comentarii

literatura si viata comunica direct si deplin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
raspuns - de Adrian M. la: 11/02/2004 04:49:51
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Stimate domnule Racovitan,
Dumneavoastra vreti sa intrati in istoria acestei natii ca un "comentator nepartinitor" al istoriei??? Cunoasteti adevarata istorie a acestei natii si a conducatorilor ei de va puteti pronunta atit de nonsalant? Sunteti istoric, sau doar indoctrinat de manualele de istorie pubicate de Ed.Didactica si Pedagogica pe care cu asiduitate le-ati studiat si din ale caror cuprinsuri citati fara nici o urma de bun simt???
Ca sa va citez: " Cu un deget pe virful ..." a ce domnule Racovitan????
Ati citit ceva literatura la viata Dvs.???
Ati aflat - in contextul a ceea ce "prezentati" - ca domnitorul Stefan cel Mare a SCRIS (sau i s-au scris sau reprodus vorbele si credintele) in pisaniile bisericilor pe care le-a ctitorit si faptul ca "sunt cu pacate" si ca toate infringerile "au fost cu voia lui Dumnezeu", aceasta ca si rasplata a pacatelor personale ale domnitorului?
Sau Dvs. nu permiteti intelectului Dvs. sa ia aminte la ceea ce este bunul simt al acestei natii de mai bine de 2000 de ani???
Nici altii nu sunt "sfinti" dar se prezinta natiunii acesteia incercate ca si salvatorii ei (in spate avind averi procurate asa cum stiu ei - dar si noi, ceilalti, ignoratii -, avind doctrine politice si religioase care nu apartin acestui popor, care nu rezoneaza cu sufletul, cu aspiratiile si cu istoria acestui popor, personaje dubioase, malefice care vor sa "conduca" spre fericire si bunastare acest popor, personaje pe care adevarata istorie a acestui neam le va trata asa cum merita - dar si atunci cind cu tottio vom merita).
Haideti, Domnule Racovitan sa lasam ura, lipsa de bun simt, ipocrizia la o parte si sa punem umarul la scrierea acestei istorii a natiei in care v-ati nascut, care v-a acceptat ca si membru cu depline drepturi (si facultati mintale), care v-a acceptat pina acum 'parerile" prezentate pe acest site, a adevaratei istorii pentru care vom fi aspru criticati de urmasi (asa cum criticam si desconsideram si noi - la rindul nostru - pe cei care au falsificatadevarata istorie a neamului romanesc, falsificare impusa de alte forte, necunoscute multora, dar care au avut foarte multe interese materiale, economice, politice sa impuna aceasta falsificare; falsificarea istoriei noastre - trebuie sa intelegeti cu totii - a inceput din timpul domniei lui Traian, nu acum in contemporaneitate).
Si acum, sa lasam spiritul manifestarilor prilejuite de comemorarea a 500 de ani de la "plecarea in rindul celor drepti" a Domnitorului Stefan cel Mare sa ne cuprinda sufletul - si asa destul de incercat de nevoile prin care trecem, si "SA DAM CEZARULUI CE ESTE AL CEZARULUI, SI LUI DUMNEZEU CE ESTE AL LUI DUMNEZEU".

de morte - de dearjulian la: 27/06/2004 20:13:24
(la: Despre Moarte (of Death). Kahlil Gibran.)
Draga Desdemona,
am si eu preocupari ale tale si am citit randurile despre incetarea fiintarii din scrierea lui Gibran pentru ca subiectul ma intereseaza foarte mult. Am indraznit de curand sa afirm ca viata si moartea sunt una. Cred ca nu a fost usor sa ajung aici (si mai e mult pana departe). O sa ma interesez daca putem comunica direct pe adresa electronica. Daca tu stii deja, te rog sa imi spui.
Iulian
carapiscum - de nasi la: 11/01/2005 09:55:05
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
mai carapisicel, mai. ce zicea destin asta, ca erai inainte enigmescu si mai pe urma te-ai carapisicit. e adevarat? daca e adevarat, atunci de ce? te-ai luat la harta cu careva aici la cafenea de te-au interzis si a trebuit sa-ti faci un nou ID? (am si io o banuiala si te rog sa-mi spui daca e corecta sau ba). ca stii tu la ce ma gindesc, s-o fi repetind povestea. adica iar te-ai paruit cu careva , ca urmare ai fi fost "admonestat" de admini si ca sa dregi mamaliga iesi acuma la inaintare cu diverse mostre de cenusha capilara... intertwined cu poveste de dezastru sentimental si acuma trebuie sa cinti pe aceeasi melodie... vaaaaaai ce trist sunt. dar din toate conferintele de la cafenea, de ce ti-o fi tunat tocmai pe asta, nu pricep, ca nici macar nu are asa mare auditoriu - poate ca povestea cu nevasta o fi fost prima care ti-a venit in minte si ti-o fi fost mai usor sa brodezi pe tema asta.
nu stiu daca e corecta presupunerea mea, si nici macar nu pot sa spun exact de ce mi-a venit ideea asta - poate pt ca sunt eu putin sceptica atunci cind e vorba de blana lupului. dar oricum, promit solemn, "pe cuvint de pionier", sa nu mai bat capul cu problema asta. punct.

ca tot vorbeam despre diferentele astea....
hai sa-ti mai zic despre inca un defect feminin, cind e vorba despre relatii. desi nu pot generaliza, chiar asa cu una cu 2, ma risc totusi si spun ca femeia pur si simplu nu pricepe ca barbatul nu e telepat. asta e inca o cauza de neintelegeri a la Babel.
vezi tu, femeia, in multe parti ale lumii, invata de cind e bebelus, ca cere si nu i se da, apoi vede alti copii, baieti, ca ei cer si lor li se da (o bomboana, inca o ora afara la joaca pe principiul ca "las' ca daca e baiat, e mai putin periculos decit daca-ar fi fost fata" etc) si aceeasi diferentierecontinua fetitza-fata-femeia sa le observe la tot pasul, toata viata. vede cum baiatul SPUNE "vreau, da-mi", etc si primeste. ea nu. apoi o vede pe mama, bunica, alte femei adulte cum "cer" (sa zicem o vacanta mai scumpa, o noua mobila, etc), sunt refuzate, la care se botosesc, aplica tratamentul silentios, bocesc, etc si partenerul lor ( ca sa scape naibii de panarama si sa aiba liniste) cedeaza si ii da.
sunt comportamente invatate. asa vede ea ca se comporta parintii in relatie, asa stie si ea sa se poarte. la fel si baiatul invata aceleasi comportamente paterne.
si fetele, femeile, intre ele, se inteleg de minune, pt ca, cum iti spuneam mai devreme, vorbesc aceeasi limba. in nici un caz nu vreau sa merg atit de departe incit s-o numesc "limba frustrarii" fata de "male counterpart", dar sa zicem, o femeie stie sa recunoasca instinctiv simptomele - botoseala, tacerea suparata, trintitul lucrurilor, sporovait aiurea despre vrute si nevrute, iesiri emotionale de tot felul, etc, etc, etc, etc,...

de ce: pe masura ce creste, devenind din fata, femeie, tot mai multe experiente de acest gen traieste si vede in jurul ei. bineinteles ca la un moment dat, incepe sa faca legatura intre simptomele respective si cauzele aferente. e si normal ca o femeie sa fie inteleasa cel mai bine TOT DE O FEMEIE, cineva care a trecut la rindul ei prin acelasi gen de experiente, si poate a invatat ceva din ele - anume cum sa faca fata situatilor si emotiilor similare. (ti se pare ciudat ca cel mai bun prieten al unei femei este RAREORI un barbat?) in mod normal, exista un fel de "understanding" intre femei, in conversatia lor multe lucruri ramin nespuse in sensul de ne-articulate verbal dar percepute foarte bine. conversatia intre femei devine de multe ori un fel de "citit printre rinduri" si nici uneia nu-i trece prin cap ca se pot exprima altfel, adica in mod direct. de ce ar face-o, de vreme ce asta este genul de comunicare pe care au invatat-o de mici copile si o stapinesc atit de bine? asta e ceea ce vreau sa spun prin "limba femeii". un fel de "ghicit al gindurilor" - este mai mult un fel de ghicit al starilor emotionale prin care trece interlocutoarea, dincolo de cuvintele pe care le rosteste. este impropriu s-o numesc telepatie, dar alt cuvint nu-mi vine acum in cap.
ca sa-ti dau un exemplu: 2 prietene. una fericita de nu mai poate, cealalta cam necajita in viata sentimentala. se intilnesc la o birfa mica - asa cum e obiceiul femeiesc (asta e un fel de supapa prin care mai lasa sa iasa din cind in cind aburul sub presiune al sentimentelor pe care le tin inchise) sau poate vorbesc la telefon. a mai necajita:"si ce mai faci tu?"
aia care de obicei "crapa" de fericire: (o pauza atit de scurta inaintea raspunsului, incit ar trece neobservata) bine, tu? (sau ceva in genul "bine, uite cu serviciul ,cu casa, aia-ailalta, etc).
in secunda 2, cealalta a si perceput ca interlocutoarea are ceva pe suflet, sau ca lucrurile nu sint chiar asa roze, poate s-a intimplat ceva, etc - daca sunt "prietene bune" asta inseamna ca se cunosc de ceva mai multa vreme SAU sunt acelasi gen de persoane, mai exact, sunt acelasi gen de persoane dpdv emotional, adica au trecut prin experiente similare in viata lor si cunoscindu-se pe sine, isi cunosc si prietena - cum reactioneaza, ce nevoi sufletesti are, etc. si atunci va sti exact daca s-o piseze ca sa spuna ce are pe suflet, sau s-o lase sa-i spuna atunci cind va simti ea nevoia sa se descarce de problema aceea anume.
vezi tu, poate ca de aia ii este greu unui barbat, respectiv sot, sa stie cind sa insiste cu intrebarea/intrebarile pina ajunge la miezul problemei si cind nu.
nu degeaba a aparut si ideea ca atunci cind o femeie spune nu, inseamna de fapt da, si invers... cred ca e ceva in genul "vrei un inel cu diamant sau cu zirconiu?" "nu, ia-mi-l pe ala cu zirconiu, ca avem rate de platit la casa.." PROBLEM!!!! big problem!
el a intrebat-o "vrei?" ea insa, cu tot bagajul ei de frustrari feminine, crede ca "nu se cade" sa vrea prea mult, ii sade bine sa fie modesta. astea sunt valorile pe care le-a invatat de mica. o femeie este buna daca e modesta, adica daca "vrea" (de fapt, daca se multumeste cu) mai putin. aceasta modestie, este in fapt umilinta, nu in sensul vulgar, ci "umilinta biblica" - a fi un om umil, smerit, etc. daca ar reactiona altfel, adica sa vrea diamantul, in mintea ei ar apare imediat calificative negative la adresa propriei persoane - arivista, gold digger, etc - pe care le-a auzit mereu la adresa femeilor care au vrut mai mult in mod fatish. repet: care AU VRUT MAI MULT IN MOD FATIS. ( cu majuscule, pt ca si ea de fapt vrea mai mult, logic ca VREA diamantul si nu zirconiul, dar ii e rusine, teama etc s-o SPUNA deschis).
daca fata merge la cumparaturi cu mama (sau alta femeie) si e intrebata daca vrea (de fapt, daca II PLACE) camasa aia de $4 sau aia de $40 si fata spune "aia de $4", mama sau femeia cealalta stie instinctiv, ca cealalta e preferata.... (nu intotdeauna cumpara mama lucrul mai scump si pe placul ploadei, dar crede-ma ca intotdeauna STIE, reuseste sa inteleaga)
si revenint la barbatul si nevasta lui cu diamantul. vezi tu, barbatul e obisnuit de mic sa comunice direct, sa exprime prin CUVINTE exact ceea ce vrea, si nu prin emotii. el a intrebat "vrei?" i s-a spus nu.... si exact asta a inteles. prin urmare ii face sotiei pe plac si ii cumpara ieftinitura, ca doar vrea s-o vada fericita si nu bosumflata ca i-a cumparat ceva ce nu-i place. DAR: imediat ce a facut gestul darului e mirat - nu pentru ca nu primeste "recunostinta" ci pt ca n-o vede pe femeie atit de incintata pe cit se astepta s-o vada. si bineinteles, nu-i cade prea bine, simte ca efortul lui de a-i face femeii pe plac nu este apreciat, deci se simte el, ca persoana, ca barbat, neapreciat. asta una la mina.
apoi. femeia, cind vede ca primeste in loc de diamantul stralucitor la care ii curgeau balele, un amarit de zirconiu, nu pune prea tare la inima - pt ca are obisnuinta de a se multumi cu mai putin, de a fi modesta, de a nu primi intotdeauna ce isi doreste. DAR: ea intelege ca prin gestul ei de a pune nevoia familiei (rate la casa) inaintea dorintei ei personale (pt ca asa is expected, asa "se cade") , prin asta ea simte ca a facut un sacrificiu. si l-a facut, nu? ei, oricine se asteapta la apreciere, recunostinta, ceva de genul asta atunci cin face un sacrificiu. poate nu atunci cind face un gest frunos (dai cind oricum ai destul sau prea mult) dar, categoric, oricine se asteapta la ceva in schimb atunci cind e vorba de sacrificiu.
la ce fel de recunostinta s-ar astepta femeia? nu stiu sa zic, depinde de fiecare in parte, dar eu, ca muiere, iti spun ca daca-as fin in situatia asta, sa ma vad pe deget cu zirconiu in loc de diamant, mi-ar cam sta in git sa ajungem acasa si dragul meu sa nu se invirta macar putin in jurul meu ca minzul dupa coada iepii, sa se ofere (subliniez: sa SE OFERE) sa duca gunoiul, sa pregateasca el cina si sa ma trimita pe mine sa fac ceva ce-mi place "parca n-ai vorbit cu ai tai saptamina asta, las' ca pun eu masa si tu da-le telefon". acuma, depinde de "sacrificiu, acest "curtat" (in sensul de a face curte) este un fel de moneda de schimb... cursul poate sa varieze de la 1 ora-2 la mai multe, poate o zi intreaga... (apropo, nu lua exemplul meu cu diamantul ad literam, zic eu ca se aplica la mai toate situatiile de genul "ce vrei")
ei bine, cind cei 2 ajung acasa, sotul nu se ofera sa faca nimic, pt ca nu asta e rutina cu care s-a obisnuit in casnicie, deci crede ca n-are rost sa tulbure apele aiurea, cu atit mai mult cu cit unele femei sar ca arse cind intra sotul in bucatarie (dar si asta, cit e DORINTA lor si cit e ceea ce cred ele ca se asteapta din partea lor...). si bineinteles, ca atunci femeia se simte neapreciata, sacrificiul ei nu e apreciat deci nici ea ca persoana, ca femeie nu este apreciata, nu este iubita...
si de aici probleme peste probleme, neintelegeri, atitea si atitea. Toate astea pt ca o femeie cu greu reuseste sa priceapa ca barbatul nu e telepat, nu-i poate citi gindurile.

Si crede-ma, ca de multe ori femeia se asteapta de la barbatul ei sa ii citesca gindurile, sa-i anticipeze dorintele. De ce?: 1 la mina, pt ca asta e genul de comunicare cu care a fost invatata de mica, asa este cel mai la indemina pt ea sa comunice si sa i se comunice. Si 2 la mina pt ca ii este greu sa “se faca de ris” in ochii barbatului ei, sa ii spuna deschis, in fata ca “vrea”, isi doreste mai mult – a fost invatata de mica sa fie modesta (umila) ca asa e frumos. Daca nu e modesta si vrea mai mult, nu-i sade bine, nu-i frumos din partea ei, nu se ridica la nivelul asteptarilor (ale societatii, familiei sau sotului), deci ea ca persoana ar fi mai putin valoroasa prin astfel de acte, implicit sa teme sa nu fie considerate… mai putin valoroasa decit se aspteapta sotul ei sa fie si deci sa-i piarda iubirea… si atunci ea, saraca femeie, se asteapta de la sotul ei (care se presupune CULMEA, ca ar trebui sa fie prietenul ei cel mai bun) sa-i citeasca gindurile, sa-i anticipeze dorintele ascunse si sa i le indeplineasca, fara a o forta sa le admita deschis, verbal, scutind-o astfel de “rusinea” de a nu se ridica la nivelul asteptarilor pe care societatea le ridica fata de ea ca femeie.

complicat, nu? Si apoi nu e doar vina barbatului ca nu poate citi gindurile. Mai e si vina femeii ca nu intelege acest lucru.

cam lunga explicatia asta, dar sper ca nu te-am plictisit de pomana
Comunitatile romanesti din strainatate! - de (anonim) la: 06/02/2005 23:39:58
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Sint de 15 ani in Australia, am plecat imediat dupa asa zisa "revolutie". Dupa ani de zile de asteptare si presiune din partea securitatii am reusit sa obtin pasaportul sa plec.
Cind am ajuns in Australia, primul contact cu comunitatea romana a fost la biserica ortodoxa din Melbourne.
Ajuns acolo, am vazut o multime de oameni in fata portii si altii care se strecurau incercind sa intre inautru printre scuipaturi, injuraturi si juigniri... M-am intrebat cu mirare:... Ce-i asta frate?.
La inceput am crezut ca "all of a sudden" am inceput sa inteleg engleza din care la vremea aia nu stiam nici un cuvint... dar mi se parea ca inteleg tot ce striga multimea din fata portii bisericii... Cuvinte ca "porcule", "curvo", "fainarule", "uritule"... sunau foarte cunoscut...
Dupa citeva minute de nedumerire mi-am dat seama ca de fapt vorbeau romaneste...
Mi s-a facut rusine! Ma intrebam daca este un vis urit sau printr-o minune m-am intors inapoi in Romania... Am intrebat pe un roman de culoare indoielnica, imbracat cu un costum stralucitor de celofibra (mai tirziu am aflat ca se furau usor de la supermagazin)... si care tragea cu spor dintr-o tigara cu miros dubios...
- Hey, nene ce se intimpla aici?
- Aaaa, da de unde esti ba tzica? Cum nu stii ca popa Gaina a fost securist de-al lui Ceausescu??? Si acum vrem sa-l dam afara din biserica. Facem demonstratii in fiecare duminica pina ce s-o hotari sa plece?
- Si cei care intra in biserica? am intrbat eu in necunostinzta de cauza...
- Aaaaa, pai astia sint cei care sint de partea popii... Astia sint din cei care au vindut "faina" (heroina) pentru el si pentru guvernul roman... si spunind asta s-a intrerup ca sa strige dupa o femeie destul de eleganta care incerca sa intre in biserica: "Huooo, uite-o si pe curva popii....!!!"
- AAAAUUUUU! - Am ziu eu - Unde am ajuns Doamne??? Eram aici numai de trei zile si primul contact cu comunitatea romana a fost cea mai mare deziluzie din viata mea.

Asta era Comunitatea Romana din Melbourne in 1990!

Acum s-au schimbat treburile. Dupa aproape un an de scandaluri si interventii, Patriarhia de la Bucuresti a deis sa-l retraga pe popa Gaina si sa trimita un preot cumsecade. Comunitatea s-a adunat in jurul bisericii si s-a schimbat si reputatia. Dupa 1990, au inceput sa vina tot mai multi romani cu calificari superioare si cei cu "costume stralucitoare de celofibra" au inceput sa dispara. S-au retras pentru ca se simteau out of place...

Avem contacte cu guvernul local si cu cel federal. S-a construit un club al comunitatii. Ambasadorii si oficialii romani au inceout sa se implice in viata comunitatii si sa participe la tot felul de activitati.
Oricum, prin imbunatatirea calitatii oamenilor s-a imbunatatit si calitatea si prestigiul comuntatii. La zilele importante sintem onorati de prezenta persoanelor oficiale din Guvernul Australian, carora a inceput sa le placa mincarea si bautura romanesaca.

La ora actuala comunitatea romana este bine vazuta, avem romani specialisti recunoscuti in toate domeniile si in conducerea unor companii mari. Nu mai este o rusine sa spui ca esti roman. Si numele de roman nu mai este asociat cu traficantii de droguri si tiganii.
Cei care vor sa vina in Australia se pot bucura de sprijinul comunitatii, nu in sensul ca iti va cumpara masina si casa sau iti va da de lucru... Ci in sensul ca te poate indruma si pune pe calea cea buna. Cum se spune: "decit sa-i dai cuiva un peste mai bine il inveti cum sa-l prinda".

George C.
#35525 (raspuns la: #32995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mymy - de latu la: 12/11/2005 21:10:00
(la: Dragostea asta...)
dragostea vine cand nu te-astepti.
Uneori o recunosti abia dupa ce ai pierdut-o, pentru ca avand-o ai incercat cu buna credinta sa schimbi ceea ce ai crezut ca trebuie schimbat.

Din cate inteleg eu, in ultima luna nici vanataile in curs de vindecare si nici prietenii nu v-au oprit din a fi fericiti unul cu altul, de a simti fiori de placere in timpul zilei, cand, intr-o clipa de ragaz va aminteati de chipul celui drag si de bucuria care va asteapta seara. Iar seara, cea mai frumoasa clipa - cea a intalnirii - vine prea incet in timp ce clipa despartirii vine mult prea repede pentru amandoi.
Intre timp puteti sa urcati si sa coborati scarile fara a cadea, dar pulberea usoara si dulce a iubirii va invaluie ori de cate ori sunteti impreuna. Azi ca si acum o luna si ceva...

Poate ca e marea iubire, poate nu.
Iar acum, tu ai posibilitatea sa risipesti farmecul legaturii voastre cu intrebari de care nici unul din voi n-are timp pentru ca au alta tema decat "Ma iubesti? Da! Si tu?", sau sa te lasi purtata ca pe nouri de iubirea emanata de inimile voastre.

Nu risipi farmecul, dar exista o intrebare al carei raspuns ar trebui sa-l afli in tine: "Oare il voi putea iubi si peste cativa ani, atunci cand lateralele posterioare poate nu vor mai fi atat de atragatoare ca acum, cand parul bogat de acum poate se va injumatati in timp ce fruntea isi va dubla inaltimea?".
Raspunsul nu-l poti afla luandu-te dupa ce simti acum in pat, ci in felul cum se poarta cu tine in societate, masura in care gandeste ca tine despre literatura, muzica, viata de zi cu zi, planurile de viitor.

Si nu crede in raspunsuri pe care ti le dau altii: Ele au doar un singur numitor comun, acela ca nu te poti baza pe experienta altora cand e vorba de viata ta...
tatiku - de a399 la: 05/02/2006 20:08:15
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Este foarte rar cand cineva ca tine, destul de bine informat, intervine pe acest site. Exista si persoane de pe site a caror cultura o admir si a caror bunavointa e evidenta, dar nu sunt majoritatea. Eu am incercat sa informez corect si am avut perte de multe probleme. Dar tot mai incerc, in buna credinta, sa fac ce e posibil.

Voi da un exemplu din literatura psihologica comentat in cadrul departamentului Invatamantului (The Board of Education):

Un psihiatru renumit, Dr. Justin Richardson, a fost chemat de urgenta de catre partintii unor eleve dintr-o scoala de fete din New York, pentru ca profesorii au "depistat" o voga "bisexuala" printre eleve si profesorii nu stiau cum sa reactioneze. Parintii l-au intrebat pe Dr. Richardson cum sa reactioneze la experimentarea homosexuala din scoli. Prima intrebare care i s-a pus a fost daca aceasta experimentare va afecta dezvoltarea sexuala ulterioara a copilului. El a spus:

"Raspunsul este:nu. De fapt, daca e vorba de o predispozitie genetica si experimentala timpurie ca eleva sa creasca si si sa devina heterosexuala,atunci probabil ca experimentarea bisexuala o va ajuta sa-si clarifice mai bineideea ca este mai atrasa de baieti decat de fete.

Pe de alta parte, daca ea si-a inceput viata pe directia de a deveni o lesbinana, experimentarea din adolescenta o va ajuta sa-si dezvolte o cale de dezvoltare psihologica mai sanatoasa decat daca ar fi fost fortata sa-si ignore adevaratele dorinte pana la varsta adulta".

Abordarea umanista a lucrurilor e in contrast evident cu unele practici de azi din tara, dar sper ca lumea sa invete din ce se intampla in alte parti ale lumii (nu in Iran!)
#104167 (raspuns la: #104067) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu regret si nostalgie... - de ondine la: 17/02/2007 18:13:33
(la: Ora de compunere (4)- "Cafeneaua lui admin, vazuta prin luneta")
Imi amintesc de vremurile de mult trecute cand am intrat pentru prima data in "cafenea". Mi-era greu sa aleg intre subiectele incitante si simteam ca in amalgamul de pareri care circulau in toate directiile era loc destul si pentru ce as fi avut si eu de zis. Nu ca aveam de impartit cine stie ce descoperiri miraculoase, dar chiar si ca la capitolul "dat cu parerea" se statea bine. Confortabil. Gaseai loc. Atmosfera era civilizata. Discutiile erau inteligente. A fost o surpriza tare placuta. Asa incat m-am grabit sa-mi fac rost de un locsor cu vedere la scena si sa ma implic pe cat posibil in viata "comunitatii". O comunitate primitoare, atragatoare chiar. Nu avea nici o importanta cine se ascundea in spatele mastilor. Pe mine nu m-a interesat niciodata sa aflu mai mult decat ceea ce gasea fiecare de cuviinta sa spuna. O sueta in costume si cu masti de carnaval venetian, intr-o cafenea deschisa la orice ora. Fara sentimentalisme, fara prea multe confesiuni. Suficient de impersonal ca sa fie agreabil. Pentru mine, doza de neutralitate era un ingredient important; cafeaua era mai gustoasa asa. Nu conta recipientul, ci doar continutul lui...
De la o vreme, privesc prin luneta, dar de la distanta. Raman in barlogul meu, fara prea mare tragere de inima. Cafeneaua se vede acum ca un local la moda, in care abia mai respiri si abia mai gasesti un loc, in care muzica si atmosfera s-au schimbat. Mastile au inceput sa cada - e oare de vina faptul ca ne cunoastem prea bine sau ca de la o vreme se intra si cu capul descoperit? - dezbaterile au facut loc flirturilor interminabile sau psiho-terapiei online. Indiferent de ce se propune spre discutie, fiecare vorbeste de butelia lui. Subiectele de pe afis nu mai au nici un farmec - in loc de "Regele Lear" se joaca "Godot", sau invers, in loc de scenariu - se improvizeaza haotic. "E mai degraba un "chat" general decat o cafenea. O palavrageala in loc de comunicare. Practic, totul este - sau devine mult prea rapid - "trancaneala". Nici macar azvarlit cu vreo parere in public, doar trancaneala. Am din ce in ce mai mult senzatia pe care o am avut-o deseori cu privire la multe cluburi bucurestene: la inceput, era superb, daca reveneam peste un an sau doi, se stricase totul, nu mai recunosteam nimic. Acelasi decor, dar totul era schimbat. Se dusese tot farmecul...
Inca sper sa nu se intample acelasi lucru si cu cafeneaua. Sper sa ma insel. Dar, sincer, mi-e dor de ceva ce s-a pierdut pe drum...

Cu drag, a voastra,

Fantoma Ondinei, din celalalt capat al lunetei
Biserica din afara tarii a fost, pe vremea comunistilor, populata cu turnatori ai securitatii. Nu vad cum ar putea avea mai mare credibilitate decat cea de acasa.


Poate ai dreptate in ce priveste moralitatea ei din trecut insa acum se implica direct in viata comunitatii romanesti si asta arata ca acelor oameni le pasa. In strainatate tot romanul merge duminica la biserica si nu neaparat din considerente religioase ci pentru ca acolo e cineva caruia ii pasa.

Alex andra, nu vezi ca zilnic apare cate o personalitate ce a turnat la securitate?
Academicianul Stolnici, de exemplu.
#193050 (raspuns la: #193045) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza la: 03/08/2007 00:55:34 Modificat la: 03/08/2007 01:02:28
(la: Patriarhul Teoctist a murit)
poa' sa-mi spuna si mie cineva ce a facut bun teoctist? in afara de multe biserici costisitoare, care raman goale?

s-a implicat cumva in viata comunitatii, a ajutat societatea romanesca cu ceva, a redus coruptia in randul preotilor (din ce aud, nu s-ar zice), a pus ortodoxia pe o directie practica, sa ajute batrani si orfani?

in rest, dumnezeu sa-l ierte, whatever, ma enerveaza acest fast pentru moartea unui bosorog dubios.

zaraza
*** - de maan la: 18/03/2008 18:12:08
(la: reflectii)
trebuie sa recunoasteti ca aici te poti baza doar pe instinct in absenta contactului face to face...si asta poate crea confuzie.

nu! am cunostinte vechi de ani de zile aici. nu e vorba de un an, ci de-aproape 5.
am uneori senzatia ca am crescut cu ei, i-am urmarit - si-au pastrat intacte principiile, modul de-a conversa.
doua exemple: donquijote, paianjenul.
bag mana-n foc pentru oamenii astia doi si stiu ca nu voi avea parte de vulgaritati intr-o discutie, stiu ca vorbesc clar, argumentat, la subiect.
le-as strange cu placere mana, oricand, in real si nu cred ca impresia mea buna despre ei ar avea de suferit.

dar,maan,te rog sa-mi explici tu,daca poti,ce intentie buna poate fi in spatele unor cuvinte de genu 'anitza,italia,va dorim afara din cafenea fiindca va expuneti viata in direct,cersiti compasiune,deteriorati cafeneaua,etc'?

fiecare comunitate isi are legile ei - ca ne convine noua, sau nu!
prin urmare gasesc nimerit ca cei care intra sa fie aceia care sa incerce, nu sa se conformeze, cat sa convietuiasca cu ceilalti, in spiritul acelui loc, fara sa-i jeneze pe altii si fara sa renunte la modul lor de-a fi.
pana sa auziti 'va vrem afara' (nu, nu-s de-acord cu asa cu sintagma de club elitist si cu selectionarea userilor pe nuj ce criterii) vi s-a mai spus, cand mai timid, cand mai apasat, ca poate nu e bine sa va spalati rufele in public fiindca unii se simt prost.
ati continuat, fiindca, nu-i asa ... e dreptul vostru sa va exprimati.:)

ce legatura am eu cu italia,am spus-o de cateva ori,nu sunt clona ei.

asemanarea dintre tine si italia e ca amandoua v-ati facut debutul in acelasi mod, agresiv, insinuant si ca aveti acelai tip de discurs - "cine nu ma place, e impotriva mea!"
nefericirea e ca tu ai venit dupa ea, cand lumea era satula de "aulio, vai" ca sa afle dupa aia ca a fost mintita.
"italia" nu mai e un user, ci un ... brand, o tipologie!

cafeneaua e cumva club privat?din cate stiu,nu.inteleg sa aveti un cuvant de spus voi,cei cu vechime pe aici,dar nici chiar asa

am mai auzit prostia asta ...'club privat'.
cand voi avea certitudinea asta voi fi prima care pleaca!

ce-i aia 'aveti un cuvant de spus'??
dupa cum vezi, io zic un cuvant, tu altul si nu e nimeni care te cenzureaza pe tine...

sau suntem la gradinita si trebuie sa explic ca imi pare normal sa ma simt mai bine decat tine aici, intrucat am prieteni pe cafenea, facuti in atatia ani de bantuit forumul?
nu inteleg de ce ti s-ar parea anormal sa fiu primita cu rasete cand apar, iar tu ca nou venita, cu reticente?
astia ma stiu ca pe un cal breaz, nu le mai ofer surprize, in timp ce de la tine nu stiu la ce sa te-astepte.
esti om in toata firea, e aiurea sa-ti explic ca la gradi copiii se simt najpa in primele zile si ca asa se intampla cu orice adult care pica intr-o comunitate unde nu cunoaste pe nimeni.



extraordinar.
in decursu' timpului mi s-au zis altele si mai rele.
ia, pe tine te-a invitat careva la o partida de zex? vezi?
da' daca te masturbezi ai fost intrebata?
ei, voala!
si-acu' ce vrei sa fac, sa dau ochii peste cap si sa urlu, vai, am fost agresata?
ce-i cu istericalele astea de pension, ma?
nu-ti place cum ti se vorbeste, zdrang cu porcovanul la colt!
peste de-astia nu dai si in viata reala?

dar nu pricep de ce voi, care va credeti superiori si strigati asta in gura mare,nu vedeti ca directia bate intentia?

uite, nu vreau sa fiu jigodie, da' nu vrei sa tu sa faci un exercitiu si sa dai click pe subiectele deschise de aia pe care-i numesti 'voi'?
hai sa cautam impreuna cate subiecte despre ei-insisi au deschis ei in ultimele doua luni si cate tu.
sa stabilim atunci cine tipa mai tare ... statistic, cu argumente palpabile.

si mai e ceva ... in opinia mea nu exista "NOI".
am vorbit si scris de fiecare data in nume propriu, nu-s port-drapelul nimanui.
daca opiniile mele se potrivesc cu ale altora e simpla potrivire.
te-as ruga, pe viitor, sa mi te adresezi cu 'tu', fiindca de felul meu nu obisnuiesc a da socoteala pentru ce fac altii.
considera aceasta una dintre putinele exceptii.
#294533 (raspuns la: #294532) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
renumitul comunist: tovarasul Marin Sorescu - de (anonim) la: 17/04/2004 02:06:13
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
Pentru cine a citit numai un vers, numai o fraza, pentru cine aerul din jurul vorbelor nu inseamna mai mult decit spatiu, spatiul dintre existenta si etern, pentru cine n-a fost in prezenta acestui "monstru" artistic am sa va fac introducerea la realitatea politica, valoarea umana si esenta universala a acestui unic ginditor de origine romana.
Un om de statura medie, foarte modest, inbracat curat cu o privire rece si ratacita, degete galbene de fumat, zimbet protectiv de om batrin, cuceritor fara vorbe, numai prin prezenta, adorabil de simplu si magnific de complex. Pentru mine, Marin Sorescu este alaturi de Geo Bogza, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, prima dragoste.
Dragostea de literatura, de viata, de religie.
Cu siguranta ca aveti dreptul sa va indoiti de integritatea lui, insa de neingaduit crucificarea postmortem.
Daca singurul motiv ar fi invidia si tot sinteti cam tirziu "in gara", domnilor !
"Trenul de Ploiesti a plecat de la linia 4" !!!
Din California, cu vesnica admiratie, Ara.

du-te, du-te...s-o fi dus? - de (anonim) la: 27/07/2004 15:15:15
(la: Is this the end?)
Ok, ozzie...ne bucuram nespus de taria-ti de caracter si-ti aprindem lumanari odorifice-n Khatmandu, dansand in cercuri albe, desbracati de cumplita, cenusia viata comuna, terna, aspra si haotica.Treaba mai prozaica e: daca revii, tine-ti calu-n frau, bre.
Adrian - de carapiscum la: 10/10/2004 10:43:21
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Multumesc! Mi-ai dat dreptate fiindca, logic, am dreptate. Ce vreau sa mai adaug, ca si comentariu la afirmatia ta cum ca "Elevii trebuie avertizati ca credintele religioase sunt ceea ce sunt: credinte.", e ca spre deosebire de stiinta, care-si remodeleaza si-si schimba haina de ori de cate ori se mai descopera ceva nou, in lumea crestina (si nu numai) haina a ramas oarecum aceeasi, doar pe alocuri intamplandu-se sa mai trebuiasca peticita. Altfel a ramas mai mult decat trainica. Intelegi asadar ca veridicitatea de care vorbesti poate transpare inclusiv din vechimea si neschimbabilitatea religiei. Insa asa e drept ca religia sa fie optionala, nu obligatorie in sensul ca trebuie invatata ca un oarecare obiect de studiu. Dealtfel din experienta mea stiu ca a invata cu forta diferite aspecte legate de religie e un rau mai mare decat a-i lasa pe oameni in bezna necredintei.

Referitor la scopul scolii, este bine de stiut ca scopul scolii este acela de a pune la indemana instrumentarul necesar operarii pe creier, ca sa zic asa- a se citi la modul figurat. Asta inseamna ca are obligatia de a pune la dispozitia elevului inclusiv stiintele socio-umane si teologice, nu doar cele exacte (care admiti si tu ca nu intotdeauna raman exacte pana la capat). La urma urmelor si teologia este tot o stiinta. Dar problema ei de baza ramane aceeasi de mii de ani incoace: ea poate fi cercetata prin participarea efectiva si afectiva la viata comunitatii si in unele cazuri cu degetul Ap. Toma. A opri de la invatarea sau macar cunoasterea fenomenului religios mi se pare o aberatie si o contrafacere a stiintei despre om, natura si Dumnezeu.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24607 (raspuns la: #24604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ei, bine... e posibil ca scur - de pegassus la: 14/10/2004 23:41:01
(la: urgent ! deadline program de finantare la 1 noiembrie !)
Ei, bine... e posibil ca scurgerea a 6-12 luni intre momentul depunerii primei cereri de finantare si momentul primirii primei transe de bani, in cazul in care proiectul cistiga finantarea, sa nu fie chiar ce v-ati dorit... In acest caz, aveti urmatoarele optiuni:
a) puteti citi mai departe, poate va conving ca acest tip de finantare merita, totusi, efortul - si cind spun 'acest tip de finantare' ma refer atit la actiunea Grundtvig, cit si la programul Socrates din care face parte aceasta actiune, precum si la programele comunitare in general...
b) puteti citi mai departe, pentru a afla cum e cu finantarile Grundtvig 2, pentru care va exista un nou termen limita la 1 martie 2005, sau chiar bursele individuale Grundtvig 3, cu termen limita tot in primavara 2005
c) ... hmmm... chiar credeti ca exista o a treia optiune? credeti-ma, n-ati vrea sa aveti, pe 2 noiembrie 2004 sau pe 2 martie 2005, mustrari de constiinta ca n-ati incercat sa aruncati macar o privire in 'lumea noua' a programelor comunitare - in definitiv, pina la disparitia Phare si inlocuirea sa cu acest tip de programe mai este foarte foarte foarte putin...

****

CINE - in Grundtvig/Socrates

ORICE tip de organizatie sau institutie, atita timp cit propune elaborarea unui proiect de cooperare transnationala europeana de educatie a adultilor. 'Orice tip' inseamna organizatii neguvernamentale si institutii publice, firme si scoli, muzee si universitati, biblioteci si camere de comert etc.

CE - in Grundtvig/Socrates

'Educatia adultilor' este un concept pentru care e nevoie de un volum - dar simplificind la maximum, vom spune ca este vorba de ansamblul demersurilor educationale adresate adultului, formala, informala sau non-formala, care NU vizeaza formare profesionala (vocationala) specifica, ci aptitudini si competente generale. Actiunea Grundtvig urmareste dezvoltarea capacitatilor de participare a adultilor la viata comunitatii si a aptitudinilor lor interculturale, îmbunatatirea capacitatii acestora de a gasi un loc de munca (prin dobindirea si/sau actualizarea unor competente generale) sau de a se reintegra în structurile formale de educatie.
____________________________________________________________

Proiectele legate de formarea profesionala (vocationala) NU sint vizate de actiunea Grundtvig, nici de programul Socrates, din care aceasta face parte, ci de programul Leonardo da Vinci.
____________________________________________________________

PENTRU CINE - in Grundtvig/Socrates

In intelesul programului, 'adultul' este orice persoana de peste 16 ani care:
din diverse motive, nu a absolvit nici o scoala sau nu a încheiat învatamintul obligatoriu si doreste sa isi continue studiile si pregatirea prin forme alternative de educatie, sau intentioneaza sa reintre în sistemul formal de formare;
a iesit din sistemul initial de formare, are sau nu o ocupatie, dar doreste sa isi perfectioneze competentele generale, sa isi valorifice talentele personale, sa isi schimbe domeniul profesional sau sa dea o destinatie educativa timpului liber.
Cred ca exemplul cel mai bun - de mya la: 14/12/2004 20:22:04
(la: Altruism sau egoism?)
Cred ca exemplul cel mai bun de iubire absolut pura este (cu scuzele de rigoare pentru cei cu alte credinte) dat de Isus. El spunea ca trebuie sa ne iubim dusmanii, si cand cineva iti da o palma sa intorci si obrazul celalalt. Acum acest principiu e considerat inaplicabil, si cei ce il invoca sunt crezuti ipocriti. Dar in cazul lui Isus chiar era adevarat, el ii iubea pe toti (fie ei chiar pacatosi, chiar pe calaii sai) indiferent de ceea ce facusera si ce gandeau. Ca sa ai o iubire atat de pura trebuie sa ai o inima foarte mare, si sa fii foarte generos. Si trebuie sa ierti din inima orice scapare si orice greseala - eroarea e omenenasca.

Isus nu avea numai o inima mare, avea o perceptie fara de margini, a absolutului daca pot sa ma exprim asa. In sensul ca era atat de "in joy" - in contat direct/fericire deplina - cu Dumnezeu incat vedea in jur numai creatia lui Dumnezeu. Tot din jur, natura, pietre, stele, oameni, tot. D-aia a zis ca trebuie sa ne iubim dusmanii si sa intoarcem obrazul. In sensul asta. Adica sa ajungi sa vezi totul in jur prin prisma creatiei divine si sa fii tolerant cu toti (si sa-i iubesti in egala masura, chiar daca iti dau palme...in sensul figurat). E ca si cum Dumnezeu e tatal tau si al tuturor (al creatiei in fond). Ei bine, acest tata (sau mama sau "ceva-ul", cum il percepe fiecare) are aceeasi dragoste egala fata de toti ca doar el i-a creat pe toti. E precum un parinte care-si iubeste copiii in aceeasi masura, indiferent de faptele copiilor.

Asta e dragostea fara conditii, iubirea pura, fara de limite. Restul sunt apa de ploaie (daca facem comparatia cu dragostea divina) sau ma rog...ceva de genul o steluta mica fata de o galaxie de sori. E ca si cum ai compara culorile celui mai frumos curcubeu care coboara peste o vale cu...culoarea mov, simpla, doar ea.

Stiu ca nu are legatura cu subiectul initial comentariul meu dar mi-a venit sa scriu aici. Sper ca nu v-ati suparat.
"Cert e..." Tofan Ana Isabella, - de DESTIN la: 13/02/2005 17:47:11
(la: Cum gandim?)
"Cert e ca majoritatea ne vedem pe noi mai importanti decat ceilalti, iar daca celalt se dovedeste afi mai cu bun simt,nu scapam ocazia de a-l ridiculiza si a-l face sa se simta prost,incat sa creada ca este ultimul om pe pamant,..."

Realist si placut comentariul tau,ai punctat sintetic aspecte negative din gandirea noastra ca semeni.

Imaginarea ca este altfel decat el, (omul) ambiţia de a fi altfel decat el, orgoliul, amorul propriu, care te orbeste si te impiedica de a vedea cum esti tu si de a vedea cum este el - iata ce face din viata comunitatii omenesti, uneori in cercul celor mai apropiati oameni, in familii chiar, neintelegerea, vrajba si suferinta.

Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#36204 (raspuns la: #35543) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Expo foto Bucuresti: Karel Cudlín - "Pasaje" - de Dragos Bora la: 13/03/2005 20:15:30
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Comunicat de presa din partea Centrului Cultural Ceh
--------------------------------------------------------------
Karel Cudlín „Pasaje“ - expozitie de fotografie
Muzeul National Cotroceni, Bd. Geniului nr. 1

Karel Cudlín (1960) se numara printre cei mai importanti repre-
zentanti ai fotografiei cehe contemporane. Dupa absolvirea fa-
cultatii pragheze FAMU (1987), specializare fotografie artisti-
ca, a lucrat ca fotoreporter pentru o serie de ziare si reviste
(Mladý svet, Lidové noviny, Prostor) si scurt timp si pentru
Agentia ceha de presa. Publicul ceh îl cunoaste mai ales ca pe
unul dintre fotografii personali ai fostului presedinte
Vaclav Havel si ca autor al unor imagini de o inconfundabila
originalitate din viata grupelor etnice si sociale - rromii
cehi si slovaci, muncitorii ucraineni, membrii armatei ruse
plecând din fosta Cehoslovacie, sau din viata comunitatilor
evreiesti. „Pasaje“ este o expozitie de fotografie alb-negru,
care a luat nastere în cursul mai multor ani, în timpul cala-
toriilor autorului prin întreaga lume. Fotografiile lui Cudlín
din oricare colt al lumii ar fi ele, povestesc despre condi-
tiile de baza ale existentei umane, care în esenta sunt iden-
tice oriunde ar fi.

Participarea la vernisaj doar pe baza de invitatii.
Vernisajul va avea loc în data de 16.03.2005, orele 13.00

Centrul Ceh Bucuresti
Str. Ion Ghica 11, Sect. 3, Bucuresti
T: 021 - 3039230, T/F: 021 - 3122537
E: ccbucuresti@czech.cz
Program cu publicul:
luni-vineri
8:30 - 12:30
13:30 - 16:00
--------------------------------------------------------------
Honey in the Sunshine - nu stiu acum ar arata.... - de Dr Evil la: 22/03/2005 07:48:40
(la: Ce fac romanii pentru imaginea Romaniei in strainatate)
mierea lasata la soare:-))) ... dar imi place cum scrii.
Imaginea proasta a Romaniei in strainatate nu este cauzata numai de hotii, tiganii si vinzatorii de droguri, ci si de ignoranta si lipsa de cultura generala a marii majoritati a oamenilor din "lumea vestica".
Daca noi am studiat la scoala Geografia Lumii, si am invatat destul de amanuntit despre toate tarile din lume, nu conteaza cit de mari sau cit de bogate, multi dintre americani abia daca stiu care le este capitala.
Si asta este valabila si pentru alte popoare.

Imi amintesc unul din discursurile lui Bill Clinton, cind justifica agresiunea impotriva Yugoslaviei: "multi dintre noi nici nu stiau sa arata pe harta Kosovo inainte ca noi sa mergem acolo si sa-l eliberam". Ciudat mod de a invata geografie, nu-i asa?!... hahaha...

Well, ce facem noi ca sa imbunatatim imaginea Romaniei? Cred ca fiecare dintre noi care depune un efort sa-si recunoasca calificarile si sa devina cetatean cinstit si respectat al tarii in care a emigrat ajuta pentru o imagine buna a Romaniei.
Pina in anii 1990, in Australia, erau foarte putin romani cu calificari superioare si eram foarte putin cunoscuti. In numai 15 ani, situatia s-a schimbat dramatic. La ora actuala nu cred ca exista companie mare unde sa nu fie macar un roman in functie de conducere. Capacitatea noastra de a invata si bagajul solid de cunostinte acumulat in scoala ne ajuta sa razbatem si sa demonstram ca nu sintem cu nimic inferiori altor natii.
Prin intermediul bisericii ortodexe am reusit sa tinem contactul cu oficialitatile locale si federale. Sa ii avem in mijlocul nostru la sarbatori mai deosebite si mai recent Ambasada Romaniei se implica tot mai mult in viata comunitatii. Asta face ca imaginea noastra sa apara in culori mai vii si sa nu ne fie rusine sa spunem ca sintem romani.

"Si daca ramuri bat in geam...
De ce nu tai copacul..."
O (fosta) surpriza numita Alina Andrei - de AG la: 26/04/2005 19:54:15
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cred ca pt. cine urmareste viata comunitatii fotografice din tara
ca si cea literara, numele Alinei Andrei nu mai constituie o "surpriza".
Nu numai ca stie sa scrie lucruri interesante, dar stie sa faca si fotografii
deosebite!
Ma intreb cind o sa vedem o expozitie cu imaginile ei, eventual insotite
de textele ei!? Ori si mai bine, poate un album de fotografie.
#45736 (raspuns la: #45723) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Religia Cosmica - de ALISIM la: 04/05/2005 18:44:07
(la: Biserica moderna)
Casandra a raspuns foarte frumos si bine documentat la aceasta intrebare. Pamantul este viu iar noi (oameni, frunze, copaci, apa, animale, etc.) suntem cu totii interconectati la nivel molecular. De fapt, s-a dovedit stiintific ca exista o forma de energie care ne uneste pe toti. Daca eu iti fac tie un rau sau un bine, pe undeva trag de niste parghii care au legatura cu mine.
Dar stiti care-i marea mea durere legata de Biserica ca institutie ? Nu am intalnit un singur preot care sa aiba altceva in cap in afara de constructia noii biserici. Toti, cat bati tara in lung si-n lat si-au gasit vocatia de CTITORI. Toti vor sa dai bani pentru noua biserica. Nu mai intereseaza pe nimeni CE FAC CREDINCIOSII. Ca Ion se omoara cu Ana in casa - prblema lor. Ca altul isi bate copilul - problema lui. Am prieteni si parteneri de afaceri in SUA care imi povestesc cum la ei la biserica te duci si ca sa te intalnesti cu membrii comunitatii, sa vezi cum poti ajuta cu o vorba pe cineva care a divortat, sa participi la o strangere de paturi pentru sinistratii din nu stiu ce colt de strada, sa vorbesti cu preotul despre problemele pe care le ai cu copiii si sa-i ceri sfatul. Preotul se implica activ in viata comunitatii, mustrand un tata sau sot violent, un tanar care e pe cale sa apuce pe cai gresite, etc. La noi traiesti intr-un anonimat total. Ce sa cauti la biserica ? Icoane pe pereti, slujba lalaita, predica finala despre ce mai trebuie construit si in ce stare sunt lucrarile ? Pardon, eu una am treburi mai importante pe lumea asta.
#46957 (raspuns la: #46417) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: