comentarii

loua curat su sfint mai verde e padurea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ador chestiile astea ! - de Honey in the Sunshine la: 18/09/2006 15:22:37
(la: Oracolul Cafenelei)
MICUL DEJUN :

1. Care e nick-ul tau?
Honey in the Sunshine

2. Care e zodia careia ii apartii ?
Hmm... ultima oara cand am dezvaluit-o, persoana in cauza era pasionata de astrologie si a aflat tot felul de picanterii despre mine... E mai sigur sa dau PIN-ul de la card...

APERITIV

3. Care e animalul tau preferat?
Pisicile... se asorteaza cu casa. Nu prea concep un camin fara o pisica in el, care sa se tarasca de pe canapea pe fotoliu si sa te intampine afectuasa cand vii acasa.

4. Ce anotimp iti place cel mai mult?
Primavara... pentru ca e aproape vara (si se stie ca esti cu adevarat fericit doar cand te gandesti la viitoarea-ti fericire). Tot din acelasi motiv imi place si vinerea...

5. Fructe si flori, care iti sunt pe plac?
Imi plac toate florile, nu exista flori urate. Doar cele tipice de florarie (gen garoafe sau gladiole) si cele artificiale ma scot din sarite. Florile cactusilor sunt frumoase, pentru ca se lasa asteptate.
Fructele sunt bune toate....

6. Cine scrie pe gustul tau? Poeti & prozatori preferati – si de prin cafenea!
Tataia Dostoievski, boemul roscovan Minulescu, cantaretul picioruselor Puskin si inca multi altii.
Din cafenea? Rembrandt si Ana Livia Lazar (sper c-am nimerit-o)... si Realdo... si Intruder (pe vremea cand ne zicea de Nea' Grigore!)

7. Care iti sunt artistii preferati (actori, cantareti, pictori, sculptori)?
Actori: John Malcovich si Jeremy Irons... cantareti... hmm... Portishead, Jazzanova, Mono, Mandalay & Co.
Pictori: Dalì (ma face sa visez vise deja visate), Schiele (pentru ca mi se face frica, uneori recunosc imaginile), Klimt (pentru ca Judith e cea mai frumoasa femeie pe care am vazut-o vreodata), Rembrandt (pentru ca e pur si simplu frumos).

8. popcorn...Care sunt filmele tale preferate?
The Hours, Arizona Dream, Pulp Fiction, Trainspotting, Pi, Todo su mi madre, Volver...

9. nectar...Cartile iubite?...
"Fratii Karamazov", "Nopti Albe", "Opiniile unui clown", "Un Veac de singuratate", "Muntele Vrajit"... etc, etc, etc.

10. ambrozii...poeziile preferate?
"Veglia" - Ungaretti (nu stiu titlul in romana)
"Romanta zilelor de ieri" -Minulescu
"Farurile" - Baudelaire


DELIKATESSEN I

10. Care e forma ta geometrica preferata?
Cercul :) in spatiu: sfera :))

11. Planeta preferata?
Venus, straluceste fain

12. Ai vreun idol sau un model? Care ar fi acela ?
Eu insami, in varianta imaginara. Aia incerc sa imit.

13. Care sunt personajele tale favorite?
Stavroghin, Ladima, Ivan Karamazov...Settembrini si Naphta

INTERMEZZO! GUSTARICA!
14. Ce directie/sens iubesti?
Circular :)

15. Autocaracterizare in 3.14 cuvinte !
Mi-e rusine sa va zic ce-am scris in CV :)

16. Ce culoare are vocala « ű » ?
Pe ecranul meu e neagra, dar cred ca pot sa-i dau cam orice culoare imi trece prin cap... Are cineva carioci?

17. Unitatea de masura preferata?
Kilometrul... ma simt relaxata doar cand am valiza facuta si pregatita langa usa.

DELIKATESSEN II

18. Mitul preferat ?
Afrodita care il inseala pe Hefaistos cu Ares :) Imi place Hefaistos.

19. Copacul/pomul (laudat sau nu) preferat ?
Pinul maritim, imi aminteste de iubitul meu.

20. Ce si cum ai fi vrut sa fii daca ai fi avut la dispozitie o noua viata ?
Exact ce sunt acum, cu mai mult timp liber... de fapt, cu tot timpul liber. Sau, tot cu mult timp liber, la sfarsit de secol XIX in Rusia (Bineinteles nu ca taranca iobaga )


INTERMEZZO ! CEAIUL DE DUPA-AMIAZA!

21. Apa, aer, foc, pamant – elementul preferat ?
Apa, poate tocmai pentru ca sunt semn de pamant.

22. Ce alegi intre o margareta si un catel de plus ?
Chiar si juma' de margareta. Animalele din plus ma irita, la nivel conceptual :)

23. Kitsch-ul cel mai amuzant ?
Rapirea din serai, telecomanda in punga, mileul pe televizor, "cu ce te servesc?"..

CINA ROMANTICA

24. Care iti sunt visele/idealurile, spaimele/cosmarurile ? (preferate sau nu...)
Ideal: casa luminoasa la Napoli (plina de ferestre si terase), cu vedere spre golf (marea si Vezuviul)... ma trezesc de dimineata, ma duc la piata sa cumpar portocale si peste proaspat... am un job superb, dar care imi ocupa cam doua ore din zi si un pat cu cearseafuri imaculate care miros a gradina.
Spaima: 40 de ani, corporatista, job de mare raspundere, stres, probleme cu inima, doua ore libere pe zi, doua saptamani de vacanta pe an, oras industrial, masina-scaunul de la birou-canapeaua de acasa-pat.

25. Portretul (sau autoportretul :) femeii/barbatului ideal.
Barbatul ideal e... destept brici, aratos, banos, romantic, glumet, dornic sa construiasca un regat intreg in jurul taul.. ah, cam multe, ce bine ca l-am gasit deja! :)

26. Pe cine iubesti cel mai mult din cafenea ? :P
Ah, e simplu :) Zaraza.

27. Defectele pe care le suporti la ceilalti ?
Cam orice, atata timp cat nu trebuie sa sufar din cauza lor.

28. Cum te-ai vedea in : Antichitate, Evul mediu, Perioada interbelica?
Barbat, senator roman... sau poate chiar Cezar :)
In Evul Mediu chiar n-as dori sa traiesc!
In perioada interbelica as fi feminista :)

29. Care e momentul preferat al zilei si de ce?
Seara, pentru cocktail-ul de sapte.

30. Ce preferi : marea sau muntele si de ce ?
Marea si muntele... ca-s frumoase oricand... imi plac si dealurile, si orasele. Urasc campia.

31. Ce melodie ii dedici EI / LUI ?
Nu-mi plac dedicatiile... Acum vreo 7 ani am primit o dedicatie pe Atomic de care mi-a fost rusine multa vreme:)
Daca ar fi sa-i pun o melodie... "The Suicide of Dorothy Hale", ca-i place lui.

ALLEGRO FINALE : LAPTICU’ DE SEARA

32. Cat de translucid(a) esti?
Un picut, de fapt, exact atat cat trebuie.

33. Care e starea ta de agregare preferata ?
Liquid, when I have my way with things...

34. Ce-ti inspira o fata verde ? Dar un barbat ghiurghiuliu ?
Fata verde: muma padurii, barbat ghiurghiuliu: unu' manjit de must pe fata...
_________________________________________________________
Those are my principles. If you don't like them I have others.
Studentule draga :) - de ampop la: 28/10/2005 08:02:42
(la: Romania ...ascensiune si declin)
Presupun ca a fost prima data cand ai plecat si ai trait mai mult in alte meleaguri decat cele dragi, "mioritice" si pe buna dreptate esti revoltat de cele regasite acasa la intoarcere. Ai realizat ca fiecare loc are uscaciunile lui, dar aici in Romania uscaciunile predomina :). Mi-ai adus aminte de bancul cu "doi limbrici ce stau intr-un cacat. Fiul limbric il intreba pe tatal limbric: Tata...ce e acolo in zare, frumos, albastru? Este cerul senin, fiul meu...Ce este verde acolo? Padurea, copilul tatii.. si, asa, verde frumos, deschis? Lanul de grau copile...Dar tata, de ce suntem noi aici in cacat? Pai, aici ne-am nascut si aceasta este patria noastra!" Ar trebui teoretic ca toti sa facem ceva sa transformam tara noastra din cacat in ceva suportabil, normal, unde sa domneasca legea si fiecare sa poata trai decent. Grea problema studentule, grea de tot. Caci cei ce ar dori asa ceva sunt de buna seama minoritari. Lupta pentru schimbare pare in prezent o lupta a lui Don Quijote cu morile de vant...Ti-e lehamite de aberatiile societatii romanesti, de "stalpii putrezi ai natiunii", de odraslele lor degenerate, de mentalitatea corupta pana in maduva oaselor. Pe zi ce trece vi realiza ca aspectul economic aberant cu preturi ce le depasesc pe cele vest europene este doar unul dintre cele si mai anormale ale Romaniei. Vei realiza ca ai pleca nu doar pentru azil economic, ci poate si pentru un azil politic sui-generis :). Batraneste iti spun...daca ai posibilitatea si nu crezi ca poti lupta cu morile de vant, pleaca, fii fericit :). Eu mi-o iau pe Rosinanta cu Sancho alaturi si...chaaaarge! Diliu, nu-i asa :))))
Mario
zaraza, nu la acea vanatoare - de Intruder la: 05/11/2005 13:21:41
(la: Locul de vesnicie)
zaraza, nu la acea vanatoare ma refeream...doi ursi speriati, scosi din cusca si ''vanati'' c-o arma cu luneta, unde doar dai ''click'' pe tragaci este circ si cozonac...si trasul in poza, la sfarsit, alaturi de ''trofee'' mi se pare o mare porcarie...
vanatoarea este aceea cu gonaci, culcat in noroi si frunze uscate, la panda de ore in sir cand iti ingheata mana pe patul armei si te ustura ochii de-atata verde de padure...ma rog, aceea-i vanatoare adevarata dar tot n-o agreez...:D
(nu sunt vegetarian, nu sunt vanator, nu pun carbid sa prind pastravi...)
























#85035 (raspuns la: #85014) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga Shtevia - de Lady Allia la: 10/12/2005 10:40:12
(la: Un inger si un elf...)
...pierduta intre pete de culoare, intre alb-negru, intre melodii fara ritm si tablouri fara esente...ca si cand viata ar fi facut o gluma cantand pentru un om care nu aude si pictand pentru un om care nu vede......am invatat ca...imi place sa visez mereu...pierd clipe intregi cu ochii larg deschisi...si ma bucur ca stiu ca atunci cand inchid pleoapele pastrez inca visarea intr-o lacrima pe coltul sufletului...ma bucur ca mai stiu visa si mai cred in vise.
...imi plac oamenii...imi place sa cred ca nu exista rautate...imi place sa fac ingerasi in zapada si ma bucur ca un copil cand simt primii fulgi atingandu-mi obrazul...
...ador Craciunul...luminitele care palpaie jucaus pe bradulet, globurile in care imi place sa imi scald ochii, colinzile, focul care palpaie si daca as putea nu as lasa atmosfera de caldura, de liniste si iubire magica din serile de Craciun sa plece niciodata...le-as pastra mereu...
...imi place sa rad...imi place sa glumesc mult...imi place sa vad oameni fericiti...sa vad indragostiti pe banca sarutandu-se...imi place sa vad batranei plimbandu-se de mana si privindu-se inca gales...imi place sa zambesc oamenilor...imi place sa ma agat de zambetul lor...imi place sa ma joc cu copii si sa ma murdaresc pana in varful urechilor daca asta ii incanta...si...inainte de toate imi place sa stiu ca sunt fiica elfilor din Padurea Soulmyrth si numele meu este Luthien Galathil...
...iar tu draga mea sa ramai mereu Elful Frunzelor de Verde...din Padurea Ochilor Aurii...si sa traiesti tinand intre pleoape...clipele fericirii si iubirea...iar sufletul sa ti se scalde mereu in bucuria iubirii care nu stie sa ceara...ci doar sa ofere...
...toti vrem sa fim iubiti si toti vrem sa iubim...asta ne implineste...sa daruim un zambet si sa primim altul in schimb, sa strangem o mana si sa ne recompenseze printr-un fior, sa sarutam si sa fim sarutati, sa ne daruim si sa ni se daruiasca, sa simtim ca il respiram pe cel(cea) de langa noi si suntem inspirati de catre el(ea), sa simtim ca pasim cu el(ea) in suflet si suntem purtati de catre el(ea) in suflet...sa simtim ca traim doi in acelasi vis si suflet...asta ne dorim.

Nae saian luume', saesa omentien llea'maelamin...! - A trecut mult timp, ma bucur sa te cunosc draga mea !

................................................................................................

"Înainte de a mă naşte D-zeu mi-a pus iubirea pentru tine în suflet, m-a scăldat într-o lacrimă şi m-a trimis în lume unde am fost pierdută şi regăsită, iar sufletele noastre s-au atins şi noi am simţit că suntem două suflete pereche!"
#94173 (raspuns la: #93374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1.caine...mic,maidanez,chef - de dori_nika la: 15/06/2006 07:21:40
(la: sa vedem ce minte diabolica aveti)

1.caine...mic,maidanez,chef de joaca
2.sarut...putin relevant...asteptat
3.soare...vreau o palarie de paie,cu boruri largi
4.iarba...cruda su uda,moale,verde....miroase bine
5.seara...mi-e atat de somn
6.carte...o sa-mi cumpar una....dar cand?

7.drum...acum nu,vreau acasa
8.el...o sa vie
9.ea...e pe ganduri
10.mami...tu de ce nu mai cresti?
11.frica..."de maine?"
12.somn...acusi o sa dorm
13.cafea...neagra,tare,dulce
14.dulce...ciocolata?

15.pix...2...pe masa,dar cred ca numai unul scrie
16.apa...albastru
17.maine...la munca!
18.poate...se pate!
19.vino...sau asteapta ca vin
20.strada...da,pe strada
kill me, let's give it a try - de Yuki la: 18/09/2006 20:17:54
(la: Oracolul Cafenelei)
MICUL DEJUN :

1. Care e nick-ul tau?---Yuki
2. Care e zodia careia ii apartii ?---gemeni cu gemeni

APERITIV

3. Care e animalul tau preferat?--matza
4. Ce anotimp iti place cel mai mult?---ala cu frunze colorate
5. Fructe si flori, care iti sunt pe plac?---sub orice forma: piersica;flori n-am.
6. Cine scrie pe gustul tau? Poeti & prozatori preferati – si de prin cafenea!--momentan pe gustul meu scrie Salman Rushdie; de prin cafenea scria Intruder si inca cineva dar i-am uitat numele, revin.
7. Care iti sunt artistii preferati (actori, cantareti, pictori, sculptori)?--
8. popcorn...Care sunt filmele tale preferate?--Some like it hot, Diarios de motocicleta ( nush daca se scrie asa).
9. nectar...Cartile iubite?...----ooooooo, fara numar.
10. ambrozii...poeziile preferate? --e scurta, o scriu aici: " Humpty Dumpty sat on a wall/ Humpty Dumpty had a great fall. / All the King's horses and all the King's men/ Couldon't put Humpty Dumpty in his place again."


10. Care e forma ta geometrica preferata?---un patrat bagat intr-un cerc triunghilular
11. Planeta preferata?, nu stiu ca n-am fost decat pe terra si pe luna :(
12. Ai vreun idol sau un model? Care ar fi acela ?
13. Care sunt personajele tale favorite?--Gonzo, Humpty Dumpty


14. Ce directie/sens iubesti?--multilateral cu sens unic
15. Autocaracterizare in 3.14 cuvinte !---me,me, me,m
16. Ce culoare are vocala « ű » ?-- culoare aerului care iese din cimpoiul unui highlander intr-o zi de toamna; kill-tul este obligatoriu, nu optional.
17. Unitatea de masura preferata?--ciperca( prietenii stiu de ce)

18. Mitul preferat ?--mitul lui Peter Pan
19. Copacul/pomul (laudat sau nu) preferat ?--bonsai
20. Ce si cum ai fi vrut sa fii daca ai fi avut la dispozitie o noua viata ?--I'm still enjoying this, inca n-am ajuns la vremea regretelor ;)



21. Apa, aer, foc, pamant – elementul preferat ?--apa cu bule ;P
22. Ce alegi intre o margareta si un catel de plus ?--o pisica
23. Kitsch-ul cel mai amuzant ---mosii de sare si piper

24. Care iti sunt visele/idealurile, spaimele/cosmarurile ? (preferate sau nu...)--cosmarul preferat: ala in care plec dimineata de acasa si uit sa ma spal pe dinti; despre vise si idealuri alta data.
25. Portretul (sau autoportretul :) femeii/barbatului ideal.--ha ha ha
26. Pe cine iubesti cel mai mult din cafenea ? :P--e si tu acuma, pe mine, of course; just kidding, simpatizez pe Bright.
27. Defectele pe care le suporti la ceilalti ?--aiureala
28. Cum te-ai vedea in : Antichitate,--papand struguri, Evul mediu,---actor intr-un teatru ambulant, Perioada interbelica--o cucoana mare si grasa inconjurata de 5 pekinezi mici si grasi?

29. Care e momentul preferat al zilei si de ce?--cand se pupa soarele cu pamantul; de aia.

30. Ce preferi : marea sau muntele si de ce ?--amandoua simultan; pentru senzatia de libertate nesfarsita pe care o ai cand privesti crestele oglindindu-se in valuri.
31. Ce melodie ii dedici EI / LUI ?--- Alifantis, "Nu m-intreba nimic in noaptea asta" :P


32. Cat de translucid(a) esti? -- too much
33. Care e starea ta de agregare preferata ?gazoasolichida ci picoarele bine infipte in luna.
34. Ce-ti inspira o fata verde--o padure de plete toate batand in aceeasi directie. ? Dar un barbat ghiurghiuliu--vezi scotioanul de mai sus, dar schimba-l c-un irlandez ?



-------------------------------------------------------------
i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!
Intruder - de Bitterdream la: 17/12/2006 13:31:50
(la: Ora de compunere: "Intalnire de gradul trei cu Mos Craciun")
Bitterdream:
hait! uite ca pot si femeile sa-i zica lui intruder "vreau si eu"!
putin mai am si-am s-aud "mai vreau". (fi-mi-ar obsesiile ale naibii si trrrrazni-le-ar sfantul ilie!)


Ti-a placut, nu? Si nu mai ai putin, auzi chiar acum. Mai vreau un mar verde, in padurea verde, cine vede oricum nu crede :)))))
Auzi, nu forta norocul si lasa-ti obsesiile in pace ca trebuie sa fie, ele, obsesiile, si nu Sfantul Ilie trebuie sa se ocupe de ele ;))

Bitterdream, din nou:
ai sa razi dar sunt si eu afurisit cateodata (numai in zilele cu sot.)
anisia stie ea ce stie...:)


Rad oricum, si daca esti si daca nu esti afurisit. Da' mai bine ca esti :)))

________________________________________________________
The greatest weakness of most humans is their hesitancy to tell others how much they love them while they're still alive.
#163957 (raspuns la: #163846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mustafa!.....prezent.... - de cosmacpan la: 12/01/2008 00:32:30
(la: Oameni din viata mea)
fragmente....viatza....jurnal....
verde e padurea....si-are multzime de copaci...
*** - de juli la: 28/09/2008 08:24:28
(la: dick johnson)
verde ca padurea...

rolia
rolia - de INSULA ALTUIA la: 20/02/2009 12:07:59 Modificat la: 20/02/2009 12:11:02
(la: Filă de jurnal, week-end la spital...)
Acum am nevoie de energie să lupt cu durerea. Si totuşi durerea mea este insignifiantă dacă mă gândesc la cancerul moral ce se extinde.

Te inteleg perfect:(

Ai descris foarte bine parca vad scaunele,off ,si eu am fost la spital acum doua saptamini.
Noroc ca medicii sunt deosebiti,dar mizeria e de nedescris.
E inadmisibil intr-un spital asa ceva.
Doar la oftalmologie, am operat-o pe fata mea,e intr-o cladire veche e foarte curat si o disciplina ...

Verde :)

Sa auzim numai de bine:)

cand eram io tanara si verde ca padurea - de thebrightside la: 11/03/2009 19:23:26
(la: inc-o data!)
si ascultam muzichie la casetofoane, mi-am inregistrat "singur" a lu' talisman pe ambele parti ale unei casete s-am ascultat-o vreo saptamana pana mi s-o facut greata.
aceeesi chestie am facut-o cu "if loving you is wrong" a lui faithless, de data asta pe un cdeu.
ah si "chiar daca" a lui chilian o avut acelasi efect (precizez ca asta din urma se intampla in 2001 cand aproape nimeni n-auzise despre dansul ... acum mi-e greata de el - ca individ - astfel incat nu-i mai pot percepe muzica precum pe o comunicare onesta deci pa chilian)
:) salut morosene, - de juli la: 13/10/2009 18:55:21
(la: Irina (partea a III-a))
am citit toate partile, am vizualizat personajele... pare o fila de jurnal(?)este credibila. Si pentru ca ai scris pe alocuri in graiul morosenilor de pe Iza, si-s subiectiva... verde ca padurea vara pe Gutin (Gutai) :)

rolia
nu i bai - de modigliani la: 26/11/2009 14:48:54
(la: Miss Cafeneaua 2009 - Votul )
la sfirsit zicem ca l am fraudat ententionat
spre binele poporului care noi stim mai bine ce vrea si de ce misa are nevoe
daca nu tine figura, i bagam in juriu la anu' pa aia de ne acuza pe nedrept cind noi sintem curati ca sfintul soare
#502414 (raspuns la: #502411) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Keep the motor running. - de Little Eagle la: 16/04/2004 14:25:52
(la: Automobile si soferi)
Draga Desdemona,

Pe unde traiesc eu pe coasta New Jersey,la Atlantic sint departe de magazine,aici sint numai vile si deci nu sint blocuri ,e multa padure si aer f. curat,daca vii din NY de ex. aerul de aici e puternic si te apuca somnul,in plus e si briza oceanului.
Cel mai apropiat supermarket intr-un mic mall este la 15 min. de condus cu masina de la casa mea,altul,mai mare si cu mai multe magazine este la 30min distanta,deci a avea masina este o mare necesitate.
Eu ma ocup de cumparaturi pt. ca eu sint bucatarul casei,sotia nu le are decit pe placinte si prajituri.
Fac piata de 2 ori pe sapt. si deci cumpar mult sa fie frigiderul plin asa ca umplu prtbagajul cu pungi.
Odata la 2 sapt. ma duc sa cumpar peste proaspat de la un amic grec proprietar de restaurant si e la 40 min. de casa cu masina.
Fac ori plachie sau ciorba ori la cuptor depinde de peste,in plus pisicilor noastre
Bebitza si Pooghee le place la nebunie si de fapt ele maninca mai mult peste decit noi!In rest fiind vegetarieni(doar peste mincam)am scapat de gatit mincaruri grele de obicei gateam numai pe specific romanesc deci multa carnarie.
De 7 luni sintem cu acest regim pe verdeturi si legume,des cruditees si supe simple din legume,mai o linte sau pea,mai una de salata verde.
Pe chestia asta mi-a scazut si colesterolul!!!Totusi am inca tensiunea maricica si Dr. m-a pus pe pastile de adus la normala.
Nu ma pot lasa de fumat,insa ma rezum la cel mult 5-7 tigari pe zi,nu mai beau bere de 1 an ci doar vin rosu de pe la voi din Franta si am renuntat total la cefea de 1 an,beau doar green tea.
In fine,am luat-o razna acum de la subiectul tau.
Am luat carnetul in Romania cind am fost in armata,cind am venit in USA am locuit prin Queens si Brooklyn ori Manhattan deci metroul era la colt de strada si n-am avut nevoie de masina.Ne-am mutat in N.J in 1992 si prima masina pe care inca o avem si INCA f. buna este un Oldsmobile Cutlass Supreme model 1986,
o pleasca lunga ce o numesc"the boat"azi este considerata clasica.Din metal gros,
solida cum se faceau pe timpuri in USA.
1 an am condus fara carnet,nu stiu de ce dar mi-a fost lene sa dau examen.Cind am plecat din Ro. cu pasaport fara cetatenie,la Iorga mi-au luat toate actele,livret,buletin si carnet sofer.In fine am dat examen in 1993 si reusit din prima.Nu-mi aduc aminte daca am platit mai mult de 50$ in taxe si acte+carnet
Sotia deja avea carnet.Apropo de Oldsmobile,cumnata mea ni l-a vindut pe 1500$,si are la bord din 1986 -prezent doar 85000 miles!!!!
Mai apoi a trebuit sa avem alta masina(inchiriem la fiecare 3 ani)pt. ca sotia lucra in NY si facea naveta deci ea folosea Volvo-ul(masina noua)si eu acasa Olds-ul.
Anul trecut volvo-ul a fost total distrus in locul de parcare pe strada lovit de alta masina,noroc ca Marilyn nu era in masina.
Am primit daune de la asigurare si Firma Volvo ne-a inchiriat altul model 2004 cu scuzele lor si nu au cerut nici un cent ca deposit down payment.
De atunci doar eu conduc Volvo-ul si Marilyn Olds-ul.HA!
In fapt ea a busit vechiul Volvo si indoit la bara in fata...dar nu am spus asta la asigurare si nici la firma Volvo,ne-ar fi marit cotele de plata.Asa ca la accident busitura a fost acoperita de distrugerea masinii.

Imi place sa conduc in viteza,mai ales ca noul Volvo este 2.5Turbo si de fapt nu simt viteza.Am fost oprit de politie circulind cu viteza mult peste cea legala de 4 ori,de 3 ori am scapat doar cu mustrare verbala!!!!
Odata mergeam la Dr. dupa 1 sapt. de la operatie la genunchi si aveam piciorul vinat si umflat,era vara si aveam shorts,am trecut in viteza pe rosu,de fapt nu mai puteam opri eram pe galben cind a devenit rosu si de aiurea apare the state
trooper(eram pe highway),trag pe dreapta si ma intreaba de ce merg asa de repede si in plus am trecut si pe rosu?Cum sint un actor f. bun am pus drama in actiune si i-am zis ca merg la Dr.(adevarat)si i-am aratat piciorul...omul s-a si speriat si mi-a zis sa plec,asa ca am scapat.
Alte 2 ori la fel eram cu viteza si oprit de politie si am scapat de fiecare data spunindu-le ca sint in graba pt. a ajunge acasa sa ma duc de urgenta la W.C.ca am probleme la stomac!!!Minciuni dar m-au lasat sa plec fara amenzi.
A 4 a oara....am sfeclit-o,stii povestea cu ulciorul....acest politai m-a amendat dar tot i-am spus ca vreau la W.C. si mi-a zis sa merg la tribunal(pe 3 Mai)caci va fi acolo si va vorbi cu judecatorul ca aveam motiv de eram in viteza sa-mi dea doar amenda insa sa nu am puncte pe carnet si fara ca asigurarea sa stie si sa mareasca cota.
Acum,eu am vorbit cu vecinul meu de casa care este comandantul pompierilor din tinut(in Ro. ar fi pe post de general si sef de stat major) si un f. bun amic si vecin
mereu ajutator,si a zis ca va merge cu mine la tribunal pt. ca e prieten cu judecatorul si cunoaste f. bine pe politist!E bine sa ai pile mari!!!
Andy cunoaste toata politia din tinut.Odata Marilyn a venit acasa cu viteza si politia a somat-o sa opreasca dar ea a continuat sa conduca pina acasa,nu era departe,si ce crezi?Andy era in fata casei lui si se duce la politist pe care il stia f. bine a vorbit cu el si politistul a plecat salutindu-l.Deci asa a scapat si ea.

Cind conduc sint insa calm Marilyn insa injura intr-una si arata degetul mijlociu la alti soferi,e nervoasa la volan.
O singura data am mers cu masina in Canada in Montreal unde avem prieteni,sint cam 8 ore de condus daca conduc eu,daca e Marilyn...ar fi cam 12 ore....
Conduc pe highway cu 90-110m/h in oras cu 55,60m/h=100km/h

Cam astea ar fi cu soferia.
LOVE&PEACE,
Ozzy
Sufletul e esenta curata a ce - de mya la: 11/02/2005 21:08:10
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Sufletul e esenta curata a ceea ce suntem noi (de-a lungul vietilor, neschimbata) un fel de imagine perfecta a lui Dumnezeu (adica vesnic, fericit, fara dileme si probleme).

Ego-ul e o manifestare a simturilor omului (cele 5 simturi) numai din viata actuala, prezenta. Daca te enervezi, se enerveaza ego-ul, daca te exciti se excita ego-ul, daca te emotionezi puternic se emotioneaza ego-ul etc.

Iluminatii zic ca trebuie sa scapi de "coaja" ego-ului (simturilor) si sa ajungi sa-ti vezi sufletul. De aici si greutatea intelegerii depline a explicatiilor legate de suflet si ego. Incerci sa le intelegi prin prisma ego-ului si e imposibil.Trebuie ca intelegerea sa vina din intuitie, din suflet ca sa se perceapa corect.

De regula, fiindca in omul obisnuit predomina simturile si nu sufletul, omul se identifica puternic cu ego-ul lui, cu drama vietii si deci sufera. Daca s-ar identifica toti cu sufletele lor (fericite mereu) ar fi alta treaba. Ar fi toti cam ca Isus, Budda etc. O sa zici ca nu are nici un farmec sa fie toti asa ca s-ar plictisi lumea. Da' nu stii ce vorbesti ;).

Calugarii avansati spiritual sunt asa, d-aia unii ajung sa "vada" efectiv prin tine, sa traiasca fara mancare, somn...numai din har divin (meditatie lunga, introspectie, rugaciune etc).

Trebuie sa pui mana si sa citesti despre toate astea, nu mai pune intrebari pe forumuri (poti sa fi indus in eroare usor), citeste tu direct. Exista multe carti despre vietile sfintilor, avatari, comentarii profunde ale cartilor sfinte etc. Sunt foarte interesante si inspirante.

Aici poti sa-ti pierzi timpul relativ usor, citind insa direct de la sursa - nu.
#36057 (raspuns la: #36046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poveste orientala... - de hgrancea la: 26/11/2005 11:54:52
(la: Ce credeti despre yoga)
Traia odata un pusnic din ordinul saniazy... ca toti din ordinul sau isi petrecea viata in meditatii in locuri retrase iar uneori cobora intr-o asezare spre a 'cersi' citeceva de mincare (termenul a cersi nu e poate cel mai exact dar altul nu stiu... cei care ofereau mincarea o faceau ca pe o ofranda adusa cuiva sfint si nu din mila fata de un cersetor ... dar sa revin)
Intr-o seara saniazy medita sub un copac mare ... deasupra sa in copac se aseaza doua ciori care incep sa croncane...suparat ca il deranjaza din meditatie se gindeste sa le goneasca ... atunci simti cum o mare putere se ridica din el ... sufla cu putere inspre ciori si spre surprinderea sa o flacara mare se ridica din el spre ciori ... care cazura arse la pamnit impreuna cu scrum de frunze si crengi ...
O mare bucurie simti atunci saniazy ... si se simti mindru de puterile sale ... se opri din meditatie si pleca spre sat dupa merinde...
Ajunse la o casuta marunta ... un miros imbietor de orez cu lapte si mirodenii venea din casa ... batu la use ... nimic...
batu iar ... auzi o voce stinsa de femeie invirsta ... ai rabdare ....
trecu un timp care i se paru prea mare ... si batu iar si cu mare putere in use... atunci de dincolo de use se auzi iar vocea femeii ...
-Hei saniazy ... fa bine si ai rabdare... aici este casa unei femei batrine... aici nu esti in padure ... aici nu sint ciori cu care sa iti masori tu puterile ...

Morala ... traind curat si slujind o viata intreaga pentru familia sa batrina dobindise si ea unele daruri ...si mai de pret decit ale tinarului saniazy ...

Se vede aici o asemanare cu smerenia, valoarea ei ... recunoastera acestei valori si in orient ...


--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
contrariile... provoaca - de Sibipot la: 04/12/2005 15:29:33
(la: sa facem un film!)
Sa imi fie scuzata interventia anterioara dar nu am avut nici o clipa intentia sa va descurajez, ba din contra... si ca sa argumentez cele sustinute am sa va scriu o mica istorioara care sa inspire in initiativa voastra

Bunicul meu, taran cu ceva avere si mai citit un pic avea o mare placere cand mergea la Bucuresti cu deiverse treburi, si astea se intampla de cateva ori pe an. Intotdeauna se imbraca in "haine nemtesti" elegant şi ferchezuit de doar mainele batatorite de plug il tradau si dupa ce-si termina treburile musai mergea pe Lahovari unde era un birtulet tare intim si placut "LA profir", unde consuma o cinzeaca de mastica, o friptura garnisita cu cartofi prajiti si doi mici si o salata nemteasca si o sticla de Fancusa de Dragasani. Atunci uita de toate treburile si necazuirle si se simtea "boier" cum ii placea sa spuna. Toate aste pana intr-o zi cand a descoperit cine-i patronul birtului si cand cu obida a hotarat sa nu-i mai calce pragul.
In urbea noastra prin anii 30, din secolul trecut, in fiecare zi de sambata si duminica in Piata mare cersea unul Dinu, poreclit pe drept Milogu. Avea un anume fel de a cersi si toti il simpazizau si nu era trecator să nu-i puna un bănut in palma intinsa, curata, nu ca a altor cersatori mizerabili si zdrenturosi, in care pastra era mereu o moneda. Omul cersea dar cu o anumita demnitate:
"Di dai vere si matale,
ceva parale,
ca-i ziua matale,
ca sa traiesc si eu,
dati-ar Dumnezeu
mii si milioane
in buzunar.."
De aceia ii se mai spunea si "poietul" iar multi sustineau ca ar fi de vita nobila, scapatat.
Intr-una din zilele de vizita la Bucureşti, ca deobicei a mers la birt"la Profir". Era plin ochi. Chelnerii, care-i luase seama ca era un client cu dare de mana, de cum l-au vazut au facut pe dracu-n patru si i-au asezat intr-un colt o masuta nu mai mare decat o batista, probabil un piedesta de flori si i-au adus ceea ce stiau ca are obiceiul fara sa apuce sa dea comanda. Vazand atata clientela a intrebat ce se intampla. "Patronul sarbatoreste zece ani de cand a cumparat birtul si si-a invitat prietenii la sarbatoare. Asa ca, nene Ghiorghita, azi consumatia e pe gratis." "Si ciene-i patronul?" "Rabdare că o sa apara imediat." Si bunicul mai mult privea spre usa de unde banuia ca o sa apara patronul. Tare mult dorea sa-l cunoasca, tinand cont de bucuria pe care o avea cand era servit "boiereste" si uita ca-i un amarat de taran.
Sosi clipa mult asteptata. In pragul usii ce ducea spre birouri aparu patronul, elegant imbracat insotit de doua cadane, una blonda si una bruneta cam oachesa. Bunuicului intai i-a picat ochii pe madame si cand s-a uitat spre insiotitor, sa-i pice plombele (nu prea avea ca avea o dantura de spargea samburi de maslina). S-a frecat la ochi si mai privi inca odata mai cu atentie. Nu, nu-i posibil, mai curand o asemanare. S-ar putea sa fie fratele geaman a lui Dinu Milogu. S-a dumirit doar cand seful de sala a anuntat ca "Domnul Dinu doreste sa va adreseze cateva cuvinte, rog liniste!"
Cand domnul Dinu a treminat spiciul toti s-au ridicat in picioare si au aplaudat si aclamat pe vorbitor, numai el a ramas pironit pe scaun, cu imbucatura inca neinghitita. Un chelner s-a apropiat si l-a intrbat la ureche: "Nene Ghiorghita ori iti e rau?" Simtea cum il apuca nabadaile si asta nu-si vede de treburi il intreaba tampenii. "Ba foarte rau draguta si nu-mi trece decat daca patronul vine la masa mea." "Se face nene. Ma duc sa-i spun dorinta dumitale" si s-a trezit cu patronul la masa lui cu insotitoare cu tot. Bunicu a inghitit imbucatura si doar atat a spus: "Tu?.."holbandu-se ca apucatul la viztatorul din fata lui ramanand cu ochii pironiti pe chipul lui. Nu, nu-i greseala el este sigur Dinu Milogu, confirmare care veni si din partea celuilalt. "Da, Ghiorghita... Hai pan' la mine in birou" si facu semn unui chelner sa-i mute tacamul in biroul lui.
Dinu a fost sarac si venit de la tara cand razboiul era in toi. A muncit pe unde a apuca, munca cu rupere de oase si castig putin. Intr-o zi facand un pariu cu alti colegi de munca cine castiga mai bine timp de o saptamana s-a apucat sa caute si alte slujbe, dar tot cam fara bani. Se apropia ziua scadentei si nu prea castigase mare lucru si ca orice oltean ambitios si de frica sa nu piarda pariul i-a venit ideia sa se apuce de cersit in colt la Coltea. La inceput nu pre il baga nimeni in seama si nu castigase decat doua monede si alea de la niste babe care-l priveau cam pofticioase. I-a venit ideia sa zica si ceva nu sa stea ca mutu. Incet, incet a compus si cunoscuta-i "poiezioara", e drept nu prea academica, dar acum ii aduce o gramada de bani. Bineanteles ca a castigat pariul, mai ales ca ce castigase intr-o saptamana acum castigase intr-o zi. Asa ca s-a lasat de munca si a inceput sa cerseasca zilnic pana intr-o zi cand l-a vazut un consatean, oltean de-al lui si a simtit ca-i crapa obrazul de rusine. Asa a hotarat sa cerseasca in alta parte, ca Bucurestiul e plin de olteni si mai stii... S-a urcat in tren si cersind din compariment in compariment (niciodata nu a inteles de ce nasu' nu-i cerea biletul) asa a ajuns si la Buzau unde in fiecare sambata si duminica este in Piata mare. In restul saptamanii cersea in alte orase. Afacerea mergea si prinsese chiag, dar se purta tot imbracat modest si curatel sa nu atraga atentie. Intr-o zi de iarna geroasa a vrut sa intre in birt sa bea un vin fiert. La usă un chelner l-a oprit, vezi doamne ca nu este imbracat decent. Atunci si-a propus sa puna mana pe birt si sa intre in el cand va dori si mai ales sa-l dea afara pe nesimtitul de chelner sa ramana pe drumuri. Mai intai a inceput sa se intereseze al cui este. Asa afla ca este al unuia Profir Bundala, care avea doar o mostenitoarea cam tanta, sluta si urata ca muma padurii. Bietii oameni erau inebuniti ca nu scapa de tuta din casa, nimeni nu se incumeta s-o ia de nevasta. Asta mai putin l-a preocupat pe Dinu, ba din cotra era un atu in plus. Si ce daca e urata, noaptea si muma paduri e frumoasa.
Dinu a inceput sa dea tarcoale casei, imbracat la trei ace cu garoafa la butoniera, plimbandu-se pe trotuarul de vizavi cat era ziulica de mare. Safira, fata birtarului, l-a vazut o data, de zece ori si i-a cazut cu tronc baiatul. I-a spus ma-si si aceasta la instiintat pe barbate-su, care greu s-a lasat induplecat sa-l abordeze pe flacau. "Ce, fa, crezi ca ala este chior? Uitate ce chipes e." La insistentele femeii s-a lasat induplecat ca stia ca Retuta lui nu o sa-i dea pace pana cu face ca ea. Ca din intamplare intr-o zi Dinu si cu Profir s-au intalnit, au schimbat cateva cuvinte si Profir l-a invitat acasa sa-l cinsteasca asa, cum se cade pe o caldura de foc, cu o inghetată, lucru pe care Dinu atata astepta şi cam greu s-a lasat comvins sa accepte invitatia. De atunci nu a mai plecat din casa lor, iar el vedea in Safira nu urata si tampa, care de cum scoatea o vorba da cu maciuca in oale, ci averea din carca ei. Ii deveni draga. Spre toamna au facut sui nunta. Dupa nunta Dinu i-a propus socrului sa se ingrijeasca el de birt apoi sa i-l vanda lui oferindu-i ceva banuti, cam la jumatea valorii. Mai tarziu s-a felicitat ca a avut aceata ideie cand dupa nici un an jumatate scumpa lui nevasta a fost intelpata de o viespe si in cateva ore, din cauza socului anafilactic produs de intepatura, s-a petrecut in lumea celor drepti.
Pe chelnerul care nu l-a lasat sa intre l-a ridicat la rang de sef de sala, ca o rasplata ca l-a abitionat si nu l-a dat afara cum isi propusese catranit ca nu-l lasase sa intre in acea zi geroasa.
Cu toate astea el tot venea la Buzau, mai ales ca isi gasise acolo o vaduvioara cu trei copii, care era tare frumoasa si focoasă. De cersit cersea acum din placere, altfel simtind ca ii lipseste ceva, dar mai ales ca vaduvioara asta stia despre el.
Intr-un din zilele pe cand cersea in Piata mare a intalnit un micut cersator pe care l-a luat sub obladuriea lui. I-a placut baiatul ca era tare fasnet si simtitor. L-a invatat cum sa castige simpatia trecatorilor si cum sa se chivernisească si sa puna bani de-o parte, pentru zile negre. Intr-un fel l-a adoptat si mai tarziu l-a indemnat sa faca scoala, ba chiar sa mearga si la facultate, ajutandu-l dupa puteri si avea, mai ales ca atunci cand il vedea isi aducea aminte de copilaria lui. Nicuta, asa il chema pe micul cersator, l-a ascultat si il considera al doilea parinte alui ca parinti cu avea.
Au venit coministii si a ramas fara birt. Nu l-au lasat nici macar sa lucreze in birtul lui asa ca s-a intors mai abitir le meseria de cersator, dar numai in Piata mare din Buzau. Aici era si singura lui bucurie, Nicuta, acum profesor la o scoala dintr-o comuna limitrofa si care nu uitase ajutorul pe care l-a primit. Nicuta niciodata nu l-a ocolit si ici nu a tinut secret relatia lor. Cand s-a asezat la casa lui, casa facuta cu mainele lui dar si cu bani de la Dinu, Nicuta l-a asezat in capul mesii alaturi de tata socru, care se uita cam urat la el ca stia ceine-i. Nicuta si sotioara lui l-a iubit ca pe un parinte si acesta cersea mai putin in Buzau acun schimbandu-si locul de munca la Braila si Galati, unde isi luase si o camaruta. A murit singur doar cu gandul la Nicuta al lui, cam prin anii 1965-66 caruia , simtind ca ii vine sfarsitul i-a lasat o scrisoare si un testament si se spune ca in camaruta lui s-au gasit sub saltea 43 de cecuri cu castiguri in masini si patru cu cate 10000 de lei, toate pe numele lui Nicuta, copilul lui de suflet. Ganditi+va ce valoare aveau cand o casa bunicica in noile cartiere muncitoresti, costa intre 50-60 de mii lei

Si maine este o zi... poate mai buna!
#92779 (raspuns la: #92721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
va trimit aici ce s-a scris p - de anisia la: 05/12/2005 23:50:56
(la: sa facem un film!)
va trimit aici ce s-a scris pana acum, intr-un intreg, si va las mai departe sa continuati voi...

--------------------------------------------------
titlul: cafeneaua punct com

locatie: bucurestii anilor 40 pentru inceput. si cel al anilor 90 apoi.


introducere: un pusti la vreo 14 ani vinde ziare, ca sa-si faca bani de buzunar. e iarna, i-e frig, ar vrea sa se adaposteasca... intra intr-o cafenea, sa se incalzeasca, sub pretextul ca vinde ziare. admira in taina viata de acolo. isi face un vis, o promisiune ...cand voi fi mare, voi fi patronul unei astfel de cafenele

**
cu el citind titlurile ziarului ce-l vinde, ascuns intr-un colt al cafenelei , se face trecerea timpului si iata acelasi ziar, dupa 50 de ani, titlul pe pagina de anunturi local de vanzare, cafenea retrasa, vad bun, vand convenabil. un barbat trecut de prima tinerete incercuie anuntul. impatureste ziarul. se ridica si porneste spre locatia cu pricina

***
... ajuns pe calea plevnei, vede cladirea alb-cenusie, cu peretii scorojiti de la distanta. era o casa, care precis a apartinut candva unei familii de mici burghezi, mai mult lata decat inalta. usa din lemn masiv, cu geamuri murdare si mult prea prafuita, era intredeschisa. parca il invita sa-i treaca pragul. scoase ziarul din buzunar, il despaturi si citii din nou anuntul... da, aceasta era locatia! brusc sunetul masinilor si vorbele oamenilor din jur se transforma in rasete senzuale de femei frumoase si clinchete de portelanuri ciocnite in graba.

***

poarta niste pantaloni gri de stofa de lana, putin prea scurti - cat sa-l rusineze cand il priveste o fata - . camasa cu frunzulite verzi ii e putin roasa la guler. de la atata spalat. puloverul verde cu gri i-l tricotase tanti margareta iarna trecuta din resturile adunate de pe la cucoane. haina de iarna, nu era decat un pardesiu ce-l mostenise de la frate-su mai mare. caciula nu purta niciodata. intra in cafeneaua pina de lume, pentru a cata oara? o considera cartierul lui general. traseul ce-i era destinat pentru impartirea ziarelor, trecea negresit prin fata ei. si in fiecare zi aproape intra sa-si salute oaspetii. de cate ori nu-i urmarise de la distanta, in timp ce-si beau cafeaua, ceaiul sau brandy-ul? femei cu frizuri buclate si parul lucios, cordelute subtirele, margele care sticleau in lumina difuza a cafenelei, barbati eleganti care fumau si discutau aprins - cunostea toti clientii fideli, le stia obiceiurile si gusturile, toaletele si felul in care zambeau sau salutau. privirea ii pica la masa dinspre centru... o dama blonda si decoltata cu pielea aurie si ochii viorii, cu rochie neagra si manusi negre pana la cot bea sampanie si rade cam teatral catre un barbat foarte bine, cu obraji roz si frac impecabil. incearca sa-l prinda in mreje. langa ea, o cucoana in varsta da nota respectabila tabloului. le zambeste pe ascuns. ar fi vrut sa se duca la masa lor, sa-i sarute mainile inmanusate frumoase doamne, privind-o in ochi... roseste, numai la gandul ca el, un baietzandru de altfel, ar fi atat de indraznet; ...este la ''varsta ingrata'' si o simpla privire ascunsa ii este de ajuns pentru un vis efemer de-o noapte...
la o alta masa sunt trei persoane: o doamna planturoasa imbracata intr-o rochie aurie cam de 45 de ani...rochia este intinsa bine peste corsetul strans pe trup...pe cap are o toca neagra cu voaleta ridicata si in maini are manusi negre incheiate cu nasturei mici...soarbe dintr-un pahar un cocktail rozaliu cu o visina mare zacand la fund...soarbe cu ochii-nchisi si tine paharul cu amandoua mainile...in stanga ei este un domn cam de aceeasi varsta, jovial, cu o dantura impecabila de care e constient...bea un martini rosu, sec si povesteste doamnei cum a fost la cursele de cai...este imbracat cu un costum de culoarea castanei si pe masa, langa scrumiera si-a asezat melonul de culoarea cafelei cu lapte...
in dreapta doamnei este un barbat foarte tanar, aproape adolescent...este blond si bea plictisit dintr-o halba de bere...e prima data cand a intrat in cafenea si cerceteaza tacut gravurile de pe pereti...s-ar putea sa fie fiul doamnei...se gandeste sa cumpere un ziar, nu-i bagat in seama si se agata optimist de vraful de jurnale care miros a tus proaspat...

in cafenea intra Dansatoarea imbracata cu fuste multe si colorate. acordurile chitarii se intensifica acompaniate de ritmul palmelor, capatind treptat dimensiune de furie, strigat, protest. din sufletul chitaristului razbeste totusi umilinta. dansatoarea isi tine portul mindru in timp ce picioarele se pierd in agitatia sacadata cu care lovesc podeaua. din cind in cind inclina capul intr-o parte, incununat de bratele lungi si subtiri, privirea indreptata cind in jos cind si-o ridica spre spectatorii care bat palmele din ce in ce mai excitati. patrunde adinc acolo unde atinge. spectatorii tin ritmul din ce in ce mai infocat, atmosfera se incinge, amenintatoare. bratele Dansatoarei, blinde si bine proportionate, cind se inalta in delir cind cad abandonate in timp ce Chitaristul alterneaza intre rivalitate si supunere la picioarele unei zeite.

“Olé!”

… si deodata Dansatoarea pare cuprinsa de nebunie convulsiva, isi arunca parul ca marea involburata ce ii acopera obrajii congestionati. privirea arde de infinita furie, podeaua sufera sub loviturile picioarelor necontrolate. ritmul sacadat devine un strigat continuu in timp ce toti sint cuprinsi de o emotie incontrolabila, in asteptarea unui orgasm imanent care sa-i elibereze. toti bat palmele uitind sa respire, ea este flacara...

***

...vantul ii sufla ziarul de care uitase in mainile sale. amintiri din alte timpuri il dusera departe. parea ca uitase de visul sau… o uitare impusa! cursul vietii il dusese pe alte carari. sa inveti sa uiti este intelepciune. anuntul din ziarul de astazi il simtea ca un flash venit dintr-o alta viata. ca un fulger ce s-a gandit sa-l trezeasca din amortiri. o promisiune facuta siesi, nu-i putin lucru.
Statea pe trotuarul acela, inmarmurit. Figura lui gri se pierdea in multimea trecatorilor. oamenii treceau pe langa el… le auzea pasii grabiti ca un fosnet de frunze moarte. incerca sa inteleaga ce simte. daca l-ai fi privit o secunda, ai fi crezut ca este un atlet ce tocmai a incetat o cursa lunga si obositoare, a trecut linia de sosire, dar continua sa isi dramuiasca energia, din obisnuinta. isi asculta gandurile…

bunicul lui, taran cu ceva avere si mai citit un pic avea o mare placere cand mergea la Bucuresti cu diverse treburi. asta se intampla de cateva ori pe an. întotdeauna se imbraca in "haine nemtesti" elegant şi ferchezuit de doar mainele batatorite de plug il tradau. dupa ce-si termina treburile musai mergea pe Lahovari unde era un birtulet tare intim si placut "LA profir", unde consuma o cinzeaca de mastica, o friptura garnisita cu cartofi prajiti si doi mici si o salata nemteasca. se cinstea cu o sticla de Fancusa de Dragasani. atunci uita de toate treburile si necazurile si se simtea "boier" cum ii placea sa spuna. toate astea pana intr-o zi cand a descoperit cine-i patronul birtului si cand cu obida a hotarat sa nu-i mai calce pragul.
in urbea lor prin anii 30, din secolul trecut, in fiecare zi de sambata si duminica in Piata mare cersea unul Dinu, poreclit pe drept Milogu. avea un anume fel de a cersi si toti il simpazizau si nu era trecator să nu-i puna un bănut in palma intinsa, curata, nu ca a altor cersatori mizerabili si zdrenturosi, in care pastra era mereu o moneda. omul cersea dar cu o anumita demnitate:
"Di dai vere si matale,/ceva parale,/ca-i ziua matale, /ca sa traiesc si eu,/dati-ar Dumnezeu
mii si milioane in buzunar.." de aceia ii se mai spunea si "poietul" iar multi sustineau ca ar fi de vita nobila, scapatat.
intr-una din zilele de vizita la Bucureşti, ca deobicei a mers la birt"la Profir". era plin ochi. chelnerii, care-i luase seama ca era un client cu dare de mana, de cum l-au vazut au facut pe dracu-n patru si i-au asezat intr-un colt o masuta nu mai mare decat o batista, probabil un piedesta de flori si i-au adus ceea ce stiau ca are obiceiul fara sa apuce sa dea comanda. Vazand atata clientela a intrebat ce se intampla. "Patronul sarbatoreste zece ani de cand a cumparat birtul si si-a invitat prietenii la sarbatoare. asa ca, nene Ghiorghita, azi consumatia e pe gratis." "si ciene-i patronul?" "rabdare că o sa apara imediat."

… o pisica tarcata ii trecu printre picioare si-l trezi din amintirile ce i se perindau prin fata ochilor. oare de cat timp statuse acolo ca o statuie? isi lua inima in dinti si trecu pragul cafenelei ce era de vanzare.

un miros de inchis il izbi de la primul pas. cu o prima privire isi forma o imagine de ansamblu: mesele din lemn lacuit, cu picioare labartate si colturile roase erau asezate in dezordine pe cimentul cu mozaic. scaunele parca iti vorbeau. servete cu patratele adaposteau frimituri ori pete de grasime. o tejghea cu pretentie de bar trona in fundul incaperii. In spatele ei un individ intre doua varste, buhait de la atata bautura, cu parul slinos si manecile suflecate, il intreaba nedumerit: ” pe cine cauti matale?”. ii intoarce intrebarea cu un zambet si-i spune cu tonul cel mai politicos posibil ”am venit dupa anuntul din ziar. e de vanzare locul acesta, asa-i?” . in timp ce-l asteapta pe domnul din spatele tejghelei sa raspunda, se gandeste la discrepanta dintre cafeneaua amintirilor lui si aceasta. fusese in multe cafenele de-a lungul vietii. constient sau nu, cauta sa gaseasca o alta care sa-i umple golul lasat de ziua aceea in care cafeneaua lui fuse demolata.
----------------------------------------------------------
___________________________________________________
daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit...
prietenii, ingeri, soare, flori, muzica????? - de sarsilovici la: 20/04/2006 19:24:13
(la: .)
imi imaginez o poienita plina de iarba verde si floricele galbene, albastre.... fluturi zburda in toate directiile fara zgomot si fara graba... bineinteles deasupra poienitei se inalta cerul de un albastru calm... inca e dimineata si soarele nu a inceput inca sa dogoreasca.. Din padurice se aud strigatele matinale a pasarilor de tot felul.... paduricea e destul de deasa asa ca nu sunt vizibil decat primii copacei.. In jurul tulpinelor lor ferigi maricele ar fi singurele care rezista si se bucura de putintica lumina care razbate pana la ele...In poienita e boierie, e belsug, ploile ajung la fiecare firicel de iarba , la fiecare floare, iar razele soarelui dezmiarda fiecare fir de "viata", fiecare gaza... aici in poienita se intalnesc ingerasii si zburda si se bucura de cantecele pasarilor de soare de ploaie de lumina... in paduricea deasa e mai trist.. e mai intunecat cred ca lumina este doar sus deasupra coroanelor copaceilor care-si inalta parca bratele, ramuricile cu frunze spre lumina, spre ingerii care sunt acolo sus... aici jos pe pamant sunt frunze uscate de anii trecuti , crengi uscate, e fosnet dar nu prea simpatic auditiv..
Deci unde sa ma situez? In poienita sau in padurice sub copacii care lasa doar putintica lumina sa razbata pana jos? In poienita cred ca sunt prietenii care se zbenguie, sunt ingerii plini de voiosie, cu hainute curate si nu prea fistichii.... Eu umblu prin padurice si parca mi se refuza poienita...Inca nu razbat pana la ea ceva ma tine departe de ea ma invart pe sub copacei... Inalt priviri disperate spre coraonele lor...mai adast sub cate o raza care mai razbate prin desisul frunzelor ma mai incalzesc plec mai departe si ratacesc ma enervez si nutresc un gand nicidecum ingeresc: as vrea sa vina toamna sa pice frunzele si sa se lase frigu o mai razbate soarele in poienita dar nu va mai incalzi asa Vor pleca si pasarile si se va auzi doar freamatul crengilor, si fosnetul frunzelor uscate Si voi alerga ca un smintit si voi face zgomot si se vor speria pana si gandacei de vacarmul pe care il fac din rautatea asta care s-a acumulat in mine Eu acel monstru care zac de ani in padurea intunecata si care nu m-am intalnit niciodata cu ingerii din poienita si nu m-am prins in hora lor si nu am zambit a bucurie... Doar am ranjit ca un smintit cand a venit toamna........ caldura nu mi-a fost decat atunci cand cate o raza imi mangaia fata de o paloare bolnavicioasa, asemeni unui ban intins unui cersator de catre o fiinta miloasa Ingerii ii urasc sunt acolo in poienita si pot zbura si ridica sus sus si nu ii voi ajunge niciodata ma impiedic si nimeresc cu fata in noroi a plouat ieri si e noroi si sunt murdar si mi-e sila Oare noi astia care vrem sa stam la soare, vrem sa ne jucam macar cu prietenii nu cu ingerii, vrem sa avem hainute curate, vrem sa calcam iarba verde da care nu se supara de indrazneala asta, vrem sa admiram si floricele vrem si noi atat de putin, vom razbate vreodata din paduricea asta a vietii de gandac cu fata de om....................................
Să fie foarte curat - de ioana86 la: 17/08/2006 12:26:16
(la: Cum arata orasul tau ideal?)
Mai curat şi mai îngrijit decât cel mai curat oraş german. Fără gunoaie şi câini vagabonzi pe străzi, fără muşte, fără ţânţari. Cred că dacă oricine prins că murdăreşte strada ar fi amendat cu salariul pe o lună – sau i-ar fi amendaţi părinţii – cel puţin o cerinţă s-ar rezolva rapid.

Să fie cea mai rea normă la maşini – euro n-şpe şi o şosea de centură destul de îndepărtată ca să nu strice aerul oraşului.

Un oraş de şes al cărui centru ar putea să semene cu cel al Romei – vorbesc de Roma veche, nu de partea construită în Ottocento. Clădirile publice ar trebui să fie însă în stil neobrâncovenesc, ar fi frumos să aibă câteva palate chiar în stilul brâncovenesc iniţial.
Casele să fie cele arădane. Pentru variaţie un procent ar putea să semene cu vilele bucureştene din zona ambasadelor, minus hidoşeniile de termopane.

În centru un magazin uriaş sau mai multe, ceva între Harrods şi Galeries Lafayette. Aici ar merge o arhitectură mai fantezistă – ceva în stilul renaşterii slave. În materie de magazine se poate imita Parisul, mai ales la patiserii, brutării, brânzării, ciocolatării. De fapt la dulciuri ar fi bună şi un pic de influenţă vieneză, dar bineînţeles să rămână şi să se găsească peste tot şi produsele autohtone – langoşe şi cocorade.

Ştranduri să fie destule, dar cu totul altfel în materie de curăţenie, dotări tehnice şi design decât cele cu care ne-am obişnuit. Unul să aibă decoraţiuni imitând pe cele din termele lui Diocleţian.

Fântâni în tot oraşul cu apă la fel de bună ca cea din Roma.

Nu-s aşa de sigură în ce priveşte verdele oraşului – clima noastră nu permite pini romani, azalee sau rododendroni. Plopi ar trebui să fie peste tot. Apoi salcâmi, mesteceni, fagi şi castani. Arbuştii odoranţi – liliacul şi socul - au cel mult câteva săptămâni în care miros frumos după care rămân nişte plante destul de anoste. Totuşi ar fain să fie câteva zone plantate numai cu liliac şi soc. Şi o livadă de caişi chiar în centru, proprietate a primăriei. Oricum arborele dominant, cel puţin în cartierele de case, va fi prunul, preferinţele locuitorilor depăşind cu mult iniţiativele edilitare. Nu are cine ştie ce valoare estetică sau ecologică, dar ţine de specificul local.

La flori ar trebui să predomine trandafirii, nu plantele pipernicite şi fără miros ce se găsesc şi acum în intersecţii, ci tufe mari, frumoase, care să se simtă şi de la treizeci de metri. Apoi hortensii în toate culorile şi pe locul trei bujorii. Dalii, gladiole şi stânjenei – neapărat şi alte culori decât movul albăstriu ce se găseşte peste tot. Fără panseluţe, sunt prea comune, în locul lor ar putea fi nu-mă-uita, petunii şi mai ales flori de piatră. Şi peste tot ierburile aromate – pălanjină şi călăpăr – sigur nu astea-s denumirile literare, dar n-am reuşit să mă lămuresc cum sunt numite în dicţionar.

În fine, toate astea prind cel mult cinci luni pe an. Şi pentru frumuseţe şi pentru aer ar fi nevoie de ceva conifere, dar nu ştiu ce ar merge în clima noastră de şes: thuia, chiparosul?
Dar procentul de verde ar trebui să fie cam de patruzeci la sută din toată suprafaţa oraşului.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...