comentarii

lira


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
liri- liri-iosefini - de acvarius la: 30/04/2008 14:56:49
(la: Potaissa)
traiasca liri care nu se stie daca e lili dar care stie cate ceva despre metamorfoze.
liri are su un "limb" intortocheat care descrie un anume tip de paradigma plasmuit din sinergetica ermetismului postmodernist. asa sa ne ajute al' de sus.
#307039 (raspuns la: #307031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
toate au timpul lor - de (anonim) la: 07/01/2004 08:16:40
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Cred ca a emigra, azi, e cam inutil. Sant sigur ca sesizati cu totii de ce. Nu ar trebui sa emigreze nimeni, decat daca aici i-ar merge bine. Nu poti pleca in vest numai daca accepti statutul de emigrant, pare evident si bizar aceasta expresie dar acest statut are pretul sau. Desigur, daca ar fi bine aici, in ".ro" ar mai pleca asa de multi. Poate ca ar pleca dar s-ar intoarce. Emigrarea este defapt fuga dintr-un mediu, refuzand conditiile acestuia in favoarea uneia care ne satisface. Vazand ca nu poti face nimic sa se schimbe aici, fiind chestiune de timp, indiferent cat te-ai stradui, mai bine renunti si o iei de la capat in alt loc. Dl.Firimita a avut sansa, exista insa cei care nu au aceasta sansa, si fara sa fiu fatalist, cam depinde de asta. Intr-o societate mercantila si perfida unde nu conteaza nimic decat banii si puterea lor, e mai greu sa cred ca emigrantii din Londra si-ar fi chemat staruri la ei acasa, in .ro, de revelion. E usor sa te plangi in UK ca te apuca dorul de casa, cand castigi 5000 lire, acesti bani nu se pot face in .ro decat intr-un an, si atunci trebuie sa fi destul de dezghetat. Eu zic ca majoritatea romanilor au plecat pentru bani si nu din alt motiv, indiferent daca a fost inainte sau dupa 89. Oamenii nu se schimba peste noapte, eu nu cred in asta. Personal, cred ca cei cativa care mi-au furat viata, in perioada anterioara, nu cred ca vor trai mai bine din cauza asta, asi fi vrut sa plec, dar nu am avut aceasta sansa. Acum, nu prea mai are rost. Regulile sant si acolo ca aici, numai ca acolo nu prea simte omul mic, decat daca nu are sansa. Destinele sant facute de Dzeu, oricat ne-am impotrivi, Dzeu ne nu ne da mai mult sau mai putin decat putem duce. Daca pierdem credinta capotam.
Dl. Firimita, intrebarea mea este, daca e adevarat ca majoritatea oamenilor emigreaza pentru bani, pentru situatie mai buna, si oare daca sant ei mai bogati acolo in SUA chiar se simt fericiti ?
pt. Ingrid - de (anonim) la: 03/02/2004 12:15:20
(la: Practici profesia visata?)
Draga Ingrid,
Ai pus o intrebare grea si necesita mult de scris ca raspuns dar incerc sa reduc pe cit se poate povestea vietii mele.
la vreo 5 ani vroiam sa ma fac calugar... pe la 7 ani visam sa devin scamator, magician,dar o profesoara de desen prin clasa a 7a mi-a zis ca am talent si ar trebui sa ma duc la scoala de belle arte.
Ei bine multi mi-au spus asta si dupa scoala generala am dat examen la Tonitza si am intrat.Acolo am ajuns printre primii artisti elevi de mare talent si desigur ca pasul urmator a fost sa studiez la Grigorescu,insa...acolo am incercat de 5 ori dar neavind pilele necesare...desigur ca n-am intrat.
Intre timp am facut armata la pompieri,si avut diverse meserii,doar una fiind oarecum legata de arta,lucrind 2 ani la Hotel Parc in calitate de grafician.
Mi-am dat seama ca nu am nici o sansa la facultate dar in acelasi timp mi-am dat seama ca si cu ea facuta ,nu-i un viitor mare in Romania.
Si uite asa mi s-a pus in cap idea sa plec definitiv din tara.Mi-a fost greu si am asteptat 5 ani de lupte cu securitatea si guvernul roman sa-mi dea voie sa emigrez.In final ,in 1982 m-au chemat la Iorga si dat formularele de pasaport.
Toti prietenii imi spuneau ca fac o prostie si parintii la fel,f. tristi,ei au fost dat jos din functii la posturi mici din cauza mea,si ..partidul comunist le-a spus ca nu stiu sa ma educe in spiritul real al tarii!
Desigur ca am trecut prin multe hirjoneli cu securitatea si batai si insulte de genul ca-s un cacat si ca"ce ba boule, crezi ca piinea in America e mai buna ca a noastra?O sa mori de foame acolo si o sa dormi pe strada,cacam-as pe ochii tai"si m-au scuipat efectiv!Mi-au dat suturi in dos si injurat etc...dar nu mai doresc sa-mi aduc aminte,trecutul e mort pt. mine.
Am primit pasaport fara cetatenie,si in acei ani era altfel la ambasada USA din Buc.Daca nu aveai rude ori cineva care sa te sponsorizeze,ambasada iti oferea vreo organizatie de ajutor social ce exista din donatii particulare,sa te ajute ,si fiind in aceasta categorie,mi-au dat sa fiu ajutat de International Rescue Committee cu sediul in Manhattan,New York.
Mi-au platit si biletul de avion la Roma unde am stat 2 sapt. in tranzit la o pensiune condusa de ambasada USA din Roma.# mese pe zi la ore fixe in rest puteam sa fac ce vream si am tot vizitat Roma peste tot.Tot Ambasad USA mi-a dat si bani sa am de cheltuiala in tranzit.Si aia ziceau ca o sa mor de foame....
In dormitor am stat cu 8 romani in aceiasi situatie ca mine.
Ne-au luat cu un microbuz de la aeroport si dus la pensiune iar la plecare la fel ne-au dus la aeroport.Ce sa-ti spun? De cind am luat pasaportul am stat ca in al 9lea cer de fericire.Am plecat fara un cent in buzunare!!!!
Intr-o zi am fost chemat la ambasada si mi-au spus ca pot pleca la NY,si inminat biletul de avion platit de ei!Cu emigranti ca mine ajutorul lor era si mai mare.Pe pasaprot au scris refugiat politic si pus viza de intrare de la ambasada chiar!
Am ajuns la NY pe 14 Dec. 1982 era zapada si 7 seara.La ambasada mi-au spus sa ma uit in aeroport dupa o persoana ce va avea un carton pe care sa fie scris"I.R.C."si am vazut 2 domni(americani)ce ma asteptau la intrare.Erau de la I.R.C. si m-au dus direct la oficiul de imigrari unde un ofiter a pus pe pasaport o stampila pe care era scris ca am dreptul sa muncesc oriunde pe teritoriul USA.
Cum ti se pare pina acum?Iti zici desigur ca mare noroc am avut si iti raspund ca parca Dumnezeu era cu mine la orice pas!!!Noroc,soarta,destin karmic,trebuie sa admit ca cineva acolo sus m-a iubit f. mult si INCA o face si in prezent!!!!Toata viata mea S-A SCHIMBAT cu 360 grade din clipa in care am parasit definitiv Romania,o alta viata urma pt. mine si NICI ca-mi pasa ce voi face ori ce meserie sa am etc,pt. ca eram extrem de fericit si am lasat viata si destinul sa decida pt. mine!Acel Domn de SUS!!!!!
Mi-am zis mereu atunci:" orice-ar fi nu conteaza!N-am de pierdut NIMIC ci doar de CISTIGAT"Zarurile au fost aruncate.
Revenind la acea seara de 14Dec la JFK airport am omis ca in sep. acel an implinisem 27 ani.Deci cei 2 domni apoi m-au condus la limuzina lor si dus in Manhattan in zona Times Square si pus la un hotel 2 stele(nu-mi pasa de stele),camera platita de org. in avans si rezervata pt. mine!Stiam engleza din scoala destul de bine ,domnii s-au uimit ca vorbesc asa de bine.Mi-au dat adresa org.lor(unul din ei era chiar ..directorul ei!)sa ma prezint in 2 zile si la plecare m-a intrebat daca am ceva bani si Nu aveam,ultimele lire la cheltuisem la Roma in ultima zi,deci iar plecasem cu buzunarele goale!
Directorul mi-a dat 50$ din banii lui.Apoi in tot acest timp,mergeam la un diner si mincam breakfast si lunch si dinner,era ieftin dar f. bun.Atunci in USA dolarul era mare si preturile mici,nu ca azi.O felike de pizza era 50 centi,azi este peste 3$,metroul era 60 centi,azi e 1.50$,orice pachet si marca de tigari cost 1.10$ azi e 5.50$.deci 50 $ erau mari!Dupa 2 zile m-am dus la sediul org.pe Park Ave.si un domn de origine romana plecat dupa razboi,m-a ajutat f. mult.
Fusese mare judescator la BUc.Mi-a spus ca org. ma va ajuta f. mult si voi sta la hotel 1 luna timp in care org. imi va gasi un apt. de inchiriat.Ia-m spus ca-s artist si mi-a dat mereu bani sa-mi cumpar culori si pinze etc. orice materiale aveam nevoie.La fel in FIECARE vineri di sapt. mergeam la org. sa-mi ridic un cec de 150$,prin care org. ma intretinea.Dupa 5 sapt. mi-au gasit un apt. de impartit chiria cu un domn american pensionar,divortat si care avea nevoie de bani sa-si poata plati chiria.Un om tare de treaba,si partea mea de chirie era de 220$ pe luna.M-am mutat deci in apt. lui in Woodside(Queens) si aveam propria mea camera mare si spatioasa.Org. A PLATIT chiria mea in plus de cei 600$ pe luna intretinere,timp de ...6 luni!!!!Atita era ajutorul lor,dar CE ajutor!!!Intre timp mi-au spus sa caut de lucru si sa incep sa ma pun pe picioare.Desigur ca asta vroiam si eu,imi era jena ca cheltuiau atita pt. mine si acei bani dati de org. NU -I aveam de platit inapoi deloc!!!!!!
In acel bloc traiau multi romani veniti in USA de cel putin 7 ani si am facut cunostinta cu ei.Dupa o vreme insa mi s-a facut lehamite de ei pt. ca mereu se plingeau de ceva si erau invidiosi te vorbeau pe la spate incit am rupt-o cu ei si am avut de atunci numai prieteni americani!!!Am trait intre ei 2 ani si credama ca au fost DE AJUNS!Aveam un prieten f. bun din liceu ce venise acolo cu 2 ani anaintea mea si el m-a ajutat cel mai mult.
Unul din romani avea un prieten roman ce era suprintendent la un port particular de vaporase si ahturi.Mi-a gasit de lucru acolo ca muncitor necalificat la docuri,nasol si salariul de 5$ pe ora.Era un dobitoc,am stat doar 2 luni si am plecat far sa ma gindesc la viitor.Eu sint o fire cam rebela de fel si daca ceva nu-mi place,plec imediat!Amicul meu din liceu picta temporar firme la diverse magazine si mi-a zis sa-l ajut,pe bani desigur,si asa am devenit si pictor de firme dar el urma sa plece in Montana definitiv curind.Intr-o zi pictam afara la o firma si un tip s-a oprit si m-a intrebat daca vreau sa lucrez cu el,si el era tot pictor de firme si mi-a dat cartea de business a lui sa-l telefonez.
Cum amicul meu urma sa plece am telafonat la acest tip american si asa am inceput sa lucrez pt. el timp de 1 an,bani nu prea faceam si traiam de pe azi pe miine si cu pantaloni rupti in cur.Nu mai aveam ajutor de la org. asa ca cu 500$ pe luna din care 220 erau la chirie...nu ma descurcam.Dar eram optimist caci din fire sint!
M-am gindit sa-mi completez studiile in arta si am mers la colegiul faimos(din 1894)din Manhattan,Art Stdents League of NY,unde au studiat mari artisti ai americii si lumii ca Jackson Pollock,Frank Stella,Calder,Andy Warhol si multi altii.
Am vorbit cu directoarea,o doamna colosal de buna care mi-a spus sa prezint orice fel de lucrari posed,si aveam destule acasa caci asta faceam in timpul meu liber,desenam in prostie si pictam in ulei ori acuarele.Am ales pe cele ce am crezut eu ca-s bune si m-am prezentat la directoare.Ea mi-a spus sa revin dupa o sapt. timp in care o comisie de profesori va evalua lucrarile.
M-am prezentat la acea data si mi-a spus ca comisia(6 prof. emeriti si faimosi in USA)a hotarit sa-mi acorde o bursa de studii pe timp de 4 ani si sa studiez ceea ce vreau eu!!Am ales picturade sevalet.
Intre timp pt. ca nu cistigam mult,am depus formular la asistenta sociala din NY si m-au aprobat sa-mi dea ajutor in bani si food stamps.In baza lor cumparfam mincare de la orice magazin.
Am inceput cursurile in 1984 in sep.cu un f. renumit prof. de pictura si mare ilustrator de romane,aici e o meserie f. buna!Am facut imediat prietenie cu multi colegi si studiam seral pt. ca munceam ziua.Un coleg cistiga ilustrind storyboards si mi-a dat de lucru si apoi am avut si o comanda doar a mea,cistigam binisor acum.Tot in clasa mea ,monitorul ,un tip de-o seama cu mine era (este inca)f. mare artist cunoscut de benzi desenate.
Intr-o zi m-a intrebat daca vreau sa cistig bani in plus?Cum sa nu,dar i-am zis ca habar n-am de bd uri,el a spus ca voi invata dac lucrez ca asistentul lui...si uite asa am renuntat la pictat firme si devenit artist de bd!Aici e un MARE business!!!Bill,colegul meu care in timp am devenit f. buni prieteni,incit cu ani dupa acea m-am casatorit si el mi-a fost nas,m-a invatat f. multe despre arta de bd,lucrind cu el 8 ani,dar nu lucram zilnic ci sporadic de 2 ori pe sapt. si trebuia sa caut iar de lucru.Am gasit imediat la o firma de curieri pe bicicleta particulara.Asa am devenit si curier.HA!Intre timp serile mergeam la scoala si weekendurile lucram cu Bill.El era atunci prieten,logodit cu Cyndi care lucra ca manager la muzeul Metropolitan.Intr-o zi ea mi-a spus ca sint posturi la muzeu la serviciul de receptie marfuri ce se vind in muzeu la boutikurile lor.Am facut cerere si asa am ajuns dupa 1 an de curierat prin Manhattan,sa lucrez la stocuri si magaziile muzeului,la 8$ pe ora.Mai bine.Intre timp,ca de obicei,serile la scoala si in zilele libere,aveam joia si duminica,lucram la atelierul lui Bill.Am tinut-o in ritmul asta fara O ZI LIBERA timp de 2 ani!
Intre timp ma mutasem deja in Jackson Heights la fel impartind un apt cu un american si chiria mea era de 300$ pe luna.
La scoala am avut multe relatii cu colegele mele,deh trebuia si le captiva sarmul meu si ca-s din Romania.
In 1987,Bill mi-a zis sa incerc la Marvel Comics sa caut de lucru ca artist ca si el,pt.ca mi-a zis ca am talentul necesar si o experienta de la el.Am ales sa fac niste schite in creion si culoare cu Conan the barbarian,vreo 7.Am telefonat compania si mi-au acordat un interviu.Am mers la editorul revistei si aratat schitele.PE LOC a ales una si spus s-o pictez in ulei pt. ca o va publica ca coperta!Si uite asa am ajuns si artist cu NUME la cea mai mare companie de bd. din USA si lume!!!!Lucram inca la muzeu si cu Bll si mergeam si la scoala si mai si pictam coperti cu Conan!!!Cum le-am facut pe toate NU stiu!
M-am mutat in Brooklyn caci faceam bani bunicei acum si puteam sa=mi permit sa am apt. meu personal cu 2 dormitoare din care unul l-am transformat in atelier.La muzeu prin 1989 am cunoscut pe viitoarea sotie,Marilyn,dragoste la prima vedere!Ea este italianca americana generatia 2a,parinti emigrati in 1952 tatal din Napoli,Mama din Randtzo,Sicilia.Mai are 2 surori ea fiind mijlocia si de-o virsta cu mine.Dupa 1 luna s-a mutat la mine acas in Brooklyn.
In acel an am incheiat cu scoala si cu munca la muzeu!Lucram doar cu Bill 2 zile pe sapt. in rest multe comenzi la Marvel de coperti la alte reviste si apoi
fiin liber profesionist mai lucram si pt. alte companii din NY(Dc Comics)dar si di California,lucram numai acasa si cind aveam de predat coprti ori bd(faceam si desene la reviste)plecam la Marvel dar era poate de 2 ori pe luna,in rest cu California prin posta expres peste noapte.
Marilyn a plecat de la muzeu si a gasit de lucru la NY PUBLIC LIBRARY,ceamai mare din tara.
In 1990 ne-am casatorit si dupa 2 ani ne-am mutat in New Jersey ,la inceput in apt.timp de 4 ani dupa care ne-am cumparat o vila frumoasa in natura si la citeva min. pe jos de plaja Atlanticului.
Prin 1997,deodata businessul in bd. a scazut total si multi editori au fost concediati si multe reviste scoase din circulatie neaducind profit!S-au rarit comenzile si pt. mine....dupa 11 ani ca artist renumit in bd...trebuia s-o iau de la capat in altceva!
Intre timp eu aveam multi fani si colectionari ce vroiau sa-mi cumpere originalele.Am dat peste unul,el mi-a dat telefon intr-o zi si mi-a zis ca va veni la mine acasa si sa fiu pregatit ca va cumparaTOT ce am!!!!N-am crezut dar asa a fost,in acea zi am vindut exact TOATE lucrarile mele in bd.,parca un semn ca acest capitol din viata si experienta va fi incheiat!
Aces domn m-a platit in CASH!!!!venise cu un microbuz!60.000$$$$$ mi-a dat bani gheata ca se umpluse masa de ei si ma uitam si nu-mi venea sa cred!
In acel an am plecat cu Marilyn in Italia la rudele ei si la venetia si Roma si Florenta,1 luna intreaga dupa care am plecat la Paris 1 luna!
Si inca mai ramaseem cu destui bani din cei 60.000$
La intoarcere am zis sa incep sa caut de lucru.Greu de gasit,chiar cind ai nume si experienta!!!Dar ca de obicei niciodata NU am disperat si pierdut optimismul!!!!
Dar restul povestii vietii mele in curind.
Ozzy Osbourne




















































































































































Operatiunea "Peregrinii" - de anita47 la: 29/02/2004 04:39:17
(la: Refugiat politic: de ce si cum ai fugit din Romania?)
Operatiunea "Peregrinii" - redutabila sursa de imbogatire pentru agentii acoperiti
=====
Emil Berdeli
Dezbaterile pe marginea cazului Pacepa aduc in discutie, din nou, faptul ca fostul Serviciu de Informatii Externe a functionat inainte de 1989 ca un veritabil "sereleu" comunist. O intreprindere care a bagat bani grei atat in vistieria statului, cat si-n buzunarele propriilor ofiteri. In episoadele noastre anterioare privind serviciile secrete romanesti, am mai abordat acest subiect. Dupa cum scriam atunci, spionajul romanesc din perioada comunista se specializase nu atat pe strangerea de informatii, cat pe procurarea de aur, valuta forte sau alte valori. Nu doar ofiterilor conspirati peste granita din Directia de Informatii Externe (DIE) li se permitea sa faca afaceri, ci si celor din tara. Operatiunea "Peregrinii" este elocventa in acest sens. Din pacate, operatiunea "Peregrinii" a adus deservicii atat de mari Romaniei, incat si-n ziua de azi tragem ponoasele, mai ales ca o buna parte din victimele acestui rusinos episod, sau rudele lor, sunt in viata.

In vara anului 1970, cu aprobarea conducerii superioare a partidului comunist, Ion Stanescu, presedintele Consiliului Securitatii Statului, a ordonat declansarea operatiunii cu nume de cod "Peregrinii". Scopul acesteia: sa se obtina valuta forte si bunuri mobile, in primul rand de la rudele din strainatate ale romanilor care doreau sa paraseasca definitiv tara. Cu alte cuvinte, conducerea superioara de partid, in frunte cu Ceausescu, hotarase sa-si vanda pe bani grei concetatenii. Nu conta ca acestia erau romani, etnici germani sau evrei. Fiecare avea un pret. Actiunea in sine a fost coordonata de catre Directia de Informatii Externe, unitate de elita a Securitatii.

Prima etapa: depistarea potentialilor clienti
Pentru cei mai tineri dintre cititorii nostri, amintim ca pe vremea regimului comunist a dori sa pleci din Romania era practic un delict. Cei care-si manifestau aceasta intentie erau tratati ca niste tradatori. Asta pana ce comunistii au constatat ca emigrarea poate fi o afacere extrem de banoasa.

Prima faza a operatiunii "Peregrinii" a fost depistarea celor care voiau sa paraseasca Romania. Apoi, o armata de ofiteri de Securitate sub acoperire de functionari in administratia de stat sau avocati a intrat in legatura cu potentialii emigranti. Mecanismul era urmatorul: persoana care dorea sa emigreze stabilea impreuna cu agentul conspirat suma ce-ar urma sa fie donata statului de catre el sau rudele sale din strainatate, in cazul plecarii definitive din tara. Nu era vorba doar despre bani, ci si despre autoturisme sau imobile proprietate personala.

O mare enigma - sumele subtilizate
Cand treaba a fost pusa pe picioare, ofiterii din DIE au observat ca operatiunea "Peregrinii" le poate aduce si lor substantiale venituri. Asa ca s-au pus pe treaba, incepand sa doseasca in propriile buzunare o parte din sumele "donate" statului de catre emigranti.

Ancheta asupra acestei actiuni, facuta cu ocazia defectiunii generalului Ion Mihai Pacepa, in 1978, a scos la iveala faptul ca statul roman a castigat peste 6 milioane de dolari. Nu se cunosc insa, nici macar cu aproximatie, sumele deturnate de catre ofiterii de Securitate angajati in stoarcerea de fonduri de la cei care doreau sa paraseasca definitiv tara, cu toate ca se stia pana la cel mai inalt nivel al DIE faptul ca o mare parte din agenti subtilizasera sume importante de bani.

Darea in vileag s-a facut din SUA
Va dam doar un exemplu, extras din arhivele Securitatii. Numai la plecarea unui grup de patru persoane, doi medici si doi ingineri, colonelul Constantin Mazilu, acoperit cu functia de consilier la Presedintia Consiliului de Ministri (Guvernul de pe atunci), a dosit cel putin 2.000 de dolari si o considerabila suma in lei. Informatia n-a transpirat din Romania, ci tocmai din Statele Unite, unde se stabilise Gavrila Cacuci, unul dintre medici. Acesta i-a povestit unui agent acoperit al DIE - nume de cod "Sandulescu" -, ca i-a dat lui Mazilu suma de 9.000 de dolari drept "taxa de emigrare". La randul sau, "Sandulescu" a raportat informatia la Bucuresti, unde s-a constatat faptul ca ofiterul cu acoperire de consilier la Guvern nu depusese la casierie decat 7.000 din cei 9.000 de dolari primiti. Tot atunci s-a descoperit ca Mazilu isi "trasese" un mic comision de la cei doi ingineri si celalalt medic: nu mai putin de 35.000 de lei, ceea ce, la acea vreme, insemna mai mult decat jumatate din pretul unei Dacia 1300.

Cazuri precum cel de mai sus sunt nenumarate, iar coruptia se instalase la toate nivelurile ofiterilor angrenati in "Peregrinii". Acesta a fost si motivul pentru care s-au luat niste masuri drastice de urmarire a banilor si de conspirativitate, insa fara rezultate notabile, mai ales in ce priveste stoparea dosirii unor importante sume.

Conturi ratacite si musamalizari
Desi faptul era in flagranta contradictie cu legislatia de atunci, seful DIE, Nicolae Doicaru, a aprobat deschiderea, la Koln, a unui cont cu banii primiti de la cei care urmau sa plece din tara (peste10.000 de dolari). La acea vreme, generalul Pacepa a vrut sa transfere banii din acel cont in Elvetia, pentru finantarea operatiunii "Bujorul", dar n-a reusit. In prezent, nu exista date despre aceasta operatiune, dar nici nu se stie ce s-a facut cu banii din contul de la Koln. Conform documentelor Securitatii, acesta a fost gestionat "necorespunzator" de catre ofiterii DIE. Traducand din limbajul de lemn al epocii, "necorespunzator" insemna ca o buna parte din suma depusa la Koln a disparut fara urma. Intreaga afacere a fost musamalizata de catre Doicaru. Daca Ceausescu ar fi aflat ce sume vehicula DIE prin strainatate, ar fi cazut multe capete. Si asta pentru ca el dorea sa detina controlul asupra marilor afaceri, fie ele si de spionaj.

Casa conspirativa "Minerva"
Operatiunea "Peregrinii" a continuat, iar rapoartele intocmite la inceputul anului 1971 scoteau la iveala faptul ca totul mergea struna. Sute de oameni paraseau definitiv Romania, depunand in "fondul sinistratilor" sume care variau intre 5.000 si 10.000 de dolari.

In vara anului 1971, Nicolae Doicaru ii aproba generalului Eugen Luchian, unul dintre principalii responsabili ai operatiunii "Peregrinii", "infiintarea casei conspirative "Minerva"" in Soseaua Mihai Bravu nr. 53-55. De fapt, o garsoniera, unde s-au purtat discutiile intre ofiterii de Securitate sub acoperire de functionari publici si cei care doreau sa emigreze. De pe urma acestor intalniri conspirative au ramas doar niste chitante intr-un singur exemplar, pe numele a sute si sute de oameni. Si acestea dovedesc faptul ca sumele erau mai mult decat substantiale pentru acele vremuri, de obicei intre 5.000 si 10.000 de dolari.

Pana si puscariasii puteau pleca
N-a trecut mult timp si retelele infiltrate in strainatate pentru operatiunea "Peregrinii" au inceput si ele sa produca bani buni, storsi de la cei care aveau rude in Romania. Afacerea devenise deosebit de rentabila, insa mintile sprintene din Directia de Informatii Externe s-au gandit ca pot obtine si mai mult. Asa ca s-au cerut bani celor care voiau sa emigreze si pentru scolarizarea din Romania ori pentru diferite cursuri de perfectionare absolvite in tara. Coarda a fost intinsa la maximum. Au fost scoase la mezat si persoanele condamnate pentru diverse prejudicii aduse economiei nationale, ale caror zile de detentie urmau a fi achitate de catre rudele sau prietenii din strainatate. Masura nu numai ca era ilegala, chiar si pentru un regim comunist, dar intra in contradictie cu acordurile si conventiile la care Romania aderase. Setea de valuta era insa atat de mare, incat, bineinteles ca orice puscarias, nu doar cei care se faceau vinovati de infractiuni economice, ar fi fost liber, daca cineva din Occident platea pentru el.

O avere stransa in doar sase luni
La un moment dat, Ceausescu a dorit sa intre intr-o aparenta legalitate, incercand sa transforme in lege ordinele secrete si ilegale ce priveau vanzarea de oameni. A fost o miscare total gresita. Lumea civilizata, desi avea de multa vreme informatii neoficiale in privinta emigrarilor cu cantec din Romania, n-a acceptat asa ceva. Din acel motiv, in decembrie1973, Emil Bobu, pe atunci ministru de interne, a ordonat incheierea operatiunii "Peregrinii", ca urmare a unor "ecouri negative din presa internationala", dupa cum consemneaza documentele Securitatii. In realitate, era vorba despre presiunile pe care Occidentul le facea la adresa Romaniei si despre amenintarile cu sanctiuni economice drastice. Atunci, Ceausescu era inca pe val si nu-si putea permite o disputa pe aceasta tema. Oficial, operatiunea "Peregrinii" nu mai exista.

Ultimul raport al generalului Eugen Luchian, principal responsabil al operatiunii, mentiona ca doar in primele sase luni ale anului 1973 s-au strans de la cei care doreau sa emigreze, mai precis 237 de persoane, urmatoarele sume si valori: 555.499 de dolari SUA, 3.316.101 de marci vest-germane, 112.100 de franci francezi, 475 de coroane suedeze, 2.120 de lire sterline, 50.000 de silingi austrieci, 28.868 de franci elvetieni, 990.827 de lei, bijuterii din aur in greutate de 474,70 g, o garsoniera, alte bunuri in valoare de 1.740 de marci vest-germane.

O avere imensa, stransa in doar jumatate de an. Cat s-a strans in cei trei ani cat a decurs operatiunea "Peregrinii" nu se va sti niciodata cu exactitate. Cert e ca o mare parte din ofiterii care au participat la actiune au facut bani cu ghiotura. Iar buhul s-a dus asa de tare, incat si dupa ce s-a ordonat la cel mai inalt nivel suspendarea operatiunii, multe dintre cadrele DIE sau angajatii Comisiei guvernamentale de pasapoarte si vize au continuat sa perceapa in beneficiu propriu diverse taxe de la persoane care urmau sa plece definitiv din tara.

Generalul Luchian - tapul ispasitor
Spuneam la inceputul acestui material ca operatiunea "Peregrinii" a adus statului peste 6 milioane de dolari. Dar un simplu calcul ne arata ca in doar 6 luni s-au obtinut aproape trei milioane de dolari. E greu de apreciat intreaga suma si pentru faptul ca DIE a deschis o serie de conturi in strainatate cu acesti bani, care, dupa cum s-a vazut si in materialul nostru, s-au "evaporat" in diverse operatiuni.

Dupa defectarea generalului Pacepa, in vara anului 1978, ancheta Securitatii a scos la iveala faptul ca generalul Eugen Luchian detinea o avere considerabila, pe care n-o putea justifica. Din acest motiv a fost condamnat la 8 ani de inchisoare, punandu-i-se in sarcina diverse infractiuni. Banuim ca Luchian nu a avut parte de un proces corect, fiind de fapt tap ispasitor mai mult din cauza defectarii lui Pacepa decat din cauza faptului ca ar fi bagat mana in borcanul cu miere in timpul operatiunii "Peregrinii". Vinovatia lui Luchian era de fapt vinovatia unui regim politic ce initiase o mare ticalosie: vanzarea propriilor cetateni ca pe niste vite.

Si generalul Pacepa cunoaste multe despre operatiunea "Peregrinii". Avea o functie importanta in acea perioada - adjunct al sefului Directiei de Informatii Externe, ca sa nu mai vorbim despre cea politica, de secretar general al Ministerului de Interne -, iar numele sau apare in documentele legate de aceasta operatiune.

Despre acest subiect ar putea discuta Pacepa, daca doreste sa-si ajute tara, dupa cum declara recent. Nu injurandu-si la nesfarsit adversarii, fara a scoate o vorba despre marile operatiuni in care a fost implicat. El este unul dintre cei care ne pot spune si unde au ajuns o parte din banii storsi din aceasta afacere.

Numai clarificand din toate punctele de vedere asemenea actiuni si asumandu-ne un trecut care uneori nu ne onoreaza, putem sa ne plivim tara de "buruienile comunismului", ca sa-l citam tot pe generalul Ion Mihai Pacepa. Mai cu seama ca operatiunea "Peregrinii" a fost una dintre cele mai rusinoase initiative ale regimului comunist din Romania.

GARDIANUL

=====

SE AFLA PE "DRUM" UN MATERIAL IDENTIC CU ACESTA,POSTAT DE UN "ANONOM".
ANONIMUL SUNT TOT EU SI ROG CA MATERIALUL SA NU FIE LUAT INCA O DATA IN CONSIDERATIE!!!




hei,care-i treaba aici?Se - de SB_one la: 08/03/2004 13:06:37
(la: cine sunteti?)
hei,
care-i treaba aici?
Se discuta de cine sintem sau de bani? cine are nevoie?

PS eu tocmai am cistigat o lira sterlina...asa ca sint solvabil!

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#11635 (raspuns la: #11620) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel Racovitan - de amoore la: 17/03/2004 10:06:22
(la: Romani in strainatate)
Aseara 16 martie pe un canal al televiziuni englezesti milioane au vizionat un program numit DAILY MIRROR PRIDE OF BRITAIN AWARDS 2004

M-a uimit Cornel (adoptat in 1994 de o familie engleza)
in virsta de 12 ani nascut in romania;fara miini si fara un picior cu gestul pe care l-a facut pentru un alt copil in acest caz pentu Ali Abbas - copilul din Iraq

Cornel a inotat 1,000 de metrii si strins 4,050 de lire pt Limbless Association's Ali Fund.

Nu are legatura cu topica de aici, stiu....dar am vrut sa-l impartasesc cu voi...

Vazindu-l pe Cornel si aflind ca e roman....mi-au dat lacrimile..si primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost:
Daca el vrea sa faca ceva pentru o persona care e mai "neajutorata "decit el, atunci ce facem noi pentru ai nostrii?

Nu stiu poate acesta poate fi o nou forum...daca tot sugerzi sa-l inchidem pe acesta.....

Eu inca nu pot lansa unul...


Adelina

PS Poza si textul original se pot gasi la
http://www.mirror.co.uk/news/allnews/content_objectid=14054058_method=full_siteid=50143_headline=-DAILY-MIRROR-PRIDE-OF-BRITAIN-AWARDS-2004-name_page.html
o copie este atasata

**************************************************

CHILD OF COURAGE

Cornel Hrisca-Munn swam for Ali Abbas

GOAL! Cornel raised thousands

THE plight of Iraqi youngster Ali Abbas touched all our hearts - but 12-year-old Cornel felt he was better placed than most to do something to help.

Despite having no arms and just one leg, Romanian-born Cornel swam 1,000 metres in 45 minutes, raising £4,050 for the Limbless Association's Ali Fund.

"Because I have no arms I had a feeling of what he was going through," says Cornel. "So I decided to do a sponsored swim."

Aid workers Doreen and Ken Munn - who brought Cornel to Worcestershire as a baby and adopted him in 1994, with the permission of his Romanian parents - are thrilled their son's achievement has earned him a Pride Of Britain award.




But Cornel says, modestly, "It was totally unexpected."
**************************************************




#12266 (raspuns la: #12247) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acasa e acolo unde inima ta este.. - de (anonim) la: 09/04/2004 13:09:36
(la: Tot mai bine in Romania, oare?)
Sunt plecata de 4 ani din tara cu familia ~(sotul si doua fetite)..nu regret ca am plecat si in acelasi timp tare rau imi pare ca am ales strainatatea...iti spune ceva asta?

M-am gindit si eu cit ar trebui sa avem in cont sa ne putem intoarce acasa fara sa mai avem sterss si griji in primul rind pentru vitorul copilelor..pt mine asta ar insemna citeva sute de mii de Lire (suntem in UK)..nu e posibil, deci nu ne intoarcem...inima mea nu este si nu va fi niciodata in Uk, dar dupa vestile pe care le avem despre ce se intimpla in tara imi doresc aici sa fie casa mea sau cel putin al copilelor mele...

Simona







imi pare rau - de amoore la: 17/04/2004 12:03:29
(la: Mi-am dat demisia! :()
In primul rind imi pare rau sa aud vest rele de la cineva pe cafenea.

3 mil de lei nu e prea mult in tara...
Acum un an am decis sa imi pun sefa la perete si am cerut mai multi bani(am amenintat ca plec, nu aveam o alt munca aliniata dar stiam ca imi voi gasi alta)...a mers cu mine..mi-a dublat salariul!
Sint sigura ca noi ce-i de la cafenea putem pune mina de la mina sa te ajutam cu internetul pt o perioda te timp

Eu sunt pentru.
Sunt sigura ca si alti vor fi.

Ps nu glumesc eu dau 5 lire pe un packet de tigari...ma lipsesc de vreo citeva packete sa te ajut, chiar daca nu te cunosc personal
Nu o lua in nume de rau....romani se ajuta la nevoie.


Adelina
cosmacpan - de carapiscum la: 28/09/2004 04:35:37
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Am citit cu interes mesajul tau si cu oarece satisfactie. Si dupa toate cele citite singurul meu gand a cazut asupra unei poezii de Eminescu, nu stiu de ce. Redau poezia mai jos in totalitatea ei.

JUNII CORUPTI

"La voi cobor acuma, voi suflete-amagite,
Si ca sa va arat fierea, o spirite-ametite,
Blestemul il invoc;
Blestemul mizantropic cu vanata lui gheara,
Ca sa va scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiara
Cu fierul ars in foc.

Desi stiu c-a mea lira de-a surda o sa bata
In preajma mintii voastre de patimi imbatata,
De-al patimilor dor;
In preajma mintii voastre ucisa de orgie
Si putreda de spasmuri, si arsa de betie,
Si seaca de amor.

O, fiarba-va mania in vinele stocite,
In ochii stinsi de moarte, pe frunti invinetite
De sange putrezit;
Ca-n veci nu se va teme Profetul vre odata
De bratele slabite, puterea lesinata
A junelui canit.

Ce am de-alege oare in seaca-va fiinta?
Ce loc far-a se stinge, ce drept fara sa-mi minta,
O, oameni morti de vii!
Sa va admir curajul in vinure varsate,
In sticle sfaramate, hurii nerusinate
Ce chiuie-n orgii?

Va vad lungiti pe patul junetii ce-ati spurcat-o,
Sufland din gura boala vietii ce-ati urmat-o,
Si arsi pin-in rarunchi;
Sau bestiilor care pe AZI il tin in fiara,
Cum lingusiti privirea cea stearpa si amara,
Cum cadeti in genunchi!

Sculati-va!... caci anii trecutului se-nsira,
In siruri triumfale stindardul il resfira,
Caci Roma a-nviat;
Din nou prin glorii calca cu fata inzeita,
Cu faclele nestinse, puterea-i impietrita,
POPORUL IMPARAT.

Sculati-va!... caci tromba de moarte purtatoare
Cu glasul ei lugubru racneste la popoare
Ca leul speriat;
Tot ce respira-i liber, a tuturor e lumea,
Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume,
Ci-aievea s-a serbat.

Incingeti-va spada la dantul cel de moarte,
Aci va poarte vantul, cum stie sa va poarte
A topai in joc!
Aci va duceti valuri in mii batalioane,
Cum in paduri aprinse, manat in uragane,
Diluviul de foc.

Vedeti cum urna crapa, cenusa reinvie,
Cum murmura trecutul cu glas de batalie
Poporului roman;
Cum umbrele se-mbraca in zale ferecate,
Si fruntile carunte le nalta de departe
Un Cesar, un Traian.

Cad putredele tronuri in marea de urgie,
Se sfarma de odata cu lantul de sclavie
Si sceptrele de fier;
In doua parti infernul portalele-si deschide,
Spre-a incapea cu mia rasufletele hade
Tiranilor ce pier!

In darn rasuna vocea-mi de eco repetita,
Va zguduie arama urechea amortita
Si simtul lesinat;
Virtutea despletita si patria-ne zeie
Nu pot ca sa aprinza o singura scanteie
In sufletu-nghetat.

Si singur stau si caut ca uliul care cata
In inima junimii de viata-i dezbracata
Un starv spre-a-l sfasia;
Ca pasarea de zboru-i din ceruri dismetita,
Ca muntele ce-n frunte-i de nouri incretita
Un trasnet ar purta.

Dar cel putin nu spuneti ca aveti simtiminte,
Ca-n veci nu se imbraca in vestede vestminte
Misteriul cel sint;
Caci vorba voastra suna ca plans la cununie,
Ca cobea ce ingana un cant de veselie,
Ca rasul la mormant."

Nu mai fac nici un comentariu fiindca e de prisos. Atat doar mai intreb: stia (avea premonitia) ceva despre zilele noastre?
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23537 (raspuns la: #23514) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uMpic de concluzie si mai mult de peisaje ... - de Dinu Lazar la: 30/11/2004 21:25:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Acu` iata care e problema; preturile nu trebuie sa fie socotite pe bucata de obiect, ci la timpul consumat. Ar fi deci, in cazul comenzii de fotografie comerciala, pretul la ora si la zi; asa, din cite aud pe aici prin Capitala, in sectorul editorial se platesc: cam 50$ - 150$ pe zi la revistele de femei, cam 300$ - 500$ revistele straine care au nevoie de reportaje, si minim 400$-600$ pe zi la lucrarile comerciale; la asta se adauga desigur TVA si toate cheltuielile.
Sunt si lucrari comerciale platite bine si fotografi romani care pot negocia si 2000$ pe zi, pina in 4000$ pe zi - cam 4-5 oameni maxim; cea mai bine platita sedinta foto din Ro de care stiu eu a fost de cam 18.000 euro/zi, unui fotograf strain, normal, pentru o pza de tot rahatu` la o agentie mare de publicitate.
Astea nu sunt venituri care se cistiga in fiecare zi; cine are citeva comenzi pe luna e mare boier, concurenta e mare, si fotograful roman atita are cap sa faca, in loc sa sporeasca prestigiul meseriei si bransei, coboara pretu, ca atita minte are. Asta e...
Socotit la singe, costurile exercitarii meseriei sunt mai mari la noi decit oriunde ( ma rog, cine vrea sa fie legal in toate cele) si veniturile cam de 10 ori mai mici ca oriunde. Ma si mir ca exista fotografi pe aici in aceste conditii. Dar vazind slaba sau execrabila calitate foto a imaginii profesionale, a calendarelor, prospectelor, afiselor, posterelor, imi dau seama ca fotograful roman e mai shmeker decit pare, si respecta intru totul zicala: ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim.

Italienii au transat mult mai bine problema; dati o cautare cu Tau visual.
Iata citeva chestii care mi se par deshtepte dar care la noi nu se pot aplica, datorita calitatii morale a majoritatii fotografilor romani.

UNDERSTANDING HOW IT WORKS

The first distinction to make is between :
A) an image which has to be created expressly for the job in hand (committed works)
or:
B) the acquisition for the rights of use to an already existent image.

A) If an image has to be created from scratch then its final price will
include labour, production costs plus the acquisition of rights to publish
or use the image.

B) If the image already exists a recompense will be paid to the photographer or agency to acquire the rights of the chosen image.

THE PROFESSIONAL LEVEL

It is not possible to produce a uniform price guide which is valid for all
photographers given that there are many different professionals which compete within the market place with decidely different personal ability.

Each photographer is free to personally evaluate their own level and consequently choose which fees should be applied.

TAU VISUAL LIST OF PROFESSIONAL LEVELS

Capacity or possibility of prices below that of level 1 are to be considered out of the market and not plausible in correct professional conduct.

Prices superior to those of level 7 are possible in all cases of famous
photographers.

-- LEVEL 1 --- A professional of sufficient or medium capacity without particular specialization, active at a local level, normally or minimally equipped and generally speaking oriented towards low budget jobs.

--- LEVEL 2 --- A professional of sufficient or medium capacity in line with the majority of assignements offered in his area. Active in an ample area locally without particular specialization, normally equipped and oriented towards economic solutions for clients.

--- LEVEL 3 --- A professional of good preparation with a medium technical capacity in line with average quality standards, nationally speaking. Active at a provincial and or regional level with a reasonable number of clients acquired, not available for the more economic assignements. This photographer will sometimes require the services of an art buyer, stylist, make up artist, etc.

--- LEVEL 4 --- A professional well prepared with a technical capacity which is medium or medium-high. Active in different regions and able to guarantee a perfect technical level for all normal shooting conditions, with a complete range of equipment. This photographer will often require the services of an art buyer, stylist, make up artist, etc. according to the needs of the client. Oriented towards the selection of work offered with exclusion to those of minor interest. An interesting portfolio of clients with at least one job a year with a nationwide diffusion.

--- LEVEL 5 --- A professional who is very well prepared with a medium-high or high level technical capacity, without doubt very well known compared to the average photographer in the same area; active both regionally and nationally and able to guarantee technically perfect results for all the accepted assignments, requires other professionals for the solution of specific problems and oriented towards a selection of works offered, with a significant portfolio of clients, undertaking al least 3 or more jobs with a nationwide diffusion a year.

--- LEVEL 6 --- An exceptionally well prepared photographer working both technically and creatively at a very high level, significant in absolute.
Active at a national and international level, operating in the metropolitan centers at the highest professional levels. Oriented towards a severe selection of works offered, and to the construction of a good professional image, significant portfolio of clients acquired, almost all a national and
international level.

---LEVEL 7 --- a professional of undoubted international fame, active directly or through agents in at least two countries and operating at the maximum level both professionally and creatively.

DAY RATE

This is a fee-table used to calculate the price of a job that, by mutual agreement with the client, is not paid for each single photo, but on the basis of time employed to execute the assignment.

Working day in own studio (See note)

Fees listed by TAU Visual professional level – See description of levels.

Level 1 lire 400.000 200 euro 250 $
Level 2 lire 600.000 300 euro 375 $
Level 3 lire 900.000 450 euro 560 $
Level 4 lire 1.300.000 650 euro 810 $
Level 5 lire 1.800.000 900 euro 1125 $
Level 6 lire 3.000.000 1.500 euro 1500 $
Level 7 lire 5.000.000 2.500 euro 3125 $

An image of average difficulty, in a simple ambient.

Fees listed by professional TAU Visual levels (see description of levels).

Level 1 lire 135.000 67.5 euro 85 $
Level 2 lire 200.000 100 euro 125 $
Level 3 lire 300.000 150 euro 185 $
Level 4 lire 435.000 217.5 euro 270 $
Level 5 lire 600.000 300 euro 375 $
Level 6 lire 1.000.000 500 euro 625 $
Level 7 lire 1.700.000 850 euro 1050 $

LEAFLETS, BROCHURES, CATALOGUES AND FLYERS

Up to 5.000 copies

Inside photo 100 to 150 euro 125 to 185 $
double page 200 to 250 euro 250 to 315 $
front cover 250 to 350 euro 315 to 435 $

5.000 to 20.000 copies

inside photo 150 to 200 euro 185 to 250 $
double page 250 to 300 euro 315 to 375 $
front cover 350 to 450 euro 375 to 565 $

Si la noi deci se ofera 4 euroi pe poza. Buna treaba. D`aia sunt atitea mertzane si gipane pe strada, pentru ca fotografu` roman (inclusiv subsemnatul) e un incult in general si un incult economic in special si accepta si astia 4 euroi, facind atita rau acestei meserii.
#30248 (raspuns la: #30210) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Acum cativa ani cand eram la - de mya la: 18/01/2005 05:51:39
(la: 35 mil de parai)
Acum cativa ani cand eram la un curs intensiv de engleza, profa ne-a dat un fel de test. Cica: ce ati face daca ati castiga un milion de lire? Si noi trebuia sa raspundem pe loc, tare in fata "colectivului". A fost o lectie fooooarte interesanta, destinsa si instructiva ;-). Nu mai zic ca se inviorase atmosfera brusc. Imaginati-va ce si-a dat lumea drumul la gargara :)).

Uite niste raspunsuri ale fostilor colegi de suferinta:voiau masini tari, femei tari, case tari, calatorii tari, bijuterii tari, afaceri tari (care sa le aduca si mai multi bani), cai tari, caini tari, piscine tari etc. Sa tot faci liste, nu?

Eu le-am zis ca as dona o treime din bani si de restul m-as retrage la oceanul Pacific, in California, intr-o casa de pe plaja, mai retras asa... Pe vremea aia traiam in Anglia, perspectivele de ajuns in USA erau ca si nule. Si uite ca am ajuns la ocean, da' fara milionul de lire, deh. Nu-i nimic, timpul nu e pierdut, ha!

Auzi tu...35 de milioane de $, ce chestie! Din cate am citit cam 80 % din astia care castiga la loto se soneaza in timp si mor in saracie. Ce chestie.




#33657 (raspuns la: #33647) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e dementa un experiment a fos - de (anonim) la: 24/01/2005 17:40:12
(la: La 67 ani o prea distinsa doamna a nascut o copila)
e dementa un experiment a fost platita si ras platita fiinta asta ingrata pt ce a facut
acuma clinicile doctorilor respectivi au fosta asaltate de zeci de cereri de la mame din anglia care ar palti bucuroase 6000 de lire !!! ca sa reuseasca sa faca un copil bun pret pt un copilc are ramen fara "mama" in 2-3 ani ca deja are tot felul de boli de batranete..
The Da Vinci Code' si ideea Feminitatii Sacre - de a rose la: 08/05/2005 18:12:34
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
buna duda

am dat peste anuntul tau si am citit si ceva din celelalte de pe site.
eu una nu stiu pretul acestei carti in tara, I am just now reading the book in English(eu am inceput sa citesc cartea in engleza deoarece sunt bilingva). pot sa-ti spun ca mi-a fost cumparata din Londra, am platit doar 6 lire sterline si 99 pence, ceea ce face aprox. 7 lire( intre 350.000-370.000 lei) si nu pretul de 18-19 euro(in jur 650.000lei), pret pe care l-au platit cei care au achizitionat-o din tara, un pret exorbitant in comparatie cu cat se vinde ea in UK. Iar daca stii engleza,eu una te sfatuiesc sa citesti cartea in limba originala.

Eu sunt acum la mijlocul ei, nu stiu cat anume din toata informatia este adevarat sau nu, dar un singur lucru stiu ca aceasta carte a facut milioane de oameni sa citeasca mai mult, sa se documenteze si sa nu creada totul cu ochii inchisi. Aceasta carte asa cum a fost scrisa(dupa unii extraordinar de bine, dupa altii 'pathetic') face pe multi sa-si puna o multitudine de intrebari, sa se informeze si sa incerce sa realizeze ei,insisi, ce e adevarat si ce nu.

E mare lucru ce a facut Brown cu aceasta carte deschizand ochii multor oamenilor, trimitindu-i la Biblie(pe care multi din pacate nu o citesc) si la ideea ca aceasta carte nu a cazut din Cer, ci ca EA a fost scrisa de oameni(multi pretinzand ca de barbati, eliminand idea feminitatii sacre, femeia ea care concepe viata in pantecul sau si fara de care aceasta lume nu ar exista, femeia care a fost inlaturata si ponegrita milenii de-a rundul), de muritorii de rand mai mult sau mai putin subiectivi sau obiectivi, aceasta carte trimitite cititorii la istoria 'Istorie'si la istoria 'Artei' si la stiinta, trimitandu-ne la medicina si la omul Vitruvian al lui Da Vinci, apoi la simbolism, intelesul unor cuvinte care peste secole s-a deteriorat, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii pozitive, au astazi conotatii negative sau invers, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii negative, au astazi conotatii pozitive.

Eu una cum am spus nu am terminat inca cartea, dar stiu de acum ca e mult de citit si mult de aprofundat pentru a-mi da raspunsul la propriile-mi intrebari pe care mintea mea le proceseaza acum pentru mine, insami.

Cu cateva saptamani inainte de a achizitiona aceasta carte, urmarind, BBCworld, anumite programe, privind, confictele mondiale dintre diferite tari la diferite colturi indepartate ale lumii si problemele sociale mondiale, mi-am pus o simpla intrebare la care sper sa gasesc raspuns candva:

-----De ce majoritatea razboaielor si conflictelor si varsarea de sange suferinta anumitor natiuni in istoria trecuta si prezenta care se face sub ochii nostri au fost si sunt cauzate de puterea masculina, de barbati, care ei, insisi, prin natura lor umana, prin decizia lui DUMNEZEU, nu au fost inzestrati cu marele har de a concepe viata in pantecul lor?

Masculinitatea e cea care nu poate concepe viata in trupul ei in schimb o poate distruge? Cine da acest drept? Oare dorinta bunului Dumnezeu asta a fost, ca Masculinitatea sa conduca aceasta lume? Poate bunul Dumnezeu a incercat de milenii,dupa moartea si reinvierea lui Hristos sa transmita un alt mesaj!'-------Poate.. mesajul ca Barbatul si Femeia sunt egali si ca cea care concepe in pantecul sau VIATA, perpetuand Umanitatea este Femeia si nu Barbatul!si ca aceasta putere sublima este una pe care Masculinitatea nu o va avea niciodata!Cui a lasat Hristos cu adevarat responsabilitatea de a forma BISERICA si de a duce cauza Divina mai departe?Feminitatii Sacre sau Masculinitatii?---------Aceasta carte da un raspuns, pe care unii il considera defaimator la adresa Bisericii, si NU la adresa lui Hristos! si pe care altii il apreciaza si elogiaza.

Exista multe intrebari care asteapta raspunsuri in mintea umanitatii! Si poate raspunsul adevarat toti il vom afla la momentul stingerii vietii fiecaruia!
#47566 (raspuns la: #43267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'The Da Vinci Code' si ideea 'Feminitatii Sacre' - de a rose la: 08/05/2005 18:29:17
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Buna 'duda'

am dat peste anuntul tau si am citit si ceva din celelalte de pe site.
eu una nu stiu pretul acestei carti in tara, I am just now reading the book in English(eu am inceput sa citesc cartea in engleza deoarece sunt bilingva). pot sa-ti spun ca mi-a fost cumparata din Londra, am platit doar 6 lire sterline si 99 pence, ceea ce face aprox. 7 lire( intre 350.000-370.000 lei) si nu pretul de 18-19 euro(in jur 650.000lei), pret pe care l-au platit cei care au achizitionat-o din tara, un pret exorbitant in comparatie cu cat se vinde ea in UK. Iar daca stii engleza,eu una te sfatuiesc sa citesti cartea in limba originala.

Eu sunt acum la mijlocul ei, nu stiu cat anume din toata informatia este adevarat sau nu, dar un singur lucru stiu ca aceasta carte a facut milioane de oameni sa citeasca mai mult, sa se documenteze si sa nu creada totul cu ochii inchisi. Aceasta carte asa cum a fost scrisa(dupa unii extraordinar de bine, dupa altii 'pathetic') face pe multi sa-si puna o multitudine de intrebari, sa se informeze si sa incerce sa realizeze ei,insisi, ce e adevarat si ce nu.

E mare lucru ce a facut Brown cu aceasta carte deschizand ochii multor oamenilor, trimitindu-i la Biblie(pe care multi din pacate nu o citesc) si la ideea ca aceasta carte nu a cazut din Cer, ci ca EA a fost scrisa de oameni(multi pretinzand ca de barbati, eliminand idea feminitatii sacre, femeia ea care concepe viata in pantecul sau si fara de care aceasta lume nu ar exista, femeia care a fost inlaturata si ponegrita milenii de-a rundul), de muritorii de rand mai mult sau mai putin subiectivi sau obiectivi, aceasta carte trimitite cititorii la istoria 'Istorie'si la istoria 'Artei' si la stiinta, trimitandu-ne la medicina si la omul Vitruvian al lui Da Vinci, apoi la simbolism, intelesul unor cuvinte care peste secole s-a deteriorat, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii pozitive, au astazi conotatii negative sau invers, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii negative, au astazi conotatii pozitive.

Eu una cum am spus nu am terminat inca cartea, dar stiu de acum ca e mult de citit si mult de aprofundat pentru a-mi da raspunsul la propriile-mi intrebari pe care mintea mea le proceseaza acum pentru mine, insami.

Cu cateva saptamani inainte de a achizitiona aceasta carte, urmarind, BBCworld, anumite programe, privind, confictele mondiale dintre diferite tari la diferite colturi indepartate ale lumii si problemele sociale mondiale, mi-am pus o simpla intrebare la care sper sa gasesc raspuns candva:

-----De ce majoritatea razboaielor si conflictelor si varsarea de sange suferinta anumitor natiuni in istoria trecuta si prezenta care se face sub ochii nostri au fost si sunt cauzate de puterea masculina, de barbati, care ei, insisi, prin natura lor umana, prin decizia lui DUMNEZEU, nu au fost inzestrati cu marele har de a concepe viata in pantecul lor?

Masculinitatea e cea care nu poate concepe viata in trupul ei in schimb o poate distruge? Cine da acest drept? Oare dorinta bunului Dumnezeu asta a fost, ca Masculinitatea sa conduca aceasta lume? Poate bunul Dumnezeu a incercat de milenii,dupa moartea si reinvierea lui Hristos sa transmita un alt mesaj!'-------Poate.. mesajul ca Barbatul si Femeia sunt egali si ca cea care concepe in pantecul sau VIATA, perpetuand Umanitatea este Femeia si nu Barbatul!si ca aceasta putere sublima este una pe care Masculinitatea nu o va avea niciodata!Cui a lasat Hristos cu adevarat responsabilitatea de a forma BISERICA si de a duce cauza Divina mai departe?Feminitatii Sacre sau Masculinitatii?---------Aceasta carte da un raspuns, pe care unii il considera defaimator la adresa Bisericii, si NU la adresa lui Hristos! si pe care altii il apreciaza si elogiaza.

Exista multe intrebari care asteapta raspunsuri in mintea umanitatii! Si poate raspunsul adevarat toti il vom afla la momentul stingerii vietii fiecaruia!
registered letter for nick the prick - de Intruder la: 27/08/2005 08:15:45
(la: O cola, va rog. Dar sa fie rece.)
draga nick the prick,
afla despre mine ca sunt bine sanatos, vesnic tanar si ferice si snob pana-n maduva oaselor, ceea ce-ti doresc si tie...
ai avut mare dreptate- cel putin in cazul meu- mereu ma dau mare pe unde ma duc deoarece am niste complexe teribile ce nu-mi dau pace.
daca ai auzit, de un loc anume unde mai pot sa-mi dau aere te rog sa-mi spui si mie...nu vreau sa devin un sfant blazat, bun si amabil ce canta din lira si recita psalmi dar, imi doresc din inima sa ma perceapa lumea asa...vreau sa par mai grozav, mai frumos, mai inteligent, mai inalt, mai spatos, mai viguros, mai spiritual, mai intelectual, mai blond cu ochi albastri, mai simpatic, mai bun, mai sincer, mai nevinovat, mai moral si nu in ultimul rand (ce expresie tare!) mai perfect.
cu aceasta inchei, urandu-ti toate cele bune, multa sanatate si noroc in viata.

Intruder.

#68355 (raspuns la: #60659) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carmen - de Intruder la: 09/10/2005 11:30:29
(la: va masturbati?)
ia fi atent(a) acilea la baiatu'...intai spui:

imi cer scuze ca intreb asta... nu sunt obsedata de sex..., nu mai mult decat un om obisnuit.

dar, in ultima vreme mie mi se intampla, ma intreb daca si voi o faceti, si cat de des.

(...)
oameni buni, va masturbati ?

apoi, hodoronc, tronc te-apuca pudoarea dupa ce am recunoscut io citatul (hehe, al naibii Intruder asta!) si spui:

pasajul ala chiar e "belea" mare, totusi mi se pare penibil ca asa ceva sa fi fost publicat, cu atat mai mult sa fie si recunoscut.

maaaaaaaaai- maaaaai!!!!!!...tare mai miroase a kk!!!!...dracia dracului!
si io, care ma gandeam sa vin la-ntalnirea cu cafegiii numa' pentru tine!...mi-e rusine acu' de mor ca am recunoscut, Cassandra cre' ca sta ascunsa pe sub pat! ...:)))
Cassandra, sa ne fie rusine, oameni batrani si obsedati ce suntem!!!...
ce igzemplu dam noi pe forumu' asta???...aaaaa??!!!

Carmen, fiind intr-o "pozitiune pitoreasca si mizericordioasa", iti dedic urmatoarele ghiersuri:
''esti un crin plin de candoare, esti o fragila zambila
esti o roza parfumata
esti o tanara lalea!
un poet nebun si tandru te adora, ah! copila!
de-a lui pozitiune turmentata fie-ti mila
te iubesc la nemurire, si-ti dedic lira mea!
........al tau pentru eternitate si per toujours."
Intruder.





#77614 (raspuns la: #77417) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'...Sa va spun ca in Anglia c - de Mihai B la: 31/10/2005 10:21:56
(la: Romania ...ascensiune si declin)
'...Sa va spun ca in Anglia cu 10 lire mananci bine o saptamana...'

Cum sa faci o omleta romaneasca?
Furi doua oua.
(Preluat din 'Gindul' online).

Daca mai vinezi si vreo lebada sau porumbei, plus buzunaritul altora...da, acum vad si eu cum poti sa maninci bine o saptamina cu 10 lire ai tai.

Dragul meu student, oamenii care muncesc cinstit si greu in Occident stiu foarte bine ca 10 lire/ 15 euro nu te tin mai mult de o zi pe pesoana-Eu pesonal cheltuiesc mai mult pe zi.

Nu de alta dar cei care inca nu au fost in Anglia te-ar crede si plecind acolo ar avea un soc.
Marea Britania are unele din cele mai ridicate preturi la mincare din Europa.
nu sunt suparat, dar as vrea - de Intruder la: 04/11/2005 21:38:13
(la: Întâlnirea cafegiilor - pe 26 noiembrie 2005)
nu sunt suparat, dar as vrea sa va duelatzi pentru mine...si io s-arunc cu flori pe invingator si sa-l pup pe fruntea lata...si sa-i dedic lira mea...:D
























#84861 (raspuns la: #84849) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
banc de luni dupa-masa - de Shtevia la: 23/01/2006 16:51:37
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
Un englez, un irlandez si un scotian joaca golf
impreuna cu nevestele.
Cind sotia englezului se suie pe o movila de unde trebuia sa loveasca mingea, vintul ii ridica fusta si o lasa in fundul gol.
- Doamne Dumnezeule, dar unde iti sint chilotii ? intreaba englezul.
- Nu am avut suficienti bani ca sa imi cumpar,raspunde nevasta.Jenat, acesta scoate 50 lire si o roaga sa-si cumpere degraba o pereche de chiloti.
Vine rindul nevestei irlandezului sa loveasca mingea de pe o movila. Bate vintul, ii ridica fusta,hop,nici asta nu avea chiloti! Sotul sau o intreaba:
- De ce nu ai chiloti pe tine?
- Nu mi-am putut permite cu banii pe care mi-i dai de cheltuiala, ii raspunde sotia.
Tipul scoate 25 de lire din portofel si o trimite sa-si cumpere o pereche de chiloti. Scena se repeta identic cu sotia scotianului. Nici
ea nu avea chiloti. La care scotianul scoate un pieptene din buzunar si zice:
- Pentru Dumnezeu, du-te si aranjeaza-te un pic!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...