comentarii

locuri de munca in los angeles


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Los Angeles - de sergiu la: 19/06/2005 12:48:29
(la: Pentru romanii din Los Angeles)
Orasul meu. Viata mea. Am locuit de 23 de ani aici, in Westwood Village, intre Santa Monica, Beverly Hills, West Los Angeles si Century City.
Criminalitate: zero. Lucrez alaturi in Beverly Hills. Visul vietii mele ambitioase. Scump dar merita. Sa cumperi o casa sau condo cu 2 bedrooms (camere de dormit), 1 living room (camera de zi), 2 bathrooms (bai)... o jumatate de milion de dolari. Nici o suparare, nici o grija, nici o problema. Singura problema potentiala: cutremurele. Daca iti cumperi un condo, sa ii convingi pe ceilalti proprietari, daca nu au - sa-si ia asigurare de cutremur, numai 25 dolari mai mult pe luna. Altfel, cumpara un set de facut 'martini' si cumpara-ti 'The Da Vinci Code' a lui Dan Brown si citeste-l pe plaja de la Malibu sau Santa Monica. Vezi cum femeile au fost exploatate in ultimele milenii sub tutelajul religiei. Aici o sa-l apuci pe Dumnezeu de ambele picioare si el o sa-ti amestece martini-ul.
Incerc sa-mi amintesc de trecutul pe care l-am petrecut in Romania... 22 de ani in rahat.
Poate intr-o mie de ani vor ajunge la nivelul Turciei sau Greciei, care sint rahat comparativ cu SUA. Mentalitatea romanilor va fi handicapul major. Coruptia, inselatoria, bacsisul, suptul fara sfirsit la guvern vor fi piedicile de netrecut pentru omul de rind.
Sudul Californiei este paradisul terestru.

Intrebarea daca lucrarile dumneavoastra vor fi cit de cit "vizibile" pe piata americana...foarte greu de raspuns. In primul rind: veti pleca in SUA pentru: 1.studii? 2.ca emigrant? 3.ca turist? In al doilea rind, se pare ca aveti dedicatia, si sper timpul si banii ca sa gasiti o fereastra in piata americana. Banii nu va vor cumpara un loc pe piata americana, pentru ca, in cele din urma, calitatea artei vorbeste de la sine, dar va trebui sa munciti foarte mult, de la timbre, pina la diapozitive. In Statele Unite traiesc o multime de artisti. Doar in New York City, de exemplu, locuiesc o suta de mii de artisti plastici. Zeci de mii de absolventi ale facultatilor de arte inunda piata americana in fiecare an. In 2001, artistii reprezentau aproape 2 la suta din forta de munca americana, cu vreo 2 milioane si jumatate de americani care declara ca sint "artisti." Doar 3 la suta dintre acesti artisti traiesc din vinzarea operelor de arta.

Ce v-as sfatui:
1. In ce fel credeti ca arta dumneavoastra e unica? Daca descoperiti asta, va va fi mai usor sa va explorati posibilitatile. Nu trimiteti portofolii peste tot. Analizati piata, tipul de galerie care v-ar putea reprezenta. Ceea ce e popular in New York nu se vinde in California. Scena artistica din Los Angeles e foarte diferita de cea din Texas. Una dintre greselile pe care le-am facut aici a fost acea de a trimite diapozitive la toate galeriile pe care le-am putut gasi in listele revistelor de arta de aici, fara sa ma interesez in ceea ce erau specializati. Banuiesc ca multe dintre portofoliile pe care le-am trimis au ajuns in cosul de gunoi foarte repede. Ar fi bine sa aveti pe cineva aici, in USA, care va poate ghida prin labirintul galeriilor si sistemului legal.
2. Revizuiti website-ul. Imaginile sint bune, prezentarea interesanta, dar sint multe greseli gramaticale in text, pe care cineva cu o foarte buna cunoastere a limbii engleze (americane) si romane le poate rectifica usor. Directorii de galerii primesc sute de portofolii in fiecare zi. Nu se uita la nimic care nu este aproape perfect. Editorii de reviste procedeaza la fel. Am avut o povestire care a stat timp de doi ani si jumatate pe biroul editoarei unei mari reviste din New York. Dupa doi ani si jumatate, povestirea a fost publicata, si chiar am primit un check substantial. Mai tirziu, editoarea mi-a spus ca ei citesc tot ce primesc, ceea ce inseamna aproape o mie de manuscrise pe saptamina! Invatati sa aveti rabdare de broasca testoasa si piele de rinocer.
3. Aveti rabdare si tineti evidenta a tuturor contactelor pe care le faceti.
4. Sper ca aveti un portofoliu solid, si multe seturi de diapozitive. De cele mai multe ori, nu le ve-ti mai vedea inapoi, deci pregatiti-va sa cheltuiti (iarasi) bani.
5. Nu intrati in nici un contract legal fara sa va sfatuiti cu un avocat familiar cu problemele de arta.
6. Nu platiti NICIODATA ca sa expuneti. Multe galerii (prestigioase sau nu), cer mii de dolari in avans pentru expozitii. Inainte de a incerca sa trimiteti lucrari galeriilor de aici, expuneti in locuri mai putin prestigioase (restaurante, librarii, etc).
6. Nu uitati ca nimeni nu va asteapta cu flori, nimeni nu este gata sa va "descopere."
Cu putin noroc, si multa munca.....cred ca va ve-ti putea face arta "visibila."
#8118 (raspuns la: #8104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Irlanda si cele 100000 de locuri de munca inalt calificate" - de valico la: 29/09/2004 01:25:55
(la: Irlanda are nevoie de 100.000 de imigranti)
Buna,
as putea sa va dau cateva info de la sursa. Sunt in Irlanda de 3 ani si... Am terminat ASE in Bucuresti in 1997 la stat.Pana in 2007, emigrarea in Irlanda pt. cetateni non-Eu, cum suntem noi, calificati ,va fi aproape imposibila.
Locurile"calificate", nici nu apar pe prima piata a fortei de munca-www.fas.ie.Pentru a accesa un post calificat, trebuie aplicat prin agentii de recrutare de personal. Acestia "nu se ingramadesc" dupa personal calificat romanesc, dintr-un singur motiv. Orice alta universitate a unui stat EU ofera aceeasi absolventi calificati, iar cetatenii non-Eu sunt o "problema " pt. angajatori intrucat necesita plata unor taxe speciale catre"Department of Enterprise and Employment"-Ministerul Muncii Irlandez. Adica pt. ca ar vrea sa angajeze un roman pt. un post de economist, ar trebui sa plateasca intre 500-600 euro/an, pt. un work permit pt. el, fiind non-Eu, fata de situatia cand ai prefera oricare alt Eu citizen, inclusiv Polonia, Cehia, Slovacia, Let, Lit.si nu ar plati nimic.
Nu mai spui ca din momentul in care ai gasi un posibil angajator, depui hartoagele la minister, si dureaza luni de asteptat un raspuns.
Asta ar fi nimic daca nu s-ar preciza la categoriile acceptate pt. work permits, ca singurele domenii pt. care poti aplica sunt: arhitectura, construction surveyor, IT -sectors, si alte cateva sectoare.
Orice alta calificare, nu e luata in considerare aplicatia, chiar si daca gasesti un angajator dispus sa plateasca toate extrataxele pt. non Eu citizen.
Un link util: www.entemp.ie
e-mail: erinfo@entemp.ie sau workpermits@entemp.ie
Dupa ce am cautat un contract legal si nu am gasit ca economist, am venit oricum. Ca orice altceva, se mai gasesc posturi. De 3 ani lucrez ca barman si waiter. Sotia, absolventa a 2-a la ASE Management in 1997, a reusit dintr-o intamplare sa promoveze ca Manager la un hotel in Dublin.
Desi diplomele noastre au primit recunoastere aici, vreau sa spun ca exista o concurenta foarte mare pt a obtine un post bun in office.
Iar despre cineva care a obtinut un post similar sotiei mele doar pe CV aplicat din RO, si acceptat de Depart. of Enterprise de aici, nu am auzit, pentru ca, categoria de posturi"spalate" este vizata in principal de Irish si alti cetateni EU, care au drept de munca fara ingradire de Work Permit.
Iar in al doilea rand este interzis de Ministerul Muncii de aici sa accesezi posturile cu calificare economica: toate facultatile economice.
Cam asta e "mitul irlandez"!
Intrebari? Am putea vorbi punctual. Cele 100.000 sunt lozinci, de care rad toti colegii mei Irish.Raportul respectiv este controversat, si negat de alte organizatii economice.
La ora asta aici e o concurenta fantastica intre east-europeans cu drept legal de munca: PL, LT, LI, CZ, SK, care pot incepe lucrul si a doua zi de la acceptare, ca orice Eu citizen.

Toate bune!
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Avocatei anonime de la 9979 - de HappyCajun la: 19/02/2004 15:34:18
(la: De ce vreau sa emigrez)
“A fost un efort crincen, atit intelectual (32 de materii) cit si fizic (12 ore de examinare).”

Surprise, surprise! In US, ca sa dobindesti ceva, trebuie sa depui efort. Hm, de ce oare nu ni s-a aratat asta la tv in Romania/Europa de Est (Ewing family si alte soap operas)?

“Imi pare rau sa dezamagesc autorul acestui articol dar, din pacate, societea occidentala nu functioneaza deloc asa cum credem noi, atunci cind ne aflam inca in Europa de Est. Ne-am ivatat prost sa-i idealizam atit valorile cit si modul de functionare care nu este deloc impecabil, din contra. De la mizeria fizica in care oamenii traiesc, cel putin unii din ei, pina la oameni care mor cu zile in spitale din cauza negljentei doctorilor si pina la incultura crasa care este evidenta peste to. Vorbesc despre copii de 11 ani care nu stiu sa citeasca si de matematica de clasa a IX-a pe care noi o faceam in clasa a V-a.”

V-ati invirtit in cercuri destul de…joase. Incercati si persoane care au absolvit mai mult decit un liceu (public, ca cei care merg la liceele particulare fac macar atita carte cit se facea in Romania pina in 90).
Iar legat de spitale...no comment, ideea enuntata e hilara.

“Vorbesc despre modul de-a dreptul inuman in care se munceste aici, pentru aproape nimic si despre faptul ca esti SINGUR pentru ca nu ai timp de prieteni, sa ti-i faci si, daca ai totusi noroc sa ai doi sau trei, nu ai timp de ei, pentru ca pleci dimineata la 7 si vii seara la noua.”

Ooops, nici asta nu ne-au aratat la tv, cit de workaholics sint americanii! Apropos, 7-9, ati inclus si tranportul pina la serviciu, nu-i asa?

“Ca sa nu mai vorbesc despre faptul ca nu exista, pe fond, un sistem de pensii decit pentru lucratorii de stat sau guvernamentali. Ceilalti sint condamnati sa-si incheie activitatea la peste 60 de ani si sa primeasca o pensie de $1000/luna.”

Mai documentati-va. Nu exista sistemul de ajuror social ca in Europa sau Canada, unde toata lumea primeste. Aici (US) ca sa primesti ceva, trebuie sa muncesti. Majoritatea investesc in asa numitul fond de pensii ( la companii, pe cont propriu la banca, samd). Nimeni nu e condamnat sa-si inceteze activitatea la 60, se poate (si se munceste) si dupa 60 de ani. Si nu se munceste ‘pe nimic’. Salariul minim pe ora e $5.75 sau asa ceva. Depinde de calificare, de vechime, samd. Cine vrea salar mai mare, isi poate imbunatati nivelul de pregatire, sau lua doua slujbe. Iar $1000/luna reprezinta $12000/an. Se poate trai.

“Ca sa va dau o idee despre ce inseamna $1000/luna in NY am sa va spun ca un apartament cu 2 camere se inchiriaza aici cu $1200.”

Nimeni nu te condamna sa locuiesti in New York, sau Chicago, sau Los Angeles. Exista destule zone unde se gasesc apartamente de doua camere cu $300-600/luna, si case decente cu $100000-200000 (creditele se dau pe 30 de ani, iar dobinzile, cel putin acum, sint mici).
Iar despre preturile din NY….eu am locuit 6 luni in Midtown si pretul apartamentului de un dormitor era de…$3400/luna.

"Imi este greu, pentru ca traiesc intr-o societate uscata, fara nici un fel de valori, in afara de cele pecuniare, infectata de ipocrizie si de o forma de comunism cu o fata care este alta decit cea pe care o stiam noi."

Adevarat? Si ce parere credeti ca ar avea INS-ul (pardon, BCIS) despre enuntul dvs legat de 'comunismul american'?
Go home, lady, go straight home.

"Am atins si subiectul asta pentru ca inceputurile mele aici nu au fost deloc glorioase, din contra: am lucrat 7 luni vinzatoare la Lancome, inconjurata de femei care imi puteau fi mama si care aveau coeficientul de inteligenta al unui foetus si care erau foarte diligent dirijate de cite o mucoasa de 22 de ani proaspat absolventa a unui colegiu."

Evrika! Asta era. Vechea mentalitate a la Romania. Cum eu, d-na avocat, sa fac munca de jos? Asta si hint-urile de la “un efort crincen, atit intelectual (32 de materii) cit si fizic (12 ore de examinare)” si “modul de-a dreptul inuman in care se munceste aici”. Ca in orice domeniu in care se cistiga foarte bine, examenele sint dure, iar examenele de echivalare- si mai dure.
In plus, condusa de, cum ati zis, o mucoasa de 22 de ani proaspat absolventa a unui colegiu (universitate). Da, daca ‘mucoasa’ se orientase bine la universitate si a luat diploma ca major in Business sau Finante…Sau numai pt. simplul motiv ca era o absolventa isteata, pt. care a munci de la 7-9 nu reprezenta un efort crincen (intellectual, fizic, samd). Probabil ca era si full US citizen.
Si ca inchei, inceputurile nu v-au fost glorioase, nici prezentul nu prea se arata a fi. Ramine speranta pt. viitor….si asta doar in cazul reintoarcerii la matca.
(:

Happy Cajun
Laissez Les Bon Temps Roulez


#10095 (raspuns la: #9979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu aveti ce face? - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:33:29
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....








Just another opinion - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:40:56
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, din lipsa uni vocabular romanesc prea dezvoltat, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....

Regards,

SCB
#20354 (raspuns la: #19917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Birfa - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:45:36
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....
#20357 (raspuns la: #17840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am fost si eu in zona, cunosc - de mya la: 26/09/2004 10:32:53
(la: Despre Sua si americani.)
Am fost si eu in zona, cunosc regiunea bine. Mie imi plac mai mult localitatile mici de pe coasta intre Los Angeles si San Diego. Da´si Sunset Blv....e foarte exotic (da´si nebun la o adica). Adevarul e ca acolo (adica in Sua) m-am simtit cu adevarat ca acasa (bine...si in Romania, normal).

Ce zici de mancare indiana? Da´de Arnold ;-)? Ca ti-e guvernator, mai nou? Intreb si eu asa...

Faza cu trotuarele pustii nu e caracteristica LA-ului ci oraselor nord-americane. Stresul la munca e mai mare...asa este...daca compari cu Romania :-).

Numai bine!

...sa nu-ti placa la plaja...aaaa :-(.





#23414 (raspuns la: #23381) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
candidat URR pentru Cotroceni - de Marius Adrian Porojnicu la: 05/11/2004 17:24:59
(la: Despre viata politica si actualitate, cu Cosmin Alexandru)
Se pare ca se desfasoara niste "jocuri politice" foarte periculoase !
Socotind ca trebuie sa stiti si voi,atasez un articol deosebit de important,pe care va rog sa-l lecturati cu atentie !
JOCURI POLITICE....
--------------------------------------------------------------------

<< Inapoi la lista de mesaje

DAN VOICULESCU s-a nascut la 25 septembrie 1946, in Bucuresti (un istoric, specialist in probleme etnice, afirma ca bunica sa dinspre tata a fost tiganca), este casatorit si are doua fete. Pe timpul cit a fost numita ministra a IMM-urilor silvia CIORNEI, a circulat informatia ca aceasta este amanta lui Dan Voiculescu. Date biografice cunoscute: l Posibil ca pina in anul 1969 sa fi absolvit facultatea, dar si cursuri specifice muncii de informatii l De la virsta de 23 ani (1969) si pina in 1982, Dan Voiculescu a lucrat in intreprinderi de stat de Comert Exterior (“ca ofiter acoperit”) l 1982-1989 a activat la Reprezentanta din Bucuresti a SC CRESCENT COMERCIAL & MARITIME, firma specializata in comert exterior l intre 1990 si 2003, este actionar majoritar la GRUPUL GRIVCO situat in blocul GRIVCO din Str. Girlei nr. 1, Bucuresti, cod 71576, tel: 021.2221531, 2221532; fax: 2222942; e-mail: grivco@roknet.ro

l in anul 2003, D.V. a declarat ca a transferat sarcinile sale comerciale fiicelor sale l in 1977 devine doctor in economie, la ASE Bucuresti l in 1991 devine membru al PACIFIC WESTERN UNIVERSITY, LOS ANGELES, SUA l in 1996 devine profesor la ASE Bucuresti, Facultatea de Relatii Internationale. Holding-ul GRIVCO este unul din cele mai importante grupuri de afaceri private din România, cu activitati in: comert international, servicii bancare si financiare, productie

Grivco este, de asemenea, proprietarul celui mai mare trust mass-media din România, care include: post de Televiziune nationala, post de Radio, ziare nationale si locale, editura Prin reprezentantele sale din Cairo, Istanbul, Moscova, Belgrad, Beijing, Beirut, holding-ul GRIVCO intretine relatii comerciale active cu strainatatea Presedinte al Fundatiei Umaniste “Dan Voiculescu”, din 1990 Presedinte fondator al Partidului Umanist din România, inregistrat in 1991.

Dan Voiculescu are mai multe locuinte, printre care si cea din Str. Vasile Alecsandri nr. 44, din orasul Predeal, jud. Prahova. in aceasta vila (de care are grija un fost sef de sala de la Hotelul “Orizont”, din Predeal, care foloseste autoturismul BV-10-SIR) este observat foarte rar si D.V. cu invitatii sai, de regula cetateni straini. in cursul anului 2003, D.V. a fost observat ca a luat masa la Hotel “Orizont”, din Predeal, cu comerciantul palestinian Fathi Taher. Societatile lui D.V. au vindut cantitati mari de marfa, realizate la “OLTCHIM SA”, “DOLJCHIM SA”, “ARPECHIM SA” s.a., la preturi avantajoase, astfel si acestea au fost considerate firme-capusa. Despre Dan Voiculescu s-a retinut informatia potrivit careia, pe spatiul rus, este sprijinit in activitatile sale comerciale si de atasatul militar rus aflat la Ambasada acestui stat la Bucuresti. Revenind la postul de Televiziune ANTENA 1 si la “JURNALUL NATIONAL”, exista informatii ca acestea sint coordonate din umbra de foste cadre de informatii, cum ar fi de exemplu colonelul ROTARU, un apropiat al lui D.V., fost ofiter in DIE. in anul 1995, pe timpul desfasurarii FORUMULUI CRANS MONTANA la Bucuresti, sefa de cabinet a generalului de Brigada TRAIAN CICEO, domnisoara POPESCU (din Diviziunea “V”), a fost documentata de unitatea speciala de S.O. ca a intrat in relatii cu cetateni straini participanti la aceasta activitate, iar cu unii din acestia a intretinut relatii intime contra valuta, drept pentru care PRIMUL ADJUNCT AL SRI, generalul Victor MARCU, a luat decizia de a o indeparta din sistem. Generalul TRAIAN CICEO, fost ofiter DIE, a apelat la colonelul ROTARU, si astfel a salvat-o pe subordonata sa, mutind-o la ANTENA 1. Pe timpul cit s-a realizat contractul de editare a publicatiei “JURNALUL DE ViLCEA”, pentru a facilita acest demers, colonelul GHEORGHE HUIDU, din Diviziunea “V”, a apelat la domnisoara POPESCU, aceasta devenind intre timp subordonata lui ROTARU. Colonelul SRI GHEORGHE HUIDU, in prezent pensionar, fost ziarist, beneficiar al drepturilor de revolutionar, a afirmat in acea perioada ca ANTENA 1 si “JURNALUL NATIONAL” sint acoperiri ale unor structuri SIE, finantate din Bugetul de Stat. Domnisoara POPESCU este absolventa unei scoli de ofiteri de informatii, dar si a unei facultati civile; este de origine din Moldova, are permis de conducere si autoturism, locuieste in Bucuresti. Ex-senatorul PNTCD SERBAN SANDULESCU a afirmat, inainte cu o zi de a deceda, ca detine un document de la SIE si va demasca pe cei ce au luat comisioane in urma privatizarii ROMTELECOM SA. S-a retinut afirmatia sa ca Dan Voiculescu a realizat, prin firmele fiicei sale AGATA, exporturi de produse chimice de la SC OLTCHIM SA, cumulind un debit de peste 6 miliarde lei la nivelul anului 1996. in aceeasi postura s-a aflat si generalul MIHAIL-VIOREL TIBULEAC, care a realizat exporturi, prin cele 6 firme ale sotiei sale, cu produsele de la SC OLTCHIM SA - Govora, Vilcea, cumulind debite considerabile in acea perioada (nu se detin date ca ar fi fost achitate in totalitate). Adaugam elementul comun, si anume faptul ca ing. CONSTANTIN ROIBU, directorul general al SC OLTCHIM SA, a afirmat ca este ofiter acoperit SIE. Si despre SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT SA se afirma ca este acoperire folosita de SIE, iar fratii MICULA sint ofiteri acoperiti.

Fata de aceasta situatie, analizam datoriile acestor societati (“OLTCHIM”, “TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT SA”) fata de statul român si concluzionam: Sint sau nu acesti indivizi ofiteri acoperiti? Daca sint, de ce nu sint deconspirati? Daca nu sint, de ce se tolereaza aceasta situatie (ce afecteaza grav interesele financiare ale statului român)? Structurile informative din care fac parte asa-zisii ofiteri acoperiti cum reactioneaza? Dan Voiculescu este, sau nu ofiter acoperit SIE? Daca da, este deconspirat, daca nu, de ce a beneficiat si beneficiaza de facilitatile statului? Aceste situatii anormale influenteaza climatul social, respectiv cel electoral.

Despre denumirea societatii “CRESCENT” se afirma ca a fost aleasa asa deoarece in aceasta se gasesc cuvintele “SECRET” si initialele “C”, respectiv “N” (acestea ar veni de la CEAUSESCU NICOLAE). Explicatia apartine unui fost ofiter DIE.

in concluzie, se apreciaza ca D.V. a obtinut acel act din care rezulta ca nu a fost informator/agent/securist deoarece urmeaza sa parcurga o noua etapa politica. Analizind numai o structura judeteana PUR - Vilcea, consemnam urmatoarele date: Fostul prefect de Vilcea, MIRCEA PERPELEA, lider PUR, despre care s-a afirmat ca este ofiter acoperit, dupa ce a falimentat o banca locala si l-a sprijinit pe infractorul ION MARIN, zis “BOBI”, sa devalizeze doua banci din Gorj, a fost trimis la post in Marsilia, ca sef al reprezentantei comerciale române din Franta Despre DUMITRU BUSE, fost director BANCOREX Vilcea, coordonator al unor firme-capusa pe linga “OLTCHIM SA”, lider PUR, s-a zvonit ca este ofiter acoperit Se spune ca exista un locotenent-colonel in rezerva, fost lector in Academia Militara, absolvent al Scolii Militare din Sibiu 01512, arma securitate-militie, care coordoneaza structura informativa a PUR (Vilcea) Din structura PUR Craiova face parte colonelul in rezerva de Contrainformatii CONSTANTIN TIULETE Congresul de fuziune dintre PSD si PUR reprezinta “o noua etapa” politica, avind urmari mediatice deosebite.

in incheiere, formulam urmatoarele ipoteze:

1) Actiunea lui D.V., puternic mediatizata, prin care se incearca contracararea deconspirarilor sau a INFORMATIILOR APARUTE DESPRE OFITERII ACOPERITI, este interfata unui plan elaborat de “STRUCTURA A” (a grupului cu aceleasi interese) sub masca PSD-ului si a aliatilor sai (PUR s.a.).

2) Este posibil ca acest plan sa fie o consecinta a nesigurantei autorilor, care iau in calcul si alternativa pierderii alegerilor, ce ar avea ca urmare identificarea si pedepsirea “acoperitilor”, care sint implicati in actiuni oculte, inclusiv politice.

3) O data cu aplicarea acestui plan, se are in vedere ca, la un semnal, toti cei deconspirati ca fiind “ofiteri acoperiti” sa intre in structuri economice si politice, sa fie stersi din bazele de date ale structurilor de informatii.

4) Mijloacele de informare in masa ce apartin lui D.V. vor fi folosite sa loveasca acei oameni politici considerati periculosi de catre STRUCTURA “A”.

5) Structurile informative clandestine ale PSD-ului si PUR-ului vor fi activate sa controleze tot teatrul politic (este posibil ca aceste entitati specifice sa fuzioneze pe plan local si sa actioneze sub o singura bagheta).

6) Se va disputa o lupta fara menajamente intre STRUCTURA “A” (puternic sprijinita de MOSCOVA) si noile grupuri constituite, din care unul se afla in sustinerea ALIANTEI D.A.

7) STRUCTURA “A” foloseste o parte din resursele sale media pentru a se acredita ideea ca Alianta PNL-PD este sustinuta de americani, chiar daca sint elemente in acest sens.

8) Obiectivul nedeclarat de actuala PUTERE este contracararea “pericolului de a cistiga fortele fidele PRM-ului”, deoarece efectele ar putea fi dezastruoase, atit pentru ALIANTA PSD-PUR, cit si pentru ALIANTA D.A. (ALIANTA D.A. este considerata o ramura autonoma politic a fostului PSDR; daca aceasta ar accede la Putere, va tine cont sa protejeze numai o mica parte din listele PSD-PUR, respectiv ELITELE). ALIANTA POPULARA a ex-presedintelui EMIL CONSTANTINESCU desfasoara demersuri sa armonizeze actiunile PNTCD, sperind intr-un sprijin al fortelor de aceeasi factura, europene. Este posibil ca si aceasta structura sa “boicoteze” fortele PRM-ului, pentru a nu accede la Putere.

Facind o analiza prin prisma intereselor geopolitice, pot fi luate in calcul urmatoarele ipoteze si concluzii, dupa cum urmeaza:

1) Exista conditii ca STRUCTURA “A”, chiar daca detine un capital urias de bani acumulati pentru alegeri, sa piarda controlul si sa ramina cu un maximum de 25%.

2) Efectul implicarii indirecte in alegeri a americanilor va fi mic, deoarece se bazeaza pe elemente duplicitare.

3) Americanii vor monitoriza mai mult miscarile politice din România, pentru a proteja structura militara NATO.

4) Interesele evreilor din România pot produce un mare dezechilibru al actualelor forte aliate (PSD, PUR s.a.).

Se estimeaza o campanie dura, iar alegerile se vor desfasura legal, daca va fi contracarata frauda preconizata a fi utilizata. Exista tehnica electronica de virf cu care se poate controla informatia, respectiv rezultatele votului. Cine va detine aceasta tehnica va cistiga alegerile. ATENTIE la structurile informative clandestine ce vor fi implicate in alegeri!




#27797 (raspuns la: #14965) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi place - de zolmat la: 03/03/2005 01:15:54
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Mie imi place enorm.
Din ultimii 15 ani unul l-am petrecut in Paris, 6 luni New York, 7 ani Montreal, 6 ani si ceva Los Angeles si San Diego. Repatriat, nu m-am simtit grozav in Craiova sau Cluj (orasele copilariei mele) desi erau locuri in care aveam prieteni. Am cumparat un apartament in centrul Bucurestiului si ma simt foarte bine in orasul asta cu toata mizeria si agitatia. Nu il cunosc bine. Nu locuiesc aici decit de 7-8 luni (sint inca in oarecare masura un "navetist transatlantic").
E un oras mare, cu oameni fantastici, cu multe teatre, restaurante, pub-uri, galerii de arta....E locul din tara asta in care se intimpla intotdeuna ceva.
premii - de Dinu Lazar la: 26/04/2005 15:01:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Frumoase imagini.
La ei se poate ca o sumedenie de firme sa sponsorizeze asa ceva, adica o chestie de fotografie barosana; au fost la o adica numai nume barosane, ceva ce nu se poate, floarea intregului occident:

AtEdge, LowePro, Brightscreen, Blackbook, Workbook, PDN, Graphis, Los Angeles Photo, PlanetPoint, AGFA, Equinox, APA - Advertising Photographers of America, SPE - Society for Photographic Education, CAPA - Canadian Association for Photographic Art, SMPSP - Society of Motion Pictures Still Photographers, Women In Photography International, ASMP - American Society of Media Photographers, NAPP - National Association of Photoshop Professionals, Stonestreet, Archipel, American Photo Magazine, Popular Photography Magazine, Professional Photographer Magazine, Photo Contests, Peterson Photography, Shutterbug Magazine, Outdoor Photographer Magazine, Venice Magazine, LFI, PHOTO Magazine.

Pe linga asta concursul era cu taxa;

Entry Fees for Professional Photographers
$35 for each photograph entered.
$60 for each series or book (more than one photograph)
Same photograph or series, additional category: $25 per category

Entry Fees For Non-Professional Photographers
$25 per photograph entered
$50 for each series (more than one photograph)

Asa sa tot concurezi, care este.

M-am bucurat sa vad si trei fotografi romani printre premianti.

Oricum imagini de exceptie, de analizat pentru cine vrea sa nu ramina de carutza.

Acum sigur, multi or sa ramina cu analiza si atit.

Chiar ieri, cind se semna istorica noastra aderare la eeeuu, imi da telefon o firma de publicitate bucuresteana, ca face un pici cu un fotograf german si ala nu si-a adus trepiedul, nu am eu trepied sa imprumut?
Deci nici nu ne viriram chestia in eeuu ca gata, marile genii fotografice vin sa impuste francul pe aici, si fara trepied, pe deasupra.
Nu ma pricep cu hirtogaria, dar cum e cu permisul de munca, cu declaratia de impozit, cu taxele, si toate alea, la noi?
Ca mai sunt fotografi straini pe la redactii; aia cum fac?
Ca anul trecut am avut si eu un job intr-o tara europeana, de trei zile, dar nu s-a putut finaliza, ca s-a impotrivit sindicatul fotografilor din zona aia. La noi cum o fi?
#45681 (raspuns la: #45651) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Munca in America - fefe - de Hop Si Eu la: 20/06/2005 06:32:55
(la: Mi-ar fi placut in America daca...)
fefe,

***In America este o vorba "It's a free country, so do whatever you want to do!" Nimeni nu te obliga sa faci nimic. Daca vrei sa muncesti bine, daca nu atunci e treaba ta.**


Nu exista multe tari in lume unde te mai forteaza sa muncesti... Din cite stiu munca este un drept si nu o obligatie. However, este mai mult o necesitate si trebuie sa ai unde sa muncesti si sa fii tratat omeneste.

America nu este una dintre "fruntasele lumii" in ce priveste Realtiile Industriale. Nu se poate compara nici pe departe cu Anglia, Australia, Germania, Franta...etc. unde exista sisteme de asistenta sociala foarte bine puse la punct si asistenta medicala garantata de guvern.
Sinteti total in miinile speculantilor.
Tara este intr-un dezastru financiar si fiecare proprietar de afacere este specialst in evaziune fiscala. In curind (15 - 20 de ani) va deveni cea mai bogata "banana republic". Industriile vor disparea si vor ramine numai serviciile si turismul. Stii citi oameni a data afara General Mortors, recently??? Si vor mai urma!

***Eu sint fericita ca sint respectata, ca am bani cu ce sa traiesc, ca am o casa confortabila si frumoasa, **

Cind vei termina de platit casa? Daca fereasca Dumnezeu te imbolnavesti si nu mai poti munci?!... Sau firma la care lucrezi se inchide si iti pierzi jobul...ce se va intimpla cu casa si cu tine, in general? Cit din actualul venit iti poti permite sa-l folosesti ca sa-ti construiesti baza de pensionare???...

***daca vreau vacanta ma pot duce oriunde ma trage inima.***

Cite saptamini de concediu ai pe an?

So, here we are! America, tara tuturor posibilitatilor si cea mai mare putere din lume (cel putin asa cred ei...) se stinge incet ca o lumanare din cauza evaziunilor fiscale, a razboaielor costisitoare, a corporatiilor care dau faliment si a foamei dupa profit care face sa mute locurile de munca in tarile in curs de dezvoltare.
Iar daca influenta ei in Middle East va scadea?!... (ceea ce nu este imposibil) mamicile casnice nu-si vor mai permite sa mearga la cumparaturi si duce copii la scoala in 4WD's cu motoare de 5000 cmc.

Si mai sint inca multe alte motive pentru care sint foarte fericit ca nu traiesc in America.

Hop Si Eu...
#55600 (raspuns la: #55418) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anti-darwinist? - de kradu la: 04/10/2005 01:43:20
(la: Ţara handicapaţilor şi ologilor)
Agreez cu cele scrise! Lucrurile nu par sa se indrepte prin locurile acelea!
Nu am inteles de ce sistemul e anti-darwinist? Pentru ca nu e o selectie naturala?
Caste exista peste tot!
Visul meu cand eram in Viena in 1987 era sa devin gunoier! Acolo meseria se mostenea si cum nu eram de prin locurile alea si fiind un auslander, nu mi-am putut realiza visul! Se pare ca am devenit sarcastic, dar asa e regula acolo pentru a devenii gunoier, nu pentru a devenii sarcastic!, iar chestia cu visul meu e doar vis!
In portul Los Angeles lucratorii de port au un sindicat puternic!
Prin 2003 se punea problema inlocuirii technologiei de incarcare descarcare! Productivitatea crestea cu 450% si se eliberau 800 de locuri de lucratorii! Sindicatul progresist a anulat reinoirea din avint conservator!
Dar nepotismul poate lua forme interesante! Mai ales in Romania!
"K'.
Volumul 2 (Se vede ca tre sa recuperez cu scrisul la Cafenea) :) - de fefe la: 14/03/2006 23:56:37
(la: "Americanii sunt prosti")
Dulcineea draga,

Ca sa nu zici ca te ignor mai fac un efort si continui novela de ieri.

#1. Cica case din caramida sint peste tot. Am una chiar linga mine, si nu stau in Beverly Hills, iar matusa-mea care saraca sta intr-o zona destul de pricajita in Sacramento sta tocmai intr-o casa facuta din caramida de beton. Daca te intereseaza asa de mult din ce sint construite casele multimilionarilor din America hai sa-ti spun: din lemn! Lemnul este mult mai flexibil si mult mai usor de manipulat. Poti sa faci mult mai multe lucruri din lemn decit din beton, si cum zicea cineva mai jos, un zid de lemn poti sa-l muti oricind fara sa strici o casa intreaga. Ia incearca tu sa muti peretii din blocul in care stai. Cit priveste povestea ta cu purcelusii hai sa-ti mai spun ceva care vad ca nu prea stii. Tot lemnul folosit in casele noastre de lemn este tratat impotriva incendiilor, inclusiv “cartonul” ala despre care tot pomenesti, care de fapt nu este carton ci e o placa din ghips care serveste de perete si care poate fi imbracat in orice-ti doreste inimioara ta, de la furnir de lemn pina la marmura de Carera. O alta chestie care inca n-ai invatat la scoala, este ca lemnul ca material de consctructie este cel mai bun in cazuri de cutremure. Flexibilitatea lemnului in comparatie cu rigiditatea betonului este mult mai rezistenta la cutremurele de care cel putin noi aici in California nu ducem lipsa. Sau probabil tu preferi sa stai intr-un bloc de beton ca cei de la cutremurul din 79, sau cind a fost, atunci de a murit si Toma Caragiu saracul pironit sub un perete de beton armat. Un alt amanunt care trebuie sa ti-l aduc in vedere este ca la ora actuala in Romania cei care isi construiesc casele cele mai moderne si mai scumpe folosesc exact modelul de constructie American. Tocmai m-am mirat ce-au mai evoluat Romanasii nosti cind mi-am vizitat niste prieteni prin Timisoara si prin cartierele “Americane” din Felix linga Oradea. Hehe, m-am simtit ca acasa.

#2. Despre inginerii romani, hai ca deja ma distrezi de numa la faza asta. Eu stiu precis ce am zis. Nu stiu citi ingineri constructori cunosti tu, dar iti spun clar, un absolvit de facultate cu licenta in mina poate sa semneze si sa aprobe planuri de constructie si instalatii. Ca lucreaza sub supravegherea altor ingineri asta e altceva, dar planurile ce ies de la ei din firma poti sa-mi spui daca mai sint controlate de altcineva??? Iti spun clar ca nu. Deci daca nu stii lucrurile concret te rog sa te informezi.

#3. Masinile noastre incapatoare consuma cit trei Dacii Romanesti in care incap tot la fel de multi oameni. Vai ce-am ris! Tin sa te anunt ca nu consumul de bezina afecteaza aerul ci arderea ei, si daca o Dacie nu are arderea cum trebuie degeaba consuma numa 1 litru la fiecare 100Km. Cine stie bancul cu Trabantul? :)))) In aceeasi ordine de idei, cica in Romania nu este poluatie decit numa in Bucuresti. La fel pot spune eu, in America nu este poluatie decit numai in Los Angeles, si ca in restul Americii poti respira aer curat. De fapt e mai curat decit in oricare alt oras la Romani unde praful si mizeria contin mai multi factori de imbolnavire decit tot fumul din Los Angeles. Hai sa te intreb o chestie banala. De cite ori pe zi iti faci pantofii? Hai sa-ti spun si eu: eu ii fac cam odata la 6 luni, si nu ca sa-i curat de mizerie, ci doar sa le dau luciul ala de nou noutz. Si cica nu tre sa luam in considerare mizeria de pe drumuri. De fapt Romania niciodata nu s-a tinut de legile de regulament al poluatiei. In 1995 a fost ultima tara din Europa ca sa introduca legea de protectie a naturii. Emisiile de gaze, poluatia industriala, ca sa nu mai zic de scurgerea de “cyanide” in Dunare in anul 2000 care a contaminat apa potabila si a omorit o mare parte din fauna acvatica nu numai pentru Romania dar si pentru tarile vecine. In Romania cel puti 18% din apa nu este buna de baut, si asta nu e numai in Bucuresti. I-a sa mergem la sate, unde cica se poate scoate apa din fintina, dar nimeni n-o bea ca e infecta, si tot taranul se duce cu plasa la En-Gross si-si cumpara “apa plata” la sticla ca sa poata sa-si faca supa de gaina. In acelasi timp daca analizam problema dintr-un punct matematic, comparind suprafata si populatia Americii cu cea a Romaniei, concentrarea de poluatie pe capat de om este mult mai mare in Romania decit in America. Iar daca vrei sa stii care este cea mai poluata tara din lume uita-te te rog la China. Dar oricum nu pricepi, degeaba iti spun. Ah, era sa uit, sa nu vii sa-mi spui de legile din Romania cu adusul de masini care nu polueaza ca ma faci sa crap de ris. Toata lumea stie ca una scrie in lege si alta se face. Atita timp cit poti da un Euro sau un Dolar pe sub masa poti sa aduci ce-ti vrea muschiuletzul in Romania. Sau tu crezi ca Romanul e asa de cinstit si onorabil? Unde-i Divertis ca sa-si ia niste surse de glume hazlii!?!?! :)))

#4. Despre mincare: unde ziceai ca se gaseste carne cu $7-$8 pe kilogram? In Romania sau aici?

#5. La un moment dat imi zici “nu m-am laudat ca merg la opera,mi-am spus punctul de vedere.Aici un bilet ieftin costa un dolar,iar cel mai scump 20. Mi le pot permite pe amandoua. Si eu am dvd-uri si cd-uri cu muzica si ascult si eu in surdina cand am chef.Hai sa-ti dau si eu un link:www.operanb.ro Nu am negat cat de profesinisti sunt aia care canta pe acolo si nici n-am zis ca opera voastra arata urat!” dar in textul original ai zis total altceva “vreau sa mai vad din cand in cand cate o piesa de teatru sau sa merg la opera,ceea ce in America ar fi cam greu(cine se duce la opera si cat costa "beletu?",si mai ales care opera,ca nu e!-cel putin nu peste tot)” Da, nu te-ai legat de profesionismul performantilor si de frumusetea caselor de opera dar din textul anterior unde te plingeai ca in America nu poti merge la opera ca n-ai unde mi-a dat de inteles tocmai lucru asta: ca te duci la opera des si America nu-ti ofera posibilitatea asta si nici nu prea ai ce vedea ca nu sint piese reputabile. Eu ti-am dat un link unde sa vezi nu numai cum arata o sala de opera dar unde poti de asemenea vedea lista de piese care se pot urmarii intr-o anumita perioada. Eu nu stiu unde ai fost tu cind ai venit in America, dar oricare oras care are o populatie de citeva zeci de mii are access la opere si performance arts de orice culoare vrei tu. Aduti aminte ca America este construita pe ideia capitalismului, ce se cere aia se da. La momentul de fata reconstruirea, renovarile si instalarea celor mai frumoase centre de arta sint in plina forta in cele mai ascunse orase din America. Asa ca ma indoiesc sa nu ai access la o seara culturala oriunde ai fi in America.

#6. Care este diferenta intre voyeurismul Romanesc si cel American? Raspund tot eu, ala Romanesc e de gust prost si cu intentii malicioase, iar ala American e pe fatza si acceptabil. Imi place cind ma plimb seara pe strada, si vad prin geamurile vecinilor (care fara nici o rusine nu-si trag obloanele) cum stau la masa si maninca, cum stau pe o canapea si citesc sau se uita la televizor, cum este decorata casa, si asa mai departe. Nu ma ocup de voyeurism, departe de mine, dar ca orice sursa de lumina care provine din spatele unui geam, privirile iti sint atrase. Poate daca as avea o luneta si-as locuii intr-un penthouse in New York as sta si eu cu luneta pe vecinii mei, la urma urmei daca n-au perdele la geamuri cu ce ma opreste pe mine sau ce lege calc ca stau si ma uit la ei? Cine nu vrea sa fie vazut sa-si puna obloane.

#7. Ce ma distreaza remarcile cu “cine va pune sa trimiteti bani” sau “trimiteti bani ca sa reconstruiti ce-ati distrus in razboi”. La care din razboaie te referi??? La Razboaiele Mondiale? La razboaiele civile? La razboaiele astea mai recente din Iraq si Afganistan? Mama mia cite stii!!! Hai sa analizam problemele atunci. Razboaiele Mondiale: daca nu veneau Americanii Europa era o tara germana, si daca nu trimiteau Americanii bani la Europeni, Parisul, Londra, Praga, si toate celelalte capitale ar fi fost capitalele sobolanilor. Razboaiele Civile: (adica alea ca in Romania din 89) ca vrei tu sa admiti ori nu, Americanii au fost primii sa ajute Romania, la fel si tarile Africane, la fel si cele Asiatice, ca sa nu mai spun de ajutoarele umanitare care sint trimise de Americani si care niciodata nu vor fi mai putin decit toate ajutoarele trimise de celalalte tari adunate la un loc. Razboaiele din Iraq si Afganistan: inainte de a veni Americanii sa-i cotonogeasca pe Sadamisti si pe BinLadenisti, si Iraq-ul si Afagnistanul erau niste ruine de tari. Americanii au venit numa sa faca curat, si sa construiasca ceea ce nu era si n-a fost niciodata. Ca exemplu: in Afaganistan acuma gasesti scoli nu numai pentru baieti dar si pentru fete, gasesti cit de putin un spital cu niste paturi curate, o cladire de primarie, si binenteles drumuri, aeropoarte si intr-o oarecare masura libertate. In Iraq la fel. Dar nu merita sa stau acuma sa fac politica din asta ca iara imi sar in cap Anti-Americanii.

Doamne fereste ca mult am mai scris. Macar de data asta am numa 7 puncte. Scuze gazdei care a deschis subiectul si care a scris destul de frumos in textul de la inceput. Promit sa ma limitez aici, las si pe altii sa comenteze ca sint destui care se inghesuiesc. Ma duc acuma sa-mi continui munca, ca la Americani se munceste nu se luzareste :))

cei cu alte inclinatii sexuale sunt victime sau conrupatori? - de jony la: 29/03/2006 18:51:28
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
nu de mult citeam acest articol si ma intrebam: de ce aproape toate mediile de informare ne prezinta o fatada atat de alba la ceva care este "ATAT" de gri ca sa nu zic chiar negru?oricum ceva ce nu este asa cum ni se prezinta:
HOMOSEXUALII AU PORNIT LA CUCERIREA LUMII


Comparându-i pe cei ce se opun homosexualităţii cu naziştii sau cu Ku Klux Klan-ul, activiştii homosexuali au pornit la cucerirea lumii
Louis Sheldon
HOMOSEXUALII AU reuşit să schimbe percepţia publică în favoarea lor. Majoritatea oamenilor însă nu realizează că acest efort face parte dintr-o campanie de propagandă atent gândită şi în desfăşurare de ani de zile.
Un sondaj realizat de Los Angeles Times şi publicat în iunie 2000 arăta că tot mai mulţi se obişnuiesc cu prezenţa homosexualilor şi chiar dacă cred că comportamentul homosexual este imoral, consideră că homosexualii ar trebui să se bucure de o mai bună protecţie din partea legii.
Conform studiului, 73% dintre americani cunosc pe cineva care este homosexual, comparativ cu numai 30% în 1983. Şaizeci la sută nu au nici o problemă cu prezenţa homosexualilor, comparativ cu numai 40% în 1985. Şaizeci şi opt la sută susţin legile anti-discriminare. Cincizeci la sută susţin acordarea de „beneficii casnice” partenerilor homosexuali – adică acordarea de drepturi pentru partenerii homosexuali, similare cu cele pentru cuplurile căsătorite.
Totuşi, numai 35% erau de acord cu dreptul homosexualilor de a se „căsători”, comparativ cu 58% care erau împotrivă. În plus, 64% dintre americani considerau că homosexualitatea este imorală. Treizeci şi şase la sută au declarat că i-ar deranja să afle că fiica sau fiul lor ar fi homosexuali. Treizeci şi şapte la sută ar fi „foarte supăraţi” să afle despre comportamentul homosexual al copilului lor. În urmă cu 15 ani, acest procent era de 90%. [1]

Maşina de propagandă a homosexualilor şi-a făcut treaba
Lumea ar trebui să înţeleagă că atitudinea lor faţă de homosexualitate a fost în mod programat schimbată printr-o campanie de marketing/propagandă abilă, comparabilă cu propaganda lui Adolf Hitler. De fapt, multe dintre strategiile folosite de homosexuali pentru a induce o schimbare culturală în intreaga lume sunt preluate din scrierile lui Hitler şi din manualele de război propagandistic. Eric M. Pollard, fondator al organizaţiei ACT UP, declară că filosofia lor se bazează pe ceea ce a scris Hitler în Mein Kampf. Pollard recunoaşte aceasta într-un articol apărut în Washington Blade pe 31 ianuarie 1991.
Potrivit lui Pollard, „am ajutat la crearea unei organizaţii cvasi-fasciste”. Pollard declară: „Am plănuit crearea unui grup de activişti care să exploateze eficient mass-media în scopurile stabilite, care să lucreze sub acoperire şi care să încalce legea fără menajamente… Sub influenţa drogurilor [LSD], aceasta chiar părea o idee bună.” [2]
Pollard recunoaşte că ACT UP a considerat că trebuie să recurgă la tehnici subversive „în mare parte preluate din Mein Kampf, pe care unii dintre noi au studiat-o ca pe un model de lucru. Pe măsură ce ACT UP s-a dezvoltat, am lovit programatic în fiecare instituţie care ne stătea în cale”.
Iată câteva extrase din scrierile lui Hitler despre folosirea tehnicii „Marea minciună” pentru a abate atenţia publică. [3] Data viitoare când veţi auzi sau citi un articol favorabil despre homosexualitate, ar fi bine să vă gândiţi la aceste tehnici:
Amploarea minciunii este un factor decisiv pentru ca aceasta să fie crezută sau nu, pentru că poporul este, în adâncul inimii, mult mai uşor de înşelat decât prin tehnici conştiente şi vădit negative. Simplitatea primitivă a minţii lor îi face să fie o pradă mai uşoară pentru o mare minciună decât pentru una mică, deoarece şi ei spun mici minciuni, dar le este ruşine să spună unele mari.
Întotdeauna rămâne sau se lipeşte ceva din cele mai neruşinate minciuni, lucru ştiut prea bine de toţi indivizii sau instituţiile care au de-a face cu arta minciunii, ele nedându-se în lături de la nimic pentru a-şi atinge scopurile.
Propaganda nu trebuie să slujească adevărului, mai ales dacă prin aceasta ar putea aduce un avantaj oponenţilor.
Printr-o folosire abilă şi constantă a propagandei, oamenii pot fi făcuţi să vadă raiul ca iadul şi invers, sau să considere cea mai nenorocită viaţă ca pe un rai.
Pollard a recunoscut că a folosit strategiile de propagandă ale lui Hitler şi ale naziştilor pentru a-i teroriza pe oponenţii activiştilor homosexuali. ACT UP a folosit violenţa pentru a proteja mişcarea homosexuală şi pe proprietarii de clinici unde se făceau avorturi la sfârşitul anilor 1980.
Cucerirea Americii heterosexuale
Homosexualii şi-au prezentat strategiile de propagandă în două documente majore. Unul este The Overhauling of Straight America (Cucerirea Americii heterosexuale) publicat în revista Guide, în noiembrie 1987. Celălalt este o versiune dezvoltată a acestui articol, numită After the Ball: How America will conquer its fear & hatred of Gays in the 90s (După bal: Cum îşi va învinge America teama şi ura faţă de homosexuali în anii `90).
Aceste două materiale trebuie citite de cei care vor să înţeleagă cum a avut loc homosexualizarea societăţii americane, prin intermediul unei minorităţi bine finanţate de activişti hotărâţi [*].
În The Overhauling of Straight America, autorii Marshall K. Kirk şi Erastes Pill prezintă un ambiţios program de înşelare şi demonizare a celor care se opun homosexualităţii. Iată o parte din aceste strategii:
Vorbeşte despre homosexuali şi homosexualitate cât mai tare şi cât mai des posibil. „Principiul din spatele acestui sfat este simplu: aproape orice comportament începe să-ţi pară normal dacă te întâlneşti cu el suficient de des, la intervale constante şi printre cunoscuţii tăi.”
Obiectivul este acela de a de-sensibiliza publicul vizavi de respingerea homosexualităţii, făcându-i pe oameni să discute constant despre ea într-o manieră neutră sau pozitivă. „În ceea ce priveşte de-sensibilizarea, ideea constă într-un mesaj de normalitate. Până acum, homosexualii de la Hollywood ne-au oferit cea mai abilă armă în lupta pentru de-sensibilizarea mass-mediei”, declară autorii.
Kirk şi Pill afirmă că este esenţial ca autoritatea morală a Bisericii să fie subminată, prin „tulburarea apelor morale”. Obiectivul este acela de a face grupările religioase liberale să susţină pe faţă homosexualitatea, simultan cu portretizarea organizaţiilor care se opun ca „homofobe” şi „retrograde sau total rupte de ultimele cercetări psihologice”. [4]
Autorii atrag atenţia asupra expunerii publicului american la adevărul despre comportamentul deviant homosexual. „La începutul campaniei de cucerire a Americii heterosexuale, masele nu trebuie şocate sau îndepărtate printr-o expunere prematură la comportamentul homosexual în sine. În schimb, trebuie minimalizate aspectele sexuale, iar drepturile homosexualilor trebuie reduse cât mai mult posibil la o chestiune socială abstractă. Lăsăm întâi cămila să-şi bage capul în cort, şi numai apoi arătăm şi partea din spate!”
Homosexualii ştiu că dacă practicile lor sexuale devin cunoscute, acestea îi vor îndepărta pe acei oameni care altfel ar fi gata să-i susţină. Care sunt acele comportamente pe care nu vor homosexualii să le ştim?
Homosexualii întreţin o serie de acte sexuale deviante. Iată doar câteva dintre acestea:
• Sex anal
• Sex oral
• Rimming - lingerea anusului; aceasta conduce frecvent la ingerarea de materii fecale, ducând la afecţiuni intestinale.
• „Duşuri de aur” - urinarea pe partenerul sexual.
• Orgii sexuale, la care participă zeci de bărbaţi.
• Glory holes - sex oral cu anonimi, prin intermediul unei găuri tăiate într-un perete despărţitor.
• Fisting – introducerea mâinii în anusul partenerului sexual.
• Sadomazochism, incluzând biciuire, tăiere, bătăi, etc.
• Folosirea de droguri, inclusiv amfetamine pentru sporirea plăcerii sexuale.
• Bareback parties – orgii la care participă mai mulţi bărbaţi, unii posibil infectaţi cu HIV, dar fără folosirea de prezervative. În multe cercuri de homosexuali, a avea SIDA a devenit acum un fel de „medalie de onoare” în cadrul revoluţiei sexuale.
Prezintă-i pe homosexuali ca victime, nu provocatori agresivi. Acest obiectiv trebuie atins prin portretizarea homosexualilor ca „victime ale sorţii”, ei neavând niciodată posibilitatea să aleagă sau să respingă comportamentul lor sexual. În mass-media vor apărea numai homosexuali cu înfăţişare normală. Homosexualii trebuie prezentaţi ca „victime ale societăţii”. Folosind această tactică, ei vor fi prezentaţi ca brutalizaţi şi victime la locul de muncă şi în societate.
Oferă-le protectorilor o cauză dreaptă. Homosexualii trebuie să evite să solicite „sprijin direct pentru practicile homosexuale. În schimb, tema lor principală trebuie să fie anti-discriminarea”. Evită discuţiile despre actele homosexuale şi concentrează-te pe libertatea de expresie, pe libertatea de opinie şi asociere.
Fă-i pe homosexuali să apară ca buni. Homosexualii trebuie prezentaţi nu doar ca nişte oameni obişnuiţi, ci chiar superiori moral faţă de heterosexuali. Kirk şi Pill recomandă menţionarea de nume din istorie, homosexuali cunoscuţi, pentru a arăta că homosexualii sunt de fapt superiori heterosexualilor în multe privinţe. „Niciodată nu a mai reuşit vreo campanie media, abilă şi inteligentă, să facă din comunitatea homosexualilor o adevărată naşă a civilizaţiei occidentale”.
Fă-i pe oponenţi să apară ca răi. Aici campania dusă de activiştii homosexuali a avut un imens succes. Potrivit lui Kirk şi Pill, cei care se opun homosexualităţii trebuie identificaţi cu naziştii şi Ku Klux Klan-ul. „Publicul trebuie să vadă imagini cu homofobi furioşi, ale căror idei şi concepţii îl dezgustă pe americanul de rând. Aceste imagini pot include: Ku Klux Klan-ul, care cere arderea pe rug sau castrarea homosexualilor; preoţi şi predicatori bigoţi, mânaţi de o ură isterică până într-acolo încât par şi caraghioşi, şi tulburaţi mintal; rockeri, derbedei şi deţinuţi care povestesc cu sete despre „poponarii” pe care i-au omorât sau pe care i-ar omorî; imagini din lagărele de concentrare naziste, unde homosexualii erau torturaţi şi omorâţi”.

Un activist homosexual poartă o pancartă prin care o compară pe dr. Laura Schlessinger cu Adolf Hitler. Dr. Schlessinger realizează o emisiune radio în cadrul căreia combate, pe baza Bibliei, perversiunile sexuale
Homosexualii s-au străduit din răsputeri să obţină anularea legii vârstei consimţământului, care îi proteja pe copii de agresiunile sexuale. Acum, ei îi atacă pe creştinii conservatori care consideră că homosexualitatea este imorală. Homosexualii se prezintă ca „victime”, ascunzând adevăratul lor obiectiv: coruperea copiilor.
Această tehnică a fost folosită cu succes când studentul homosexual Matthew Shepard a fost torturat şi omorât în bătaie de nişte derbedei în statul Wyoming. Maşina de propagandă a homosexualilor s-a pus imediat în mişcare. Obiectivul clar a fost acela de a lega uciderea lui Shepard de „incitarea la ură” şi de organizaţiile creştine care critică activismul homosexual.
Totuşi, aceeaşi maşină de propagandă a minimalizat torturarea şi uciderea lui Jesse Dirkhising, un băiat de 13 ani, de către doi homosexuali din Arkansas. Jesse Dirkhising a fost torturat şi violat de mai multe ori de Josh Brown, în timp ce iubitul acestuia savura scena. Gura băiatului fusese acoperită cu bandă adezivă, iar acesta a murit asfixiat.
Presa principală a ignorat această crimă, iar organizaţiile de homosexuali nu au reacţionat în nici un fel, de parcă incidentul nu ar fi avut nici o semnificaţie pentru ele. Evident, se acordă atenţie numai atunci când un homosexual este omorât de un heterosexual.
Dacă un băiat este violat şi asfixiat de doi homosexuali, acest lucru nu merită comentarii. În lumea lor, homosexualii pot fi numai victime, nu şi agresori sau ucigaşi.
After the Ball
În After the Ball: How America will conquer its fear & hatred of Gays în the 90s, autorii Marshall Kirk şi Hunter Madsen dezvoltă strategia de normalizare a homosexualităţii şi demonizare a oponenţilor.
Autorii explică faptul că societatea heterosexuală trebuie schimbată prin trei mijloace: de-sensibilizare, amestecare şi câştigare. Fiecare dintre acestea constituie un element al unei campanii de propagandă atent planificată. Publicul trebuie de-sensibilizat, prin expunerea constantă la dezbateri despre homosexualitate, până se plictiseşte de acest subiect. „Pentru a-i desensibiliza pe heterosexuali cu privire la homosexualitate, îi inundăm cu o mulţime de reclame legate de homosexuali, prezentate într-o manieră cât mai puţin jignitoare. Dacă heterosexualii nu pot închide duşul, în cele din urmă se vor obişnui cu apa. Desigur, indiferenţa este preferabilă urii şi ameninţărilor, dar noi vrem să obţinem rezultatele maxime”. [5]
Al doilea obiectiv este „amestecarea”. Aceasta este o tehnică psihologică de spălare a creierului, care implică Condiţionare Asociativă şi Modelare Emoţională Directă. În Condiţionarea Asociativă, persoana care se opune homosexualităţii este bombardată cu imagini prezentând homosexuali persecutaţi, discriminaţi sau omorâţi. Pe măsură ce omul vede asemenea imagini, el va începe să-i fie ruşine pentru atitudinea sa faţă de homosexuali. În Modelarea Emoţională Directă, heterosexualului trebuie să i se spună că opiniile sale sunt minoritare şi că sunt contrazise de ale altora. Majoritatea oamenilor au nevoie de aprobare de la cei din preajma lor şi nu doresc să fie catalogaţi ca bigoţi sau intoleranţi. Obiectivul este acela de a-i convinge pe oponenţii homosexualităţii că opiniile lor sunt minoritare şi pline de ură.
Al treilea obiectiv este „câştigarea” sau convertirea. Potrivit lui Kirk şi Madsen, „nu este suficient ca bigoţii anti-homo să fie dezorientaţi sau indiferenţi faţă de noi – pe termen lung, cel mai bine pentru noi este să-i facem să ne placă. La asta se referă convertirea.”
Prin convertire, autorii înţeleg „convertirea sentimentelor, gândurilor şi voinţei americanului de rând, prin intermediul unul atac psihologic planificat, sub forma unei propagande servite întregii ţări cu ajutorul mass-mediei”.
Cenzurarea opoziţiei
Intreaga lume se află sub un atac psihologic lansat de activiştii homosexuali. Pentru propaganda lor, aceştia se folosesc de mass-media şi nu îi interesează deloc adevărul. De fapt, unul dintre principalele lor eforturi este acela de a împiedica aflarea adevărului prin mijloacele de informare în masă. De exemplu, grupări de genul GLAAD (Alianţa Homosexualilor şi Lesbienelor împotriva Defăimării) au reuşit să-i convingă pe jurnalişti să nu mai prezinte difuzeze (ca să evităm repetiţia) ştiri care ar putea să-i înfăţişeze pe homosexuali într-o lumină negativă. De asemenea, activiştii homosexuali au reuşit, în mare măsură, să-i convingă pe jurnalişti că orice critică la adresa homosexualităţii reprezintă „incitare la ură”, care conduce inevitabil la violenţă.
Acest efort de a cenzura orice opoziţie faţă de homosexualitate este evident în cazul unei decizii emise de un judecător federal din San Francisco. Cazul se referea la un conflict între Consiliul Supervizorilor din San Francisco şi o campanie publicitară numită „Truth in Love”. Reclamele de la televizor erau sponsorizate de asociaţii cum ar fi Focus on the Family, Family Research Council şi Kerruso Ministries (asociaţii ale foştilor homosexuali – oameni care au realizat o trecere la heterosexualitate).
Când s-a început achiziţionarea de spaţii publicitare la TV, Consiliul Supervizorilor a contactat mass-media, pentru a le descuraja în ceea ce priveşte difuzarea respectivelor reclame. Una dintre reclame prezenta un fost homosexual care spunea: „Visul pe care îl credeam imposibil pentru mine – să am o soţie şi copii – s-a împlinit. Dacă eşti rănit, singur sau dezorientat, Iisus te poate ajuta.”
Consiliul Supervizorilor a pretins că aceste reclame contribuie la „oribilele crime săvârşite împotriva homosexualilor şi lesbienelor”. Pe scurt, ele reprezentau „incitare la ură” şi puteau conduce la crime împotriva homosexualilor. [6]
Asociaţiile care lansaseră campania au înaintat o plângere în octombrie 1999 pentru a opri cenzurarea mesajului creştin din acele reclame. Totuşi, un judecător federal a decis în iunie 2000 în favoarea Consiliului Supervizorilor, considerând că acesta are dreptate să cenzureze reclamele, din motive de „siguranţă publică”.
Brian Fahling, din partea Centrului pentru Lege şi Politici al Asociaţiei Familiilor Americane, vede în aceasta o gravă ameninţare la adresa libertăţii de exprimare. „Niciodată nu s-a mai petrecut aşa ceva. Este un lucru grav, care ar trebui să ne pună pe gânduri, întrucât avem de-a face cu o decizie a unei instanţe federale care afirmă că autorităţile pot lua măsuri pentru condamnarea credinţei religioase.” [7] Acesta nu este singurul atac la adresa libertăţii de exprimare, dar reprezintă un atac direct la adresa condamnării de către creştini, pe baza Bibliei, a comportamentului homosexual. Exact acest lucru este dorit de propagandiştii homosexuali – reducerea la tăcere a opoziţiei, fie prin incriminarea expresiei, fie prin cenzurarea ei.

Administraţia Clinton i-a ajutat pe homosexuali prin promovarea lor în cadrul autorităţii publice, prin „instruiri” pro-homosexualitate obligatorii pentru funcţionarii publici şi prin adoptarea de legi împotriva „incitării la ură”
Kirk şi Madsen arată clar în After the Ball că scopul lor este acela de a cenzura total orice punct de vedere opus homosexualităţii. Ei afirmă: „Opiniile bigote devin acţiuni agresive. Ele reprezintă o incitare directă la violenţă, un pericol clar pentru ordinea publică, asemenea unui om care strigă „Foc! Foc!” într-un cinematograf ticsit de lume, sau unui om care stă în faţa casei comerciantului de porumb şi îi spune mulţimii înfometate, cu torţe în mâini, că comercianţii de porumb sunt cei care au provocat foametea. Veniţi şi daţi foc. Mulţimea agitată ascultă, cu torţele în mâini, şi preia sloganul.” [8] Pe scurt, aceşti autori lansează pretenţia absurdă că a critica homosexualitatea înseamnă incitare la revoltă şi omor. Aşa justifică ei eforturile lor de reducere la tăcere a oponenţilor. Din fericire, Internetul constituie un mijloc de comunicare fără oprelişti a adevărului despre homosexualitate.
În loc de încheiere: un „revoluţionar homosexual” independent lansează o provocare la adresa Americii heterosexuale
“Vă vom viola fiii, simbolurile şubredei voastre masculinităţi, ale visurilor voastre derizorii şi ale minciunilor voastre vulgare. Îi vom seduce în şcolile voastre, în dormitoarele voastre, în vestiarele voastre, în sălile voastre de sport, în asociaţiile voastre de tineret… oriunde vin în contact bărbaţi cu bărbaţi. Fiii voştri vor deveni fetiţele noastre şi vor asculta de noi. Îi vom remodela după chipul şi asemănarea noastră. Vor ajunge să ne dorească şi să ne adore…
Toate bisericile care ne condamnă vor fi închise. Zeii noştri sunt tinerii bine făcuţi. Vom învinge, pentru că ne hrănim cu amărăciunea feroce a celor asupriţi.” (Michael Swift, Boston Gay Community News, 15-21 februarie 1987)
Louis Sheldon este preşedinte al “Traditional Values Coalition“
—-
[*] În 2005, Uniunea Europeană a acordat, cu girul Ministerului Sănătăţii şi Familiei din guvernul PD-PNL, o finanţare de 700.000 dolari organizaţiei ACCEPT a homosexualilor români. ACCEPT urmează să folosească acest cadou pentru dezvoltarea propagandei pro-homosexualitate în România. (Traducere si adaptare Bogdan Mateciuc)
BIBLIOGRAFIE
1. Alissa J. Rubin, “Public More Accepting of Gays, Poll Finds,” Los Angeles Times, 18 iunie 2000, ediţia pe Internet.
2. Tony Marco, “’Gay Rights’ Strategies Involve Conscious Deception And Wholesale Manipulation of Public Opinion,” Leadership University, ediţia pe Internet.
3. Ibid.
4. Marshall K. Kirk şi Erastes Pill, în “The Overhauling of Straight America,” revista pentru homosexuali Guide, noiembrie 1987, pag. 8.
5. Marshall Kirk şi Hunter Madsen, After the Ball: How America will conquer its fear & hatred of Gays in the 90s
6. Plume Books, Penguin Group, New York, NY, 1990, pag. 149.
7. Stuart Shepard, “Judge: S.F. Had ‘Duty’ to Stop Ads,” Family News in Focus, 27 iunie 2000.
8. Ibid.
9. Kirk, Madsen, pag. 101.

Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
buna! - de dorasasu88 la: 30/05/2010 12:48:09
(la: Pentru romanii din Los Angeles)
Buna tuturor!
Am gasit discutiile voastre, in tamplator pe google si, cu toate ca sunt vechi de vreo 5 ani, sper totusi ca mai sunteti pe acolo si m-ati putea ajuta cu un sfat. Mi-a placut foarte mult ce am citit... Intr-adevar, mentalitatea romanilor e handicapul major, e o boala incurabila, nu cred ca va putea fi vreodata schimbata. Eu sunt inca in Romania (sper ca nu pt mult timp de acum incolo:)), sunt studenta in Cluj Napoca si vara asta vreau sa plec in State cu programul Work and Travel, sa lucrez pt 3 luni de zile. Programul asta presupune sa pleci cu un contract de munca si un job stabilit inca din Romania, pt a avea drept de munca acolo. Dar de multe ori, studentii pleaca cu contracte "fictive" (trimise de firme americane care exista si sunt in regula, dar jobul nu exista cu adevarat - se intampla asta deoarece agentiile nu mai reusesc sa gaseasca joburi pt studentii inscrisi si fiecare se descurca cum poate), ramanand sa isi caute un job la fata locului. De obicei, merg in statiuni de vara, unde se gasesc usor joburi sezoniere ca server, housekeeper, hostess etc. Si eu am facut rost de un contract si intentionez sa merg in Ocean City, Maryland (pe coasta de est). Problema e ca acolo sunt foarte multi studenti, de toate nationalitatile si concurenta e mare, asa ca joburile se gasesc mai greu. Fiecare isi cauta cate 2 joburi, asa ca e cu atat mai greu... Intrebarea mea e: daca as veni in Los Angeles, ce sanse am sa gasesc acolo un job de genul acesta si o chirie rezonabila intr-una din statiunile de acolo? Cred ca sunt mai putini studenti pe acolo, avand in vedere ca e coasta de vest. Mentionez ca voi pleca in State prin 20 iunie (2010) si trebuie sa imi iau biletul de avion, dar inca nu stiu destinatia:)). Astept cu nerabdare raspunsul vostru. Numai bine! Cu drag, Dora.
#545432 (raspuns la: #55527) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
2. Modificari in codul muncii - de juli la: 09/01/2011 10:29:36
(la: Cateva "Noutati Legislative" incepand cu 2011)
„Ministerul Muncii a finalizat proiectul de modificare a Codului Muncii, ce urmeaza sa intre in vigoare din 2011. Printre principalele modificari se numara extinderea perioadei de preaviz, modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective sau a celor referitoare la timpul de lucru, cat si noi amenzi contraventionale.
Principalele modificari aduse de proiect vizeaza:
revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta. Aplicarea clauzei de neconcurenta, in forma actuala, restrictioneaza dreptul la munca prin incalcarea prevederilor Constitutiei si ale principiilor fundamentale instituite chiar prin Codul muncii. Astfel, angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand din luna urmatoare notificarii scrise a angajatului privind denuntarea acesteia.
revizuirea perioadelor de proba instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.
instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora. Propunerea creeaza posibilitatea pentru angajator, dupa consultarea cu organizatiile sindicale sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, de a stabili obiective si criterii de performanta pentru salariatii proprii. Aceasta masura poate ajuta la cresterea competentei si la gradului de expertiza al salariatilor. modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului.Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi numai cu acordul salariatului, din 2 in 2 luni
revizuirea cazurilor de incetare de drept a contractului individual de munca pentru acoperirea anumitor situatii nereglementate in legislatia existenta.
modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute in vedere in procedura concedierilor colective vor cele de performanta si de indeplinire a obiectivelor si in subsidiar, pentru departajare vor fi avute in vedere criteriile de natura sociala. Criteriile referitoare la evaluarea performantelor profesionale vor avea prevalenta.
eliminarea interdictiei de a face angajari pentru angajatorul care a dispus concedieri colective pe locurile de munca ale salariatilor concediati timp de 9 luni de la data concedierii acestora. Interdictia de a face noi angajari reprezinta o limitare angajarilor in perspectiva, limitand atat posibilitatile de dezvoltare ale angajatorului si reducand numarul de locuri de munca disponibile pe piata muncii.
modificarea termenului de preaviz.Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
modificarea prevederilor care reglementeaza contractul individual de munca pe perioada determinata.Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.”
*** - de Victorian Silă la: 06/08/2013 03:52:34
(la: DE CE ESTE ROMANIA ALTFEL?)
Oricum Romania nu e atit de "altfel" pe cit vrea d-l Boia sa o scoata.

Incerc sa imi sustin argumentarea cit mai detasat (deathripple are dreptate aici, subiectivismul e in floare) si spun ca daca Romania e altfel, este din cauza ca este singura tara latina ortodoxa, care s-a aflat la granita dintre trei mari imperii si fara alta tara latina in jur. Oameni buni, e o situatie destul de particulara, nu credeti?
Din cauza asta noi nu aveam cum sa o luam inaintea tarilor catolice in ce priveste sculptura si pictura (sper ca nu trebuie sa explic in detaliu!). Iar faptul ca am inceput scrierea cu chirilice (tot religia) a fost un alt handicap. Ginditi-va numai cit de nenatural era sa scrii romaneste folosind chirilice.
Nu stiu daca d-l Boia explica si partea asta, dupa parerea mea asa trebuia sa inceapa cartea, daca nu era subiectiv..

Ca o paranteza spun, cel putin daca mentiona si el, macar in gluma, de Olimpiada de la Los Angeles. Tin minte si acum cit de mindru m-am simtit (eram copil pe vremea aia).

Hai sa dicutam un pic prezentul.
Este Romania mult altfel? Eu zic ca e in "trend" cu ce-i prin jur.
Multi spun ca sintem un popor de idioti daca am putut sa alegem "in frunte" o personalitate ca Basescu. Iar eu va intreb: italienii au fost mai destepti, cu Berlusconi sau americanii cu Bush?

Este hip-hopul din America mult diferit de manele? Va spun eu, unele versuri sint la fel de dezacordate si mult mai porcoase.

Va invit sa vedeti filmul documentar "The Queen of Versailles". O sa va cruciti, pt ca o sa-l vedeti pe sosia americana a lui Becali, nu o sa va vina sa credeti: un mare magnat, la fel de ridicol, de redus, la fel de bagat in politica, etc, etc.

La emsiunea aia care s-a numt Mari Romani, am inteles ca pe primele locuri au fost votati fotbalisti, cintareti, Becali samd.

In Olanda, Cruyff l-a devansat pe Van Gogh.
In Anglia, Beckham pe Shakespeare.

#646941 (raspuns la: #646850) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...