comentarii

lucian blaga trei fete viata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sarea in bucate - de Areal la: 18/09/2008 15:47:47
(la: BASME si POVESTI)
A fost o data un imparat, care avea trei fete pe care le iubea foarte mult. Mai ales de cand i-a murit sotia, se ocupa mult de educatia fetelor si le indelpinea orice dorinta.
Le-a cumparat fetelor cele mai frumoase rochii, cele mai scumpe bijuterii si cele mai minunate carti. La randul lor fetele il indrageau nespus pe tatal lor.
Intr-o zi imparatul a intrebat-o pe fata cea mare, cat de mult il iubeste.
-Te iubesc ca mierea. -raspunse fata.
Tatal a fost multumit de raspuns si a intrebat-o si pe fata cea mijlocie.
-Eu te iubesc ca zaharul. -raspunse aceasta.
Imparatul era de-a dreptul induiosat de atata iubire.
Atunci a intrebat-o pe fata cea mica:
-Si tu fetito, cat de mult ma iubesti?
-Eu te iubesc ca sarea in bucate, tata -raspunse mezina.
Surorile ei au inceput sa rada de ea si imparatul s-a infuriat.
-Ce fel de raspuns este acesta. Sa pleci din casa mea!
Fata nu a fost lasata sa dea nici o explicatie si a fost alungata. Surorile si-au batut joc de prostia ei si s-au bucurat ca pleaca, fiindca tot nu prea o aveau la inima. Mezina s-a imbracat in niste haine simple si a plecat mahnita, cu lacrimi in ochi.
Dupa o cale lunga a ajuns la palatul unui alt imparat si s-a angajat servitoare. Era atat de harnica si de priceputa, incat toata lumea a ajuns sa o indrageasca. Stia sa pregateasca bucate alese si facea curatenie luna. Imparateasa a auzit de servitoarea cea isteata si a chemat-o la dansa. Dupa ce au vorbit ele putin, au devenit nedespartite. Fata nu mai trebuia sa munceasca la bucatarie, statea numai cu imparateasa, brodand sau pictand si tot ceea ce facea era neasemuit de frumos.
Imparatul a trebuit sa plece la razboi, luandu-l cu el si pe fiul sau. Printul a fost ranit, iar imparatul si imparateasa erau foarte necajiti. Imparateasa nu s-a miscat zi si noapte de langa patul bolnavului, iar fata de imparat statea si ea cu dansii. L-a ingrijit foarte bine pe baiat, simpla atingere a mainii sale delicate alina orice durere.
Cand s-a inzdravenit, printul a mers la imparateasa si i-a spus ca vrea sa se insoare. Imparateasa s-a bucurat si l-a intrebat daca vrea sa se insoare cu cine anume. Printul i-a spus ca vrea sa se insoare cu servitoarea care l-a ingrijit cand era bolnav, ca alta fata mai frumoasa si mai cuminte nu cunoaste. Imparateasa la inceput nu a fost de acord, vrand pentru fiul sau o mireasa de sange nobil, dar pana la urma printul a convins-o. Impreuna nu le-a fost greu sa-l convinga si pe imparat si au si fixat data nuntii.
Tanara mireasa i-a rugat pe viitorii socri sa-l invite si pe un anume imparat, dar nu a marturisit ca acesta este tatal ei. A venit si ziua mult asteptata a cununiei. Fata a pregatit separat bucatile pentru tatal sau si a dat porunca unui slujitor sa i le duca personal si nu cumva sa ajunga din greseala la vreun alt oaspete.
Imparatul de cum a sosit s-a tot uitat la frumoasa mireasa si i se strangea inima gandindu-se ce mult seamana cu fata lui, pe care nu a mai vazut-o de foarte mult timp.
Cand au aparut pe masa bucatele imbietoare toti mancau cu pofta, numai imparatul, tatal fetei inghitea cu greu cate ceva ce i se paru rau si fara nici un gust. A intrebat in dreapta si in stanga, daca e buna mancarea si toti au raspuns ca sunt cele mai delicioase bucate pe care le-au gustat vreodata. A luat si el de la vecini un pic cu furculita si s-a convins ca intr-adevar erau foarte bune.
Pana la urma nu a mai putut rabda si s-a ridicat in picioare, acuzandu-l pe imparatul gazda ca isi bate joc de dansul. Acesta a chemat bucatarii, ca sa-i pedepseasca pe cel care a facut pozna atunci mireasa a recunoscut ca ea a gatit pentru tatal sau doar cu miere si zahar si chiar si in solnita a turnat zaharul praf, sustinand ca imparatul prefera mierea si zaharul in locul sarii.
Tatal si-a recunoscut greseala si a imbratisat-o cu drag pe fata pe care a crezut-o pierduta. Iar celalalt imparat s-a bucurat ce nora vrednica si desteapta are, si mai e si fiica de imparat pe deasupra.








sa inteleg ca vrei sa faci provizii de blana? - de cosmacpan la: 26/09/2008 23:38:11
(la: Sa mai si râdem)
vezi ce patesti bre Motanele daca te dai pe mana matematicienilor-fizicienilor si toata gasca aia inginereasca? ia sa fi intrebat si tu un poet ce patesti daca ajungi in Rai:

"SEMNE - Marin Sorescu

Daca te-ntalnesti cu un scaun,
E semn bun, ajungi in rai.
Daca te-ntalnesti cu un munte,
E semn rau, ajungi in scaun.
Daca te-ntalnesti cu carul mare,
E semn bun, ajungi in rai.
Daca te-ntalnesti cu un melc,
E semn rau, ajungi in melc.
Daca te-ntalnesti cu o femeie,
E semn bun, ajungi in rai.
Daca te-ntalnesti cu o fata de masa,
E semn rau, ajungi in sertar.
Daca te-ntalnesti cu un sarpe,
E semn bun, moare si tu ajungi in rai.
Daca sarpele te-ntalneste pe tine,
E semn rau, mori si el ajunge in rai.
Daca mori,
E semn rau.
Fereste-te de acest semn ¬-
Si de toate celelalte."

"LUMINA RAIULUI
de lucian blaga
Spre soare râd!
Eu nu-mi am inima în cap,
nici creieri n-am în inimă.
Sunt beat de lume şi-s pagân!
Dar oare ar rodi-n ogorul meu
atâta râs făr’de căldura raului?
Şi-ar înflori pe buza ta atâta vrajă,
de n-ai fi frământată,
Sfânto,
de voluptatea-ascunsă a păcatului?
Ca un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb:
De unde-şi are raiul -
lumina? - Ştiu: Îl luminează iadul
cu flăcările lui!"


Bucu - de Giordano Bruno la: 25/12/2008 15:44:40 Modificat la: 25/12/2008 17:31:22
(la: mda...)
chiar si in poezie trebuie sa dam dovada de luciditate. Ia uite cum pamfletizeaza (cred ca-i prea mult spus) Lucian Blaga trasaturile morale. Se poate spune ca: Evidentiaza distructivitatea provenita din mintile intunecate.

"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"

nici fizic nici moral. batalia se da pe teritoriul moralei

:)
#377337 (raspuns la: #377332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pamfletul si pomana porcului in exces - de Sancho Panza la: 25/12/2008 17:47:22
(la: mda...)
Ia uite cum pamfletizeaza (cred ca-i prea mult spus) Lucian Blaga trasaturile morale.Se poate spune ca: Evidentiaza distructivitatea provenita din mintile intunecate.

fratele meu, iarta-ma ca intru in ciorba ta incalzita global, dar despre ce vorbesti aici? ce are Corola de minuni cu morala si Blaga cu prefectura?
#377365 (raspuns la: #377337) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de thebrightside la: 28/12/2008 19:30:03
(la: Cu nesaţ, de Crăciun)
apai intre soneria sunand din juma' in juma' de ceas si trei fete s-un urs petrecut pe aleea din spatele blocului, e un Craciun intreg... dus.
#378623 (raspuns la: #377747) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eline - de INSULA ALTUIA la: 18/01/2009 12:39:51
(la: Ghiceste cartea)
Tulburarea apelor de Lucian Blaga?
#393177 (raspuns la: #392908) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 30/01/2009 16:59:47
(la: Fotografie de la discursul lui Obama din 20 ianuarie)
nujtiu.
da'a ramaie mister.

lucian blaga
#399951 (raspuns la: #399941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:))) - de impreuna2006 la: 14/04/2009 07:20:26
(la: banc!)
El şi ea în pat. Sună telefonul. Ea răspunde. După ce ea se întoarce, el întreabă:
- Cine a fost?
- Soţul.
- Atunci plec.
- Stai liniştit. A zis că mai stă încă o oră, fiindcă a ieşit la o bere cu tine!

Soţia: E bună ciorba?
Soţul: Ai chef de ceartă?

O blondă ia cina împreună cu soţul ei: "Auzi iubitule, mi-a spus azi un coleg de serviciu un banc cu blonde. am râs de era să cad jos din pat!"

Doi prieteni se întâlnesc dimineaţa, la cafea. Unul din ei are un ochi vânăt.
- Ce-ai păţit la ochi?
- M-a lovit nevasta.
- De ce?
- I-am vorbit cu "TU".
- Doamne, iartă-mă, dar ce fel de relaţie aveţi voi în familie de te-a lovit pentru atâta lucru?
- Păi aseară, pe când mâncam, mi-a zis: "Ştii, dragă, noi n-am mai făcut dragoste de trei luni". Şi eu i-am răspuns: "Poate TU...."


Criza financiară este atât de gravă în acest moment, încât femeile sunt nevoite să se căsătorească din dragoste.


Într-o noapte, un beţiv se sprijinea de un pod, când peste el a dat un prieten. Cei doi au început să sporovăiască.
- Ce se vede acolo jos? a întrebat beţivul.
- Luna, i-a răspuns amicul.
Beţivul a privit din nou, a scuturat din cap cu neîncredere, după care a spus:
- Hmmm, bine, te cred, dar cum am ajuns eu deasupra ei?!


- Nu ştiu ce să fac cu soţul meu, doctore.. Vorbeşte în somn.
- Da, este un lucru neplăcut.
- Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri râdea de el tot Senatul.


Un înţelept a fost întrebat ce crede în legatură cu realizările tehnologiei moderne. El a răspuns prin următoarea poveste: "Un profesor distrat a întârziat la seminarul pe care trebuia să-l ţină. Dându-şi seama de întârziere, el a sărit într-un taxi şi i-a strigat şoferului: În timp ce taxiul rula cu o viteză nebună pe şosea, el şi-a dat seama că nu i-a spus şoferului în ce direcţie să o ia. De aceea, i-a strigat acestuia: < -Ştii în ce direcţie te îndrepţi?> < -Nu domnule, dar merg cu viteză maximă!....>"


O discuţie între doi copii în camera lor. Băieţelul către fetiţă:
- Ce-i vei cere lui Moş Crăciun anul acesta?
- O păpuşica Barbie. Dar tu ?
- Eu îi voi cere un Tampax.
- Tampax ? Ce e asta ?
- ...habar n-am , dar zic ăştia la televizor că dacă-l foloseşti poţi merge la plajă sau la piscina în fiecare zi, să mergi cu bicicletă, să dansezi, să alergi, să faci o mulţime de lucruri... fără ca nimeni să-şi dea seama!


Badea Ion ajunge în ultimul moment la gară, numai atât cât să vadă cum îi pleacă trenul de sub nas.
Necăjit, zvârle căciula pe peron şi exclamă cu năduf:
- No, vezi ce-nsamnă să n-ai lucru tău?!


Dialog la Oficiul pentru Plasarea Forţei de muncă.
- Bună ziua, vreau şi eu un loc de muncă..
- Avem ceva foarte bine plătit, dar e mult de lucru.
- Nu, mulţumesc. Dacă am bani, îi dau pe băutură.
- Atunci, avem un loc în care nu prea aveţi de muncă, dar e prost plătit.
- Nu, pentru că dacă am timp, fac rost de bani şi îi dau pe băutură. Nu
aveţi ceva unde să muncesc toata ziua şi să fiu prost plătit ?
- Îmi pare rău, dar nu aveţi studii superioare...


La tribunal.
Soţul: "Intru în casă şi-mi văd femeia în pielea goală pe pat, geamul deschis, mă uit pe geam şi văd pe unul în chiloţi, alergând. Iau noptiera şi arunc după el"..
Soţia: "Era cald. M-am dezbrăcat, am deschis geamul. Văd cum intră soţul meu furios şi fără să zică ceva aruncă cu noptiera prin geam".
Victima: "Eu sunt sportiv. Alerg în fiecare zi pe acel traseu. Întorc capul şi vad cum zboară o noptieră spre mine...".
Martorul: "Eu nici nu ştiu ce caut aici!!! Stăteam liniştit în noptieră...."


Un bărbat supărat sună la pompieri ca să raporteze un incendiu în cartier.
Operatorul îl întreabă:
- Cum ajungem acolo?
Bărbatul răspunde:
- Pai nu mai aveţi maşinile alea mari şi roşii?


La grădiniţă :
- Închipuie-ţi.... am găsit acasă sub sofa un prezervativ!
- Nu mai spune! Dar ce este aceea o "sofa"?


Angajaţii unei companii multinaţionale sunt întrebaţi ce vor face cu banii
din prima de Crăciun.
Elveţianul: Din banii de primă îmi cumpăr o barcă.
Reporterul: Şi cu restul?
Elveţianul: şi cu restul îmi renovez faţada casei.
Englezul: Din banii de primă îmi cumpăr o maşină sport.
Reporterul: Şi cu restul?
Englezul: şi cu restul mă duc într-o excursie în Africa .
Românul: Din banii de primă îmi cumpăr un pulover.
Reporterul: Şi cu restul?
Românul: Restul mi-l dă mama.
hoti la drumul mare:( - de anisia la: 15/07/2009 15:22:19
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a5a)
chiar aici, pe strada unde locuiesc. saptamana asta au fost patru spargeri. am aflat azi. venira sa ne anunte sa incuiem usi, ferestre, jaluzele.

in casa de peste drum au fost acum cateva nopti, dupa cum furam informati. era doar sotia acasa cu cele trei fete. hotii au intrat nestingeriti in casa, in camerele unde dormeau fetele si doamna si s-au autoservit cu ce le-a picat la indemana: mobil, laptop, bijuterii, bani.

ma gandesc cu groaza ce s-ar fi intamplat daca se trezeau fetele, si vedeau animalele alea in camera scotocind dupa furat :(

abea astept sa-mi inchei sederea in australia. nici nu e de mirare ca activitatea criminala e ridicata, cand la televizor tot ce vezi e fel si fel de seriale politiste, crime si alte tampenii :(
top ten...succes - successuri - de cosmacpan la: 24/07/2009 12:59:46
(la: Succese & succesuri)
manele

1 Babi Minune - Sus Pe Mese [FULL]
2 Florin Peste si Denisa - Te iubesc oriunde te-ai afla
3 Nicolae Guta si Roxana Printesa Ardealului - Regina mea
4 LIVE Florin Salam - Zana zanelor, regina reginelor
5 Muzica populara de petrecere ( 4 Melodii ) ~ Super ~ Exclusiv ~
6 Lele - M-am indragostit lulea ~ Ded Speciala ~ Super Belea ~
7 Nicolae Guta si Cristi Dules - Inima mea te vrea ~ Belea ~
8 Nek Claudia & DeMarco - Tu Pe Lume De N-Ai Fi [Originala]
9 Nicolae Guta si Roxana Printesa Ardealului - Tigane, tigane
10 Copilu De Aur - Ciocolata Si Sampanie ~ Super Hit ~ Claritate CD ~

House minimal clubbing

1 Neylini - Muleina ( Dj Andi Remix 2009 ) ~ Mega Hit ~ Premiera ~
2 DJ Zota - Live mix in Florence ~ Super Super Super Set Live ! ~
3 5 Sonerii SUPERBE pentru telefonu tau ~ MERITA DESCARCAT ~
4 Morris - Desire (Club Version by Play & Win) ~ Belea ~
5 Yarabi - El Se La ( DJ Rynno vs Dj Zet Radio Version ) ~ Rupe Stilu ~
6 Dj Layla ft. Angelica - Single Lady ( Radio Edit ) ~ Rupe Stilu ~
7 Residence Deejays - Sexy Love ~ Super Hit ~
8 Nick Kamarera ft. Deepside Deejays - Beautiful Days (Extended Radio Version 2009) ~Rupe Cluburile ~
9 BASS TEST 100-25 and 250-100Hz ~ Rupe Boxele ~
10 DJ Italianu - Muzica Minimal VS Muzica House (Round 1) ~ HIT ~ Exclusiv ~

Hip-Hop &...

1 SaHaRa - Tyalee
2 Tinchy Stryder Ft N -Dubz - Number 1
3 Akon - Beautiful ~ CRIMINALA ~ Rnb ~ Exclusiv ~
4 The Pussycat Dolls - Jai Ho ~ Hit ~
5 Alesha Dixon - Breathe Slow ~ Belea ~ Exclusiv ~
6 Pitbull feat Lil Jon - Crazy FREE MP3
7 BUG Mafia feat Queen Bee - Hai cu mine ~ cerere ~
8 David Bisbal - Digale ~ Cerere ~ Belea ~
9 Akon ft Dulce Maria - Beautiful
10 Akon feat DJ Zota & Nexx Level - Dreamer (Hot remix) ~ Super HIT ~


Romaneasca

1 Fly Project - Unisex (Radio Edit)
2 Akcent - That's my name new single ~ Criminala ~ Originala ~ Exclusiv ~
3 Puya - Sus pe bar
4 B.U.G. Mafia - 4 melodii superbe ( Doar pe Allmuzica ) ~Exclusiv ~
5 Elena Gheorghe - The balkan girls (Euriovision 2009)
6 Play & Win - Slow motion ~ Criminala ~
7 B.U.G. Mafia - Anturajul ( Dub Mix 2009 ) ~ Rupe ~
8 Anda Adam - Sufletul Meu ( 2009 ) ~ Super ~
9 Andra - Vointa de femeie ~ Belea ~
10 Alex feat Puya - Secret Discret

(http://www.allmuzica.com/top-10-muzica-noua-download.php)


Top ten scriitori:
In acest articol
Bogdan Petriceicu HASDEU (1838-1907)
Mihai EMINESCU (1850-1889)
Nicolae IORGA (1871-1940)
Mihail SADOVEANU (1880-1961)
Tudor ARGHEZI (1880-1967)
Eugen LOVINESCU (1881-1943)
Liviu REBREANU (1885-1944)
Camil PETRESCU (1894-1957)
Lucian BLAGA (1895-1961)
G. CALINESCU (1899-1965)

(http://www.descopera.ro/cultura/4080530-cei-mai-prolifici-10-mari-scriitori-romani)

top ten scriitori tradusi

» Interesul strain pentru cartea romaneasca este un fenomen recent, aparut dupa integrarea Romaniei in UE.

» Topul este dominat de Norman Manea si Hertha Muller, doi scriitori care traiesc
in afara tarii.

1) Norman Manea
2) Hertha Muller
3) Mircea Cartarescu
4) Dan Lungu
5) Gabriela Adamesteanu
6) Dumitru Tepeneag
7) Filip Florian
8) Florin Lazarescu
9) Alexandru Ecovoiu
10) Nora Iuga

(http://www.romanialibera.ro/a149280/cei-mai-tradusi-scriitori-romani.html)
zarazei - de onutza la: 30/07/2009 15:29:31
(la: O întrebare pentru psihologii de pe Cafenea )
prostia...hmmm
tocmai m-am intors din concediu. undeva, in tara, m-am gandit la intrebarea ta si la raspunsul meu.
am asistat la o terasa la ceva de genul: fereasca cel de sus cand ajunge lindina paduche. nu stiu daca era si prostie acolo, dar nesimtire era cu caru'. si dorinta de a iesi in evidenta.
intr-o mica statiune din subcarpati, trei fete vorbeau in italiana in gura mare. cel mai jenant mi s-a parut cand au facut misto de un domn care vindea lozuri, vorbind cu el in italiana si dandu-se mari turiste straine...
oricum, eu si sotul meu am ramas amamndoi fara grai si ne-am bucurat ca intram atat de rar in contact cu asemenea oameni, incat ne putem autoiluziona ca ei nu exista.
si totusi, inteligenta emotionala cred ca le lipsea printre altele...
#467669 (raspuns la: #463023) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de INSULA ALTUIA la: 18/01/2010 20:39:29
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Suna telefonul. Ridica receptorul tatal a trei fete:
- Tu esti, broscuto? se aude o voce de barbat.
- Nu. Eu sunt proprietarul lacului! - raspunde tatal.

(11/7) - de Tot Areal la: 15/03/2010 05:54:50
(la: Pensia de moarte ( 11 ))
- Va trebui să vă internaţi...Nenea doctorul o să facă tot ce ştie să crească frumoasă spuse el cu gesturi jucăuşe către fetiţă.
Căuta pe net articole despre rahitism. Află că procentul copiilor cu sechele de rahitism din primul an de viaţă, e foarte mare.
Se întreba ce fac medicii de familie? Cum se poate una ca asta?
Părinţii s-au scandalizat când au aflat de cererea de plasament. Au început să o batjocorească în fel şi chip pe calculator şi la telefon şi să conteste că fetiţa ar fi bolnavă. Cu chiu cu vai în după-amiaza zilei de Înviere primi 150 de euro. Plăti datoriile şi cu o jumătate din bani se duse la spital. Era destul de îngrozită de situaţie. Dacă ar fi fost ceva mai sănătoasă, ceva mai puternică. Moşneagul dăduse şi el o sută de lei şi îşi luă medicamente să poată rezista. A retras cererea.
În spital Măriuca se împrieteni repede cu o fetiţă de seama ei ce se născuse cu mâinile răsucite, cu un păr blond şi buclat. Amândouă cam răsfăţate, cum sunt mulţi dintre copii făceau mult tărăboi. Au făcut schimb cu periuţele de dinţi. Mona reuşi să o convingă pe Măriuca să renunţe la periuţa fetiţei, dar partenera ei nu ceda. După ce o exasperă pe mama cu tânguieli şi lacrimi adevărate, într-un târziu s-au culcat. După vreun sfert de oră de şoapte între copii şi mămici, se auzi un suspin îndurerat, înecat de plâns.
- Mami, mâine îi spui lu Măriuca să-mi dea periuţa ei?
Mămicile pufniră în râs. Mona o ţinea ca de obicei pe braţ şi acum îi spunea povestea în şoaptă, apoi cânta încet să o poată adormi. În cameră erau cinci femei cu copii. Spre dimineaţă atmosfera devenea sufocantă.
Fiecare copil era o poveste nefericită.
Două dintre fetiţe erau nedeplasabile. Una fusese forţată la naştere. Cealaltă primise un tratament greşit când avea un an. Aveau şapte şi opt ani şi mamele le purtau în braţe să le spele la chiuvetă şi pe la cabinetele de tratament. O alta venise cu o fetiţă de câteva luni deformată. Născuse la zece luni. Medicul a apreciat după ecograf vârsta mai mică şi i s-a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii.
Aproape toate mamele nu aveau soţi. Au plecat la muncă pentru bani de nuntă şi au uitat să se întoarcă. Nu primeau pensie alimentară pentru că preferau să nu deschidă procese decât să mai aibă de-a face cu ei. Primeau salariu de însoţitor.
Dimineaţa, la baie era coadă. Mămicile cu băieţi veneau să se schimbe. Era un singur WC la care veneau şi internaţii de la ORL, cam o sută de persoane în total. Femeile îşi făceau şi toaleta, se schimbau. Întreba de duş şi i s-a spus că nu este. Avea să descopere la a doua internare că totuşi exista un duş. Fiind şi obeză se îngrijea greu şi se molipsi de un microb. S-a tratat cu ovule intravaginale şi avea să se molipsească iar peste câteva luni la spitalul judeţean. Îi era teamă şi pentru fetiţă. Unele din infirmiere şi asistente se purtau aspru. O făceau pe jandarmii. Măriuca era cuceritoare. Când voia să fie băgată în seamă, cânta.
La sala de kinetoterapie, asistenta observă cum trece în revistă tot ce se întâmplă acolo.
- Măriuca! Îţi umblă căpuşorul în toate părţile. Să nu-ţi scape nimic.
La început a fost greu. Nu se concentra să facă exerciţiile. După câteva zile începu să mănânce mai bine. După două săptămâni făcea binişor exerciţiile.
Într-una din zile a început a cânta la masaj şi bineînţeles îşi culegea laurii. Mona i-a zis de câteva ori să-i cânte şi la doamna de la kinetoterapie. Nu voia. Stăteau pe un scaun în hol.
- De ce nu vrei să-i cânţi şi la doamna de la gimnastică?
- Nu vreau, nu-mi place doamna Ela.
#531030 (raspuns la: #531029) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rainer Maria Rilke - de juli la: 12/06/2010 16:15:40
(la: Sa vedem ce iese...)
Amintire
traducere Lucian Blaga

Şi iarăşi aştepţi, aştepţi ce pare menit
viaţa să ţi-o mărească la nesfîrşit.
Aştepţi ce de altă tărie ţine,
ce-i unic, puternic din cale-afară,
trezirea pietrelor,
adîncimi întoarse spre tine.

În culoare crepusculară
pe etajere apun
volumele-n aur şi brun.
La ţări te gîndeşti, ce-ai străbătut,
la chipul şi la veşmîntul
unor femei pe care iar le-ai pierdut.

Şi ştii dintr-o dată: aceasta a fost.
Şi te ridici şi-n faţă vezi spaima,
figura şi taina
unor ani ce-au trecut.


Lucian Blaga - Ghimpii - de Intruder la: 17/09/2010 14:13:52
(la: Poate)

Trei fete - de nanescu la: 29/10/2011 20:12:36
(la: Cele mai frumoase poezii)
Mai incercati e Rilke
#624553 (raspuns la: #1347) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de anadaria la: 24/05/2013 14:21:05
(la: Unu fara Unul..)
'Viaţa mea a fost tot ce vrei,
câteodată fiara,
câteodată floare,
câteodată clopot-ce se certa cu cerul.'

Lucian Blaga
*** - de INSULA ALTUIA la: 05/10/2017 10:53:25
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)

Un automobilist este oprit de un poliţist.
Agentul îi spune că a depăşit limita de viteză, îi cere permisul şi citeşte:
— Ooo... domnul Lucian Blaga. Poftiţi carnetul înapoi şi vă rog să mă scuzaţi.
— Dar ce s-a întâmplat?
— Eeeeh... mai citim şi noi!
Povestea celui care uitase ca viata lui exista - de Tot Areal la: 27/06/2012 08:56:48
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Felia de viata pe care am primit-o in pastrare, in momentul conceptiei noastre, vegheaza asupra existentei noastre. Si merita din plin sa avem grija de ea.
Un barbat aflat intre primavara si vara vietii sale a devenit tata si a avut in timp sase copii, dintre care cinci erau fete.
Amintindu-si de copilaria lui si de dorinta lui nemarginita de a fi recunoscut ca fiind unic, a daruit tot ceea ce credea el ca este important din iubirea lui primului dintre copii. Un baiat in care a crezut ca intrevede posibilitatea de a indeplini propriile lui vise, propriile lui aspiratii. Astfel si-a indeplinit viata lui de barbat, atribuindu-i altcuiva propriile sale idei, interese, iubiri si idealuri.
Intr-o seara, cand se afla in toamna existentei sale, a intalnit si a descoperit o doamna in alb, obosita, asezata la capatul patului sau. Aceea era propria lui viata.
La inceput nu a recunoscut-o, deoarece toata lumea din jurul lui spunea ca tulburarea lui, afectiunea lui este de fapt o maladie. Si, de altfel, a fost tratat ca un bolnav. Pentru ca uneori isi pierdea luciditatea, a fost spitalizat, ingrijit si apoi adus din nou acasa, in perioada de convalescenta.
Iar doamna in alb, inalta si subtire, care il cunostea dintotdeauna, care nu voia sa fie data la o parte sau uitata, se hotarase de ceva timp sa se instaleze permanent la capatul patului lui. Veghea asupra lui cu atentie si bunavointa. Era foarte obosita si dezamagita de comportamentul celui caruia ii fusese alaturi atat de mult timp.
Acel barbat care traise foarte aproape de ea, ignorand-o complet mai bine de trei sferturi de secol, caruia i se devotase, insotindu-l mereu de cand se nascuse, impartind totul cu el, greutatile si bucuriile, incertitudinile si entuziasmul, acel barbat o ignorase complet, traise fara sa tina cont de existenta ei.
Era de fapt deposedat de privirea lui asupra propriei lui fiinte, de tandrete si de entuziasm, pentru ca traia intr-un invelis de om de afaceri, om public, cu functia de sot si de tata.
Astfel, intr-o seara din acea iarna, ea ii sopti:
- Ce ai facut cu mine? M-ai dat altuia, m-ai tradat, m-ai dat unui loc de munca, fiului tau, ai trait cu imprumut, ai trait o jumatate de viata, ai avut doar jumatati de vise. Ce ai facut cu mine, viata ta? Ai stiut vreodata ca te iubeam, ca existam si eu?
Auzind toate acestea, barbatul, acum in varsta, a plans pentru prima oara vazand-o pe cea care se prezenta in fata lui ca fiind viata lui! Acea experienta i-a permis sa deschida ochii.
Si-a privit existenta, sotia lui, absenta si ea din propria lui viata, copiii, reusitele, prietenii, relatiile lui, casa, bunurile lui. Acum privea altfel toate aparentele din viata lui, toate reprezentarile pe care le construise, pe care le intretinuse in zadar timp de ani de zile, trecand foarte usor pe langa ceea ce era mai bun in viata lui.
Apoi a vazut, foarte aproape de el, inconjurata de lumina, ca pe imagine foarte indepartata pe care crezuse ca a uitat-o, o fetita de noua ani care zambea. Si atunci o amintire luminoasa a tasnit din trecutul lui.
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...