comentarii

luceafar bland


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
paianjen - de Horia D la: 28/11/2005 17:39:33
(la: Pacatele Evei - pleonasm?)
cobori in jos
Luceafar bland :)))))
#91230 (raspuns la: #90918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o poezie de suflet... - de Lady Allia la: 18/01/2006 22:14:46
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt foarte multe poezii si proze cu ritmuri sufletesti de poezie care ar merita scrise aici...poate prea multe. Multe dintre ele sunt deja postate aici..., de aceea eu am sa scriu o poezie care pentru mine are o deosebita importanta sufleteasca...si sper din tot sufletul sa va placa si voua...


Stante pentru Augusta
de Lord George Gordon Byron
................................................

Cand sumbra bezna ma orbea
Si cugetul plutea in ceata,
Speranta stinsa cand abia
Mai palpaia in drum razleata,

Cand sufletul batea nebun
In noaptea spiritului deasa,
Cand omul nu cuteaza bun
Sa para lumii si te lasa,

Tintind in suflet, ura cand
Musca mereu in mine treaza,
Doar tu mi-ai fost luceafar bland
Ce pana azi imi lumineaza.

La crestet blanda ma vegheai
Cu ochi de serafim tu una,
Si noaptea neagra alungai,
Lucind deaupra mea intruna

Cand norii se bateau in frunti,
Si tu atunci, mai vie inca,
Stiai senina sa-i infrunti
Si bezna sa alungi adanca.

Mi-esti geniu bun s cand indur
Sau cand infrunt urgii, nu-mi pasa
De toata ura dimprejur
Pazit de vocea ta duioasa.

Tulpina sti ce nu s-a frant
Nici indoita de furtuna
Si lespezi de mormant
Statornic frunzele isi suna.

Mugeasca tunetul turbat
Si verse-si focul norii, insa
Eu stiu, vei sta, precum ai stat,
Plecand asupra-mi pleata plansa.

Oriunde te-ai afla in plai,
OIricat as fi batut de soarta,
Un soare bland as vrea sa ai
Cu cei in suflet ce te poarta.

In laturi, subrede simtiri,
Vandute inime, in laturi!
Doar tu ramai prin naluciri
Cu mine pururea alaturi!

Statornica doar tu mereu
Cand nimeni alt in preajmanu mi-i,
Si astfel nu ma simt nici eu
Sihastru in pustia lumii.

................................................................................................

"Înainte de a mă naşte D-zeu mi-a pus iubirea pentru tine în suflet, m-a scăldat într-o lacrimă şi m-a trimis în lume unde am fost pierdută şi regăsită, iar sufletele noastre s-au atins şi noi am simţit că suntem două suflete pereche!"
salutez pe toata lumea... - de anisia la: 05/03/2006 15:23:14
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
si va raspund pe rand:

pifanelule... umblai si io hai hui, ca sunt a nimanui... :)) adica, am taiat frunza la caini in we asta :))
puturos am fost, iti spun
dar promit sa fiu de-acum
mai vioi si mai activ
trancaneaua s-o anim :)


oana... mersi de urare de somn usor, dar numai usor n-o fost, ca am visat ca m-am inecat...:(( si am tras o spaima groaznica!! ai idee ce inseamna? te pricepi la vise?
un vis urat eu am visat(a)
si zau asa, ca-nspaimantata
am fost eu ziua toata:((


alexa... sorry ca n-am fost prin zona ieri, dar promit sa recuparam diseara, daca pica bine ;)
iti sun datoare un catren
la cantul fara nume
si chiar de fi-va doar refren
va fi de-un soi anume


Guinevere... unde esti, dulce minune? nu ti s-o terminat weekendul????
mai vino soro pe la noi
vino tu degraba
sa versuim de prin butoi
sau dintr-alta desaga
sa scoatem versurile chiar pe loc
si lumea sa se-amuze
si un catren facut ad-hoc
sa-l daruim la muze


cosma... unde te duci cand nimeni nu te-alunga? iar pleci la datorie??:(( o sa ne fie dor de traznaile tale ...hihihi.. adica de versuri.. adica si de tine un picutz...
unde-ai plecat badie iar?
n-ai priceput ca n-am habar
cum viata va sa fie?
far' al nostru badie
aici, la pas, pe glie
sa scrie poezie
la fetele de glie
ce vor o poezie
scrisa aici pe glie
(haha:)) - m-a lasat muza :)))

tatikule... uite-asa-mi place de tine, cand esti activ!! vrei sa fac o oda pasului cadentzat? na, poftim:

cadentzat
si numarat
pasu-l batem tot pe loc
prinde mandra de mijloc
lelita Ioaneeeeee
cadentzat
si in formatie
pasu-l batem noi cu gratie
cu gratie si numarat
lelita Ioaneeeeeee
unde-i pasul
dar compasul?
numaram cu zicea Grasul
lelita Ioaneeeee
unu' doi, unu' doi
vino mandre pe la noi
trei si patru, trei si patru
marsuia si imparatu:))


Latu-le ...
de vineri eu te-am asteptat
batista-mi fluturand-o
si nici o veste nu ai dat
cantarea-ti asteptand-o
mi s-a lungit gatul de tot
si ochii-s ca de broasca
si spun acuma : "NU MAI POT
s-arat asa de hoasca!
vino-napoi, luceafar bland
si versu-ti imi dedica
si-oi stralucii ca si nicicand
promit acum, nenica"


daca-am uitat pe careva, atentionati-ma... ca-s putin distrata azi!
_____________________________________________________
spune-mi cine esti...
#109721 (raspuns la: #109648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In conditiile de utilizare se - de ARTEMISS la: 23/06/2006 01:34:00
(la: Iubirea care tu mi-o porti)
In conditiile de utilizare se specifica "a nu se critica greselile de gramatica facute de utilizatori";dar cand te apuci sa scrii poezie sau proza, te angajezi intr-un fel sa si respecti normele gramaticale ale momentului.Ca pana la a face licente poetice (de tipul "Cobori in jus/Luceafar bland...") mai e mult.Si, apropo, nu rima trebuia sa iasa, ci MASURA, la care mai ai probleme si in alte parti.

Dar, cine stie, dupa noul DOOM s-ar putea ca in curand sa ii dam dreptate fetei.
#129182 (raspuns la: #128955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cand totul este intrebare - de cosmacpan la: 05/04/2007 10:23:10
(la: Intrebare)
prin secoli eu raspuns-am cautat
am incercat,
dar nu mai pot ca sa privesc in soare.
misterul vietii de apoi,
ramane un mister,
coboara-n jos Luceafar bland
Allegorie-ti cer.
uohh, Giordano! - de Intruder la: 06/03/2008 12:54:46
(la: Autobiografie de fiu risipitor )
shazi ghinishor, ca n-a comparat nimeni poliloghia mea, cu marele si sublimul Luceafar!
io am scris poezia asta, la o bere, in carciuma lu' Piciu'...cine dracu' a stat sa aprofundeze cu luneta la luceferi???
"cobori in jos, luceafar bland
ca Piciu' mai aduce-un rand..."
#290886 (raspuns la: #290881) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de Giordano Bruno la: 04/04/2008 11:22:14 Modificat la: 04/04/2008 11:26:43
(la: Loc pentru trollat)
Ce ingrat sunt... nici nu stiam de existenta acestei comune... .. coboara-n jos luceafar bland si da-te catre est :))
+46° 32' 29.00", +23° 44' 50.00"
#299120 (raspuns la: #299117) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de lafemme la: 20/01/2009 17:50:33
(la: Intrebare indiscreta)
oh tu luceafar bland. din pacate toate energiile mele au fost consumate. nu cred ca te mai pot iubi cu atata intensitate. asa cum ai merita ;;)
#394763 (raspuns la: #394757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de paula_vs la: 28/08/2011 21:04:13
(la: vis )
frumos
....domnu intrudermane descalecator de pe miorita ,si ...cobori in jos luceafar bland...ar puteafi consideat pleonasm asa ca revino-ti
Luceafarul redivivus?...:) - de Intruder la: 06/10/2005 20:03:16
(la: Tristetea)
Luceafarul redivivus?...:)
"ah, nu, esti prea blanda. es - de RSI la: 20/10/2005 10:43:46
(la: Bunul simt si bunul gust)
"ah, nu, esti prea blanda. este un raspuns de vita. si merita sa-i arzi si o palma." Pai cum ramane cu conferinta despre violenta ? ;))


=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#80113 (raspuns la: #80110) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
""ah, nu, esti prea blanda. e - de Daniel Racovitan la: 20/10/2005 13:08:48
(la: Bunul simt si bunul gust)
""ah, nu, esti prea blanda. este un raspuns de vita. si merita sa-i arzi si o palma." Pai cum ramane cu conferinta despre violenta ? ;)) "

Pai eu intotdeauna am sustinut ca nu sunt cult ;)

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#80134 (raspuns la: #80113) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cobori in jos opaitz bland - de Intruder la: 16/01/2007 02:11:58
(la: O seara romantica...)
cobori in jos opaitz bland
alunecand pe-o atza
patrunde-n casa ca-ti arunc
un cleste si-un shperaclu.

opaitzul tremurator
se-aprinse si mai tare
si din fitil, fulgerator
arse o stingatoare.

parea o lampa japoneza
cu palarie si tzugui
infipta bine-n pioneza
ca lumanarea pe gurgui...


______________________________________
"on ne frappe pas un ennemi à terre. mais alors quand?"


#168960 (raspuns la: #168952) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Apoll - de Intruder la: 07/02/2011 22:46:23
(la: Ghicitoare)
ma rog, tot pe-acolo...:))

gata, io mi-am pus ciolofan sub qur si-ncerc sa cobor ca blandul luceafar. cand ajung, iti dau bip.
#596255 (raspuns la: #596239) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Credinta datorita fricii - de ninel la: 09/10/2003 10:31:08
(la: Sensul vietii pe Terra)
Pentru cei care nu-l cunosc pe Bill O'Reilly este un fel de Vadim american mai bland in ideologie, are program TV zilnic de analiza politica, si a scris carti foarte populare pe teme politice. Ieri l-am auzit la radio pe Bill declarandu-si religia. Cica el crede intr-o forta supranaturala pentru ca e mai convenient asa, doar in caz ca una exista intr-adevar si la judecata de apoi o sa castige cateva puncte pentru ca nu a negat existenta acelei forte supreme. Si pentru ca prin partile lui crestinatatea este foarte populara, aia-i religia aleasa de el. Ma intreb cati cred de frica in forte supreme mai mult decat din orice alt motiv...
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belgieni...olandezi... - de sanjuro la: 15/10/2003 08:48:20
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
La olandezi m-am referit...
Procent? Nu am habar. Sunt poate putine cele pe care le vedem sau le banuim. Destule in realitate. O ultima solutie? Ele o vor face ORICUM, legal sau nelegal, pentru ca legea este prea blanda, (o simpla declaratie si o amenda daca sunt prinse in flagrant, altfel...). Nu tine doar de ingradire, ci de mentalitate, educatie.
Suntem saraci, si putin civilizati, iar semne bune nu se intrevad.

Sa te intreb atunci si eu un lucru, (obraznic, asa cum sunt):
Ce procent de barbati cu o educatie solida si o minte sanatoasa se afla la noi, in Romania? Ai curajul sa te plimbi seara, dupa ora 19, singura prin parc sau locuri intunecoase?
...Poate daca te numesti Nikita.


sanjuro
#1387 (raspuns la: #1385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O nuvela si trei poezii - de gabi la: 17/10/2003 03:19:42
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Canuta om sucit
Glossa ...(apropo: http://irodalom.elender.hu/roman/emin18.htm)!!
Luceafarul
If - R. Kippling

si cativa Psalmi
A fi Roman Roman adevarat - de SB la: 27/10/2003 11:50:25
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
A fi Roman

Roman adevarat esti doar atunci
Cand urmele stravechi si vechi din tara
Ca pe relicve sfinte le privesti,
Iar numele lui Stefan te-nfioara.

Podul Inalt nu-i doar un simplu "pod",
Calugarenii doar un sat cuminte,
Drobeta, Apulum, Oituz
Sunt pentru tine , toate, locuri sfinte.

Luceafarul pe cer cand il privesti
Straluminind ca-n pagini de poveste,
Ti-apare-n gand din Ipotesti,
Iar inima-ti in versuri se topeste.

Cantata Rapsodia de-o auzi
Nu doar Enescu iti apare-n minte,
Ci-ntreg destinul neamului tau dac
Si intre gene o lacrima fierbinte.

Roman adevarat esti doar atunci,
Traind printre straini chiar foarte bine,
Sa lupti, sa mori cu neamul tau sarman,
Destinul stramosesc sa-l porti in tine.

Te doare-adanc si-obrajii iti rosesc
Cind fratii tai in lume sau in tara,
Nu drumul drept ci gropile pasesc,
Facind intreaga natie de ocara.

Roman adevarat esti doar atunci
Cind tot ce-i rau si pacatos in tine
Cu strasnicie mare le alungi
Si nu le scuzi cu genele-ti latine.

Ion Ciurea/ Köln/ 14.03.98
#2293 (raspuns la: #2277) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alexandrei - de Alice la: 28/10/2003 00:25:07
(la: Continuand o dragoste)
...si cateodata ai nevoie de cuvinte sa ascunzi faptele...masti, cuvintele,da...si cand ele ne poarta pe noi, nu noi pe ele...iata 'suferinta' din 'dragoste', ca exprimare a propriei neputinte!

Mi-aduc aminte de luceafarul "intors" - "Riga Crypto si lapona Enigel", frumoasa poezie!
#2333 (raspuns la: #2312) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...