comentarii

lot


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Wislawa Szymborska - Nevasta lui Lot - de Intruder la: 05/02/2007 00:24:05
(la: Cele mai frumoase poezii)

Probabil am privit în urmă din curiozitate.
Dar e posibil să fi avut şi alte motive.
Am privit în urmă jelindu-mi vasul de argint.
Din neatenţie, în timp ce-mi încheiam sandala.
Să nu mai văd ceafa plină de virtuţi
a soţului meu, Lot.
Ştiam că nici de-aş cădea moartă
nu s-ar opri din drum.
Din nesupunerea unui om înjosit.
Cercetînd dacă pe urme îmi călca cineva.
Lovită de tăcere, sperînd că Dumnezeu se răzgîndise.
Cele două fiice ale noastre dispăruseră peste vîrf de deal.
Simţeam cum îmbătrînesc. Distanţă.
Rătăceam fără sens. Toropeală.
Am privit în urmă aşezîndu-mi desaga pe pămînt.
Am privit în urmă cu teamă, neştiind încotro să păşesc.
În cale mi-au apărut şerpi,
păianjeni, şoareci de cîmp, şi pui de vulturi.
Nici buni, nici răi. Pur şi simplu orice vietate
se chinuia să răzbată prin panica iscată.
Am privit în urmă devastată.
Ruşinată pentru că mă furişam.
Pentru că-mi venea să urlu, să mă-ntorc.
Sau doar pentru rafala de vînt ce mi-a despletit părul
şi mi-a-ndepărtat pentru o clipă veşmîntul ce m-acoperea.
I-am simţit privindu-mă de pe zidurile Sodomei,
i-am simţit izbucnind în rîs, o dată şi încă o dată.
Am privit în urmă cu mînie.
Savurîndu-le soarta cumplită.
Am privit în urmă pentru toate cele menţionate mai sus.
Am privit în urmă fără vreo intenţie.
O piatră mi s-a rotit sub talpă, mîrîind la mine.
Brusc, pămîntul s-a despicat şi mi-a tăiat drumul.
Pe-o margine de crăpătură un hîrciog păşea mărunt,
şi-n acel moment amîndoi am privit în urmă.
Nu, nu. Am continuat să alerg,
m-am tîrît, am încercat să zbor
pînă cînd întunericul s-a prăvălit din ceruri
şi odată cu el ţărînă şi păsări moarte.
N-am putut să respir şi m-am rotit fără sens.
De cineva m-ar fi văzut şi-ar fi închipuit că dansam.
Probabil am avut ochii deschişi.
Probabil am căzut cu faţa spre oraş.

(Traducere de Doru Cosmin Radu)

______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



Pt Ilana Gillon - de JCC la: 22/10/2003 11:02:29
(la: A existat holocaust in Romania?)
Ilana, din corectie pt cei care ne citesc si nu stiu engleza, am sa-ti raspund in romaneste
(departe de mine gandul de a te critica..)

-Intamplarea c-ai cazut pe acest sit, face fericirea noastra, de a te avea printre noi

-era comunista si perioada care a precedat, are interes, este istoria noastra a romanilor, a celor care au crescut fara bunici, parinti, sau au avut parintii morti cand erau mici, din cauza urmarilor de la Baragan, canal sau inchisori

-evreii si interesul enorm pt holocaust :
romanii n-au incercat sa culpabilizeze pe nimeni, n-au invinovatit pe nimeni de holocaustul "rosu", insa nu sunt oile lui Panurge sa se arunce cu capul inainte in prapastia de culpabilizare pe care anumiti evrei au construit-o,
mai ceva ca zidul,
si unde ar vrea sa bage pe toate popoarele din lume, de la eschimosi pana la zulu

- Canalul Dunarii,
tatal tau a avut norocul sa aiba dreptul sa lucreze ca inginer, cred ca era membru de partid, deci de incredere, de a facut parte din cadrele de conducere, chiar tehnica

ai mei erau de cealalta parte a barierei, trageau la tarnacop si dormeau in santuri sapate in pamant pe paie imputite de ploaie, singurul care a iesit din inchisoare la amnistia generala, desi inginer constructor diplomat, a lucrat ca muncitor, nu era de "incredere" pt postul de inginer
intre altele spus, a iesit din inchisoare bolnav, fara dinti si in cativa ani a murit..anii pe care i-a trait, in fiecare seara scria in caiete, pe care le ingropa tot ce a trait in inchisori si la Canal, eu le-am citit foarte tarziu

canalul Dunarii era un proiect care din punct de vedere tehnic nu era valabil, iar asa cum a fost conceput era in-constructibil

nu cred ca tatal tau a facut sabotaj, n-avea ce sabota, dar a servit de buc emisar pentru un proiect la care poate a contribuit, dar care in realitate era ne-realizabil din punct de vedere tehnic la epoca; randamentul nu putea fi mai bun...

Stabii mai mari, dadeau raspunderea pe stabii cei mai mici, iar tatal tau a facut parte din lot...

Regret pt tatal tau, dar regret si mai mult pt ai mei..
dar tu nu esti vinovata de ceea ce a putut fi, sau face tatal tau inainte...
Tot ce as putea sa-ti povestesc, este despre cei care erau de partea cealalta a barierei, dar nu prea imi place sa vorbesc despre asta, este ca o durere ascunsa intr-un colt al inimei

sa tragem doar lectiile din trecut, sa construim un viitor unde lucrurile astea sa nu se mai intample..
#1881 (raspuns la: #1872) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza - de ARLEKYN la: 20/12/2003 09:11:18
(la: Romani in strainatate)
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza

- De la ministerul de Externe francez la Europa Libera

Stranepot al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), Mihail Dim. Sturdza inainte sa emigreze in Occident a trecut prin inchisorile si lagarele de munca comuniste. Diplomat al Institutului de Stiinte Politice din Paris, angajat al Departamentului de Schimburi Culturale si Stiintifice de la Ministerul de Externe al Frantei, interpret oficial pentru limba romana al presedintilor Frantei, redactor politic la Departamentul Roman al Institutului de Cercetari al postului de radio Europa Libera. Cunoscut si apreciat istoric, autor a zeci de studii publicate in prestigioase reviste din Occident, autorul monumentalei lucrari Dictionnaire Historique et Généalogique des Grandes Familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983.


M-am nascut la Bucuresti, in 1934, unde locuia familia mamei mele, intr-o familie socotita de vita veche si cit se poate de mosiereasca. Familia tatalui meu locuia la Iasi unde mi-am petrecut toata copilaria, pina la spargerea frontului in 1944, cind ne-am mutat cu totii definitiv la Bucuresti. Clasele primare le-am facut la Iasi, liceul l-am facut la „Dimitrie Cantemir", la Bucuresti, de la prima pina la ultima clasa. Doua saptamini dupa darea bacalaureatului am fost arestat sub acuzatia de a nu fi denuntat un complot care de fapt nu exista. Eram cel mai batrin din lot, aveam 17 ani, cel mai tinar avea 15 ani. Eram patru fete si vreo 10 baieti. Unii dintre noi au fost eliberati dupa trei luni de ancheta, ceilalti am fost dusi, dupa interogatoriile care au durat o luna la Rahova, la fortul Jilava, unde am stat trei luni. La Jilava am stat pina in noiembrie '52. De acolo ne-au despartit. Eu am fost trimis mai intii in lagarul de triaj si iarasi de foame de la Ghencea, apoi la Bicaz, la lagarul de munca fortata. Se construia acolo barajul pe Bistrita. Eram daca nu cel mai tinar, in orice caz printre cei cinci sau sase detinuti politici cei mai tineri ai acestui lagar, unde, de altfel, chiar dupa conventiile internationale nu ar fi trebuit sa ne aflam, conventiile aparind pe minori de rigorile muncii fortate. Am fost condamnat la trei ani de pedeapsa administrativa. Pedeapsa administrativa insemna sederea - fara condamnare in urma unui proces - in inchisori si lagare de munca la fel cu condamnatii politici, osinditi la tot felul de pedepse, in functie de vina care li se imputa. Dar ce importanta avea asta pentru Securitate, sa fii sau sa nu fii vinovat? Faceam parte dintr-o clasa sociala care trebuia distrusa. Au fost si perioade cind in acelasi lagar erau si detinuti de drept comun. Dupa Bicaz, din '53 pina in '54 ne-au dus in alt lagar de munca cu un regim mai usor - Stalin murise, ne-au transferat la Onesti, de unde am fost eliberat nu dupa trei ani, ci dupa 22 de luni, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat in Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de directia Penitenciarelor, in ziua cind la Bucuresti se serba ziua muncii, 1 mai, si tot orasul era mobilizat la defilare. In toamna anului 1954, urmind sfatul unui fost coleg de liceu, m-am inscris la examenele de la facultatea de filologie, presupunindu-se ca la sectia de italiana as fi avut mai multe sanse de a fi admis decit la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesanatoasa. Preocuparile mele ma duceau spre istorie. La toate facultatile erau vizite de prezentare a institutiei. La istorie a venit sa ne arate facultatea insusi profesorul Andrei Otetea, caruia m-am adresat spunindu-mi numele. Si intrebindu-l daca ma sfatuieste sa dau examen la istorie mi-a raspuns discret, dar ferm, ca acolo n-as avea nici o sansa. M-a sfatuit sa-mi incerc norocul in alta parte. Am fost admis la filologie, unde am urmat cursurile in mod normal. Au fost citeva arestari, dar putine, si la Facultatea de Filologie in momentul revolutiei maghiare din 1956, dat fiind ca studentii de la filologie au fost mai moderati, nu si-au manifestat entuziasmul ca la alte facultati. La sfirsitul studiilor era instituita o comisie de repartizare la locurile de munca, compusa din studentii cei mai meritorii din punct de vedere al convingerilor politice. Seful acestei comisii, nu-i voi da numele, este un personaj astazi extrem de important in fruntea Academiei Romane. Atunci era un tinar activist de partid extrem de vehement si chiar violent in limbaj. Am fost repartizat ca profesor de muzica, intr-un sat de linga Oradea Mare, unde ducindu-ma am obtinut pe loc o hirtie din care reiesea ca ei n-au nevoie de profesori de muzica. Am revenit la Bucuresti, unde dupa trei luni am gasit un post de invatator in comuna Mereni, judetul Vlasca, nu departe de gara Videle. Traiectul il faceam cu trenul, luni dimineata plecam, vineri dupa-masa reveneam la Bucuresti. In acea vreme, adica in 1961, se manifesta un anumit dezghet politic in tara, incepusera legaturile cu firmele occidentale, intreprinderile industriale romanesti aveau nevoie de traducatori. Cunosteam franceza, cunosteam engleza, m-am angajat la Iprochim, un institut de proiectari tehnice. Rusa n-am invatat, dupa cum n-a invatat-o nimeni dintre colegii mei, in decursul anilor in care a fost impus studiul acestei limbi in licee. M-am familiarizat destul de repede cu traducerile tehnice care erau extrem de bine platite. Eram platit cu 1500 de lei pe luna. Lucram cu alti doi colegi de facultate, pe care eu i-am adus, nici ei nu gasisera de lucru. Unul era Sorin Marculescu, astazi director adjunct la Editura Humanitas, care a reusit destul de repede sa scape de traducerile tehnice pentru care nu avea nici un fel de aplecare, celalalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a rapit nu demult dintre noi. Cu ei am ramas prieten de atuncea, ne facusem si serviciul militar impreuna. Avusesem la filologie un grup de prieteni din care mai facea parte Serban Stati, ajuns mai tirziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toata lumea il cunoaste, mai intii profesor universitar in Olanda, astazi revenit in tara, foarte activ in mediile culturale si editoriale.
Dupa 1948, aproape toti membrii familiei mele trecusera prin inchisori. Bunica din partea tatei si mama mea, de exemplu, fusesera acuzate de spionaj in favoarea englezilor, dat fiind ca, foste proprietare de paduri, avusesera niste contracte, pe vremuri, cu firme englezesti care cumparau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate si trebuia sa se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un intreg lot de fosti negustori de cherestea din Galati, de fabricanti de lemnarie, din Piatra Neamt, de fosti generali mosieri care trebuiau cu totii sa faca parte din acele inscenari judiciare atit de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsa de probe, tot lotul a fost totusi eliberat dupa noua luni. Patru ani mai tirziu, in 1957, bunica mea, a reusit sa fie scoasa din Romania de niste rude de-ale ei din Grecia. Au urmat tot pe aceiasi cale sora mea, apoi o sora a mamei cu sotul ei si doi copii. In urma unei interventii venite din Franta, a plecat si matusa mea Elena Bratianu, vaduva lui Gheorghe Bratianu, ucis in temnita de la Sighet. In sfirsit in 1963, in decembrie, am plecat si eu, fiind obligat atunci sa renunt la cetatenie.

- Cum se pleca in acei ani?

In acei ani nu se pleca, de regula, decit cu mari greutati, clandestin, incepind din 1947, de la inceputul anului 47, cind lumea, mai ales burghezia si-a dat seama ca situatia era fara scapare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru ca era politica statului roman de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealalta mare minoritate etnica nu puteau pleca.... erau deportati in tot felul de locuri indepartate. Se pleca extrem de greu prin legaturi foarte sus puse, pe care unii, foarte putini, le aveau printre responsabilii comunisti de mare influenta. Cazurile acestea erau foarte rare. In schimb, se fugea. Cum se fugea? Cei tineri treceau Dunarea inot. Era foarte riscant. Unii au fost prinsi si impuscati la granita. Altii erau prinsi in Iugoslavia si internati in lagare, dar nu erau returnati spre Romania, date fiind proastele relatii care existau intre statele Cominformului si Iugoslavia lui Tito. Altii erau intorsi de Iugoslavia in Bulgaria, unde erau internati in alte lagare. Cunosc cazuri, unde cei arestati in Iugoslavia au reusit sa scape vorbind doar frantuzeste, pretinzind ca erau francezi. Exceptind legionarii care fugisera intre 1941 si '44 in Germania sau Spania.... din acele categorii de fugari faceau parte atunci, in 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale Romaniei Mari, oameni maturi, casatoriti. Pentru ei o fuga peste granita se facea cu riscul vietii, trebuiau luate si nevestele, multi au fost prinsi pentru ca trageau dupa ei valize noaptea, prin paduri. Granitele erau foarte pazite, dupa 1949 devenisera impermeabile,.... au mai fost citeva cazuri, putine dar spectaculoase, de fuga cu barcile pe Marea Neagra spre Turcia, iarasi foarte periculos, dupa aceia nu s-a mai plecat pina in 57, cind plecarea bunicii mele, atunci in virsta de peste 70 de ani si dupa aproape un an de puscarie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment" pentru ca in primele doua decenii de dupa Primul Razboi mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Presedinta Societatii de Ajutorare a Orfanilor de Razboi, o asociatie caritabila careia ii donase si o mosie de linga Iasi, la Miroslava. Asociatia organiza camine, scoli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscuta a Iasului, arestind-o Securitatea se gindise sa faca din ea o veriga a unui posibil proces de spionaj, la un capat societatea de cherestea de la Londra, adica imperialistii englezi, la celalalt capat generalii romani pe care bunica mea ii cunoscuse, adica tradatorii si mosierii. Numai ca multi dintre acei generali nu mai traiau, dupa cum si Societatea de cherestea imperialista nu mai exista. Securitatea a renuntat la inteligentul proiect. Dupa aceia, incetul cu incetul au reusit sa mai plece cite unii legal, pina cind prin 1965-66 au inceput sa se inmulteasca plecarile, obtinute foarte greu, dar totusi aprobate in cele din urma, datorita politicii guvernului comunist, care impingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim, peste granite. Fosta burghezie a oraselor, caci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poarta de scapare.

- Si totusi, dupa '58, nu apare posibilitatea rascumparii, dupa ce la Londra s-a incheiat un aranjament intre Jakober, un controversat om de afaceri britanic, si seful rezidentei Romaniei de la Londra, Gheorghe Marcu?

Au existat cazuri foarte cunoscute dar si foarte putine, pentru ca ele erau negociate pe sume mari, intre 5 si 25 de mii de dolari de persoana. Ceea ce era foarte mult. Si azi e mult, dar atunci era ceva inaccesibil pentru pungile romanesti. Plateau rudele sau prietenii din strainatate. Si in cazul meu, care am plecat in decembrie 1963, deci si in cazul meu au fost duse din 1961 diferite tatonari din partea familiei mele din strainatate, atit familia mea romana cit si rude straine, pentru a se vedea daca prin Jakober nu se putea plati acea suma. Mergea greu, filiera cerea discretie. Cred ca s-ar fi definitivat negocierea daca nu ar fi intervenit o ruda de-a mea din Grecia, fosta personalitate politica, om batrin atuncea, dar care a vorbit direct cu ambasadorul roman la Atena. Asa ca am plecat fara ca formalitatile sa necesiteze vreo cheltuiala. Despre Jakober se vorbea mult. Dar cred ca relativ putina lume, poate nici 50 de cazuri, a trecut prin aceasta filiera. Nu stiu in ce masura Jakober era sau nu un om controversat. Nu stiu pe nimeni care sa-l fi cunoscut personal. Era un om de afaceri. Cred ca stia si romaneste. Intermediul sau roman, acum mi-am amintit, imi iesise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate bineinteles. Cazuri putine, dar care au avut parte mai tirziu de multa publicitate. Dupa aceia au inceput sutele, apoi miile de plecari pe cale legala, un adevarat exod, cu multe tracasari, cu formalitati nesfirsite, cu abandonarea locuintelor prin intelegeri oculte cu ofiterii care eliberau pasapoartele si care beneficiau deseori de predarea locuintelor pentru ei sau rudele lor sau prietenii lor. Cu cit se pleca mai mult, cu atit se lasau locuri si bunuri mai multe pentru oamenii regimului.

- Ati ajuns in Grecia?

Am ajuns in Grecia, unde am stat foarte putin, doua luni. La inceput am fost foarte impresionat de libertatea care domnea in Grecia, de faptul ca Grecia inainte de razboi fusese o tara saraca, mult mai saraca decit Romania, iar acum in '63 gaseam o tara prospera, unde totusi influenta partidului comunist era inca foarte mare. O tara care se refacea dupa grozaviile razboiului civil din anii 1947-52, si care nu-si revenise complet. Insa era o tara al carei progres economic era impresionant, rezultat, printre altele, al planului Marshall. N-am ramas acolo pentru ca nu cunosteam limba si toata lumea imi dadea sfatul sa plec in adevaratul occident, care pentru majoritatea romanilor era compus mai ales de Franta. Am plecat in Franta unde am lasat deoparte toate pretentiile legate de educatie si de studii si mi-am spus ca trebuie sa ma angajez acolo unde voi gasi de lucru, urmind ca pe parcurs sa studiez si alte posibilitati mai conforme cu preferintele sau cu pregatirea mea. Am fost anuntat ca la serviciile tehnice ale uzinelor Renault, birourile de proiectare cautau traducatori de engleza,.... am intrat deci ca traducator tehnic la proiectare, la Renault. Uzinele de automobile Renault erau un celebru bastion al partidului comunist francez. Sosirea mea acolo, venind dintr-o republica populara si socialista a constituit la inceput o curiozitate. Veneau multi sa ma vada ca sa auda, credeau ei, niste povesti entuziaste despre gloriosul regim comunist si zorile luminoase de dupa ceea ce noi romanii numeam Cortina de Fier si ceea ce francezii comunisti, care erau foarte numerosi si nu apartineau numai clasei muncitoare, considerau ca preludiul raiului pe pamint. Am fost foarte prost vazut, pentru ca relatarile mele despre inchisori, despre saracie, colectivizarea fortata, despre cozile la alimente i-au deceptionat intr-atit incit am fost considerat un personaj care n-avea ce cauta la Renault. Francezii au un spirit tolerant, dar am avut de nenumarate ori ocazia sa aud din partea lor observatia ca ce s-a intimplat in Romania este imposibil sa se intimple si in Franta pentru ca „noi n-o sa ne lasam dusi de nas", asa ziceau francezii. Pentru ei instaurarea unei dictaturi era un fel de pacaleala careia ii cadeau victime doar prostii. Francezii fiind prin autodefinitie inteligenti nu erau sa se lase dusi de nas de comunisti, vor sti ei foarte bine sa-i faca fata.

- Nu era socant pentru dumneavoastra, venind dintr-o tara comunista, unde majoritatea celor care nu erau incadrati in sistem erau anticomunisti, ... bine anticomunisti in tacere, asta dupa ce au fost anticomunisti cu arma in mina,... si sa nimeriti intr-o tara libera cu multi simpatizanti comunisti?

Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autoritatii si mai ales e contra autoritatii de dreapta. Atunci Franta era condusa de generalul de Gaulle, o personalitate foarte autoritara, de militar, care ducea natural o politica conservatoare, calificata drept fascista de cercurile de stinga din Franta si de catre partidele comuniste din Europa de Est si bineinteles mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasa muncitoare care acum a disparut. In Occident astazi nu mai exista clasa muncitoare, exista o mica burghezie si cei care mai lucreaza ca muncitori, lucreaza ca muncitori calificati, nu mai au miinile minjite de ulei, lucreaza la masini perfectionate, se respecta programele de opt ore, pleaca in vacanta peste mari si tari,.... nu se mai poate vorbi azi de clasa muncitoare sau de mentalitate proletara. Dar in anii '60 ideologia si propaganda de stinga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-si ziceau progresiste, o critica a comunismului era prost vazuta, ba chiar o dovada de primitivism. Se cunoaste reactia lui Jean Paul Sartre, dascalul stingismului, care, in momentul dezvaluirii crimelor staliniste de catre insusi Hrusciov, a fost de parere ca ziarele de stinga franceze sa vorbeasca cit mai putin de aceste crime ca sa, si aici citez, sa nu-i deceptionam pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care venisera din Algeria din cauza razboiului colonial erau si ei anticomunisti dar n-o spuneau pe fata, erau prietenosi fata de mine, dar fara ostentatie.

- Care au fost primele impresii despre emigratia romanesca din Franta?

Primele contacte cu emigratia romaneasca au fost intimplatoare si nu le-am cautat. Vedeam romani, dar nu-i cautam cu dinadinsul. Ma duceam de citeva ori pe an la biserica romana din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigratiei. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru de care nu se prea vorbea. Ca persoana era foarte bonom si foarte accesibil. La biserica faceai cunostinte de tot felul. Bineinteles erau reprezentate acolo toate curentele emigratiei de la legionari pina la simpli tarani, fugari economici. Cind am venit la Paris era in toi procesul de calomnie deschis impotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de fictiune si cu o actiune cu totul inventata, al carui succes poate ca n-a fost chiar pe masura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu intr-un alt roman al sau foloseste numele unui fictiv criminal de razboi pe care-l chema Rosetti, eu cred ca n-a facut-o dinadins. Niste membri ai familiei Rosetti aflati in Franta l-au dat in judecata. In proces a fost amestecata ca martor si Monica Lovinescu nu-mi mai amintesc daca si Virgil Ierunca. In fine a fost unul din procesele de senzatie. Tot in legatura cu emigratia se mai vorbea inca de atacul asupra Legatiei romane de la Berna, spre a se dovedi ca anumite cercuri sint sau nu sint infiltrate de securitate. Dupa atitia ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut sa fiu implicat prea de-aproape in conflictele si disensiunile emigratiei romane - cam identice cu cele care ravaseau toate emigratiile, compuse din oameni, care desigur doreau binele tarii, dar care, mai ales cei in virsta, nu aveau nici un fel de mijloace de a influenta guvernele occidentale sau opinia publica. Accesul la ziarele occidentale era daca nu oprit in orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehementi, altii repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Multi dintre cei tineri isi cautau un rost, cautau sa-si cistige existenta altfel decit pritocind la infinit niste resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale.

- Cum era structurata politic, profesional emigratia? Erau si membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori...

Da, da... mai erau inca prezenti pe scena emigratiei romane oameni politici de suprafata. Generalul Radescu murise, dar mai traiau Gafencu, Alexandru Cretianu, Visoianu, Mihai Farcasanu, erau anumite poluri, personalitati discutate mai mult sau mai putin critic, care reprezentau Romania de dinainte de razboi, o Romanie pe cale de disparitie violenta. Se editau ziare. Comitetul National Roman scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazeta sapirografiata foarte bine documentata, citeodata de scandal, dar nu de santaj, cum afirma astazi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al romanilor din exil, vreme de multi ani singura sursa de informare a diasporei romane. Emigratia era indusmanita. Erau legionarii, putini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau citeva foste cadre ale partidelor liberal si national-taranesc cu oameni in virsta, mai degraba niste supravietuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, si apoi erau diferite organizatii de fosti militari.... era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul in Germania, ziar si mai virulent anticomunist decit B.I.R.E.. Sa nu-l uit pe Pamfil Seicaru... un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea.

- De ce evitati contactul cu romanii din emigratie? S-a intimplat vreun incident anume? Sau pur si simplu va cautati un rost acolo si evitati gilceava.

Asa cum spuneti evitam gilceava. Mi-am dat seama ca a fi implicat prea mult in toate disensiunile acelea ridica un grup intreg impotriva ta. Prin simplul fapt ca esti vazut cu unii si nu esti vazut cu altii provoaca comentarii si iti aprinzi in cap niste probleme de care nu ai nevoie. In al doilea rind, tonul pe care se desfasurau aceste polemici in sinul emigratiei veneau de la niste oameni care n-aveau altceva de facut decit sa vorbeasca la infinit despre ce-ar face ei in caz ca ar cadea comunistii de la putere. Prea multe atacuri la persoana, o specialitate dimboviteana, atunci ca si acum. In al treilea rind, se stia ca exilul era infiltrat de informatori ai Securitatii, unul era chiar o printesa cu nume fanariot, si ca prin diferite mijloace de santaj fusesera recrutate anumite personalitati din emigratie. Unul din primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecasera cu regele dupa ce a abdicat, personal de serviciu, devotati regelui, dar familiile lor ramasesera in tara si au fost foarte repede obligati sa dea informatii Securitatii despre ceea ce se intimpla in locuinta regelui. Bineinteles, lucrul s-a aflat si ei au fost concediati. Mai tirziu a aparut un caz foarte mediatizat, al profesorului Virgil Veniamin, unul din directorii Fundatiei Culturale Carol I de la Paris, despre care s-a dovedit ca avind familia ramasa in tara a fost santajat de Securitate si obligat sa dea informatii. Acuma, ce informatii putea sa dea altele decit ca in ziua cutare un comitet roman de nuanta politica cutare se intrunea in sala cutare ca sa discute diferite probleme anticomuniste? Evident, stirea era vitala pentru Securitatea romana compusa din atitia oameni, foarte bine platiti ca sa asculte dupa usi si sa nu faca nimic altceva, de altfel rapoartele care s-au publicat in ultimii ani arata cit de prost informati si cit de deficienti din punct de vedere politic si cultural erau acei ofiteri carora le lipseau posibilitatile intelectuale spre a-si mobila rapoartele pe care le furnizau Bucurestiului. Un al patrulea motiv care nu m-a impins spre o deosebita implicare in zbuciumul emigratiei a fost ca m-am casatorit, traind de atunci, mai ales, in mijlocul unei familii franceze si al unui anturaj francez. Continuam sa vad romani, rude, citiva intelectuali din emigratie, participam la reuniunile redactiei periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicatiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu ma interesau. Legatura afectiva cu tara pierduta era pastrata de mine vie mai ales datorita studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra.

- Cum a evoluat cariera dumneavoastra in Franta?

- Mi-am dat demisia din uzinele Renault dupa ce am gasit un alt post de traducator la o intreprindere de calculatoare, din centrul Parisului, o industrie aflata atunci la debuturile ei. Meseria aceea nu mi-a placut deloc. Nu sint facut pentru lucruri tehnice, nici pentru matematici. Printr-o coincidenta, am fost intrebat in martie 1968 daca-l pot insoti ca interpret pe generalul de Gaulle in vizita oficiala pe care urma sa o faca in Romania peste doua luni. Faptul ca alegerea serviciilor de protocol de la ministerul de Externe a cazut asupra mea se datoreste unei intimplari. Persoana care in mod normal ar fi trebuit sa-l insoteasca pe generalul de Gaulle a fost doamna Sanda Stolojan, pe care o cunosteam de mult, si de care continua sa ma lege o veche prietenie. Dar pentru generalul de Gaulle, d-na Stolojan avea un mare defect, era femeie. Sa explic: Generalul fiind un om inalt si impunator, cu o voce de militar si gesturi de actor era de parere ca linga el ar fi trebuit sa fie prezent un interpret barbat. Atunci, pentru ca d-na Stolojan sa nu fie sanctionata pentru ca nu era barbat, s-a decis sa fie prezenta la acele discutii dintre de Gaulle si Ceausescu care nu aveau loc in public. Pentru aparitiile in public ale generalului s-a socotit ca ma potriveam mai bine, fiind si eu inalt. Nu stiam atunci ca as poseda calitatile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant. Astfel incit am fost angajat sa fac, la inceputul misiunii, cercetari de biblioteca pentru a pregati discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregateau serviciile Presedintiei pe baza unei documentari istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, data de serviciile ambasadei franceze de la Bucuresti. Discursurile erau intotdeauna, la cererea partii romane, pregatite dinainte, nu se improviza, si nu se improviza, in primul rind, deoarece Nicolae Ceausescu era incapabil sa improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punct de vedere sintactic, dar si un prost orator din punct de vedere al exprimarii, cu o vorbire sacadata si deficienta. Nu era un om limitat ca inteligenta. Era un om limitat ca formatie intelectuala. Si natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu odata, improvizatiile oratorice, avintate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului roman.

- Prezenta d-voastra ca traducator in delegatia franceza nu era o pilula prea amara pentru autoritatile romane?

Numele interpretului nu apare niciodata, nicaieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialitatilor celeilalte parti, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, in cursul deplasarilor, etc. Discursurile erau pregatite dinainte. Atit versiunea franceza cit si cea romaneasca erau schimbate intre parti, asa incit toata aceasta „prietenie calduroasa" era foarte ingradita de corsetul obligatiilor protocolului. De exemplu, la un moment dat, de Gaulle, caruia ii placeau comparatiile istorice curajoase si riscante, aicea la Bucuresti a vrut sa vorbeasca despre Basarabia, intr-un mod foarte aluziv. Partea romana l-a rugat sa nu atinga acest subiect, fraza a fost scoasa, eu am pastrat ciorna documentului care mi-a fost pe urma furata din casa de cineva care a fost trimis sa vada ce am eu la domiciliu meu, la doua-trei luni dupa ce se incheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregatite, generalul nu avea decit de pronuntat discursul, pe care chiar si la virsta lui il citea o data, de doua ori si-l memoriza, avea o memorie extraordinara, dupa care eu citeam versiunea mea. De vreo doua ori, din cauza programului foarte incarcat. am luat si eu parte la discutiile particulare dintre de Gaulle si Ceausescu. Elena Ceausescu era intotdeauna prezenta, ei aveau un interpret, Platareanu, foarte bun interpret, mai bun decit cei cu care am avut de-a face mai tirziu, alesi absolut pe linie de partid si ale caror cunostinte de franceza erau cam aproximative.

- Cum de au intrat in casa, la Paris, sa cotrobaie prin hirtiile dumneavoastra?

Au fost mai multe tentative.... propuneri de vizite ale unor fosti colegi de studii. Aceea care a reusit a fost comisa de o persoana pe care o cunosteam demult. Care a cerut sa stea o saptamina si care a stat vreo doua luni. Dupa aceia mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au disparut diferite scrisori, unele absolut fara interes pe care le primisem de la prieteni, dar si ciornele pregatite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum si unul - de ce doar unul?- din caietele de note luate la Biblioteca din Londra.

- Ati cerut dosarul la CNSAS, poate regasiti hirtiile in dosar?

L-am cerut. Cred ca sint deja doi ani. Un foarte amabil functionar mi-a spus ca o sa dureze trei luni si de atunci au trecut doi ani. N-am mai primit nimic. Nu ma mai gindesc la asta, auzind pe parcurs ca aceste dosare sint si asa foarte pieptanate. Singura senzatie pe care ti-o dau e de scirba. Asa ca....
Insa, asa cum v-am spus, eu nefiind implicat in treburile emigratiei, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limba. Lucrurile s-au schimbat mai tirziu, cind am ajuns la Europa Libera.
Dupa vizita lui de Gaulle am fost angajat la ministerul francez de Externe in calitate de functionar, nu de diplomat. In rastimp mi-am luat o diploma la Institutul de Studii Politice, si am lucrat, vreme de 15 ani, ca atasat la Serviciul de schimburi culturale si stiintifice la ministerul de Externe. O experienta foarte interesanta, am avut posibilitatea sa cunosc somitati culturale din lumea intreaga care veneau la Paris ca invitati ai statului francez.
Am mai fost chemat ca interpret si in alte dati, cu ocazia vizitei facute de Ceausescu la Paris presedintelui Pompidou si cu ocazia celor doua calatorii facute de presedintele Giscard d'Estaing in Romania, si de cei doi Ceausescu in Franta. Aparent, in ochii multora, si probabil si in cei ai Securitatii, faptul de a ma afla in preajma unor sefi de stat, pe cind atitia alti exilati nu reuseau sa patrunda nici macar in redactiile marilor ziare, asta facea din mine o persoana importanta. Impresia insa era falsa, bineinteles. Sefii de sta nu fac confidente interpretilor.

- Cum era sa te intorci in Romania, chiar si intr-o delegatie oficiala, se schimba ceva in tara, cum percepeati atunci evolutia Romaniei?

Am venit de trei-patru ori. Prima data, in 1968, reactisa ambasadei romane a fost de surpriza,... evident dezagreabil surprinsa....

- De prezenta dumneavoastra .....

Cind s-a dat numele meu.... la ambasada romana, pe lista delegatiei, eram de acum cetatean francez.... Mi s-a spus imediat de catre francezi: „nici nu stiti cit de prost vazut sinteti acolo, ne-au spus: pe asta de unde l-ati gasit?" Era o reactie cu totul neobisnuita, dar romanii nu puteau sa refuze, argumentul originii nesanatoase nu avea curs in Franta. S-a cerut ca numele meu sa nu apara in comunicatele de presa. Dar oricum, nu s-a facut o exceptie in cazul meu pentru ca interpretul in cadrul delegatiilor oficiale este o mobila, o mobila care trebuie sa functioneze perfect. Ti se iarta eventual o greseala odata. O a doua, daca nu e chiar prea apropiata de prima. Dar, a treia oara ti se multumeste si esti inlocuit. Deci numele meu nu aparea si asta era regula. Francezii si in general toate tarile occidentale tineau foarte mult ca delegatiile lor in tarile comuniste sa fie insotite de un interpret ales de ei, pentru ca atunci cind autoritatile locului furnizau interpretul lor, el traducea ce trebuia sa auda populatia locala. Si a fost un incident la vizita unui presedinte american in Polonia, cind interpretul unic, furnizat de autoritatile poloneze cinta laude comunismului, adica intorcea frazele in asa fel incit sa reiasa ca presedintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret.... n-am fost hartuit deloc, nu pot spune. Locuiam cu delegatia franceza, de regula singur intr-o cladire unde era incartiruita toata delegatia. Doar odata, la Craiova, am stat in aceiasi camera cu unul din bodyguarzii presedintelui de Gaulle. L-am vazut cu foarte multa nonsalanta scotindu-si pistolul si punindu-l pe masa de noapte. Eram protejat... mi se dadea pe durata calatoriei un pasaport diplomatic. Natural, eu evitam sa iau initiative.... anticomuniste. Eram interpretul.... si atit. De obicei nu eram repartizat cu personalitatile franceze in acelasi automobil. O data, la prima vizita, am fost in masina cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care profitind si el de un sfert de ceas de putina liniste, conversa mai relaxat si m-a felicitat pentru calitatile mele de interpret si datorita acestei remarci l-am intrebat daca pot ramine in cadrele ministerului. A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da-ul asta dar foarte repede s-a tinut de cuvint. Pentru ca stiam bine englezeste, nu romaneste. De asta am fost angajat. La acea epoca limba engleza inca nu patrunsese prea temeinic in rindurile administratiei franceze. Pentru mine faptul de a insoti o delegatie oficiala franceza intr-o tara din care plecasem pentru ca nu mai voiam sa traiesc acolo nu a reprezentat un caz de constiinta... Cerusem sa mi se dea, in cele trei-patru zile de program oficial, o ora libera de care am profitat sa-mi vad mama si bunica cealalta, nu bunica acum stabilita in Franta, si sa le aduc cite ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea ramasitele burghezo-mosierimii. Asa ca n-aveam mustrari de constiinta ca am venit. Daca nu veneam eu venea altul. Si nu se schimba nimica. Singura, modesta mea contributie patriotica la acele vizite oficiale a fost transmiterea in birourile Presedintiei franceze ale unor cereri de eliberare de pasapoarte, cereri incredintate mie de familii romanesti din Franta care aveau rude dincolo si nu reuseau sa le scoata. La fiecare vizita oficiala, Presedintia Frantei inmina lungi asemenea liste, cererile au fost de regula rezolvate rapid.

- Mama d-voastra a primit pasaport? A reusit sa va viziteze in Franta?

E o anecdota si aici de povestit. Cind m-am logodit, asta a fost in iunie '69.... vizita generalului de Gaulle in Romania avusese loc in '68, in mai... un an dupa aceea m-am logodit. Sotia mea viitoare era franceza. I-am telefonat mamei. I-am spus ca m-am logodit, ca nunta va avea loc in septembrie, sa faca cerere de pasaport. Mama s-a dus la militie a facut cerere de pasaport. Si n-a primit nici un raspuns. Au trecut o luna, a doua luna, era deja august.... Spre a evita si cel mai mic contact al meu cu functionarii ambasadei romane, m-am adresat uneia din personalitatile pe care le cunoscusem in cursul activitatii mele la ministerul de Externe, care era fostul ministru gaullist, Gaston Palevski. El l-a sunat imediat pe ambasadorul roman si i-a spus ca doamna Sturdza, de la adresa cutare, este invitata la nunta fiului ei in septembrie si ca roaga ambasada sa urgenteze formalitatile, nedind nicidecum de inteles ca ar exista dificultati. Dupa doua zile mama a fost chemata la militie. I s-a spus: „doamna, am auzit ca fiul d-voastra se casatoreste, va felicitam, veniti peste doua zile sa va luati pasaportul". Mama a avut pasaportul. Vine la nunta in septembrie. Sta trei luni in Franta. Se intoarce la Bucuresti in decembrie si in luna ianuarie in anul urmator primeste raspunsul de la militie pentru cererea facuta: cererea era refuzata. Asta era birocratia securista. Mama a venit in Franta de mai multe ori de atuncea.

- Cum ati ajuns de la ministerul de Externe francez la Europa Libera?

In urma victoriei socialistilor la alegerile din Franta, in 1980, situatia mea la ministerul de Externe, care nu era deloc o situatie nici vizibila si nici foarte importanta reprezenta totusi un ghimpe in ochii noilor zelatori socialisti. Am aflat, spre surpriza mea, ca eram omul lui Giscard d'Estaing. De ce? Pentru ca fusesem cu el de doua ori in Romania. Si atita tot. Conditiile de lucru s-au inrautatit. A venit un nou sef care era dezagreabil si nu mi-a mai placut atmosfera, devenea foarte de stinga. In momentul acela vorbind cu Vlad Georgescu, fostul meu coleg, nu de facultate ca el a facut istoria, ci de armata, ambele stadii de serviciu militar le facusem cu el si ramasesem prieteni, i-am povestit de situatia mea si el mi-a promis ca la prima ocazie ma angajeaza la Europa Libera. Vlad avea acolo o situatie deosebita.... era foarte bine vazut de americani. Felul lui de a fi fusese apreciat de Ambasada americana de la Bucuresti, a plecat din Romania, a fost luat la Europa Libera in urma unor evenimente agitate, cu arestari, care se cunosc. Acolo a ajuns foarte repede seful departamentului romanesc. Europa Libera nu era compusa doar din Departamentul romanesc, erau 15 alte departamente nationale. Insa Vlad era unul dintre putinii sefi de departamente foarte agreati de americani, prin felul lui de a fi, neconventional si direct. Americanii de la Europa Libera nu tineau foarte mult sa aiba relatii cu angajatii neamericani. Faceau exceptie englezii. Vlad Georgescu era de altfel foarte dusmanit pentru ca deabia venise si a fost pus imediat in capul departamentului, fara sa aiba o vechime adecvata. Pentru ca era foarte capabil. Europa Libera nu a fost acel loc magnific si entuziasmant despre care unii povestesc ca ar fi fost. A jucat un rol de prim plan in lupta contra comunismului, insa erau si acolo inamicitii personale, conflicte de munca, la fel ca peste tot, si la fel ca in toate comunitatile diferitelor emigratii, poate mai accentuat la Europa Libera, unde se lucra, dar se si traia intr-o lume inchisa. Erau diferente mari de formatie intelectuala si diferente de caracter, de religie... si de convingeri. Erau oameni veniti din toate orizonturile politice si de pregatire, sau de nepregatire culturala... foarte diferite.

- Adolescent fiind tot ce stiam aflam de la Europa Libera. Imi amintesc ca se asculta Europa libera vara cu geamurile larg deschise. Stateam seara in curte si ascultam Europa Libera de la vecinii care aveau un aparat vechi de radio foarte bun.

Vreau sa spun inca ceva. Despre reactia autoritatilor romanesti la numirea mea la Europa Libera. Cind m-am intors definitiv la Bucuresti in 1991, am avut ocazia sa-l intilnesc pe directorul Arhivelor Nationale, profesorul de istorie Ioan Scurtu, astazi directorul Institutului „N. Iorga". Prevenit fiind de vizita mea, el a pregatit pe birou niste dosare ale Europei Libere, sa mi le arate. Aceste dosare aveau adnotari de mina lui Gheorghiu Dej, facute doua zile dupa ce emisiunea avusese loc. Deci emisiunile Europei Libere erau urmarite la cel mai inalt nivel.
Cind s-a aflat la Bucuresti, foarte repede, cam dupa o saptamina, ca am fost angajat acolo, a venit un vecin la mama, locuia ca si astazi intr-un bloc de linga Liceul Sincai, a venit mi se pare responsabilul cartii de imobil sa-i spuna: „doamna va cauta niste militieni". Au venit doi militieni, erau tineri, sa-i spuna ca toti dusmanii poporului vor sfirsi asa cum merita; ca eu am intrat la Europa Libera si sa stie si dinsa la ce se poate astepta. Insa cit am fost eu la Europa Libera nu am avut nici un fel de neplaceri. Asta se datoreaza si faptului ca din cei zece ani cit am lucrat acolo, sase am fost angajat la departamentul de cercetari, care depindea de o directie diferita decit acea a posturilor de radio. La postul de radio era director, cum am spus, Vlad Georgescu care dirija acea echipa cu totul remarcabila de redactori specializati ai programelor de politica interna romaneasca: Serban Orascu, N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu, mai tirziu a venit Mircea Iorgulescu, era Gelu Ionescu la partea culturala.... mai erau desigur si altii care participau la emisiuni, nu aveau programe fixe. Si mai erau emisiunile culturale ale Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca, de la Paris. Singurii care au avut privilegiul sa dirijeze un mare program al Europei Libere nefiind domiciliati la Munchen. Era o favoare care li s-a facut doar lor si care se datora meritelor exceptionale. Pe linga posturile de radio exista un mare Departament al Cercetarii. Aceasta cercetare era bazata pe o documentare imensa, consecinta si ea a enormelor posibilitati financiare ale Europei Libere finantata de Departamentul de Stat, multa vreme dirijata pe fata de CIA, serviciile specializate americane, dupa aceia amestecul CIA a devenit mai discret, dar n-a incetat niciodata. De aceea se credea ca Europa Libera ar fi o centrala de spionaj. Ceea ce nu avea cum sa fie. De acolo plecau informatiile din care multe erau difuzate prin presa romaneasca la care Europa Libera era abonata si venea absolut fara nici un numar de ziar sau de revista lipsa. Si asta a fost unul din punctele de intrebare iscate de faptul ca emisiunile noastre dirijate impotriva Bucurestiului si sprijinite pe o documentatie foarte serioasa puteau avea loc pentru ca noi primeam, prin posta, oficial, presa romaneasca.

- Venea chiar pe numele Europei Libere?

Da, pentru Europa Libera. Si evident se gaseau informatii nu numai in Scinteia dar de exemplu intr-o revista considerata, gresit, absolut fara interes politic care se chema Muncitorul sanitar si in care se putea citi ca in cutare loc a avut loc o epidemie, sau intr-o revista din Constanta de unde se putea afla ca se intimplase ceva la vami, de unde se puteau difuza amanunte interesante. Departamentul de cercetare avea la dispozitie mijloace financiare extraordinare. Salariile la Europa Libera erau foarte mari tocmai pentru ca sa impiedice tentatiile banesti care ar fi putut veni din partea organelor comuniste. Si totusi au exista si acolo agenti de informatii si la nivel foarte inalt. Departamentul de cercetare avea alt director decit acel al radio-ului, un director adjunct englez iar in ultimii ani a fost si un director adjunct ceh, un om foarte capabil care a disparut peste noapte de la Europa Libera imediat ce Havel a luat puterea in Cehoslovacia pentru ca Havel i-a transmis imediat dosarul americanilor.
La Departamentul Cercetarii se redacta un buletin saptamanal care se chema Free Europe Research Bulletin, in engleza, cu un capitol pentru fiecare tara a blocului comunist si un raport zilnic, pe hirtie verzuie sau pe hirtie galbuie care se numea Daily Report. Imi amintesc si acum de orele de insomnie si de tensiune prin care a trebuit sa trec in primele saptamini dupa angajare, obligat fiind sa redactez acele documente intr-o engleza nu numai foarte buna dar si tehnica si potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practica americanii. Ei sint singurii cred.... cu englezii, care exceleaza in aceasta meserie a jurnalismului, mai bine decit germanii care sint greoi, chiar daca sint foarte precisi si bineinteles mai bine decit francezii si italienii care nu se pot lasa de obiceiul de a face si putina retorica si figuri de stil pe linga ceea ce au de spus. A fost pentru mine o experienta pasionanta.

- Cite pagini trebuia sa aiba raportul?

Fiecare tara avea alocat un anumit spatiu.... in cadrul acelui document cotidian. Am lucrat la Daily Report doi ani de zile. Era mai greu decit rapoartele saptaminale pentru ca trebuia sa fii la masa de lucru la ora cinci si jumatate dimineata ca sa-l predai la ora opt, pe baza informatiilor venite in cursul serii si noptii.

- Ce spatiu ocupau stirile romanesti?

Trebuiau sa fie patru-cinci stiri. Foarte scurt si cuprinzator.

- De unde luati informatiile? De pe fluxurile agentiilor de stiri, din presa romaneasca ...

Si presa romaneasca si presa internationala... si acolo aveam un serviciu de presa extraordinar. Primea zilnic kilograme de hirtie, doua sau chiar trei kilograme de ziare, depese si rapoarte, din care selectam articolele importante aparute in principalele ziare din lume si nu numai in presa engleza, germana, franceza... dar si in ziare italiene, turcesti sau suedeze. Pe aceasta baza construiam, colegii mei si cu mine, o documentatie foarte interesanta, culturala, economica sau politica. Pentru rapoartele saptaminale aveam mai mult timp. Fiind scrise in limba engleza si de redactori care nu vorbeau la radio, n-am fost cunoscuti in Romania, noi cei de la cercetare. Buletinele noastre erau difuzate tuturor agentiilor de stiri din lume, ambasadelor occidentale si universitatilor, atit americane cit si engleze, franceze si asa mai departe. Dar, ramineau la stadiul de documente scrise. Pe cind cei care vorbeau la radio se adresau cetatenilor romani si erau mult mai expusi fata de actiunile Securitatii. Asa se si explica faptul ca unii dintre ei, cum era Serban Orascu, unul dintre cei mai buni redactori, au fost tinta unor atentate. La fel Monica Lovinescu. Despre Vlad Georgescu se presupune ca ar fi murit iradiat. Eu nu cred asta. Cred ca a fost o boala ereditara, tatal lui a murit de aceiasi maladie tot la virsta de cincizeci si ceva de ani, dar adevarul nu se va sti niciodata. Emil Georgescu a fost supus unui tentative de asasinat. Faimosul terorist, care lucra si pentru Securitate, Carlos a depus niste bombe la departamentul ceh, omorind pe cineva si ranind mai multi. Acuma se stie ca romanii erau cei vizati. Astfel ca Europa Libera nu era un loc din cele mai linistite. Dar existau avantaje materiale mari, erau satisfactii intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentatie extraordinara, aveai acces la biblioteca postului de radio..... una din cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde infloreau prieteniile.

- Care erau relatiile Europei Libere cu emigratia romaneasca din Occident?

Directivele venite de la Washington, de la conducerea americana erau de a nu difuza tezele emigratiei. De a nu da cuvintul emigratiei decit in mod exceptional. O exceptie a fost facuta pentru Monica Lovinescu si Virgil Ierunca din care Europa Libera a facut perechea poate cea mai mediatizata a exilului romanesc. Ei aveau girul directiei americane si prin ei razbatea o importanta parte a vietii emigratiei din punct de vedere cultural. Mai erau solicitate ocazional personalitati, dar nu politice, ale exilului cum ar fi Matei Cazacu, de la Paris, istoric, veneau prin telefon din America comentariile lui Vladimir Tismaneanu si ale altora. Din Munchen era Pavel Chihaia, alt colaborator ocazional, un om de o mare tinuta intelectuala si morala dar care nu facea parte din salariatii Europei Libere. Emigratia in general, a oricarei natiuni, era prost vazuta de americani, considerata - pe drept sau pe nedrept - ca un fel de sursa de neplaceri, ba chiar catalogata drept fascista de anumite cercuri care aveau tot interesul sa prezinte emigratia romana, sau poloneza, sau maghiara sub un aspect negativ. Evident ca erau si legionari in emigratie, dar ei nu aveau acces niciodata la microfonul Europei Libere.... Cit despre fruntasii politici ai emigratiei foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfirsit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat doua chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitatile politice romanesti sub o lumina fascista. Cineva din departamentul romanesc a falsificat de exemplu o banda de magnetofon astfel incit sa reiasa ca liderul taranist Corneliu Coposu era favorabil legionarilor.

- Asta, dupa '90....

Da, dupa '90. Autorul acestui fals a fost usor descoperit pentru ca se stia cine se ocupase la ora si in ziua respectiva de emisiunea in cauza... si in loc sa fie dat afara imediat a fost pastrat in functie, avind o coloratura cu totul nefascista. Era unul dintre zelosii furnizori ai documentatiei tendentioase de care s-a folosit din belsug, apoi, Alexandra Laignel Lavastine.

- Cum v-a marcat exilul?

Pentru cei care au trait personal experienta exilului, el a echivalat, chiar si pentru mine care l-am abordat in conditii mai bune de cit multi altii - cunosteam perfect limba si aveam multe cunostinte la fata locului cu care sa pot schimba o vorba si la care sa pot face o vizita, pentru aceia exilul a insemnat o rana a sufletului, care s-a vindecat desigur, mai greu sau mai usor, dupa caz, dar care a intretinut multa vreme imaginea tarii pierdute.

- Fie piine cit de rea....

Celebrul vers „fie piine cit de rea, tot mai bine in tara ta" este inexact si inselator. Cei care s-au straduit sa scape de piine rea din Romania comunista o facusera din disperare si, deseori, privind spre miraje de care in cele din urma nu au avut parte. Unii si-au gasit locul in tarile de azil, mai greu daca nu stiau limba si n-aveau o meserie tehnica, mai usor daca stiau unde le e norocul. Altii au continuat, ani de zile, sa sufere departe de tara, fara „relatiile" de la care tot romanul isi inchipuie gresit ca va veni salvarea. Unii au facut stare, altii chiar avere, citiva dintre acestia, putini, s-au gindit sa-si ajute si compatriotii care o duceau greu si continuau sa se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperarii".... Altii, si am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de indata sositi in occidentul liber si prosper s-au repezit la bunatati si „am mincat ca spartii". Adio spectrul foamei, adio cozile la piine, adio dosarul de cadre. Doar dupa aceea a survenit confruntarea cu realitatile occidentului, cu obligatia de a se conforma cu civismul occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decit daca muncesti, cu ideea ca in occident invirteala nu are curs.





Crede si nu cerceta!...
din JN - de (anonim) la: 23/01/2004 07:17:58
(la: Mostenirea regala : "un document cu cantec")
Intre familia ex-suveranului Mihai 1 si Guvernul
Romaniei se poarta, de mai multe luni, tratative
privind retrocedarea domeniilor Casei Regale
si/sau acordarea unor despagubiri banesti. Uzand
de Legea 10/2001, Mihai 1 a solicitat, asemeni
multor expropriati, restituirea bunurilor. Potrivit
inventarului facut de noua putere, dupa abdicarea
lui Mihai 1, acesta a detinut castele, mosii, vile,
parcuri de vanatoare si cabane. Si, desigur, perla
patrimoniului romanesc, Castelul Peles.
VALENTIN ZASCHIEVICI

Numarul proprietatilor revendicate de familia regala in baza Legii 10 nu este cunoscut. Cert e ca intretinerea anumitor proprietat i - precum Pelesul - ar usura considerabil vistieria regala. De aceea, in schimbul a circa 35 de milioane de dolari, Mihai 1 ar fi dispus sa renunte la aceasta proprietate (dupa ce mai intai o va fi dobandit), sa o cedeze statului, dar cu conditia ca, la anumite evenimente, sa o poata folosi.
Antonescu a recunoscut datoria

In schimbul acestor despagubiri, fostul suveran ar fi dispus sa renunte si la datoria statului roman catre el, de 2 milioane fraci elvetieni (20 de milioane, actualizat), ce dateaza din anul 1941. Aceasta datorie pare sa se regaseasca, documentar, in Decretul-Lege nr. 615, semnat de maresalul Antonescu, si insumeaza drepturile de creanta asupra indemnizatiei de expropriere (act incheiat de Carol al II-lea in 1939) plus contravaloarea unor terenuri din mosia regala ce au fost vandute.

Acest aspect este acum negociat de Andrew Popper, emisarul Casei Regale in relatia cu Executivul de la Bucuresti.

Regele, ca orice alt cetatean

Legal, ne spun specialisti in drept precum avocata Anca Diculescu, Mihai 1 are dreptul, ca orice alt cetatean, sa primeasca ceea ce i-a apartinut de drept. Negocierile cu Guvernul pot fi concretizate insa dupa ce fostul suveran va fi pus in posesie. Si Legea 10 specifica, la art. 1, alin. 2, ca in situatiile in care bunurile nu pot fi restituite in natura, proprietarul va fi despagubit baneste.

Iata cateva dintre dorintele Casei Regale, asa cum reies, potrivit unor surse confidentiale, din tratativele purtate in aceasta perioada cu Executivul: -Guvernul trebuie sa recunoasca ca Domeniul Regal Peles a fost confiscat de comunisti ilegal si abuziv, fara titlu.

Ocazii de familie

-Majestatea Sa Regele Mihai va ceda in integrum Domeniul Regal Sinaia catre statul roman, care il va administra ca pe un bun national, insa doreste sa foloseasca, in anumite imprejurari deosebite, Castelul Peles, Foisor sau Pelisor, in conditii stabilite de comun acord cu Guvernul. Ocaziile in care Familia Regala va folosi aceste proprietati sunt cele de familie sau cu simbolistica deosebita. Conditiile vor fi mutual acceptate printr-un document aditional.

-In schimbul cedarii Domeniului Regal, Familia Regala solicita de la statul roman suma de 35 milioane dolari, suma considerata nu foarte mare fata de valoarea de patrimoniu inestimabila.

-De asemenea, Familia Regala se obliga sa renunte la suma de 20 milioane franci elvetieni, recunoscuta ca datorie publica prin actul legislativ din 1941.

-Guvernul Roman va ajuta, in masura posibilitatilor, ca Familia Regala sa intre in posesia intregului Domeniu de la Savarsin si sa recupereze alte proprietati minore, care au fost notificate.


Ce proprietati ar putea revendica fostul suveran

Potrivit inventarului intocmit de expertii noii Puteri instaurate dupa abdicarea regelui Mihai, fostul suveran detinea urmatoarele proprietati, ce aveau sa fie confiscate:


Domeniul Busteni - Azuga - Predeal, din judetul Prahova, fost proprietatea regelui Mihai, cu o suprafata de 11.971,15 ha padure, cuprinzand:

-21 corpuri de cladiri urbane, compus din 83 de incaperi si dependinte;

-6 corpuri de cladiri rurale, compus din 42 incaperi si dependinte;

-4 terenuri urbane a 4,94 ha;

-2 parcuri (cu terenuri sportive, a 3,94 ha);

-2 intreprinderi industriale - Fabrica de salam Azuga si Fabrica de sticlarie Azuga.


Domeniul Savarsin, din jurul localitatii Savarsin, judetul Arad, proprietate a fostului rege Mihai, avand:

-o suprafata de 4.669 ha padure;

-un castel compus din 4 corpuri cu 26 de camere;

-10 corpuri de cladiri rurale, cu 11 camere;

-1 parc (cu teren sportiv) cu o suprafata de 19,5 ha.


Domeniul Capalnas - din localitatea Capalnas - judetul Severin, proprietate a fostului rege Mihai cu:

-o suprafata de 2731,46 ha padure.

-Imobilul din Strada I.L. Caragiale nr. 32 din Bucuresti:

-cu 1 corp cladire urbana, compus din 8 incaperi si dependinte. Imobilul din Str. Budisteanu nr. 16, Bucuresti:

-cu 3 corpuri de cladiri urbane, compus din 46 incaperi si dependinte.

Lot parcelarea Blank din Parcul Jianu, municipiul Bucuresti, cu o suprafata de 1.298 mp.

Castelul Peles - localitatea Sinaia, fosta proprietate a regelui Mihai, compus din:

-cladirea veche cu 100 de camere;

-aripa noua cu 66 de camere;

-19 corpuri case urbane cu 393 camere, astfel:

-Castelul Pelisor, 99 camere;

-Casa Cavalerilor, 21 camere;

-Castelul Foisor, 43 camere;

-Cladirea Economat, 52 camere;

-Garajul nou, 7 camere;

-Garajul vechi, 31 camere;

-Uzina electrica, 6 camere;

-Garajul de jos, 19 camere;

-Casa noua cu gradini, 17 camere;

-Cazarma si spalatoria, 72 camere;

-Arhitectura, 8 camere;

-Garda de la poarta, 5 camere;

-5 cabane de turism cu 14 camere si stana regala;

-Ferma de vulpi argintii, sere de flori si casa veche a gradinii;

-Un parc, suprafata 60 ha.

Acestea sunt doar bunurile consemnate a fi apartinut fostului suveran. Proprietatile altor membri ai familiei regale nu intra in discutie.


Casa Regala vrea sa faca la Savarsin un paradis turistic

Cel mai important proiect din ultima jumatate de secol, demarat in judetul Arad, are in prim-plan castelul de la Savar sin. Agricultura ecologica, turism si investitii de milioane de euro - acestea sunt planurile Casei Regale pentru localitatea Savarsin. Cu sprijinul Marii Britanii, Casa Regala vrea sa transforme comuna Savarsin intr-un loc cu sute de ateliere mestesugaresti si puncte de tractie pentru turisti. Numele proiectului: Savarsinul regal. Primele investitii la Savarsin vor fi in domeniul agriculturii ecologice. Serele regale vor fi modernizate cu fonduri obtinute de la Uniunea Europeana prin programul Sapard. Impreuna cu unul dintre cele mai mari colegii din Marea Britanie, Writtle College, Casa Regala vrea sa investeasca in Savarsin in urmatorii 5 ani, 10 milioane de euro. Banii pot fi obtinuti de la investitori privati interesati sa deschida o afacere in domeniul turismului, mestesugariei sau al sanatatii. Principesa Margareta de Roma nia a declarat ca ea crede in acest proiect, fara de care prezenta familiei regale nu se justifica la Savarsin, iar demersul este facut atat pentru comunitate, dar mai ales pentru bunica ei. Writtle College din Marea Britanie va asigura consultanta pentru toate proiectele ce se deruleaza la Savarsin. Experienta in acest domeniu este remarcabila. Colegiul are o activitate de peste 100 de ani si ofera consultanta pentru Guvernul Marii Britanii, dar si pentru guvernele locale, a declarat Jamie MacAskill, prorector al Universitat ii. Marea Britanie sprijina toate proiectele de investitie. Secretarul comercial al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, care a fost prezent la Savarsin, sustine ca acest program va fi prezentat si oamenilor de afaceri englezi, in ideea atragerii de fonduri. In opinia sa, nu exista nici un obstacol decat acela ca tara noastra nu este perceputa in regat asa cum ar trebui si cum merita de fapt. Programul Savarsinul regal este sprijinit si de Guvernul Romaniei.
DUMNEZEU a creat femeia pt om - de (anonim) la: 25/03/2004 02:34:52
(la: Preoti homosexuali?)
Sa fie clar de la inceput ca Dumnezeu a creat pentru barbat femeia pentru om asa ca El a lasat ca omul sa aiba linga el in relatii,femeia si nicidecum barbatul.Relatiile barbat barbat sunt condamnate de Dumnezeu in mod direct,fara ocolisuri .In Sodoma si in Gomora care erau doua localitati din vechime, spune Biblia ca acolo oamenii si-au schimbat intrebuintarea fireasca si traiau barbat cu barbat, ba mai mult cind Dumnezeu s-a dus sa vada ce se intimpla de fapt in acele localitati oamenii aceia nu si-au dorit fetele lui Lot ci pe oamenii veniti in vizita la el.Insa biblia spune ca Dumnezeu animicit aceste localitati astfel ele nu exisa astazi.
Daca Dumnezeu ii iubeste pe homosexuali asa cum sunt de ce a distrus aceste doua localitati???Cu toate acestea Dumnezeu ii iubeste pe homosexuali dar, El vrea ca ei sa se intoarca din calea lor cea rea si sa vina la El pentru ca Biblia spune :"Fiind ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosilor ci ar vrea sa se intoarca din calea lor cea rea si sa vina la MINTUIRE"
Sunt confuz... - de Dantimis la: 25/03/2004 10:20:33
(la: Preoti homosexuali?)
Anonimul #12787 spune ca D-zeu a distrus Sodoma si Gomora pt ca erau localitati de homosexuali. Chapterul din Biblie il puteti citi in romaneste aici:

http://www.ccel.org/ccel/bible/ro.Gen.19.html

Oare localitatile alea erau locuite in totalitate numai de homosexuali!? Si copii, si batranii? Ok, sa nu punem prea multe intrebari...

Dar chestia frapanta e ca, la sfarsitul capitolului, D-zeu incuviinteaza imperecherea lui Lot cu ficele sale. Oare incestul e mai putin un pacat decat homosexualitatea? Sa tragem de aici concluzia ca D-zeu aproba orice forma de sex atata vreme cat are rol reproductiv? Cum o fi cu fecundarea in eprubeta? O fi D-zeu de acord cu asta? Sau cu sexul oral? Sau cu sadomasochistii, cu pedofilii, zoofilii, travestitii, etc?

Parerea mea e ca incercam prea mult sa judecam in locul lui D-zeu. Daca El crede ca homosexualul ala e un pacatos care merita pedepsit, o sa-l pricopseasca cu SIDA sau cine stie ce altceva. De ce sa ne grabim sa-l pedepsim noi doar pt ca nu ne place ce face? Atata timp cat nu va incerca sa-si convinga enoriasii sa devina gay, preotul respectiv nu e cu nimic mai pacatos decat oricare dintre noi.

Dan

#12809 (raspuns la: #12787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Dantimis - de Paianjenul la: 26/03/2004 04:23:38
(la: Preoti homosexuali?)
"Dar chestia frapanta e ca, la sfarsitul capitolului, D-zeu incuviinteaza imperecherea lui Lot cu fiicele sale."

...Nu am reusit sub nici-o forma sa intru pe site-ul indicat de tine

http://www.ccel.org/ccel/bible/ro.Gen.19.html

ca sa citesc cu ochii mei textul, asa cum apare acolo, dar in versiunile romanesti de care dispun eu, insusi titlul sub care apare relatarea respectiva, este: "PACATUL fetelor lui Lot"! Ba mai mult, descendentii celor doi nepoti ai lui Lot - Moabitii si Amonitii - proveniti din acel incest, au fost intotdeauna dusmanii "poporului ales", din care mai tirziu urma sa se nasca Mesia.

De unde pina unde deci concluzia ca "la sfarsitul capitolului, D-zeu incuviinteaza imperecherea lui Lot cu ficele sale."?!...
#12858 (raspuns la: #12809) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Dantimis - de Paianjenul la: 26/03/2004 22:44:32
(la: Preoti homosexuali?)
"Faptul ca urmasii lor au fost dusmanii poporului ales nu prea suna a pedeapsa. La urma urmei, poporul ales este poporul cu cei mai multi dusmani!"

Replica mea se referea la afirmatia ta ca "...la sfarsitul capitolului, D-zeu INCUVIINTEAZA imperecherea lui Lot cu fiicele sale."

Vrei sa insinuezi ca, daca Dumnezeu nu le-a traznit pe loc (asa cum am fi facut eu si tu - probabil) asta s-ar interpreta ca INCUVIINTARE din partea Lui? In cazul in care asta ai vrut sa zici, aplicind logica ta am avea motive sa presupunem ca Dumnezeu a incuviintat si actul RASTIGNIRII lui Isus Hristos....

Cum iti suna?
auctorele - de Mircea Pricajan la: 06/04/2004 01:56:02
(la: Strainul)
Nu stiu daca s-a postat celalalt mesaj trimis de mine. Am uitat sa ma autentific.
In orice caz, iti multumeam mult, Dan, pentru aprecieri si observatii. Le accept, mi le asum, fac parte din expunerea scriitorului la lumea cititorilor. De argumentul "tineretii" mele m-am lovit de mai multe ori, critici nefondate am primit si de-astea cateva, insa, in general, sunt multumit. Singurul lucru pe care-l pot cere eu unui cititor e sa citeasca atent. In "Camera de la capatul holului" cele mai multe critici au venit dintr-o lectura neatenta. Pana si cele pe care mi le imputezi tu. OK, mi-am asumat o licenta cu ora aceea de dimineata cand rasare soarele. Ma predau. Dar de acolo si pana la a nu-ti da seama ca personajul-copil locuieste la casa si, deci, sa cante pasarile ar fi fost ceva firesc... e o lacuna... Acelasi lucru e valabil si cu pasajul in care se spune ca tatal a ajuns tarziu acasa si, deci, atunci, dimineata, bombane din cauza oboselii. Mie mi s-a intamplat asa ceva. Nu stiu altora...
OK, lucrurile lot fi intoarse pe toate fetele si as prefera - chiar as vrea sa facem lucrul asta - sa discutam mai pe larg in particular. Adresa mea de e-mail se afla pe site-ul pe care inteleg ca ai fost deja. Contacteaza-ma, te rog, si hai sa discutam!
Cu prietenie,
Mircea
#13348 (raspuns la: #11937) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Medical analysis - de Horia D la: 18/05/2004 11:02:15
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)

One day, in line at the cafeteria, Bob says to Stanley behind him, "My elbow hurts like hell. I guess I better see a doctor."

"Listen, you don't have to spend that kind of money," Stan replies "There's a diagnostic computer down at Wal-Mart. Just give it a urine sample and the computer'll tell you what's wrong and what to do about it. It takes ten seconds and costs ten dollars...a lot cheaper than a doctor."

So Bob deposits a urine sample in a small jar and takes it to Wal-Mart. He
deposits ten dollars, and the computer lights up and asks for the urine sample. He pours the sample into the slot and waits. Ten seconds later, the computer ejects a printout:

"You have tennis elbow. Soak your arm in warm water and avoid heavy activity. It will improve in two weeks."

That evening while thinking how amazing this new technology was, Jack began wondering if the computer could be fooled. He mixed some tap water, a stool sample from his dog, urine samples from his wife and daughter, and masturbated into the mixture for good measure.

Bob hurries back to Wal-Mart, eager to check the results. He deposits ten dollars, pours in his concoction, and waits.

The computer prints the following:
1. Your tap water is too hard. Get a water softener.
2. Your dog has ringworm. Bathe him with anti-fungal shampoo.
3. Your daughter has a cocaine habit. Get her into rehab...
4. Your wife is pregnant. Twins. They aren't yours. Get a lawyer.
5. If you don't stop playing with yourself, your elbow will never get better.

And, as always, thank you for shopping at Wal-Mart.
Kitsch,Kitsc,Kits,Kit,Ki,K - de Little Eagle la: 24/06/2004 01:29:57
(la: Cum ati defini kitsch-ul?)
Dear brothers&sisters,

Lumea e plina de asa ceva,pe scurt inseamna prost gust,in Texas coarne de bouri la radiatorul Cadillacului,imbracaminte socanta in culori vibrante,cumva personal mie mi-au placut f. mult punkers,fete si tipi,nu era nimic kitsch in ei,ci doar rebeliune si cu asta sunt de acord.
Vorbesc de mode aiurite ce se vor sofisticate.
Alt ex.: John Travolta in ...Saturday night fever si de fapt toti acei ani de chin disco care ma adusesera in cel mai mare hal de disperare,si ca raspuns mereu puneam vol. la maxim cu Black Sabbath,Led Zeppelin,Deep Purple,Jethro Tull Pink Floyd,Genesis,Yes,Motorhead,Judas Priest,Iron Maiden.....to blast away the shit of disco and that crap from those stupid 80's years!.

In muzica deci a fost si e kitsch si azi,in artele plastice....pe vremea cand eram eu la Tonitza,prin 1973,noi studentii aveam alta denumire in lo de kitsch:arta de gang!Pt. ca de obicei arta asta era prin ganguri pe Lipscani ori in cartiere vreun magazin....vecin cu vreo ..cizmarie!

dar desigur ca astfel de arta comes with the teritory(in expresie),adica,la astfel de arte si gusturi neaparat vor exista si oameni pe masura si simbioza e creata.Pe aici pe la noi ii numim fie white trash,sau red necks,sau pur si simplu,morons!Adica oameni fara educatie ,si o anume market trebuie sa existe si pt. ei...

Culmea e ca acestia cred ca un Van Gogh sau Monet e o porcarie in comparatie cu ...superbul tablou ce-l au pe perete in casa ori in mobil home ce reprezinta un raulet in padure cu pietroaie si undeva pe o stanca e un lup ce urla la luna....
Chestia e ca in esenta nu conteaza subiectul ci CUM este realizat in compozitie si culori....Cezanne,ori Gauguin ar face o capodopera din acelasi subiect!
Si NU ar fi deloc kitsch!

Dar da imi aduc aminte cat am trait jumate din viata mea in Ro.acele picturici real nasoale si ca subiect si ca executie,clasicul cos cu piersici,prune,mere,pere etc,clasicul cu trandafiri si desigur,la piece de resistance: PEPENELE verde cu dungi si o felie taiata pusa"artistic" langa el,poate ca diversificare,un ciorchine de struguri intr-un colt,dar mai la intuneric,nu cumva sa ia rolul principal al actorului,felia de pepene.

Dar totusi parca si mai tare era portretul tzigancii cu trandafiri la ureche.

Asa ca eu definesc kitsch-ul drept expresia de prost gust creata anume pt. oameni de prost gust.

Prostul gust vine in multe forme si feluri,este greu sa schimbi gustul omului cand se naste si traieste din prost gust,eu cred ca e vorba si de ceva ereditar la mijloc.
Daca toti cei care existam in acest cerc(cafeneaua) ne analizam,vedem ca suntem o lume aparte,altfel nu am mai discuta unii cu altii,suntem iesiti din ramele tablourilor cu pepeni si tziganci.Intelectul isi gaseste un numitor comun,indiferent de :"certuri" pe subiecte(nu cred in ele,dar to be free spirited helps us a lot to find ourselves better and I beleieve we love one with another very much,we are brothers and sisters!)

dar simultan cu lumea noastra e o alta,mai simpla,a kitsch-ului.Alti oameni,alte idei si o lene in a gandi,dar trebuie sa-i ajutam ori voi ce credeti? Sa-i lasam sa zaca in ignoranta?Sa facem misto de gusturile lor?Ei fac misto de ale noastre,undeva nu exista o conexiune de mii de ani chiar.
Inca nu stiu un real raspuns,astept ajutor de la voi,de aceea suntem un cerc si ne spunem parerile,sa nu fim egoisti.

In final si cei cu gusturi kitsch,sunt fratii si surorile mele.As fi un ipocrit daca le-as critica gusturile.
Critic pe cei ce creaza kitsch-ul,pt ca nu sunt sinceri.E foarte usor sa te cobori la mintea unui copil si sa vada in tine pe egalul lui,mai greu e sa-l aduci la mintea ta si sa vada in tine intelepciune dar si copilarie in acelasi timp.

Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)

"Knowledge was inherent in all things.The world was a library..."

Chief Luther Standing Bear(Oglala Sioux-Lakota/1840-1904)



















































. - de ikoflexer la: 24/06/2004 18:34:03
(la: Cum sa devii un liberal de nota 10!)
For someone who claims to have faith and believe in God you're disseminating a lot of mis-information and spewing a lot of venom.

We don't live in The Simpsons, where "it must be true Bart, because it's in a book" holds likewise because it's written on some website.
. - de ikoflexer la: 29/06/2004 19:43:36
(la: Ozzy vs LMC)
de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?

N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina.

Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu
israeli = israelian
jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma)
jewish = de religie ?

Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary:

oed jew | more
Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu,
Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7-
Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s,
Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5
Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu,
gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu,
ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a.
Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai,
corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and
the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME.
Iudeow, Iudew: see JUDEW.)]
1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite.
Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes
of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as
conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation
before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary
or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The
word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not
ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and
the Sephardim.
C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich
Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu,
iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in
Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe,
trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde.
C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud
pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was
i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3
ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530
PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173
Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the
reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a
Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a
skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget
Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund
Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London,
An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix.
126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,'
said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively
Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a
check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push
down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the
matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish
mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law.
1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a
Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the
defect that the defined word is included in adjectival form in the definition.
The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli
Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the
offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the
Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the
Rabbis of the Jewish Conservative Movement.
plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250
Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was
i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300
Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129
(Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5
The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde
doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden
(Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30
Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the
gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon
all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that
time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve
Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc.
[see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry
which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world.
1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century
after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos
ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race
xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that
practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct
from the Jews of Europe and North America.
gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene
honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on
rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe]
we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor
M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene
children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen
preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings
Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their
ordinary occasions.
b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly.
1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye.
1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth
a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice
the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye.
1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a
Jew's eye'.
c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA.
1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The
resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White
Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc.
Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of
that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT
Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag.
IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews'
Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I
told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c.
1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to
the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H.
NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see
FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India,
term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as
`White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER
Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the
Aethiopid subrace, a hybrid taxon.
d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang.
1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as
`jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is
still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the
`Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor,
x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought
when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal
Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict.
Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more
ratings who repair and make clothing.
2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a
grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard
bargains.
In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly
familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them
by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised
money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew
came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate
practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious
sense.
1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy
beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator.
1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most
cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t.
16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles.
1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the
commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide
123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160
'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE
Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I
was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the
lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking
him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944
Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio
against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of
profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy,
rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless
person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews
of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when
complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem!
b A pedlar.
In this use not depreciatory.
1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot,
the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E.
MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to
the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew'
was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us,
however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers
who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the
Jew', who was anybody that came along buying junk.
3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy,
butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in
offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew
bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater,
Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj.
1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of
the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization
in parliament, without receiving the sacrament.
1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go
out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad
Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817
M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against
the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE
Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once
a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I
do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't
only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in
Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954
Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50
Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with
machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC
last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme
Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You
always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like
a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses
what she calls the country set, who call their children `the brats', talk
about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to
`jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the
opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression
towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the
`business classes' who sport expensive and powerful cars.
1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew
brandy.
1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be
no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing.
1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft
among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews.
1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of
*Jew-drowning in the annals of monkish historians.
1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she
declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew
girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 Jewgirls are the best whores.
1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the
*Jew-haters the old story of the blood sacrifice.
1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which
Governments have no direct concern.
1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce
with the revolted slaves.
1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having
to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the
holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114
Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man.
1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of
spectacles with a Jew-pedlar.
1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe.
A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those
*Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat.
c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb.
= Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v.
nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the
genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian
lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a
language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely
derived from West African languages and a vocabulary largely derived from
English.
1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283
He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick.
1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to
*Jew-bait with pen or sword.
1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case
of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S.
CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters,
was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same
herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974
G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at
school of a ring of young Jew-baiters.
1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody
persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the
Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202
Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg.
1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme
of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J.
MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting
Gauleiter.
1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant.
1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always
ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after.
1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the
Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205
From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps.
1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was
introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical
& Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used
in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same
referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre.
1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken
in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary
types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman
Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo,
Ningre-Tongo).
d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews'
frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it
(storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient
tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew
upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews'
lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus
olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute
is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews'
money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England;
Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common
Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi.
3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of
tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall.
1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S.
Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple.
1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax.
1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines
[were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called
*Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews'
tin, have..been found in the mining localities.
1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the
Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A
vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio.
1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great
Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant
to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or
`Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that
affords the well-known fibre of commerce called `Jute'.
1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie
taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by
other foolish names not woorthie to be remembred.
1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is
called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of
thorns..was composed of its branches.
1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's
Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake
Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch.
1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a
remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter,
brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces.
1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi.
1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our
Sauiour Christ.
1851 Jews' tin [see Jews' house].

Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in
the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard
bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also
transf. Hence 'Jewing vbl. sb.
These uses are now considered to be offensive.
1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman;
and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes
than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We
hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature
nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God
(1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among
Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg.,
Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30
Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world
out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14
Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to
1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in
the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their
own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin,
Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William
brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes
that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872
Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger
being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he
will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195
You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted
their race and nature, so that it is their vices and their free acts we
stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in
1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd
take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect
Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he
wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices
about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not
stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get
the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man
down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and
jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments.
1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large
new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old
place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to
Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use
`Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to
Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some
Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment,
jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup
Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough
so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May
83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May
301/1, I got jewed down..over the cheap offer.

#16999 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LMC/memories - de Little Eagle la: 04/07/2004 02:29:04
(la: Amintiri din Copilarie)
WOW....my dear sis,m-ai daramat,

Amandoi (sotul tau si tine...de la 13 ani va stiti?)
Am citit cartile spuse de tine,am vazut si filmul regizat de Elisabeta Bostan daca nu am uitat....atata bautura si droguri....distrug creierii darling....

Stiu ce vrei sa spui,si eu am scris candva un text lagat de copilaria mea....mai plina de atatea ......eu as zice ca iubesc acele vremi si cele de liceu,sau universitate,dar totusi nu as vrea sa le mai retraiesc.

Nu stiam ca Gamalie e your pet rabbit,eu am 2 pisici,Bebitza (14 ani si...9KG)si Pooghee(3 ani si 4 Kg).
Sa stii ca-s un VIP la Ebay.com si my password e .......Pooghee0,deci vezi cum ne iubim animalele?

Forget about Heaven girl,live for today,dream a lot,heaven is in your eyes anytime.Love si atata tot!!!!Fi ce vrei,azi ai 12 ani? Apoi vei AVEA!!!!!NIMENI NU TE VA OPRI....!!!!

Iti spun ceva:merg cu masina si ascult very loud orice muzica imi place,Zeppelin,Sabbath,Ozzy,Hendrix,Doors,Who etc.....poate tu nu-i agreezi,in fine,sunt ca la 14 ani,si nu-mi e rusine,mereu imbracat in negru si cu par lung si ochelari de soare a la Ozzydati cu ani in urma de el...!!!!)
Asta sunt si stii ceva ?:ce spun asta sunt!!!!Nu visez,Nu am visat,Am trait visele mele!!!!Doar ca nu am revenit la trecut azi....

Am visat sa am femei frumoase sa cada barbatii pe jos vazindu-ma cu ele la brat?Le-am avut....cam in jur de 80-90,trebuie sa le pun pe hartie odata sa fac numaratoarea.Am visat sa fiu faimos?Am avut faima ca artist,am visat sa am bani cu gramada?Am avut de nu stiam ce sa fac cu ei....
Am trait ca Jimmi,ori Morrison????YES din plin si inca si azi sunt fete de 18 ani care ar vrea sa aiba sex cu mine....si le-as putea fi ....tata!

visele mereu devin realitate!!!!!!!!
Vei avea iar 12 ani,crede-ma,chiar maine!!!!Si va fi REALITATE!!!!!
NU visa cand orice dream e o iluzie si viata e la fel,esti...creatorul lumii tale,si daca vrei,la orice secunda poti fi de 12 ani,ori de 90,CINE te opreste????

Vrei sa traiesti in rai?apoi vei trai!!!!Il vei gandi si trai oricand darling!Tu vei alege ce vrei de la tine si cei din jur si rai sau iad,nimic nu exista fara ca tu sa existi!Cred ca sotul tau citeste ce scriu si e suparat pe mine...NU are de ce....
NU sunt pus sa fii iubita mea,esti o sora si asa te gandesc.mai vorbim???

LOVE&PEACE,
OZZY













ptr. Belle - de SB_one la: 04/07/2004 11:44:47
(la: Femeia)
Words Women Use...

FINE
This is the word women use to end an argument when they feel they are right and you need to shut up. Never use "fine" to describe how a woman looks - this will cause you to have one of those arguments.
FIVE MINUTES
This is half an hour. It is equivalent to the five minutes that your football game is going to last before you take out the trash, so it's an even trade.
NOTHING
This means "something", and you should be on your toes. "Nothing" is usually used to describe the feeling a woman has of wanting to turn you inside out, upside down, and backwards. 'Nothing" usually signifies an argument that will last "Five Minutes" and end with 'Fine'
GO AHEAD (With Raised Eyebrows)
This is a dare. One that will result in a woman getting upset over Nothing" and will end with the word "Fine"
GO AHEAD (Normal Eyebrows)
This means "I give up" or "do what you want because I don't care" You will get a "Raised Eyebrow Go Ahead" in just a few minutes, followed by Nothing" and "Fine" and she will talk to you in about "Five Minutes" when she cools off.
LOUD SIGH
This is not actually a word, but is a non-verbal statement often misunderstood by men. A "Loud Sigh" means she thinks you are an idiot at that moment, and wonders why she is wasting her time standing here and arguing with you over "Nothing"
SOFT SIGH
Again, not a word, but a non-verbal statement. "Soft Sighs" mean that she is content. Your best bet is to not move or breathe, and she will stay content.
THAT'S OKAY
This is one of the most dangerous statements that a woman can make to a man. "That's Okay" means that she wants to think long and hard before paying you back for whatever it is that you have done. "That's Okay" is often used with the word "Fine" and in conjunction with a "Raised Eyebrow.
GO AHEAD
At some point in the near future, you are going to be in some mighty big trouble.
PLEASE DO
This is not a statement, it is an offer. A woman is giving you the chance to come up with whatever excuse or reason you have for doing whatever it is that you have done.You have a fair chance with the truth, so be careful and you shouldn't get a "That's Okay"
THANKS
A woman is thanking you. Do not faint. Just say you're welcome.
THANKS A LOT
This is much different from "Thanks." A woman will say, "Thanks A Lot" when she is really ticked off at you. It signifies that you have offended her in some callous way, and will be followed by the "Loud Sigh." Be careful not to ask what is wrong after the "Loud Sigh," as she will only tell you "Nothing"




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#17275 (raspuns la: #17153) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lectura de vineri, in loc de dialog, care ... - de Dinu Lazar la: 23/07/2004 07:01:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dear reader,

Welcome back to PDNOnline. Here's what you'll find in today's update.

Newswire:
- We talk to the winner of this year's Fujifilm Young Reporter Award about his recent work in Iraq.

- The aftermath of the chapter 11 bankruptcy of 5th and Sunset involves lots of legal wranglings, some angry creditors, a lot of rumors, speculation and accusations. PDNOnline wades into the mess.

- People on the Move: Lots of movement. We have the lowdown on who's doing the hiring at three new start-up magazines, plus a new art director at Premiere, another new hire at New York, a new staff photographer added at Getty, changes at Blur Photo, and an update on what may be New York's new (mini) Photo District. ($ premium for subscribers only.)

- Edit news: Who's shooting for the new LA-based magazine Fugue; a custom publishing venture between Sports Illustrated and a liquor company; Hearst announces its own shopping magazine; how Jane's redesign looks; Dennis Publishing kills one of its title; and more. ($ premium for subscribers only.)

- Michelle McNally talks --and listens--about changes to The New York Times photo policies.

- You've seen the portrait of the VII photographers that's appearing in a national ad campaign everywhere.
Notice anything odd?

- Who's Shooting What: Danielle Levitt and Brian Hagiwara shoot 'tween idols; Carmichael Lynch's two new ad campaigns; Olaf Veltman is still busy; who's shooting BP ads for O&M; who's shooting Cool Whip for Foote Cone & Belding; who's shooting for Kaiser Permanente; who ThinkDesign hired for a new annual report; some of Mark Seliger's recent ad work involves underwear and perfume; and more tidbits. ($ premium for subscribers only.) http://www.pdnonline.com


Sources & Services:
Picto, a new digital photo lab serving Toronto's photo community, is profiled in the latest addition to Photosource.
http://www.pdngallery.com/photosource/2001/s_and_s/pitko.html

Top Knots
Check out the winners of wedding photography competition. All the selected images from the contest, including the winners' contact information, is now online in a gallery sponsored by Fujifilm and produced in cooperation with Elegant Bride magazine.
http://www.pdnonline.com/photodistrictnews/resources/contest_display.jsp?vnu_content_id=1000465511

We'll be back next week with some information on that thorny legal topic: Model releases. To accompany our story in the August PDN about how model releases can and can't help protect you against legal action, we have an online feature with actual model release language, and some advice from a stock agency lawyer about how to word your releases.

Best wishes,
The Editors
#18249 (raspuns la: #18206) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Morcoveatza, dupa cum vezi, - de SB_one la: 20/08/2004 17:21:53
(la: Ce parere aveti despre o cariera sportiva?)
Morcoveatza,
dupa cum vezi, aici la Luneta, avem o gramada de "fosti"...

Eu zic sa-tzi scotzi mai intai morcovul si sa stai sa cujetzi; sau daca ma ascultzi pe mine, fa cum itzi spune tzie sufletul.

Sa vezi, eu am fost un performer( lot natzional, bla, bla, bla) Sportul era viatza mea dar nu am gindit nici-odata sa fac altceva decit o facultate technica. Si am facut-o. Gindeste-te ca omul mai si imbatrineste si sint alte chestii care pe linga sport itzi pot face viata f. placuta...

-Na?

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#20023 (raspuns la: #19936) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Michael Phelps - de (anonim) la: 21/08/2004 00:11:52
(la: Olimpiada 2004)
Extraordinara performantza pina in acest moment...

Cred totusi ca "adevarul" este putin cam grabit, ar fi poate mai de folos sa-si expuna comentariile dupa terminarea tuturor probelor cu o analiza mai buna a rezultatelor finale.
Ce vina sau infuenta pozitiva poate avea Tiriac la nivel de component individual al lotului olimpic ? Poate in procesul de pregatire DA, un mare folos (ani sau luni de zile), nicidecum in timpul competitiei.

Parintii Cameliei Potec meritau doua bilete pentru proba de 200/liber. Au stat saracii in afara arenei...deh, organizarea romaneasca!

salutari,
sixpack
Pt. sixpack - de Paianjenul la: 25/08/2004 07:56:41
(la: Olimpiada 2004)
1. Cu cit un stat are o populatie mai numeroasa, cu atit posibilitatea acestuia de a recruta mai multe talente sportive este - logic... si teoretic, cel putin - mai mare.

2. Cu cit nivelul de trai al unei tari este mai ridicat, cu atit mai mult e de asteptat ca indivizii care-i alcatuiesc populatia sa aiba o constitutie fizica mai viguroasa, deci, si aptitudini sportive.

Acestea sint doar doua criterii pe care americanii le intrunesc, si - indiscutabil - sint in avantaj in comparatie cu Romania.

In ce priveste aspectul cu

"jucatorii de hockey(rusi, canadieni, slovaci), ce mai depasesc prin competitiile olimpice echipa americana atunci cind majoritatea locuiesc, muncesc si au familiiele in SUA"...

nu stiu la citi dintre reprezentantii lotului olimpic romanesc "Atena 2004" se aplica...


"Daca exista un singur EURO fara limite statale... ce-ar fi existenta unei singure echipe olimpice contra unui UGLY America? HE, HE, HE !!!"

- Si intr-o asemenea situatie "interesanta mea aplicatie" ar fi la fel de logica... (iar consecintele pentru America, "really ugly"!...)...
#20313 (raspuns la: #20188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lectura de vineri - de Dinu Lazar la: 27/08/2004 09:00:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
This week's update to PDNOnline includes a lot of news and the debut of a new advice column.

Ask The Experts Forum

Bill Robbins, the successful advertising photographer and member of the Brooks Institute of Photography faculty, is taking business questions from readers this month. This week, Robbins speaks from his own experience to give advice on the best channels for promoting your work, and deciding how a starting-out photographer should price his work. This new forum for asking questions of industry experts is produced by PDN with Brooks Institute of Photography. Visit the forum to submit a question of your own.

http://www.pdnonline.com/photodistrictnews/experts/index.jsp

**

Newswire

-Photojournalist Mario Tama shares a first-person account of covering the aftermath of Hurricane Charley, complete with an eye-popping photo essay.

-FiftyCrows, the grant program, is completely revamped; the goal it to bring socially relevant photography from around the world to a mass audience.

-Who shot Deutsch's splashy new campaign aimed at health care folks.

-What the new stock agency Uppercut is looking for in its images and the deal it offers photographers.

-With the NFL deal now final, Getty and WireImage will compete head-to-head in the commercial sports photo arena.

-People on the Move: Changes in Corbis management; WireImage hires two staff photogs; World Picture News staffs up; an experienced photo editor climbs aboard Digital Railroad; Aperture makes a new hire; IPN Stock adds new photographers.($ premium for subscribers only).

-Letters to Newswire: Readers weigh in on photographer Diana Walker's personal relationship with a subject she's covered; HCB's influence.

-Note: Since our last update, photojournalist Micah Garen has been released unharmed by his captors in Iraq.

-Outtakes: Lots of news from all over: Blogs and highlights from the Olympics. A handy Web site with tips and schedules for the Republican Convention and concurrent protests in New York; the newest danger for photojournalists in Iraq: the Iraqi police.

http://www.pdnonline.com

**

Next week, look for the first of our articles based on the reader's survey about the Best & Worst Magazines to shoot for, published in our September issue. In the first of these articles (available only online), we'll look at which magazines you rated are the best and worst in terms of rates, speed of payment, rights negotiation, use of photography and other criteria.

Also next week, we'll have more thoughtful advice from Bill Robbins on our Ask the Experts forum. We won't be posting Newswire next week, while our news editor heads to Perpignan for Visa Pour L'Image, but Newswire will return after Labor Day. Bonnes vacances!
#20450 (raspuns la: #20449) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: