limba romina patria de cuvinte

Multzam eu tie, ca ai tinut cont de sugestia mea. :)

Well, da, cum ziceam si mai sus, mofturi de-alea mele. De fapt, mie imi plac anumite cuvinte ale limbii romane, si ma oftic ca ele nu mai exista in limbajul uzual, si atunci...pe langa faptul ca mi se pare firesc, ma si astept si-mi doresc in secret sa regasesc cuvintele alea in poezie. :)))

Da, eram tanar, le duceam pe toate.
Atunci cind am reinceput invatatura in Israel, fara sa stiu limba si nici engleza[am invatat rusa, latina si franceza - aproape inutile toate], mi-au spus unii ca-s nebun.
Care este diferenta intre un nebun si altul?
Acest "altul" reuseste.
Apropo:
Mai apoi, in Sabbatical in USA, limba romana m-a ajutat mult. Aceeasi gramatica si multe cuvinte comune. Tehnice si chiar si altele.
S-au mirat acolo ca stiu cuvintul "pupil" - de la ochi, dar nu am stiut ca e si "elev".

Ucrainiencele. Da. Sunt nebun, sau...
Totusi au trecut ceva ani, dar am apa buna la radacina romaneasca.
De la Ciurea.

pai nu ai sesizat ca am citit acel comentariu "scris pentru mine din 22 de cuvinte"!?

secui sau de alta nationalitate nu ma intereseaza atata timp cat a invatat si facut scoala in Romania si limba oficiala in tara e Romana.---asta-i alt subiect!Si ce daca-i secui poate vorbi "urat"?

a lui Radu cind ma imita :)


a.... sa nu trolez, cuvinte frumoase, pentru mine este atit de greu sa ma decid: susura, asterne, secventa, fragment, in fond, cred ca-mi place limba romana, pur si simplu!

nu te mai agita, ca degeaba faci asta. stii cum e treaba asta.... nu numai ca era o "placinta" intinsa-n drum, ii trebuia si motz.

motzul este baby... in caz ca am fost prea vaga.

cu alte cuvinte... fiecare pasare pe limba ei piere.

asta-i vorba Rodicai, sper ca n-o vorbit serios sa plece pentru o timpenie de timpenie! :) ca n-am cuvinte!

dar ca sa stai in mijlocul unui trib nu trebuie sa calatoresti pana in africa...sau ma rog, daca tot o faci, fa+o pe cai mari: un trib de canibali din amazonia sau Polinezia sa simţi zvâcul de la elastic...
la capitolul ghitara si limba important este cu cine inveti, de la cine iei lecţii...



Nikolai Vasilievici Gogol (rusă Никола́й Васи́льевич Го́голь;

http://www.russianpod101.com/

Carti de limba rusa se mai gasesc prin biblioteci (cladirile alea mari care nu sunt gari). Daca vrei sa inveti limba rusa, sfatul meu ™: gindeste-te ca e usoara. Altfel te poate durea capul. Si invata mai intii alfabetul (e un adevar aici, stiu...). Invata-l, citeste putin si fa o pauza de ceva saptamini dupa aia. Dupa pauza incepe sa citesti. O sa vezi ca recunosti literele mai bine. Eu am invatat alfabetul arab si cam asa a mers. Acum l-am uitat, trec si eu pe rusa : )). Si ia gramatica usor, probabil ca un timp prezent (sunt un roman la Moscova... bwaaahahaa), unul trecut (ati fost pe la noi, baaaa, v-a vazut bunicu') si unul viitor (din kalashnikovul ala voi face sapa - sau ciocan pneumatic, vad eu ce iese) iti ajung pentru inceput. Daca te orientezi pe domeniul tehnic sau matematica, fizica, ceva, cu atit mai bine. Acolo nu iti trebuie cine stie ce vocabular. 500 - 1000 de cuvinte cu tot cu injuraturile iti ajung (cred). Dupa ce prinzi elemente de limba, poti sa il studiezi si pe Pushkin.

(comm preluat de aici: http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t111930.html)

ai doar doua cuvinte sarace si foarte gresit exprimate.
Calais! nu exista in limba tiganeasca in nici-un dialect.
Exista doar "cale"care insemna :trecere,distanta,intr-o fraza anume poate sa insemne "proces"

Baxtal:de-asemenea nu exista in limba tiganeasca,ori este foarte gresit inteles cuvintul,exista insa cuvintul "bastan" care insemna bogat,sef,barosan,masculin singular.

Cu stima.
Sami.

ma, tu chiar stii sa "vorbeste" pe rromaleste?

io-te ce spune cri cri ca exista in dictionarul ala si io-te ce-ai spus tu, praleo

cri cri: baxtal/o, -i, -e, -e adj. noroc/os, -oasă, -oşi, -oase;feric/it, ită, iţi, -ite..

sami:
marius - de sami_paris74 la: 26/02/2010 16:07:21
"Baxtal:de-asemenea nu exista in limba tiganeasca,ori este foarte gresit inteles cuvintul,exista insa cuvintul "bastan" care insemna bogat,sef,barosan,masculin singular. "

Haoleo praleo, haorde la gagiu sa te hinstruieste care'i harneala cu rromalesu' :)))

Acum serios, exista mai multe dialecte total diferite sau este o limba comuna de baza pe care s-au inserat diferite neologisme, fct de locul de aciuit?

S-ar putea ca baxtal sa fie un neologism de la unguri sau sarbi, nu de la romani :))))))))))))), na ca iar is neserios :)

hailaviu trai-ti-ar fameleonu :)))

E dreptul tau sa mizezi pe asta... eu spun pe ce-as miza eu... orisicat. Raman la parerea ca ritmul si stilul schimbarilor... vremurilor......da...se reflecta... impacabil...si in arta... dar... dupa o vreme...cand timpul isi scutura hainele ”trendului”... ramane invesmantat tot in expresii artistice majoritar... rezonande... cu temele alea eterne. Oricat de concordanta cu timpul real... ar fi o expresie de genul... ”sa te fut, patrie”... par exemple... n-are nicio sansa... in fata unui vers de tipul... ”faclie de veghe pe umezi morminte”... decat... cel mult... la chefurile cu fumuri si boraturi... inerente varstelor revolutiilor... Dar numai ale unei singure generatii... alelalte... vor injura... artistic.. pre limba lor proprie... altaq decat cu 20 de ani inainte... pentru ca mai tarziu, in viata... sa se opreaca, aproape toti, mai degraba la ”cum prin descarnate tufe in gradini/se rotesc fuioare vestede de ceata”. dar...e pariul tau, miza, ta...castigul ori pierderea. Eu, pentru mine insumi... si ca principii estetice... pariez, cu voia sau nu a opozantilor, altfel..

asta-i de film cu frustrati, chiar cred c-am vazut o reactie de gen intr-unul.
asadar eram in parc, cu fetita.
deocamdata isi spune cele cateva cuvinte pe care trebuie sa le spuna la varsta asta, in rest vorbeste de nu intelege nimeni nimic.
mai era o fetita acolo, de vreo sase ani? cam asa.
incep sa se bata pe tobogan, aia mica o trage de picioare, aia mare de caciulita, fun, nimic special, le las.
cand vad ca ajung cu ghearele la ochi, incep s-o potolesc pe-aia mica, cu mesaj implicit si spre aia mare. evident, incerc si pe limba lu' pustoaica mea, ca sa fie mai receptiva, plus ca-i vorbesc mai mult in romaneste deocamdata, cica sa n-o confuzez. la care aia mai mare zice:
"Don't talk to me if I can't understand!" pe-un ton de mamuca otzarata si-mi da si-o palmuta peste piept. Reactia a fost total necontrolata, i-am zis "I wouldn't talk to you anyway, you're too ugly. I'm talking to her".

Sper ca n-am marcat copilul. N-a parut deloc afectata pe moment, dar o vad si pe-a mea facand chestii de-astea mai tarziu si cred ca i-as scoate ochii unuia de i-ar spune asa ceva.
Nasol.

Unul din organizatori era localnic, un fost fotograf ce învârtea lumea pe deget. Era convinsă că şi acesta participase cu ani în urmă la complotul cu vrăjitori orchestrat împotriva ei ce-i periclitase chiar viaţa. Intrase în conflict publicistic imediat după debut, la moartea unei traseiste. Nu numai că avea vocaţie, cum spunea toată lumea, dar probabil că cineva de sus îi oferea prilejul să ajungă prima la subiecte fierbinţi. Aşa descoperi că un procuror acoperea o crimă morală, probabil tot prin vrăji, în care un contabil de primărie a fost trimis de o vânzătoare să se spânzure pentru a-l scoate vinovat de o delapidare însemnată. Vânzătoarea falsificase facturile şi cu martori mincinoşi, cu relaţii a reuşit să-l facă pe mort vinovat rămânând basma curată. Altădată întâlni în parcul din oraş un profesor din Cluj care era un fruntaş al asociaţiei ortodoxe interzisă de comunişti, „Oastea Domnului”fiind chiar frate al unuia dintre primii conducători ai acestei mişcări. Aşa se întâmplase şi atunci. Urcând cu încă o doamnă într-o maşină de ocazie află de un accident groaznic în care îşi pierduse viaţa protagonista unui reportaj TV premiat recent. Proaspăt venită în judeţ, nu cunoştea multe din tainele acelor locuri. Intitulase articolul „Ultimul traseu”. La culegerea textului s-au strecurat vreo trei greşeli, în care şi „autobuz” în loc de „automobil”. Fiind vorba de o staţiune, sigur greşeala a bulversat oarecum cititorii. Articolul a fost criticat dur de autorul reportajului premiat într-o publicaţie mai mult ocazionlă cu o viaţă extrem de efemeră. Ea nu cunoştea ziariştii din zonă. A aflat câte ceva despre persoana în cauză şi a considerat că nu merită nici o replică. Timpul însă avea să-i ofere multe prilejuri de răfuială. Fără studii, puţin cunoscător al limbii şi scrisului se erija mereu în profesor şi lider de opinie. Şi nu puţini erau cei ce i se ploconeau pentru te miri ce laude belicoase din partea impostorului, sau avantaje imorale într-un mod demn de piesele lui Nenea Iancu. Terfelise în mocirla lui chiar pe puţinii ziarişti respectabili, care în general făceau abstracţie de fenomen. Acest personaj cu un nume de vădită sorginte poloneză deţinea acum portofolii de şef peste daci şi toată istoria locului. Mona nu voia să-l supere, ci să arate că istoria nu poate fi mistificată peste noapte. Nu se aştepta ca acel articol pe care ea îl credea foarte cuminte şi puţin incendiar, să pună pe jar floarea cea vestită a personajelor zilei.
Cum în program nu găsi nici conferinţă de presă, nici centru de informare îl abordă în felul cel mai firesc pe cel mai consacrat dac şi organizator, crezând că s-a omis.
- Nu avem conferinţă, zise el. Avem mape pentru ziariştii acreditaţi. Voi nu aţi cerut acreditare...
Manifestarea începu cu depuneri de coroane şi cuvântări ale oficialilor.
Era amuzată de neglijenţa şefului ei. Îi despărţeu o sută de metri între redacţii, organizatorul fiind patronul unui post de radio ce agoniza ca toată media. Făcând împreună câţiva paşi se trezi într-un grup de doamne elegante.
- Doamna este autorea articolului! Zise el.
Prezentarea provocă reacţii extrem de ostile oprindu-se chiar la pălăria ei de soare cu model de epocă. Observă că apariţia ei provoacă gesturi şi comentarii din cele mai neaşteptate din partea multor persoane. O cunoştea toată lumea!...Se întâlni cu o fostă colegă.
- Am scris un articol că suntem urmaşii Romei şi toată lumea se uită la mine ca la urs! Nu mă gândeam c-o să am aşa succes!
Domnişoara rămase ca la fotograf, cu un zâmbet îngheţat pe buze.
- Nu-mi aduci şi mie ziarul?
După puţine cuvinte, fosta colegă îi mărturiseşte:

patrio, ce frumoasa esti!!
ai sonde din 3 in 3 metri si petrolul galgaie in chiuveturi.
posezi munti inzapeziti si toti elvetienii se bat ca chiorii pe hotelele din Sinaia!
marea e albastra si are nisip fin. doamne, nu ne vindem litoralul si daca vin italienii sa ni-l fure, ne vom lupta pan' la ultima picatura de sange dac! n-avem bariere de corali, noi suntem liberi!
campiile surad in soare si graul se coace la caldura si p-orma vin aia de la Barilla sa faca macaroane din el! (NU NE VINDEM TARA!)
dealurile patriei iubite sunt pline de vita de vie si vinul nostru e cel mai drept si mai brav dintre vinuri. francezii se roaga-n genunchi pentru vinul nostru dar noi ramanem demni, chiar daca n-am demolat nicio Bastilie!
cerul tau patrio, e senin si bleo. (NU NE VINDEM CERUL!)
subsolul e frumos si el si are diamante, safire, rumbinuri, topcaze - gata prelucrate si montate in inele si cercei!!!
flota noastra maritima, fluviala si chiar canalizarea - e admirabila si sublima.
locuitorii patriei iubite sunt fericiti si curati la suflet & trup. PIB-ul a crescut ca coca de gogosi, salariul minim pe economie e cat ala maxim al Germaniei si 1000 de romani stau la coada sa-nhate Premiul Nobel.

(DACA MAI VREI, INREGISTREAZA-TE LA STAREA CIVILA SI LA COMANDAMENTUL ADMINULUI)

zilele mele de spaimă (şi n-au fost multe la număr)
se zugrăveau în ceaunul cel mare al Bunei
cercetat mereu cu mare atenţie şi duioasă îngrijire
de mâinile-i de fermecătoare.
să stai lângă mine să vezi, că ceea ce fac eu vei face şi tu
şi prin ochi îmi intrau toate tainele mustinde
iar din gura zăvorâtă picurau stropi de adevăr uitat
îi eram umbră şi era zeiţă.
cu paşi iuţi adânciţi sub negrul regal
dezlega apele fântânii şi-ndestula gura ceaunului de trei ori:
în numele celor ce-au fost, ce sunt şi-a celor ce vor fi
limpezind cerurile cu priviri curioase.
pirostriile se-nfig înrădăcinându-se
şi strâng vreasurile sub burta hulpava a ceaunului
iar iasca vine şi răstoarnă toate previziunile
revărsând limbi de foc în carnea lemnului.
paşii iuţi, nestăviliţi, poartă boarea palmelor răscolind trupul împuţinat al verdelui
iar degetele cioc culeg din pat de vise gogoşi dolofane, aurii
şi ciurul se umple o dată, a doua oară şi a treia oară
cufundând visele de-nălţare în taina botezului
şi răşchitoarea pentru deprindere,
şi-aşteaptă.
focul linge burta neagră
apa sfârâie-a trezvie
desfăcând cusături de aur firave
gogoşile pipăie cu şovăială calea pierdutelor
bătând apa cu aripi de mătase.
ochii mei îşi varsă toată mirarea
iar tăcerea îmi şopteşte: nu-i timpul, nu-i timpul...
şi Buna aşteaptă căci timpul ei nu a venit
şi răşchitoarea aştepta iar apa boscorodea
„şi braţele freamătă a îndurare, când focu-i stihie şi-arsura prea mare...”
răşchitoarea se afundă, capul bunelor speranţe
şi-n mişcarea-i rotitoare strânge zeci şi zeci de braţe
timpul fără şovăire se adună pe mosor
iar gogoaşa-şi cerne firul scuturată ca un nor
vis de aur, fir subţire
moartea ca transfigurare
viaţă nouă îşi găseşte din războaie în marame...
de fiecare dată când ceaunul simţitelor dă în clocot
ideile se desprind în cuvinte
şi cuvintele se-adună
se-agaţă, rupând firul poveştilor
şi innodându-se iar şi iar
aşteaptă suveica să le treacă prin urzeala vorbelor
şi spata să le bată uşurel, să le-adune
precum cloşca puii:
din cuvinte ţes poveste, firul înainte este
versu-n rime adânceşte şi alt vers din sine creşte
am luat gogoaşa mea şi-am ţesut povestea-aşa...

Folosim cu totii micul cuvant OK in sens de bine, in regula. De unde vine acest ok? Sunt doua initiale? Ce cuvinte prescurteaza?

da,ai doar aceasta impresie!Eu zic ca nu au atat cuvintele imprumutate din limba rusa cat traduc motamo din rusa constructii lingvistice in romano-moldoveneasca la care sunt adaugate acele multe arhaisme,asta ducand la expresia mea de limba de topor.
L-ai citit cumva pe Eminescu scris in moldoveneste cu litere chirilice?Pe mine m-a apucat plansul prima data.

iarta-ma Doamne,
iertati-ma voi Domni
ca-n ast ecstemporal facui numai greseli...
Iertati-ma Domnite
promit sa nu mai fac
dar ma mai pisca limba
si-atunci nu poci sa tac...
iertare de la Doamne
ca ceapa am mancat
si-a dihor rasuflarea
m-alunga in pacat

"My schläften ziben doice, atare blasfemie
Se-nvartoseaza roaba tragand cuvinte-o mie
Ma iarta deci Merlucius, ca spada mi-am pierdut
O fi zacand prin cute uitata-n asternut

Un taran avea o fata
Murdara de ciucalata
Vine ploaia sa o spele
Cu sofram si albastrele
Dintre cele multe stele
Milchi ueai, iai ce vrei

Se zbuciuma in ceruri norosul adevar
Rostit cu precadere ori slobozind ocari
Au inca nu ma stie potrivnicul pamant
Cu eu cu o suflare culc tot, s-amarnic vant

Ma bubui io odata si culc paduri si vai
Dispari pe loc din cale-mi, nu-mi sta intre carari
Vantoasa de-i slabita, nu moare, nu se da
Se trage-ncet la umbra si paru-si peaptama"

Poate ar fi vremea să o laşi mai moale cu afronturile pe care le aduci sistematic şi susţinut, limbii române, cu o energie cu siguranţă mai folositoare dacă ar fi folosită pentru o cauză pe măsura puterilor native... Totodată, consult ar fi să te limitezi la cuvintele a-l căror sens îl pricepi, nu numai crezi că-l pricepi. Astfel vei evita "chinurile facerii" unor texte penibile, ca acesta.

ba cum adica din 800 suntem noi aici.
da de unde ai tu aceasta siguranta. pe ce te bazezi cand sustii prostavaniile astea. suntem de 2000 de ani si stii de ce??? pentru simplu fapt ca porturile noatre au ramas ca cele ale dacilor o cingatoare la miloc cojoc si cusma in cap.suntem de 2000 de ani fiindca daca te duci in marea majoritate a locurilor tarii acesteia toti au constiinta ca sunt daci.peste tot auzi nume de familie de origine daca. din limba daca ne-au ramas peste 200 de cuvinte. daca te duci in jud dambovita in jud arges o sa vezi plin de roscati sau in moldova mai ales in bacau neamt suceava. si se stie clar ca tracii spuneau ca zeitatea lor este roscata cu ochii albastrii.dacii au fost ramura nordica a tracilor. deci nu mai fa domle asemenea afirmati stupide cu anii 800. daca te duci in maramures la fel traditii de la daci ex cimitirul vesel stim ca dacii priveau moartea cu veselie si nasterea cu tristete.

Oare nu ti-ai dat seama ca vorbesc mai multe limbi straine ,decit toate vacantele tale din scoala generala?

uel, stiu si io? deocamdata vad ca una n-o stapânesti chiar bine, ma refer la asta în care scrii azi. apoi am observat ca nici unele traduceri nu-ti reusesc, cu tot cu mormanul de dictionare lânga tine.

si-apoi, astia care-s tari în gura si se lauda, de-obicei sunt la polul opus.

iata câteva argumente care-mi permit sa nu te prea cred pe cuvânt.....