligata s-o faca,nu vrea sa fie scriitoare insa scrie doar ca sa se tina pe sine in mana,nu-i place ca sa scrie insa scrie datorita vietii pe care a avut-o in Romania.
Circul despre care vorbea HM--o alta meserie inafara de cea de scriitoare adica interviul ce-l acorda pentru ca limba o chinuie sa-i screama mintea ca sa gaseasca si scrie cuvintele ce trebuie sa oglindeasca fuga din mintea ei.Scrie pentru ca n-a inteles nimic din si de ce a traiat sub comunism.
A avut ghinionul ca sa se nasca sub comunismul romanesc si sa traiasca alaturi de oamenii care nu au facut nimic impotriva lui sau nu s-au alaturat celor care au avut curajul sa spuna/faca ceva.Nu se considera o dizidenta ci are/avea doar o mare greata fata de nulitatile ce tratau oamenii ca pe ultimul kkt.Nu se hotaraste totusi daca a avut noroc sau nenoroc(ghinion) nascandu-se si traind acele vremuri.S-a enervat din cauza dispretului cu care era tratata,dar asta nu inseamna ca era o militanta anticomunista!Iar acum ii acuza la gramada pe romani ca nu au facut mai multe si mai rasunatoare fapte ca sa-l dea jos pe Ceausescu.
Hai mai,sa fim seriosi!Copiii de gradinita sa-ti impuna ca dimineata sa cante Imnul si nu alt cantec in limba materna!?
Liiceanu a fost doar politicos cu d-na asta.Asta nu a fost dialog,poate in germana l-ar fi putut purta,ci o ocazie de a fi aplaudata pentru fiecare lunga fraza.Faceti o comparatie intre atitudine si manifestarea ei atunci cand da interviu pentru ARD si "circul" prestat la Ateneu.Din pacate e o fiinta plina de ticuri care tradeaza ceva,la fel o fac pana si ochelarii ce-i poarta in loc de bentita.

Cam asta am inteles din balbaiala ei pe scena aceea.Daca te plangi sau iti expui trairile si necazurile nu inseamna ca faci politica.Nu cred ca ea a facut si nici ca face politica ci doar ca acuza ceea ce nici chear ea nu a facut in acea vreme.
Limba crează gândirea - de Arghirescu la: 05/11/2010 13:35:12
(la: necesitatea unei limbi internationale)
Omul gândeşte cu cuvinte şi în limba lui maternă. Introspectaţi-vă când gândiţi! Dacă limba nu este bine adecvată, atunci şi gândirea lui va fi inadecvată. Sunt limbile naturale adecvate descoperirii adevărurilor ştiinţifice şi predicţionării viitorului? - Nu! Deoarece ele sunt create spontan de oameni simpli şi până la alfabetizare (la noi 1960) şi analfabeţi. Limbile naturale sunt bune pentru basme şi nu pentru gândirea ştiinţifică.
Ştiinţa se zbate să se descurce cu aceste caricaturi populare de limbă, dar nu reuşeşte. Ex. Dacă avocatul X este plătit de Y contra lui Z, atunci demonstrează că Z este vinovat. Dacă însă el este plătit de Z contra lui Y, atunci demonstrează că Y este vinovat.
Ştiinţei îi este necesară o limbă perfectă, dar are oare avocatul X un asemenea interes? - Evident că nu. Şi cât de mulţi alţi şmecheri ca el mai sunt încă!
Dacă greşesc eu, scrieţi la arghirescu_alexandru@yahoo.com.
continuare - de Victorian Silă la: 23/05/2013 17:16:20
(la: Vinatorul de iluzii)
Nu după mult timp, m-am dus la tata şi l-am întrebat ce înseamnă o fracţie, semnul de radical, teorema lui Thales, iar el îmi explica tot ce ştia. Avea multă răbdare cu mine. Petrecea uneori toată după-amiaza explicîndu-mi probleme de matematică. Uşor-uşor, la opt ani, am ajuns să cunosc axiomele geometriei euclidiene, funcţiile trigonometrice, matricele, sistemele de ecuaţii şi cîteva probleme simple ce ţineau de teoria probabilităţilor.
E de la sine înţeles, că la orele de matematică de la şcoală mă plictiseam groaznic şi îi plictiseam şi pe bieţii colegi, cu întrebări ce uneori chiar şi învăţătoarei îi sunau a limbă străină. Directoarea ar fi vrut să fiu transferat la o şcoală specială pentru copii avansaţi, dar învăţătoarea nu a fost de acord, ba chiar s-a înfuriat, susţinînd că însuşirile deosebite le prezint doar la matematică, în timp ce la alte materii sînt foarte slab. Soluţia temporară a constat în mutarea mea cu cinci clase mai sus, dar numai la orele de matematică. Astfel, cînd eram a doua, pentru o singură oră pe zi, colegii mei erau a şaptea, iar cînd am trecut a patra, trebuia să traversez strada de mînă cu directoarea, apoi să alerg aproape un kilometru pînă la Gheorghe Şincai – cel mai apropiat liceu. Din păcate Gheorghe Şincai era un liceu teoretic şi asta făcea ca tot eu să fiu cel mai bun şi acolo, o chestie teribil de jignitoare la adresa întregii clase, dar mai ales a băieţilor care, imediat ce ieşea profesorul afară, mă înjurau de mamă şi îmi spuneau tot felul de porcării care la vremea aceea nu mă deranjau, pentru că nici măcar nu bănuiam ce înseamnă. Apoi, după ce ora de mate lua sfîrşit, printre picioare în fund şi castane în cap, trebuia să iau startul înapoi spre şcoala generală numărul 14. Şi, în concordanţă cu zicala “minte sănătoasă în corp sănătos”, ora de matematică m-a făcut să ies primul pe şcoală la maraton, eu fiind singurul copil cu adevărat antrenat pentru competiţie. Kilometrul zilnic alergat între cele două şcoli îşi lăsase amprenta asupra firavelor mele picioare.

Visul meu este să dezleg o anumită conjencturtă la care lucrez de cîţiva ani. Cînd am declarat odată asta într-un grup de prieteni, Poliţistul, că la el acasă eram, a scos DEX-ul dintr-un sertar, la deschis la “C” şi s-a pornit să-l răsfoiască tacticos. Îşi umezea degetul cu limba şi citea cu voce tare, de parcă chiar era interesat de studiul cuvintelor, cînd, de fapt, se vedea de la o poştă că tot ce voia era să mă ia peste picior. “Compactor”, “compostor”, “concesie”, “conchistador”, “condoleanţe”, “conjentură”. Conjenctură, vine din latină, e substantiv feminin şi înseamnă părere bazată pe presupuneri, ipoteze. Bineînţeles, au continuat să rîdă de mine şi atunci cînd am încercat să-i scuz pe autorii dicţionarului, pentru o scăpare, evident de înţeles, fiind definiţia unor oameni înclinaţi mai mult către litere şi mai puţin spre cifre. Dar Poliţistul nu a cedat cu miştourile pînă nu am explicat semnificaţia cuvîntului, pe înţelesul lui.
Conjenctura este un fel de teoremă care nu poate fi demonstrată. Ca urmare, părerile specialiştilor în domeniu pot fi împărţite şi uneori se creează o adevărată controversă. Unii cred că respectiva conjenctură este adevărată, alţii, din contră, susţin că opusul enunţului de acolo este cel adevărat.
Poate cel mai cunoscut exemplu este cel a marii teoreme a lui Fermat: xn + yn = zn, care nu are soluţii decît pentru n = 2 (cînd devine teorema lui Pitagora: x2 + y2 = z2). Se spune că Fermat a rezolvat teorema printr-o metodă foarte simplă, la sfîrşitul unui caiet pe care scrisese multe alte chestii. Din lipsă de spaţiu, a scris acolo doar începutul, apoi, pe marginea ultimei foi a menţionat că demonstraţia continuă pe caietul următor. Dar caietul următor nu a fost găsit niciodată, aşa că a durat încă trei sute cincizeci de ani pînă cînd teorema a fost (re)demonstrată, în 1994. Un profesor englez, de la universitatea Princeton, a reuşit rezolvarea după şapte ani petrecuţi numai cu asta.
scris in limba dacica? tradus? - de donquijote la: 03/02/2014 14:59:28 Modificat la: 03/02/2014 15:03:14
(la: I-auziti ce spun oamenii astia...)
vezi ca traducerea in romaneste are numar dublu de cuvinte...
chiar daca consideram o limba veche fara verbul a fi, conjunctiile lipite de substantiv - caz in care cuvintele devin mult mai lungi - tot nu iese la socoteala...
textul e la mishto si traducerea cine stie de unde...
:)
#650008 (raspuns la: #649978) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Dan, - de Diana G. Verpe la: 20/08/2003 16:10:07
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Putem lua pentru inceput exemple simple ca: ''elev'', "student", absolut","doctor".
Cand am inceput sa studiez limba norvegiana, am fost surprinsa de cat de multe cuvinte se pronunta aproape identic ca in romana. Si daca ne gandim ca sunt doua limbi de provenienta total diferita (una fiind de origine slavica, iar cealalta de origine latinica), putem sa zambim sansei ca poate teoria mentionata anterior va putea fi intr-o zi demonstrata.
Diana
#22 (raspuns la: #19) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diana draga,Surprindera t - de (anonim) la: 21/08/2003 06:54:58
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Diana draga,

Surprindera ta e nejustificata, dai exemple de neologisme; e normal ca ele sa faca parte dintr-un fond lingvistic indo-european. Scuza-mi nedumerirea, dar consideri norvegiana o limba slava (sic!)???
A propos, termenii corecti sunt "slav(a)" si "latin(a)", in nici un caz "slavica" si "latinica"... Pentru o "pasionata de cuvinte" (cum te pre(z)/(t)inzi), sunt cam multe semne de intrebare la mijloc, nu crezi???
#26 (raspuns la: #22) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...