comentarii

locul nasteri a copilariei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pickysor... - de Lady Allia la: 23/07/2007 13:36:21
(la: tu de unde esti mah, ca mereu uit?!!!)
:)...de Arad ma leaga multe amintiri frumoase. Vacantele cand mergeam cu bunica la sora ei...o femeie deosebita si plina de viata.

daca e vorba de bantuit...ehheehei...
am bantuit de imediat dupa ce m-am nascut.
M-au luat bunicii la ei intr-un sat de langa Oradea, apoi din cand in cand trebuia sa imi fac valiza ca mergeam la cealalta bunica in jud. Alba.
si...am ajuns sa locuiesc si cu mare drag as spune in Moldova - Adjud. Nu mi-as fi inchipuit niciodata ca am sa ajung aici si am sa iubesc atat de mult locurile acstea.

De amestec...hahaha!!!
Doamne ce increngatura de amestec mai am! Dar mi-s mandra de ce is!
Un sfert mi-s maramureseanca din Asuajul de Sus - dupa bunicul din partea mamei.
Un sfert mi-s bihoreanca - dupa bunica.
O jumatate mi-s "albaneza" :))), cum zicea bunicul adica mi-s din jud. Alba - dupa bunicii din partea tatei - adica dupa tata.
Bunicul era din Ramet, unde este si o manastire deosebit de frumoasa. Casa parinteasca este un...diamant de suflet!
Spatele casei e asezat pe o stanca de munte, pridvorul sta pe doi stalpi grosi de lemn, iar pe sub ea curge un paraias.
Este...minunea mea de lemn plin de magie!
Bunica e din Aiud. Un oras pe care oamenii il cunosc doar dupa inchisoare, dar eu il iubesc pentru ceea ce este el.
O micuta bijuterie a Ardealului.

Oradea nu ma caracterizeaza.
Ma atrag mai mult oraselele mici, pline de suflet, de liniste si care au o personalitate aparte.
Daca ar fi dupa mine mi-ar placea sa am o casuta la tara. Iubesc oamenii de la sat. Oamenii aceia simpli si cu multa dragoste de Dumnezeu si de vorbe calde.

Daca e sa spun cat am eu la pantof :)))))))))), dar hai fie - am 34, adica 22 in numere vechi :)))))). Ma incalt doar de la copii :))))))).

Oricum...viata ne ofera multe surprize si poate peste cativa ani...doar amestecul sanguin, locul nasterii si al copilariei vor mai ramane fixe...ca locatia actuala se pot schimba!
#218424 (raspuns la: #218204) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rasism evreiesc - de Zamolxe la: 01/11/2003 06:23:32
(la: ZIDUL RUSINII)
1. Imperiul arab a durat prin zona citeva sute de ani.
2. Imperiul otoman a cucerit si el teritoriul dar de la arabi, care au ramas acolo unde erau.
3. Britanicii au avut un protectorat si nu o posesie.
4. In 1948 cind s-a constituit statul Israel, traiau in protectoratul britanic Palestina 1.500.000 arabi si 480.000 evrei.

Cit despre premiile Nobel am luat in considerare cetatenia si locul nasterii. Altfel poti sa ii consideri pe toti evrei. Si daca iti face placere de ce nu. Fie gramada ta mai mare!

Nu imi dau seama care este gradul tau de instruire, dar asa cum te exprimi, vad un rasist feroce, unul care crede ca evreii sint o rasa superioara, la fel cum credea Hitler despre arieni.
Am mai spus pe aici ca multi evrei (din cei care se dau in stamba pe net) sint de fapt niste nazisti convinsi.

Sa folosesti in sens peiorativ apelativul “tigan” inseamna sa insulti atit arabii cit si tiganii.

Toti sint oameni, chiar daca poate ca nu imi place la ei ceva.

Nu cred ca o fiinta umana normala poate poate avea atita dispret fata de alta numai pentru ca are nas coroiat, par cret, ochii oblici sau pielea neagra.

Cei care fac asta se pot considera ca fiind poporul ales sa fie rusinea omenirii.

Din fericire tu si cu cei de felul tau nu sinteti reprezentativi pentru poporul evreu.
CV Tudor, CV, Cred ca este umflat mult.... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:14:06
(la: Oamenii politici...)
Director si proprietar al publicatiilor de atitudine nationala România Mare si Politica
Nascut la Bucuresti, in 28 noiembrie 1949, intr-o familie muncitoreasca cu traditii patriotice.
Absolva cursurile liceale sustinând bacalaureatul în 1967. In 1971 obtine licenta la Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti cu o teza despre Sociologia Religiei. În 1975 urmeaza cursurile Scolii de Ofiteri de Rezerva din Bucuresti. În 1978-1979 beneficiaza de bursa premiului international Herder si studiaza istoria la Viena, ca student extraordinar. Lucreaza în presa : la început în redactia publicatiilor România Libera-Magazin si apoi, din 1975, ca redactor la agentia româna de presa Agerpress. Dupa 1989, înfiinteaza publicatiile România Mare si Politica. Este ales senator în Parlamentul României in 1992 si 1996. Participa la alegerile prezidentiale din noiembrie 1996, ocupând un onorabil loc 5 din 16 candidati.
A publicat pana acum peste 13 volume de poezie si publicistica, unele editate si în franceza, engleza si araba, si a scris piese de teatru. Întelectual cinstit cu propria-i constiinta, a intrat de repetate ori în conflict cu regimul totalitar. Redutabil pamfletar si om politic atasat justitiei sociale si interesului national este o personalitate proeminenta în România de astazi.
Este casatorit si are 2 copii.

Data nasterii : 28 noiembrie 1949

Locul nasterii : Bucuresti

Starea civila : casatorit cu Doina Vadim Tudor

Copii : Lidia , Eugenia

Nationalitatea : romana

Studii : Facultatea de Filosofie - Bucuresti

Profesia de baza : Ziarist

Limbi straine : italiana , franceza , engleza

Partidul din care face parte : P.R.M.

Grupul parlamentar : P.R.M.

Functii : - in partid : Presedinte

-in grupul parlamentar : Presedinte

Responsabilitati in structura Senatului :

- membru al Comisiei de Politica Externa , pîna în noiembrie 2000

- presedinte al Grupului Parlamentar de Prietenie Romania-Spania

- membru al delegatiei parlamentare române la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei

Circumscriptia electorala in care a fost ales : Bucuresti

Daca a fost Senator sau Deputat in legislaturile anterioare : Senator

Functii avute in legislaturile anterioare si perioada :

Secretar al Senatului , 1992-1996

Alte responsabilitati si situatii publice: Presedinte al Fundatiei Umaniste România Mare

Adresa posta electronica ( e-mail) prm@unix1.senat.ro

Functii în delegatia la APCE:

- membru al Comisiei pentru cultura, stiinta si educatie

- membru al Comisiei pentru probleme sociale, sanatate si familie


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Crede si nu cerceta!...
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gatuit de emotie, anunt... - de david la: 10/02/2004 09:29:35
(la: Romani in strainatate)
Cecilia, Cecilia

O veste buna pentru tine!
Pentru perfecta integrare in Franta si pentru pentru exemplul tau de modestie si curaj ti sa va face STATUIE. E cert, s-a anuntat pe RFI si TV5 (singurele care le prind aici in Australia). Pana si cei din Noua Caledonie sunt in delir... focurile lor de artificii se vad de aici (imi inchipui ce-o fi in Metropola). O singura nelamurire mai au autoritatile franceze: ce sa treaca pe soclu la "locul nasterii". Ar trebui sa te hotarasti odata! Romanii umili de peste tot mai spera ca nu-i vei uita.

Coralie, nu fi disperata. Va fi un grup statuar, de fapt.

Cecilia, pana te hotarasti poti sa "click" la mesajul #9325 de la conferinta "Cum va simtiti cand...". E pentru tine. Comentariul acela e valabil, ca raspuns, si pentru replica ta de mai jos.

#9366 (raspuns la: #9323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ingrid, revelatia e in tine insati - de Ovidiu Bufnila la: 05/03/2004 02:44:53
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Ingrid, revelatia e in tine insati, locul nasterii tale fiind un vartej virtual de procesualitati de la respirati arborelului de langa fereastra dincolo de care te-ai intrupat, fereastra fiind ea insasi procesualitate intrepatrunsa cu procesualitatea istoriei, asadar, Tg Ocna este o instructiune magica si nicidecum un oras misterios si fabulos, fabulos fiind dincoace de orizontul meu vizibil, Tg Ocna, procesualitate fiind, cu fanfare si camioane si galerii de sare ascunzatoare de animale fabuloase si brazi fosnitori in mintea mea care nu e mintea mea ci un vartej virtual al campurilor magnetice, eu nefiind scriitor in adevaratul sens al cuvantului ci doar un navigator pornit sa descopere daca_cumva exista un drum catre Ultimul Sens, anecodotic vorbind, nu sunt cetatean de onoare al orasului in care m-am intrupat caci, autoironic abordandu-l pe pe primarul acestui desuet timp istoric mi-a spus ranjind tembel ca onoarea se face numai postum, ce idiot acest primar, era doar o autoironie bufnilia nicidecum o cautare de impaunare vulgara, asa ca, dragul meu inger, Ingrid, procesualitatea acestui mirific loc are inlauntrul meu un rol magic si cam atat, si multumesc pentru aceasta ingereasca intrebare!
#11394 (raspuns la: #11389) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acte - de (anonim) la: 22/07/2004 21:51:41
(la: Casatorie in Franta)
Pot vorbi din experienta. Prietena mea s-a casatorit in Suedia si m-a rugat sa-i fac transcrierea actului de casatorie si in Romania.
Mi-au cerut:
1. Procura pt. mine (nu e nevoie daca mergeti personal).
2. Copie dupa buletinul ei.
3. Extras din registrul de stare civila din care sa reiasa datele personale ale sotilor (data si locul nasterii, numele parintilor, numele dupa casatorie al ambilor soti).
4. Declaratie notariala pe proprie raspundere a prietenei mele ca dupa casatorie va lua numele sotului.

Actele care sunt intr-o limba straina trebuie traduse la un traducator autorizat si legalizate la un notar.

P.S. Aveti grija ca extrasul sa fie semnat si stampilat. Sa fie stampila institutiei, parafa functionarului public care il elibereaza si semnatura in original. Si sper ca nu va trebui sa explicati de ce stampila institutiei este patrata sau dreptunghiulara si nu rotunda "asa cum are orice institutie care se respecta!".
Succes!
#18232 (raspuns la: #14721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Calea Victoriei... - de (anonim) la: 01/03/2005 09:26:00
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Locul unde am copilarit, 25 de ani de viata, centrul (inima) Bucurestiului. De la Piata Victoriei pana la Splai, Palatul Regal, Ateneul, Athenee Palace, Hotel Continental, Odeon, Tanase, Capsa, Cercul Militar, Lafayette, Cladirea CEC, Muzeul de Istorie (fosta Posta Centrala) etc etc etc. :)
Calea Victoriei... - de RSI la: 01/03/2005 09:27:06
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Locul unde am copilarit, 25 de ani de viata, centrul (inima) Bucurestiului. De la Piata Victoriei pana la Splai, Palatul Regal, Ateneul, Athenee Palace, Hotel Continental, Odeon, Tanase, Capsa, Cercul Militar, Lafayette, Cladirea CEC, Muzeul de Istorie (fosta Posta Centrala) etc etc etc. :)

==============
"- Cum putem face imposibilul?
- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
Concurs cu tema "Ce circ!" (fost " România, între clişee şi - de Dragos Bora la: 20/06/2005 21:41:02
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Institutul pentru Relatii Externe din Stuttgart - Biroul de Coordonare Sibiu organizeaza cu ajutorul societatii PARAT.RO
Sighisoara un concurs de fotografie cu tema "Ce circ!".

Concursul se adreseaza tinerilor, elevilor, studentilor si amatorilor de fotografie. Castigatorii vor primi numeroase
premii, printre care Premiul I o camera digitala dar si alte premii in bani si in obiecte. Festivitatea de premiere va
avea loc in luna septembrie la Sibiu, unde va fi organizata o si expozitie cu cele mai reusite fotografii.

Participantii sint rugati sa trimita cel putin 3 si cel mult 5 fotografii legate de tema enuntata mai sus, in format
13x18 pana la 20x30 (color, alb-negru sau fotografii digitale), facute in perioada 2004-2005 de ei insisi si o scri-
soare de intentie nu mai lunga de o pagina in legatura cu motivarea participarii la concurs. Pe spatele fiecarei fo-
tografii, in coltul din dreapta jos, participantii sint rugati sa isi noteze cu majuscule numele, prenumele, data si
locul nasterii.

Termenul limita este 1 august 2005, data postei.
Fotografiile vor fi trimise la urmatoarea adresa:

ifa - Institutul pentru Relatii Externe
Biroul de Coordonare Sibiu
str. G-ral. Magheru 1-3
RO 550 185 Sibiu / SB

Informatii suplimentare:

Tel. 0269 23 26 43
e-mail: ifasibiu@artelecom.net
#55699 (raspuns la: #55583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
muresh - de zaraza la: 21/06/2005 00:30:47
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)
romanii isi puneau prea putin problema originii, a locului de bastina. ceea ce mi se pare foarte evoluat. procedeul adoptiei era foarte raspandit, pentru a asigura continuitatea unei familii. asa se face ca a fi cetatean roman era un drept necontestat de nimeni, indiferent de locul nasterii si culoarea pielii. daca acum 2000 de ani se putea, oare de ce azi nu se mai poate?

cat despre zei, pe vremea lui traian omul a cunoscut cea mai libera perioada din istorie. cand vechii zei murisera, iar christos inca nu aparuse. sau inca nu se mediatizase, ca sa fim mai exacti.

ca sa-ti treaca oftica pe romani, iti recomand o carte care pe mine m-a incantat: "memoriile lui hadrian" (hadrian a fost urmasul la tron al lui traian) de marguerite yourcenar. suberba.

salutari,

zaraza
Am inteles ca gelozia nu e in - de gabriel.serbescu la: 23/06/2005 14:16:55
(la: Cercul vicios)
Am inteles ca gelozia nu e in fond decat un sentiment de protejare a testamentului biologic, daca pot sa-l numesc asa. Apare deci, odata consumat actul sexual, si este o forma de a-ti apara viitorea presupusa continuitate ca individ. Face parte astfel din complexul nostru sistem de perpetuare a speciei, si continua sa se manifeste inertic, chiar daca folosim prezervative sau alte metode conceptionale. Apare in acelasi timp si la femei, in general cam din aceleasi motive. Pare incredibil valoratia culturala pe care o capata gelozia, si epicul sau intriga pe care o imbraca intodeauna intr-o poveste...

Oboseala in relatii, pe de alta parte, nu face decat sa confirme atat de fragilul termen al monogamiei, o stare care sa recunoastem, nu se prea intalneste in natura, in aceiasi care ne-a facut si pe noi la o adica. Departe de fi niste virtuoase familiile monogame, sau cuplurile monogame, sunt in speta compuse de indivizi blazati, atat de plictisiti incat au sute de preocupari extraconjugale, alte zeci de hobby-uri, in fine, orice care sa-i mentina ocupati.

Cat despre lucrurile care le caram dupa noi, e firesc: suntem rezultatul experientelor noastre, a unei biografii conditionate incepand de parinti, locul nasterii, primii prieteni, primele cercuri pe care le frecventam, aceleasi care ne conditioneaza la randul lor modul in care vom aborda o relatie, caci, nu exista actiune pe care sa inteprindem, fara a avem in realabil o valoratie sociala despre ea. Suntem ceea ce gandim, si gandim in virtutea lucrurilor care , credem, ca ne fac bine, rau, de care ne e frica, sau pe care sintem pregatiti sa le infruntam. Autoeducatia si autocontrolul sint totusi relativ indepartate de noi, ne e mai natural sa fim inertici, sa actionam subliminal si inconstienti.

Pana la urma, desi sentimentele noastre sint materia prima a tomurilor de literatura, e mai simplu sa ne facem o cefalograma, sau sa apelam la puzderia de tratate de psihologie, care departe sa ne alieneze, ar trebui sa ne ajute sa ne intelegem pe noi insine mai bine, si mai apoi pe cei din jur.

Cam atat
reincarnare, carma, destin - de anisia la: 02/08/2005 14:27:02
(la: Zona crepusculara: Reincarnare, Carma, Destin.)
am o colega de serviciu care pretinde ca stie un calcul prin care ne poate spune in functie de ora, data si locul nasterii, ce am fost intr-o viata anterioara. m-am incumetat si eu si m-am supus acestui calcul, impinsa doar de curiozitate. spun doar de ea, nu pentru ca nu as crede in reincarnare, ci pentru ca mi se pare putin straniu modul in care acest calcul poate determina o viata anterioara. anyway, dupa spusele ei, am trait undeva prin anii 700, prin india. detaliile nu sunt importante pentru voi. ce m-a frapat insa, este ca mi-a am gasit in cele spuse de ea raspuns la unele intrebari pe care nu le puteam elucida.

da, cred in reincarnare. si da, cred in destin. cred ca nimic nu se intampla intamplator si mai cred ca purtam cu noi o zestre si o povara dintr-un timp pe care nici macar mintea noastra nu-l poate atinge perceptibil simturilor noatre umane. teoretic, suntem fiinte libere sa gandeasca si sa-si schimbe destinul asa cum vor ele, Simona. Dar practic... de cate ori nu te-au purtat pasii pe carari pe care nu te-ai fi gandit niciodata ca ai sa ajungi? de cate ori nu ti-au fost zadarnicite planuri pe care tu le credeai benefice? de cate ori nu ti-ai zis "asa a fost sa fie", sau "doamne, cum de am scapat"? cred in ingeri pazitori, asa cum sunt de acord ca exista forte ale raului, dar nu cred in ele. sunt convinsa ca ignorate, aceste forte isi pierd din putere. nu ma pot atinge, pentru ca nu le bag in seama! poate ca unora o sa le para infantil. ce conteaza, cata vreme functioneaza si ma simt pazita de ele?!
hazardul il vad ca pe o sansa, pe care o luam sau nu. libera vointa? este atat de libera cat poate fi in ingradirea inteligentei, sentimentelor, prudentei, educatiei, mediului inconjurator. cine este cu adevarat liber?
Platesc pentru greseli din trecut, dintr-o viata anterioara sau sunt rasplatita pentru fapte bune? cineva mi-a spus odata ca un pacat nu se rasfrange asupra noastra insine, cei care l-am infaptuit, ci asupra copiilor nostri. nu stiu cat este de adevarat. poate ca da, poate ca nu. daca ar fi asa pacate dintr-o alta viata nu ar trebui sa ne urmeze si acum, nu? ele ar avea alta traiectorie. de ce neaparat sa fim rasplatiti pentru faptele noastre bune? nu de-asta le infaptuim, nu? ma duce gandul la acei donatori anonimi, care doneaza bisericilor ori cauzelor cu miez religios in speranta ca astfel si-au achitat conturile cu Dumnezeu si vor fi ispasiti de pacate. cat de gresit e sa creada asa...

concluzionand, sau incercand sa-mi pun frau multelor intrebari pe care le-a trezit conferinta ta, am sa-ti spun Simona ca personal ma las purtata de vant. ma incred in destinul ce mi-a fost rezervat si sper ca atunci cand timpul meu de acum pe pamant se va incheia, sa-mi fie oferita sansa unei noi vieti, reincarnata intr-o fiinta cu spirit liber...
mai mai - de zaraza la: 27/10/2005 19:02:13
(la: sa ne recunoastem defectele)
cum traiti voi in ignoranta...

bagati datele si vi-l calculez eu. ziua, luna, anul, ora si locul nasterii. :). (oanalaur, ti-l pot calcula eu si tie).

zaraza
#82044 (raspuns la: #82041) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rac - de zaraza la: 27/10/2005 19:49:03
(la: sa ne recunoastem defectele)
iti calculez, dar imi trebuie si ora de nastere. si locul nasterii
#82072 (raspuns la: #82059) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca sa iau exemplu de la maan :) - de Honey in the Sunshine la: 31/10/2005 00:00:05
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
(si pentru ca-mi place sa completez formulare:) )

nume: andrada (sau andra, andrew, andru, audra)
locul nasterii: Resita, Romania
data: primavara lui '87 (nitel mai batrana ca revolutia)
ora nasterii: zece fara zece
semne distincte: cicatrice in forma de muscatura de vampir pe piciorul stang, zona glezna
grupa sanguina: 01
culoarea parului: roscat
culoarea ochilor: negri
culoarea pielii: "alb nosferatu"
inaltime: 165 cm (in realitate 1,63)
greutate: 61 kg
ten, dantura, trasaturi: perfecte
limbi vorbite: prea multe
proiecte de viitor: -
gusturi/pasiuni: rafinate
calitati: frumoasa, charme-anta, inteligenta, educata, extrovertita, sincera, modesta, simpatica, curajoasa, generoasa, cu mult fler plus multe, multe altele
defecte: -
studii: "the file is currently being used"
hobby-uri : otiul latin (popularul "a taia frunze la caini"), literatura, opera, fotografie, calatorii, bridge, whist, tarnib, discutii nesfarsite, cafenele (reale si virtuale)
de ce ar trebui sa castig eu: pentru ca sunt pur si simplu mai buna... ce?! nu era nici o competitie?!

_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#83115 (raspuns la: #83085) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu! - de tatiku la: 08/03/2006 13:27:57
(la: Romania pe locul I in clasamentul coeficientilor UEFA)
Daca asta te face fericita si mandra de locul nasterii tale, atunci nu iti iau nici o bucurie.
ce este izvorul - de alex andra la: 16/03/2006 13:46:43
(la: joc)
izvorul este data si locul nasterii fluviului
ce este painea?
#111695 (raspuns la: #111118) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aceasta durere e una obisnuit - de helene la: 16/05/2006 21:10:36
(la: Lacrimi pentru bunica mea)
aceasta durere e una obisnuita intrucat toti trecem prin lucruri de genul...desi toate durerile sunt diferite...acest sentiment il am si eu atunci cand ma gandsec la stra-bunica mea...femeia care a ocupat un loc special in copilaria mea..dar si in sufletul meu...acum durerea e sfasietoare ptr k nu mai este alaturi de mine...ce mi-as dori sa o mai vad o singura data...:(((
* - de latu la: 15/10/2006 15:07:27
(la: Momentul adevarului)
Ce bine era daca...
Asa incep de multe ori gandurile la oameni dragi a caror valoare n-am recunoscut-o cand trebuia.
De obicei recunoasterea e postuma.
Daca nu e postuma dar ceva ne retine de la a deschide subiectul, atunci ori recunoasterea nu e sincera ori noi ne-am schimbat intr-atata incat ar trebui sa ne facem ganduri la modul serios.

P.S. Tin sa mentionez, ca n-am vazut nici o legatura intre locul nasterii si continutul ideii. Exista vreuna...:-))
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...