lista lui schindler

sunt fan "Lista lui Schindler"...este un film facut foarte bine, cu simboluri putine,dar bine organizate si bine puse la punct.prima data cand l-am vazut m-a facut sa plang, desi eu in viata mea n-am plans la filme...este absolut superb, si din pacate e facut dupa fapte reale.il recomand tuturor!

"Lista lui Schindler", de Thomas Keneally - prin primii ani de facultate. Prima carte (pentru mine) despre un om in carne si oase, cu defecte si calitati, vulnerabil si totodata invingator. A mintit, a inselat, a mituit - pentru a salva vieti. Prima poveste care m-a oprit sa judec in pripa zicala "scopul scuza mijloacele".

a carui vizionare o aman de mult timp.

Lista lui Schindler - Steven Spilberg
Oscar Schindler merita toata admiratia noastra.

in primul rand vreau sa va spun ca nu am vazut filmul. dar nu cred ca instiga la antisemitism la fel cum Lista lui Schindler de exemplu nu m-a facut sa ii urasc pe nemti. protestele comunitatii evreiesti fata de acest film sunt nejustificate atata vreme cat el nu face decat sa prezinte un fapt real (nu???); daca aplicam ceea ce comunitatile evreiesti spun despre acest film inseamna ca orice film care prezinta un fapt de violenta a unei natiuni importiva alteia ar trebui interzis deoarece instiga la violenta. orice film in care sunt prezentate suferintele poporului evreu cauzate de crestini ar trebui interzise deoarece instiga la violenta everilor impotriva crestinilor. inteleg ca antisemitismul este o problema inca, dar cred ca tocmai astfel de atitudini exagerate fac ca aceasta problema sa fie uneori tratata cu superficialitate chiar si de cei care se considera toleranti.
in concluzie: nu cred ca filmul instiga la antisemitism atata vreme cat prezinta (e adevarat, mai violent dact ar trebui) un fapt acceptat de miliarde de oameni ca adevarat. si inca ceva: nu are cum instiga la antisemitism din moment ce adevaratii crestini nu ii considera vinovati pe evrei de moartea mantuitorului lor; daca El nu ar fi murit asa cum a facut-o, crestinimsul nu ar mai fi existat. evreii nu au fost decat instrumentul, iar patimile lui isus doar inceputul suferintelor suferite de crestini la inceputuri. ar trebui acum sa interzicem si Qvo vadis?

My Fair Lady

La Mélodie du bonheur (Sunetul muzicii)

Le Parrain(Nasul)-Francis Ford Coppola

Vol au-dessus d'un nid de coucou (Zbor deasupra unui cuib de cuci) realizat de Milos Forman

Amadeus-Milos Forman


Kramer contre Kramer réalisé par Robert Benton

Gandhi réalisé par Richard Attenborough

Out of Africa réalisé par Sydney Pollack

Le Dernier Empereur (Ultimul Imparat) réalisé par Bernardo Bertolucci

Impitoyable(Unforgivensau Necrutatorul) réalisé par Clint Eastwood

La Liste de Schindler réalisé par Steven Spielberg

Forrest Gump réalisé par Robert Zemeckis

American Beauty réalisé par Sam Mendes

Gladiator réalisé par Ridley Scott

Forest Gump

Adaug la lista mea cam 80% din lista lui Cassandra, si lista ta cu 2 exceptii:Lista lui Schindler(nu l-am vazut) si Gladiatorul.
--------------------------------------------------
My formula for living is quite simple. I get up in the morning and I go to bed at night. In between, I occupy myself as best I can.
Cary Grant

Filme care mi-au placut in mod deosebit...? Sunt atat de multe...si totusi, sa incerc o enumerare (desi nu cred ca e limitativa):
Fight Club, Forrest Gump, Nascuti asasini, Cercul poetilor disparuti, Mar adentro, Totul despre mama mea (in general, imi plac filmele lui Almodovar, dar asta cel mai mult!!!), Amelie, Pulp Fiction, Casino, Piciorul meu stang, Thelma si Louise, Pacientul englez, Buffalo 66, in numele tatalui,...
Am pastrat la final, filmele care imi sunt totusi, cele mai dragi-Vanatorul de cerbi (The deer hunter), Plutonul (Platoon), La hotarul dintre viata si moarte (The thin red line), Good morning, Vietnam!, M.A.S.H, Lista lui Schindler, Elicopter la pamant! si Underground.

"Before Sunset" si "Lista lui Schindler" sunt filmele care imi vin minte... Acum ceva timp as fi spus si "Saw", pentru ca mi-a placut prima parte, insa m-am razgandit dupa ce am vazut continuarea. Bupici!

1.ARTEMISS cu variantele ATEMISA,ARTEMISA^,ARTEMISA pe alte site-uri
2.Varsator si dragon si chiparos si vidra si papucul doamnei.

3.Cainele si fratii manelisti :D
4.Primavara ca ma simt (mai) tanara, toamna ca ma face sa fiu melancolica si ca imi ofera ploi numai bune de descris in versuri, vara ca ma duceam la bunici si stateam in livezi,printre miresme, iarna ca e Craciunul.
5.Perele si caisele,de preferat sa fie aurii sau usor portocalii.
Trandafirii albi sau portocalii cu galben (existau in gradina bunicii si miroseau dumnezeiesc)
6.Bacovia,Drumes, Grecea, Sidney Sheldon, Madalina Buhus care e colega cu mine, iar din Cafenea Cri Cri e sfanta si nu numai ea, da' nu-mi amintesc eu acum :(
7.Hugh Grant, Sandra Bullock, Tarja Turunen (Nightwish), Cristi Minculescu, Salvador Dali, Brancusi ("Fluturii")
8.Lista lui Schindler, Save the last dance, Dirty dancing
9.Invitatie la vals, Talida-Grecea
10.Bacovia-Noapte de decevre, poeziile de dragoste ale lui Cosbuc

10(?).Formele cu fond
11.Planeta maimutelor
12.Vreau ca momentele mele de varf sa devina exemple ale admiratiei pe care ar trebui sa o am pentru mine. Nu-mi trebuie idoli din afara persoanei mele, am eu destule personalitati, trebuie sa fie una buna! :D
13.Din carti, Scarlett O'Hara. Din filme,Seinfeld. Din desene animate, sunt in dilema intre Tom si Jerry.

14.Deocamdata iubesc directia Germania, peste cateva luni voi iubi directia Constanta.
15.Visez cu ochii deschisi, traiesc avand ochii inchisi, rad pana mi se taie respiratia, incerc sa ma las de fumat, port ochelari care ma fac sa par mai desteapta (dar acesta e singurul efect), ma scurg intre zilele fericite si cele deprimante, aud culori si vad sunete.In rest, sunt normala! :D
16.Ce culoare vrea mushchiu' ei! :P
17. Mult-ul. (-Cat ma iubesti? -Mult!)

18.Mitul Ariadnei - as avea si eu nevoie de ajutor sa gasesc caile bune, ca pe cele rele le nimeresc si singura.
19.Trestia, ca plange ca si mine:degeaba!
20.Ca acum, dar cu ochi negri.Si as prefera sa nu ma fi nascut aici, dar nu e treaba urgenta.

21.Foc:ard de nerabdare sa traiesc!
22.Daca eram barbat poate o alegeam pe Margareta, dar asa.....aleg si eu ce pot:catelusul de plus
23.Declaratie de dragoste de la un manelist pentru iubita lui:

24.Visez sa pot visa nestingherita.Cel mai groaznic dintre cosmarurile mele este ca am cosmaruri.Mi-e frica sa nu mor inecata,desi stiu sa inot.
25.Cred ca l-am gasit deja.La cerere in mod expres,pun poza cu el.
26.Sunt prea multi.
27.Cele pe care le am si eu.
28.Antichitate:in nici un caz nu ma vad ca fiind femeie.
Evul mediu: Jeanne D'Arc
Perioada interbelica: orice roman.
29.Dimineata ca mi s-a zis ca arat amuzant cand ma trezesc.Pranzul pentru ca sunt gurmanda.Dupa-amiaza pentru ca vad natura cum se odihneste.Seara ca pot iesi cu prietenii.Noaptea doar cand e vorba de chefuri sau plimbari sub clar de luna, de preferat pe malul marii.
30.Muntele,pentru ca stau la mare si pentru ca e liniste.
31.Nightwish:Sleeping sun si cateodata Thalia-No me ensenaste

32.Depinde de temperatura, dar in nici un caz nu ma pot compara cu un banal geam de la baie!
33.Plasma,evident!
34."Fata verdeeeee cu paaarul padureeee..." K1

Nota: La punctul 23 o sa completez mai tarziu ca n-am gasit-o pe Y! messenger.

Da,
... si pot spune ca in final m-a surprins, in mod placut, ca si Lista lui Schindler...

am vazut, scrie despre carte in Liternet si e despre lagarele de concentrare.
la fel ca in Lista lui Schindler (nu Schimmler, am gresit) unde am vazut o scena cum intr-o gara, o femeie a fost nevoita sa renunte la unul din copii.

spuneam mai sus ca daca e un lucru bun in tarasenia asta, atunci e acela ca s-au sesizat unii clerici si ca poate acuma vor schimba ceva in legatura cu practicile exorcizarii. Si cu alte lucruri care se-ntampla sau sunt interzise in manastiri. Ca pana la urma si acolo tot oameni sunt, care trebuie cumva angrenati in evolutia spre mai bine, spre democratic si spre acceptarea unor lucruri profund umane.

'Nu n-ai vazut niciunul despre razboi si Holocaust?'

am vazut Lista lui Schindler. Un film tulburator despre sacrificiu, despre solidaritate si despre credinta ca raul va fi invins.
Maniera in care construiesti un film e esentiala. Daca vrei doar sa prezinti raul si atrocitatea, faci un film asa cum a facut Mungiu.

'Arta, emotia ei, nu inseamna doar senin sau lapte si miere.'

De acord, nu doar senin. Dar inseamna si senin. Sau da, fereastra deschisa. Unde a fost fereastra in filmul lui Mungiu? Toate caile-s blocate, toate orizonturile inchise. Si ramane moartea, triumfatoare si hada.

Lista lui Popovici

Asa cum se stie, din vara-toamna anului 1941, evreii
din Romania – de regula cei din Basarabia si Bucovina
– au inceput sa fie deportati in Transnistria.
Initial, ordinul maresalului Ion Antonescu a fost ca
toti evreii din Bucovina sa fie deportati "in decurs
de zece zile”. Toata activitatea economica si
comerciala din regiune a colapsat. La sfarsitul anului
1941, de pilda, mai functionau in Cernauti doar 510
ateliere din 4.373 existente. Primar al orasului in
perioada 1941-1942, Traian Popovici (considerat astazi
“un Schindler roman") a facut demersuri insistente pe
langa autoritatile romane si germane ca evreii
“necesari din punct de vedere al utilitatii publice”
(mai ales meseriasii dar si “intelectualii si oamenii
de arta, specialistii din toate ramurile industriei,
medicii, inginerii, precum si cei din sistemul
judiciar”) sa fie scutiti de la deportare. S-au facut
trieri, s-au completat liste, s-au impartit
autorizatii (inclusiv asa -numitele “autorizatii
Popovici”), astfel ca au fost salvati de la deportare
(unii doar temporar) circa 20.000 de evrei “importantii
pentru economie” din cei 50.000 de evrei ai orasului.
Din aceasta cauza, Traian Popovici a fost numit
“jidovitul”, iar in mai 1942 a fost destituit.
Spovedania semnata de Traian Popovici a fost publicata
de curand, cu sprijinul Fundatiei Willhelm Filderman
(editie ingrijita de Th. Wexler), intr-un mic volum
bilingv (in romaneste si engleza) de 98 de pagini. Din pacate, volumul este neglijent editat. Nicaieri, nici
macar in minuscula prefata semnata de Razvan
Theodorescu, nu se precizeaza in ce an si in ce imprejurari a scris Popovici aceasta “spovedanie”.
Faptul nu este de mirare; nici cartea publicata acum
nu contine elementele minimale de identificare (fara an, fara loc, fara editura), continand in schimb multe
greseli (de pilda, in loc de cuvantul “munca” e scris
mereu “muzica”, astfel ca “munca fortata” devine
grotesc “muzica fortata”, cf. pp. 22, 23, 44 etc.).
A fost o epoca i n care o “autorizatie Popovici” salva
de la deportare si adesea de la moarte un om. “Cine
ucide un singur om – se spune in Talmud –, ucide intreaga lume. Cine salveaza un singur om, salveaza
intreaga lume”. Daca pe buna dreptate nu ii uitam pe
cei vinovati de persecutii, deportari si crime, cu
atat mai mult nu trebuie uitati oameni ca Traian
Popovici, figuri luminoase in istoria romanilor. Dupa
razboi, in Israel i-au fost recunoscute meritele si
curajul, fiind inclus in galeria celor distinsi cu
titlul “Drepti ai popoarelor”. La Memorialul
Holocaustului (Yad Vashem) din Ierusalim este un pom
sadit in memoria si onoarea romanului Traian Popovici.

Din Romania 40 de oameni au primit aceasta distinctie.
Ultima a fost inmanata in 1993 Regelui Mihai, pentru
Regina-mama Elena. Nu cred ca acesta este numarul real
al romanilor care – fara sa fi beneficiat de vreo rasplata – au salvat evrei de la moarte. In alte tari
numarul lor este mult mai mare: de pilda 68 in
Austria, 93 in Belgia, 135 in Italia, 145 in Ungaria,
148 in Lituania, 240 in Germania, 670 in Franta, 2.972
in Polonia, 3.265 in Olanda. Cred ca, pur si simplu,
autoritatile romane nu s-au sinchisit de aceasta
problema. Probabil insa ca nu e vorba numai de
neglijenta, ci si de o strategie. A avea multi romani
care i-au salvat pe evrei de la moarte, inseamna
implicit a admite ca evreii din Romania trebuiau sa fie
salvati, cu alte cuvinte, ca erau in pericol de
moarte. Si, daca-i elogiezi pe salvatori, trebuie
sa-i acuzi pe calai
(Revista Asymetria)

Am citit lista laureatilor pentru ultimii 40 de ani si cred ca am un posibil raspuns: multi dintre recipienti si-au riscat pozitia sociala si adesea viata pentru sustinerea ideilor lor, cel putin in aparenta.
Se poate sa fi fost cazul si pentru actualul Papa, poate-n tinerete, nu stiu...cat despre atentatul nereusit din anii '80, well ...
Oricum, sunt de acord ca Papa ar fi fost un candidat bun, dar mi se pare-ok alegerea facuta anul asta.

Madama Bovary nu e pe lista? :)

Marie Curie este singura personalitate din domeniul stiinei care a cistigat Premiul Nobel de doua ori (1903-in fizica, 1911-in chimie).
A descoperit o serie de elemente radioactive (Poloniu, Radium,Thorium etc.)
A revolutionat gindirea despre radioactivitate si a pus la punct modul de utilizare a acesteia in domenil medical-in forma in care se utilizeaza si azi-Radiografia. De asemenea a fost prima care a utilizat metodele radioactive pentru studii medicale in domeniul regresiei tumorale.

Dorothy Crowfoot Hodgkin
A primit premiul Nobel pentru chimie in 1964 pentru identificarea structrii tridimensionale a unor biomolecule fundamentale, utilizind metode fizice de cristalografie si radiografie cu raze X. Ei i se datoreaza descrierea structurii tridimensionale si cristaline a pepsinei (enzima din sucul gastric care contribuie la digestia proteinelor)-prima proteina descrisa ca cristal(1934). Tot ea a descris pt. prima data structura cristalina si tridimensinala a vitaminei B12, a peniciline, a insulinei si altor biomolecule.

Si lista ar putea continua...

din cite stiu eu e o lista cu cei care trebuie sa dea spaga.

Se pare ca nici eu nu sint pe lista.
Cit despre lista de valori: fostii mei colegi si prieteni sint "de jos si pina sus"( chiar sus de tot) daca intzelegi asta si nici unul nu s-a plins.

Totzi isi traiesc viatza cu demnitate.
Am zis eu ca am ceva cu cineva? Facutul " de bine" trebuie inceput de linga noi. Incolo. Vom vedea viatza altfel si-i vom judeca altfel pe ceilaltzi.

sb

PS poate ca am fost mai aspru; nu a fost insa rau intentzionat.


Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

Nu ai prea inteles multe din "demersul meu"!! Iar daca citeai mai mult din ce am scris pe aici,iti dadeai seama ca "nici faptul ca numai buba mea ma doare" nu e prea aproape de adevar!
Cat despre sprijinul "armatei",era un citat din presa romana care este ceva mai documentata decat noi!
Desigur ca putem vedea ca armata romana nu a sustinut nici pe legionari,nici pe Antonescu!1Si putem baga si "capul in tarana ca strutul" si sa spunem ca nici Antonescu,nici legionarii,nici Carol sau Mihai nu au fost sprijiniti de popor!,iar armata romana si conducerea ei au avut din totdeauna o "pozitie neutra"!!!Sunt facuti din "teflon" si astfel "nimic nu ramane patat!!
Cat despre ce cred eu la titlul "A fost holocaust in Romania?,m-am mai exprimat ca nu am destule date si ca exista tone de documente care vor fi cercetate!Si ca astept rezultatele comisiei,care vor fi date publicitatii abia in 2005.Pana atunci,ma simt cel mai aproape de "teza" relatata in urmatorul articol din ObservatorCultural:
==============
**************
A fost holocaust in Romania?


Pentru inceput, permiteti-mi sa-mi plec cu respect fruntea in fata memoriei acelor mii de romani care, prin curaj si credinta crestina, au salvat in anii celui de al doilea razboi mondial circa 400.000 de evrei.
Printre acesti romani ii citez pe Regina-mama Elena, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane: mitropolitii Balan si Tit Simedria, militari de diverse ranguri: generalii Dumitru Popescu, Corneliu Dragalina, Vasile Ionescu-Negru, Orezeanu, colonelul Borcescu, capitanul Ion Popescu sau simplul plutonier Prisacaru, functionari superiori ai statului ca prof. Dumitru Lupu, presedintele Curtii de Casatie a Romaniei, C. Paunescu si I. Vladescu, directori la Caile Ferate Romane. Un caz aparte este al prof. Augustin Caliani, care nu numai ca a salvat vieti omenesti, dar prin curaj si credinta a determinat crearea unui sistem educational paralel de invatamint de toate gradele, care, chiar daca nu a fost recunoscut de stat, a creat o generatie de intelectuali evrei care dupa razboi si-au adus contributia la civilizatia si cultura romana.

Printre salvatori s-au gasit ilustrii medici prof. dr. Nicolae Lupu, prof. dr. Bazil Teodorescu, prof. dr. Dan Teodorescu, dr. Horea Slobozeanu, care au respectat juramintul lui Hipocrat. Nici unul dintre ei nu a actionat din interese materiale.
La Casa NATO a fost omagiat, pe 27 iunie a.c., primarul Cernautiului, Traian Popovici. Sintem obisnuiti cu numele germanului Schindler, cu listele sale de evrei salvati de la moarte. Ei bine, romanii se pot mindri ca fostul primar al Cernautiului din anul 1941 a salvat 20.000 de evrei. Cu tot respectul pe care i-l port omului Schindler, Traian Popovici il eclipseaza prin faptele sale.
Neindoielnic, acei romani care prin curaj si credinta crestina au ridicat notiunea de umanism la cote necunoscute nu au putut impiedica evenimentele dramatice prin care a trecut evreimea din Romania.
La intrebarea daca in Romania a fost sau nu holocaust nu se poate raspunde decit lamurind, in prealabil, doua probleme esentiale.

Ce se intelege prin notiunea de holocaust? Negationistii – si nu numai ei – sint dispusi sa caute raspunsul intr-un dictionar lingvistic, unde vor gasi explicatia ca holocaust inseamna ardere completa, respectiv distrugere totala.
Un alt raspuns posibil este acela de a intelege prin holocaust totalitatea masurilor cu caracter administrativ urmate de exterminarea unui numar mare de membri ai unor comunitati umane pe principii etnice, religioase sau rasiale.
Pornind de la raspunsul dat anterior, este posibil si un al treilea raspuns pentru a caracteriza o anumita perioada istorica in care s-au practicat violente si distrugerea in masa a unor colectivitati umane. A existat un holocaust al armenilor pe principii etnice si religioase, practicat de turcii musulmani imediat dupa primul razboi mondial, a existat un holocaust al evreilor, practicat pe principii etnice si religioase de nazisti si aliatii acestora, a existat un holocaust impotriva nationalitatilor din fosta Iugoslavie, practicat de Slobodan Milosevici. Neindoielnic ca, pentru a marca victima, este nevoie ca ea sa fie indicata: holocaustul armenilor, al evreilor sau al kosovarilor. Desigur ca fiecare dintre aceste holocausturi are particularitatile sale si ale epocii in care a fost savirsit. De asemenea, fiecare colectivitate umana impotriva careia s-a aplicat un set de masuri discriminatorii, urmate de un genocid, se considera detinatoarea monopolului suferintei. Numai cunoasterea colectivitatii asupra careia s-a produs holocaustul, a numarului de victime si a epocii istorice in care s-a produs poate conferi caracterul de unicitate actiunilor de distrugere colectiva a comunitatii respective.

Recent, Fundatia „Dr. W. Filderman“ a editat, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, memoriile doctorului Traian Popovici, intitulate Spovedania1.
La Cernauti au trait, in 1940, circa 50.000 de evrei, dintre care 20.000 au fost salvati de Traian Popovici. Alti 30.000 au fost ucisi in primele zile ale pogromului sau au luat drumul deportarilor in Transnistria, unde cei mai multi au murit prin infometare sau din pricina bolilor care i-au macinat. Transnistria nu a fost un lagar cu camere de gazare, dar a fost un lagar de nimicire.
Majoritatea evreilor deportati de la Cernauti s-au imbolnavit de tifos exantematic sau tuberculoza galopanta, iar infometarea a fost mijlocul de a-i ucide pe evrei. Sint obligat sa citez citeva din marturiile lui Traian Popovici: „Populatia sortita deportarii era mai intii adunata in grupe de cite 2000 si apoi, prin noroi si mocirla, impinsa spre rampele de incarcare din gara principala. Aici, inghesuita in vagoane, cite 40-50 de vagoane sub paza militara, iar trenul, sub comanda unui ofiter, se punea in miscare spre Nistru, spre punctele de concentrare Atachi si Marculesti, de unde peste riu erau trecuti in imparatia infernului…“.

Un alt citat: „Tragicul lor destin a apropiat in suferinta, si peste mileniu, ducerea lor in robia babiloniana si in iadul de foame-boala si moarte al Transnistriei sau Ucrainei de peste Bug. Mortii erau coboriti din trenuri in gari si abandonati de serviciile de caritate locale“.
Alt citat: „La un singur transport, din 60 de sugari, a supravietuit unul singur. Obositi, poticniti, erau abandonati in stare muribunda pe marginea drumurilor, lasati destinului lor tragic, prada ciinilor si vulturilor…“.
Si un ultim citat: „Mortalitatea a crescut de la 50-70%, ajungind chiar la 85% in comuna Bersad (jud. Balta), unde deportatii au fost tinuti in loc deschis sub cerul liber, ca vitele, pina la 20 decembrie. Nu aveau alt scop «uman» decit stingerea lor“.
Pina aici am citat unele relatari din Spovedania lui Traian Popovici, fost primar al Cernautiului, descendent al unei familii de popi crestin ortodocsi, salvator a 20.000 de evrei din Cernauti, martor ocular, care si-a scris memoriile in anul 1941. Au pierit la Cernauti 60% din numarul locuitorilor evrei. Putem afirma oare ca, cel putin la Cernauti, in exemplul ales, nu a fost holocaust?

Si lucrurile se vor repeta dupa acelasi tipic la Chisinau sau in alte locuri. Timpul nu-mi permite sa citez din raportul comisiei de ancheta a celor intimplate la Chisinau, comisie condusa de generalul de corp de armata Niculescu si care si-a prezentat raportul in decembrie 19412. Sint convins ca dumneavoastra cunoasteti bine acest document, existent in arhivele militare.
Am citat evenimente dramatice intimplate la Cernauti si Chisinau pentru ca sintem obligati, ca istorici, sa ne punem o intrebare inainte de a ne pronunta asupra existentei sau neexistentei holocaustului, si anume daca Basarabia si Bucovina de Nord au fost parte componenta a Romaniei interbelice pina la ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940 si, apoi, intre 22 iunie 1941 si 23 august 1944, cind teritoriile au fost eliberate de armata romana. Neindoielnic, eliberarea nu a adus instaurarea unei administratii civile. Desigur, aceasta problema a administratiei militare si nu a celei civile este un capitol aparte si nu are legatura cu holocaustul, dar v-as propune, ca istorici, sa dezbateti in viitor si aceasta tema. Dezbatere istorica, si nu politica. Este nevoie de adevar.
Pentru mine – si cred ca si pentru dumneavoastra – administratia romaneasca a Basarabiei si Bucovinei, civila sau militara, puncteaza apartenenta Basarabiei si Bucovinei la Romania, indiferent de prevederile pactului Ribbentrop-Molotov si de vitregia geopolitica postbelica, prelungita pina azi.
De aici o prima concluzie: nu se pot desparti evenimentele dramatice din Basarabia si Bucovina de Nord de cele din vechiul Regat. Comportarea fata de o comunitate etnica nu se poate desparti in functie de regiunea geografica a tarii. Din punct de vedere istoric, Romania a fost si este un stat national unitar si nu se poate desparti intensitatea masurilor punitive dintr-una sau alta din regiunile tarii.

Desigur, situatia nu este identica in Ardealul de Nord, care, din 30 august 1940 si pina la sfirsitul razboiului, a fost sub administratia statului maghiar, care poarta intreaga responsabilitate pentru practicarea holocaustului in aceste regiuni.
In ce priveste populatia evreiasca din teritoriile de est ale Romaniei, distrusa in buna parte prin pogromuri, infometare, imbolnavire, m-am oprit asupra unei cifre, dedusa din documente: 200.000 de suflete. Calculul ii apartine distinsului si respectatului acad. Florin Constantiniu, in al domniei-sale volum O istorie sincera a poporului roman3. Este adevarat ca in calculul dlui academician Constantiniu sint cuprinse si victimele holocaustului, respectiv ale genocidului din Transnistria, inclusiv populatia autohtona evreiasca din aceasta regiune. Sint obligat sa fac propria mea observatie ca teritoriile din Transnistria erau tot in administratie romaneasca, guvernator fiind Alexianu.

La cei 200.000 de evrei disparuti in teritoriile din est, trebuie adaugati cei 10 pina la 16.000 de evrei ucisi in pogromul de la Iasi. Cifra de 16.000 de victime evreiesti este pentru prima oara semnalata de Radu Leca si de curind demonstrata de istoricul israelian Jean Ancel, incluzind cele 124 de victime ale pogromului legionar din Bucuresti, cele 50 de victime ale pogromului de la Dorohoi si cele 20 de victime ale pogromului de la Galati. Caci la Galati a fost un pogrom in ziua de 30 iunie 1941, conform documentelor prezentate de colonelul Borcescu, fost sef al serviciilor informative ale armatei, dar si marturisirilor ambasadorului din acea vreme al Frantei la Bucuresti, Jacques Truelle. De acest pogrom nu s-a ocupat nimeni in Romania ultimilor 50 de ani. Lipsa de documente sau cosmetizare?
In aceeasi perioada, 300-500 de evrei au fost ucisi in actiuni individuale, in special prin aruncare din tren.
Insumate, cifrele pe care vi le-am prezentat conduc la circa 213.000 de evrei ucisi sub diverse forme in vechiul Regat, Transilvania de Sud si teritoriile din est aflate sub jurisdictia guvernului Antonescu.
Fie ca denumim actiunea de exterminare genocid, holocaust sau utilizind termenul ebraic soah, de ea se fac responsabile organele abilitate ale statului din perioada anilor 1940-1944 si acopera un spatiu istoric cuprins intre 1 iulie 1940 (data pogromului de la Dorohoi) si 23 august 1944. Controversa asupra denumirii acestui spatiu istoric nu face decit sa alimenteze, de fapt, controversa negationismului de orice natura cu realitatea istorica.

Autoritatile supreme ale statului din acea perioada istorica au recunoscut, in fond, ca au ordonat exterminarea populatiei evreiesti. Ne referim aici la scrisoarea lui Wilhelm Filderman din 11 octombrie 1941, in care facea un apel disperat la conducatorul statului privind conditiile de exterminare in ghetoul de la Chisinau, si la raspunsul lui Ion Antonescu din 19 octombrie 1941, ambele scrisori primind comentariul ambasadorului francez Jacques Truelle. Antonescu justifica executiile, urmate de deportarile care au generat moartea a 200.000 de evrei, prin asa-zise acte dusmanoase ale evreilor fata de armata romana. Fara a intra in amanuntele acestor acuzatii, daca ele aveau un singur gram de adevar, cei care au actionat impotriva armatei romane fie trebuiau tratati ca prizonieri de razboi, daca purtau uniforme militare, fie trebuiau judecati de tribunalele militare, daca erau civili. Sint nevoit sa-l citez din nou pe distinsul domn academician Constantiniu, care demonstreaza ca, din cele 10.566 de persoane arestate in anii guvernarii Antonescu, 2567 provin din nordul Bucovinei. Daca au existat 200.000 de colaboratori evrei ai armatei sovietice, trebuiau inculpate 200.000 de persoane de etnie evreiasca spre a fi judecate de Curtile Martiale si condamnate, inclusiv la moarte, si nu ucise prin exterminare sub diverse forme.
Fara a intra in amanunte privindu-i pe colaborationistii de origine romaneasca din Basarabia si Bucovina, pentru ca acestia au fost cu zecile de mii, sintem nevoiti sa-l citam pe Ion Antonescu judecind lucid cazul lor: „Cind am venit acolo, ne-am gasit in fata unor reclamatii fara sfirsit, in care se arata ca peste 40.000 de ticalosi din aceasta provincie seste vorba de Basarabia – n.n.t se facusera, in timpul ocupatiei rusesti, mai rusi decit rusii, persecutind populatia romaneasca. Populatia romaneasca cerea pedepsirea lor. Am fost in fata acestei probleme si daca pedeapsa era capitala, mai cream inca 50.000 sau 100.000 de nenorociri. Si atunci am aplicat clementa, ca si in cazul legionarilor“. Am citat din Jurnalul Consiliului de Ministri din 16 noiembrie 1943.

Nu pot sa nu fiu de acord cu dr. Filderman care spunea: „In nici o tara dominata de nazisti n-a supravietuit o asa mare proportie a populatiei evreiesti“. Cauzele acestei supravietuiri sint omenia romaneasca si morala crestina a romanilor, care au impiedicat infaptuirea unui holocaust total, inclusiv deportarea evreilor din vechiul Regat spre lagarele de exterminare din Polonia.
Va invit sa ne aplecam pentru o clipa asupra raportului sefului Politiei de siguranta si al serviciului de siguranta german, Rientelen, catre superiorul sau Luther, document ce poarta data de 26 iulie 1942 si in care se specifica, in conformitate cu intelegerea dintre delegatul lui Eichman in Romania, Gustav Richter, si Mihai Antonescu, ca, incepind cu 10 septembrie 1942, evreii din Romania urmau „sa fie transportati succesiv in districtul Lublin, unde cei apti de munca sa fie utilizati, iar restul supusi tratamentului special“. Se intelege, sper, traducerea notiunii „tratament special“.
Singurul lucru care a ramas neperfectat a fost semnarea programului de deportare a 1000 de evrei zilnic pe traseul Bucuresti-Adjud-Suceava-Cernauti-Lublin. Timp de noua luni de zile, conducerea Cailor Ferate Romane a tergiversat parafarea unui plan concret de deportare spre Polonia. Erau antrenati in aceasta actiune unii dintre cei citati anterior, si anume generalul Orezeanu, subdirectorul general C. Paunescu, directorul regionalei Timisoara, Ion Vladescu, si inginerul evreu Kinsbruner, un apropiat al lui C. Paunescu.

Cind scriu aceste rinduri am in fata marturisirea scrisa a ing. Vladescu, datata septembrie 1974. Aceasta marturisire descrie actiunea de salvare a evreilor intreprinsa de cei trei conducatori ai Cailor Ferate Romane spre a impiedica deportarea evreilor in Polonia. Initial am vrut sa o citez integral, insa timpul nu-mi permite. Stau la dispozitie cu documente. Multumesc in orice caz revistei Magazin istoric si regretatului Cristian Popisteanu pentru publicarea acestor documente inca din septembrie 1974.
Timp de sapte luni, conducerea CFR a sabotat planul de deportare. Este adevarat ca, in mai 1943, Guvernul Romaniei renunta la plan, dupa batalia de la Stalingrad. In cele sapte luni urmau sa fie deportati in Polonia 210.000 de evrei regateni. Ei nu au pierit datorita umanismului conducerii Cailor Ferate. Ea dovedeste opozitia romanilor la holocaust, dar nu inexistenta acestuia.
La intrebarea daca a fost holocaust in Romania, raspunsul este DA. Dar proportia mortilor nu a atins cote supra-aberante, datorita umanismului romanesc si moralei crestine a unui numar mare de romani.

Referat sustinut la sesiunea de comunicari Holocaustul si implicatiile lui in Romania, organizat de Academia Romana si Ministerul Culturii si Cultelor in ziua de 28 iunie 2002.

________
1. Traian Popovici, Spovedania, Editura Fundatia W. Filderman, Bucuresti, 2002.
2. Martiriul Evreilor din Romania, Editura Hasefer, Bucuresti, 1991.
3. Acad. Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 2002.

=============================
P.S.Nu pretind sa "fiu multumit","ochi pentru ochi" nu ma intereseaza si nici ce a spus sau nu a spus Moise nu ma pasioneaza!
anita47

O lista asemanatoare publica si USA:

http://travel.state.gov/travel_warnings.html#r

Exista liste cu adresele românilor stabiliti in Europa, liste care se vând.
Aceste liste dau informatii precise despre situatia, serviciul, familia si alte amanunte despre "fraier" care va fi contactat.

Tendinta de a abuza si profita de altii, doar pentru ca sunt români,
ce calificare putem da?