comentarii

lumea in care traim-factorul economic


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
modigliani - de Paianjenul la: 05/05/2011 09:27:38 Modificat la: 05/05/2011 09:29:03
(la: Bin Laden si alte povestiri cinematografice )

1. Se zice ca pe vremea lui Vlad Tepes daca ai fi aruncat o punga cu galbeni in mijlocul drumului, dupa o saptamina ai fi gasit-o tot acolo pt. ca nimeni nu s-ar fi atins de ea, de teama tepei: pura legenda?

2. Eu n-am afirmat deloc ca teama de pedeapsa cu moartea sperie pe toata lumea si ca e solutie garantata pt. prevenirea crimei... dar nici Dumnezeu nu ma convinge ca nu exista indivizi pe care numai teama de pedeapsa cu moartea ii descurajaza sa comita crime.

3. Exista criminali care dupa ce fac puscarie pt. o crima, recidiveaza. Daca ar fi fost pedepsiti cu moartea dupa prima crima, nu li s-ar mai fi dat posibilitatea de a o comite pe a doua. E cel putin o ipostaza in care pedeapsa cu moartea ar fi prevenit o (alta) crima.

4. In ultima instanta de ce mai e importanta viata unui criminal care atunci cind a comis crima era in toate facultatile mintale si era constient de gravitatea actiunii sale? La dracu' cu el!

5. Cauzele criminalitatii enumerate de tine,

industrializarea, somajul, nivelul de trai, crizele economice) factori demografici (rata natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea) factori socio culturari(familia, nivelul de instruire, religia, starea civila, impactul activitatilor din timpul liber si a mass media, discriminarea, specificul national, toxicomania, profesia) si factorii politici (razboiul si revolutia)

pot fi acceptate ca explicatii pt criminalitate, nu si ca scuze: daca atitia altii care traiesc in acelasi mediu si-n aceleasi conditii ca si tine - fie ele de ce natura ar fi - se pot abtine de la a comite crime, atunci nici tu nu ai nici o scuza acceptabila.

Problemele si cauzele mentionate mai sus vor exista probabil cit vor exista fiinte umane pe planeta Pamint; ce-o sa facem: o sa dam neputinciosi din umeri si-o sa continuam sa gasim scuze criminalilor in timp ce fiinte inocente si inofensive vor continua sa cada victimele lor?...

#611596 (raspuns la: #611591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Emma, daca esti atenta la put - de Florin Iaru la: 30/03/2004 09:37:44
(la: Femeile in arta: concurente sau inamice ale barbatilor ?)
Emma, daca esti atenta la putina ironie pe care am strecurat-o, vei vedea ca am inceput cu un autor barbat imbecil. Doi: Este o realitate istorica (deh, conditiile economice si culturale) ca, pina azi, au fost mai putine femei-creatoare decit barbati. De ce? Asa a fost construita lumea noastra. Nu traim in cea mai buna dintre cele posibile. Trei: impostura este egal distribuita intre sexe. Chiar daca sint mai multi, autorii-barbati au acelasi procent de esec. Faptul ca femeile pleaca acum cu un "handicap pozitiv" nu este in favoarea lor.
Dar pentru numele lui Dumnezeu, chiar nu te sperie faptul ca numai apartenenta la o categorie te poate urca sau cobori? Faptul de a fi femeie (sau barbat) nu este in sine valorizator. Banuiesc, dupa felul cum vorbesti, ca nu cunosti istorie. Apartenenta la o comunitate sau la o categorie a nenorocit generatii si populatii. Armenii - in turcia. Culacii - in Rusia. Evreii, in Germania. samd. Or, daca nu ai inteles ca tocmai definirea in functie de categorie am pus-o in discutie, ca asta ma enerveaza, prejudecatile si canoanele impopistrate, sau ca nu trebuie sa fii feminist(a) sau modernist(a) sau optzecista(a) pentru a avea valoare in sine (si nu de intrebuintare), atunci, ce mai chichirez gilceava. Ironia e o forma antidiscursiva perfecta. Poti duce lucrurile la absurd si sa-l convingi altfel pe celalalt de adevarul"tau". Dar e musai ca el sa te si inteleaga.
Asta e.
#13034 (raspuns la: #12783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
domnitorul stefan - de (anonim) la: 10/07/2004 18:31:27
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York
#17612 (raspuns la: #9415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stefan cel Mare - de (anonim) la: 10/07/2004 18:32:30
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

#17613 (raspuns la: #8637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu prea se grabeste lumea sa traga concluzii... - de Hypatia la: 13/10/2004 14:00:48
(la: Cine conduce lumea?)
Si parerea mea e ca doar naivii ar putea-o face. Mai intelept zic eu e sa invatam sa "citim semnele" lumii in care traim. Zic si eu.
Hypatia
#24941 (raspuns la: #24793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
traiul dupa un cistig elocvent "1mil de bagabontzi" - de maico la: 01/02/2005 00:58:34
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
buna seara.un subiect intradevar ff.excitant nu-iasa?dar sa cochetam un pic...eu,adica muncitorul de rind din mult rivnitul vest (lucrez de peste 15 ani,sofer pe autotransportoare actualmente)pot sa spun ca mi-au trecut fisurile de vest si idila visului american si cred ca ma incadrez in barajul impus ca si comentator a ideii!in viatza de zi cu zi nu poate sa fie roz totul si nu va fi nici cind ai atitzi bani...odata cu instaurarea clara a ideii despre viatza,dupa un anumit timp cred ca ai stii ce e mai bine pentru tine ca individ in societatea in care o alegi pentru a traii si anume pe ce criterii alegi locul unde vrei sa traiesti.daca a-r fi sa aleg Romania a-r trebuii sa ma gindesc ce e mai bine pt. mine si pt. familia mea,pt. securitatea mea si a celor care ma inconjoara,pt. anonimitatea de care trebuie sa ma bucur avind sansa sa traiesc in continuare in sigurantza...desigur poate ca unii a-r prefera party-urile,femeile,drogurile,si alte"afrodiziace",depinde de mentalitatea si inteligentza formata de-a lungul timpului...avind in vedere ca viatza nu e constituita doar din"lapte si miere" nu astea sint considerentele(care le-am enumerat).dupa cistig ai doua versiuni ale vietzii:1.sa traiesti linistit fara sa faci nimic calculind o viatza indestulata si fara ff.multe excese sau 2. sa-tzi hranesti lacomia abia nascuta cu anumite afaceri pt. a spori ceea ce deabea ai dobindit(ceea ce cred ca o mare parte din indivizi a-r face-o).depinde de fiecare...eu in schimb as prefera sa stau in banca mea cu banii si sa traiesc fara grijile zilei de miine!despre locul cu pricina cred ca mai bine a-r fi sa stau tot in occident nu neaparat in schwabo-land(adica Austria).de ce?ei bine poate ca avetzi dreptate voi patriotzilor ca mai bine e acasa ceea ce tind sa cred si eu in definitiv,dar exista un dar,si ala "dar" bata'l norocu' e mare cit ochiul boului!!!ce sa faci in Romania?sa stai nu-i asa?e totul bine si frumos,da cind te gindesti ca te plimbi cu jeepanul si vezi numai jupini si stecheri care itzi ocheste casetofonul,femeia sau casa...apoi lumea care se inghesuieste la economat sa vada ce se mai da?si de lumea vedetismelor nu mai ai loc,ca de ala are asta ,ala asta,si tu numa' asta?de pantofii aia scumpi care ii portzi nu le mai plingi de mila cind calci in baltzi ca de asta e!!!apoi dac mergi si tu ca omu' de rind la un restaurant si speri sa ai si tu o seara faina,cind te straduiesti sa faci abstractzie de anumite discutzii ca de ex:bagamia-s... in ala ai vazut,gusteru' dracu' ce are,sau a crezut ca ma face eu care sint asa si asa...sau vino in mortzii mati' mai repede cu supa aia ... sau discutzii pline de aventuri traite din cine stie ce excese de nesimzire cotidiana,si nu in primul rind cind tu stai cu gagica,nevasta sau si cu copilul... e cunoscut de undeva cliseul nu-i asa?apoi campioni la tzepe unde se afla daca nu pe tzinuturile mioritice..!si apoi discutzile cu asa zisii "prieteni" despre "nu stiu frate ce sa mai fac', e naspa totu', e scump,sa vezi ce sa mai scumpit in ultimul timp,etc, etc" ce mai zici? cind pe tine te doare undeva de toate astea?e atragator nu-i asa?mi-am dat seama...nu pot sa zic ca in schwabo-land e perfect totul,iar in alte latinotzari la fel nu e roz totul de asemenea,dar cel putzin itzi confera un confort de care nu te potzi satura prea repede daca ai ceva in cap...si nu in ultimul rind hobby-uri!aici sint destui bogati care duc o viata linistita fara riscuri si complicatzii inutile.te simti strain sau nu te implinesti in occident?suferi de sindromul fff.des intilnit in Ro. si anume GRANDO-MANIA?atunci nu ai ce face in occident!!!poate ca itzi trebuie mingiierile lingusitoare ale cunostintzelor care te invidiaza?atunci ego-ul tau te indeamna inspre Ro!pai de !de ce sa faca copilul tau o scoala beton si sa fie ceva in viatza cind poate sa fie un tragator de performanta la lungimea liniilor de praf?si in Ro se poate dar probabilitatea de a ajunge o lichea e mult mai mare...gresesc? poate...vezi cazurile "rare" autohtone!si apoi sa traiesc ziua cind copilul e rapit,sau batut pt. 100 de euroi?sau masina e palmata?ha ha !iar gresesc nu-i asa?sau femeia e scuipata pe strada ca de e imbracata ca o "...da" si nu-i place aluia care e jupin si nu crede ca nu e o curva,complimentata cu dese epitete?hmmm iar nu am dreptate!si apoi patriotismul nu se manifesta platind darile la stat sau facind bisericutze in locale,atunci de ce sa stau in Ro unde trebuie sa platesc tva pina ma clampesc?numai din patriotism?ciudat mod de a judeca logic!am o tzara frumoasa cu tot ce vreau nu-i asa ?da si munte si mare si potzi sa faci concedii marfa nu?inafara ca pot sa merg cu water-skate-ul,sau expeditzii enduro (atita timp cit nu inventam noi legi,precum aia desteptzii din west!)mai am si certitudinea ca pot sa am surpriza sa platesc si pretzuri mai a'naibi de exagerate ca de sint acasa!intre timp pot sa profit de pretzurile westului mai mici si mai cu nobile conditzii...iar gresesc....poate din cind in gind sa vin acasa sa imi aduc aminte ce bine era in copilarie si frumos ...asa da dar nu prea mult,ca poate imi vede unu' chetz jeepanu'!!!!!hai sa traim!fiecare cu ale lui si sanatosi!p.s.:nu mi-o luatzi in nume de rau asa sint unii care nu sint ca altzii!!!:))
lume, lume! - de proletaru la: 01/03/2006 16:27:12
(la: Unde ne sunt valorile?!)
... am plecat! cheia e sub prag!

.... sa afle tot omu' ca .... lucrurile s-au schimbat.
au disparut o parte din valorile cu care am crescut.
eu de exemplu mai cred in povestea aceea in care munca ma face fericit. stiu ca e un concept perimat la fel cum perimate sunt conceptiile parintilor mei despre societate, noua generatie, stil de viata, consum, etc. in spatele acestor conceptii stau tot valori.
daca e sa raspund la intrebarea "ce facem?".... mai intai ne uitam cum mai arata lumea in care traim. e greu pentru ca si noi suntem debusolati. in orice caz, voi incerca sa ii cultiv bunul gust, modestia, curajul si perseverentza, simtul dreptatii si speranta ca va reusi daca pune sufet si dorinta in ce face.
calculatorele, jocurile video si alte traznai sunt o moda, eventual niste unelte care te pot ajuta. daca insa nu ai un tzel.... te vor ajuta sa te ingropi definitiv in mocirla.
Problema e ca multa lume nu vede care-i problema - de Laron la: 01/03/2006 19:59:37
(la: limba romana sau inca limba romana??????)
Tind sa fiu de acord cu luis.

Chiar citeam acum cateva luni revista Tabu (parca) si am fost socata de cate 'englezisme' am intalnit. Tricourile devin 'top-uri', lumea nu mai face cumparaturi ci 'shopping', te dai cu 'lipstick' si 'mascara' si nu cu ruj sau rimel, etc etc. Soacra mea a cumpparat o cutie de 'inghetata cu topping de visine' insa nu stia ce inseamna topping. Sincera sa fiu, nu inteleg ce avem noi, romanii, de castigat din modul acesta de exprimare. Sunt adepta neologismelor, insa nu sustin folosirea aleatoare a cuvintelor englezesti amestecate cu cele romanesti. Asistam la aparitia 'ronglezei', vorbita de generatiile tinere.

'Ramane insa la latitudinea si depinde de cultura fiecaruia ce cuvinte foloseste. Ideea este ca daca un cuvant exista si este folosit, trebuie introdus in dictionar. '

Maotzetung, da-mi voie sa te contrazic aici. Sincera sa fiu, nu mi se pare ca un om care foloseste englezisme este neaparat mai inteligent sau mai educat decat unul care nu le foloseste. La fel, necunoasterea limbii engleze nu este sinonima cu lipsa educatiei (vezi de ex oamenii de 50-60 de ani). Sincera sa fiu, mie una imi denota superficialitate. De ce trebuie introduse in dictionar englezismele atata timp cat avem cuvinte romanesti pe care le intelege toata lumea? Limbajul stiintific, tehnic si economic este o exceptie.

Ce ar trebui sa faca lingvistii romani este sa caute noi cuvinte romanesti pt a imbogati limba si nu a imprumuta tot felul de banalitati englezesti.
#108987 (raspuns la: #108908) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stiinta si Religie sau Stiinta versus Religie? - de rational rose la: 16/07/2006 20:59:19
(la: Ce este chestia aia numita stiinta?)
Foarte interesant ca in loc sa se raspunda la intrebarea initiala s-a ajuns la un "tir" deloc stiintific contra religiei (care "religie"??) si la apararea stiintei (care "stiinta"??) fara s-o fi atacat cineva. Asta spune ceva... Se pare ca cele doua se influenteaza reciproc.

Intre religie si stiinta apare un conflict atunci cand nu intelegem corect ori religia, ori stiinta, ori cel mai adesea pe amandoua. Conflictul rezida asadar in modul in care definim cele doua "discipline", si in modul in care punem problema.

Exista stiinta adevarata si stiinta falsa la fel dupa cum exista o religie adevarata si o religie falsa. O sa-ncerc sa amintesc mai jos ce inteleg prin fiecare.

Stiinta adevarata se imbina armonios cu religia adevarata, fiind subordonata ei (stiu ca multora n-o sa le placa, o sa explic mai jos de ce). Asta se intampla destul de rar, la oameni precum Albert Schweizer, (muzician, pastor, medic, misionar, teolog - toate la un nivel inalt) si atunci vedem ce inseamna un om echilibrat si o viata traita cu folos.

Stiinta se ocupa de ACEA PARTE a realitatii care poate fi perceputa,
observata, masurata si repetata. Cand trecem de aceste limite intram in domeniul presupunerilor si al filozofiei. Nimic nu poate fi definit "ex nihilo", din nimic, totdeauna trebuie sa presupunem anumite lucruri ca fiind adevarate, si sa neglijam influenta unor factori pentru a simplifica fenomenul studiat. Chiar existenta stiintei se bazeaza pe premiza ca lumea in care traim este ordonata, consecventa, rationala etc. Prin urmare, acceptarea acestor premize ca fiind adevarate necesita o anumita CREDINTA, ele neputand fi demonstrate. Unele premize (cum sunt cele ale metodei de datare a
fosilelor cu Carbon 14) sunt destul de greu de acceptat.

Aceste premize le credem sau nu in functie de conceptia pe care o avem despre lume, conceptie care nu vine din domeniul stiintei. Observarea si interpretarea fenomenelor naturale este de asemenea influentata de "ideologia" existentiala a omului de stiinta. Asadar la baza stiintei sta tot o "religie" pe care ALEGEM sa o adoptam. Religia unora este ca exista Dumnezeu, iar a altora - ca nu exista. Cei care aleg sa nu creada in existenta unui Dumnezeu, de cate ori gasesc dovezi in favoarea existentei Lui, incearca sa le explice "stiintific" pornind de la premiza ca Dumnezeu nu exista. Eliminand din start
o posibila explicatie ei "schilodesc" stiinta, dupa cum se exprima si
Einstein.

Prin urmare, stiinta este subordonata "crezului" omului de stiinta, si de cele mai multe ori gasim ceea ce cautam, pentru ca asta vrem.

De exemplu un producator de tigari renumit se lauda cu cat de sofisticat este filtrul de la tigarile sale. In timp ce pentru un fumator e o "minune a stiintei", pentru mine e o prostie, pentru ca incurajeaza dependenta si distrugerea sanatatii. Depinde din ce perspectiva privim si apreciem lucrurile.

Stiinta adevarata isi recunoaste limitele si accepta ca atare ceea ce ii este inaccesibil, fara a incerca explicatii fortate doar ca sa-si apere orgoliul.

S-a afirmat ca stiinta este singura metoda valabila de cunoastere, atat pentru ca se autocorecteaza cat si pentru ca odata cu evolutia tehnologiei evolueaza si cunoasterea. Oricat ar progresa tehnologia, stiinta ramane limitata de factorul uman - "veriga slaba" a cercetarii stiintifice. Ori obiectivitatea omului mi se pare ca scade; tocmai din cauza indepartari de Legea universului revelata prin Biblie, ne-am pierdut reperele, si am ajuns dezorientati, si condusi tot mai mult de instincte, de orgoliu si de placeri. Avem mai multe razboaie, crime, perversiuni si alte lucruri "contra naturii".
Pe de alta parte afirmatia "stiinta este singura metoda valabila de
cunoastere" seamana cu afirmatia "am dreptate pentru ca vad ca am dreptate, si nu vad altfel" :-)

Religia este o ideologie despre lume si viata care porneste de la premiza ca exista o Fiinta supranaturala (care nu face parte din "natural", din lumea noastra), care a creat universul, il controleaza si il sustine. Aceastei Fiinta, Dumnezeu, ii datoram ascultare si respect. Premiza religiei crestine este adevarul revelat de catre Dumnezeu si transmis prin Biblie. Cand spun "religie" nu sunt dogmatic, nici nu ma refer la toate religiile.

Biblia nu este o carte de stiinta, ea este o carte care ne spune cum am aparut, de ce existam, care este (care ar trebui sa fie) scopul existentei noastre, cum trebuie sa traim, incotro ne indreptam, cum este Dumnezeu, care sunt legile care guverneaza Universul etc. In functie de raspunsul la aceste intrebari ar trebui sa evaluam/filtram toate celelalte domenii ale existentei.

Sunt suficiente argumente pentru care sa credem in Biblie si in Dumnezeu, argumente stiintifice, arheologice, filozofice, profetice (s-au implinit cu precizie uimitoare sute de evenimente prezise cu mii de ani in urma, mai "stiintific" de asa...). Religia nu presupune o credinta chiar atat de "oarba" cum insinueaza unii, oricine este suficient de obiectiv poate ajunge pe cale RATIONALA la concluzia ca Biblia ofera cele mai credibile raspunsuri existentiale. Tot pe cale rationala ajungi la concluzia ca unele lucruri pur si simplu ne depasesc, nu avem capacitatea de a le descoperi si intelege, trebuie sa le acceptam sa le primim pe calea revelatiei, care este O ALTA
CALE DE CUNOASTERE. Asta este CREDINTA. Nu putem ajunge la ADEVARUL ABSOLUT decat prin credinta.

Adevarul absolut presupune obiectivitate absoluta. Dumnezeu este absolut obiectiv, El nu este relativ ca omul, care este influentat de orgoliu, de patimi si vicii, de dorinte egoiste,de placeri, de alti oameni, de starea de sanatate, etc. Tocmai asta vrea Dumnezeu de la noi, sa devenim cat mai obiectivi, ca sa putem cunoaste Adevarul. Asta inseamna" lepadarea de sine" despre care vorbeste Biblia, renuntarea la tot ceea ne "jeneaza" in cautarea si intelegerea Adevarului. Mie mi se pare destul de logic si de stiintific ce ne cere Dumnezeu, nu? Fara aceasta obiectivizare nu vom putea ajunge la
adevar, nici in stiinta, nici in religie. Trebuie Poate nu e doar o
coincidenta faptul ca majoritatea fondatorilor stiintei moderne au fost crestini. Dumnezeu incurajeaza cunoasterea binelui (stiinta adevarata), dar in acelasi timp ne avertizeaza asupra consecintelor cunoasterii raului.

La fel de stiintific este si ca acest Adevar il cunoastem progresiv, pe
masura ce il experimentam. Experimentul sta si la baza religiei, ca si a stiintei.

Spre deosebire de ce s-a afirmat in aceasta discutie, stiinta adevarata nu exclude posibilitatea existentei unui Dumnezeu.

Inchei citandu-l pe Albert Einstein:

Albert Einstein:

"Nu pot concepe un om de stiinta veritabil fara o credinta profunda. Aceasta situatie poate fi exprimata printr-o ilustratie: stiinta fara religie este schiloada, religia fara stiinta este oarba."

"Religia este impulsul cel mai nobil pentru cercetarea stiintifica. Cel ce nu l-a cunoscut mi se pare mort sau cel putin orb. Recunoasterea existentei a ceea ce este de nepatruns pentru noi; recunoasterea manifestarii Ratiunii mai inalte, fata de care mintea noastra e cu totul primitiva, acesta este adevaratul sentiment religios... Religia consta intr-o admiratie umila a Spiritului infinit superior, ce se reveleaza pe Sine in putinul pe care-l putem cunoaste din realitate, folosindu-ne de ratiunea noastra slaba si trecatoare... Convingerea aceasta sta la baza oricarei lucrari stiintifice superioare.
Cunoasterea obiectiva ne ofera instrumente puternice pentru realizarea unor scopuri. Dar scopul ultim al existentei, si dorinta de a-l atinge, trebuie sa vina din alta sursa."

poi sa fi linistit. lumea in - de donquijote la: 14/08/2006 13:43:25
(la: Determinismul matematic vs. haos)
poi sa fi linistit. lumea in care traim e probabilistica, exista liber arbitru. fiecare e stapan pe propriul destin.
daca ar fi fost creata si controlata de o entitate exterioara ar fi trebuit sa fie ordonata si perfecta. stim cu totii ca nu e asa, doar daca suntem foarte optimisti:).
activitati umane din cele mai variate, de aprovizionarea cu lapte a pravaliei din colt si pana la bancaile nationale sau burse de valori, se bazeaza pe modelele statistice si nu pe cele deterministe.
calculatoarele, automobilele si avioanele sunt construite in baza unor ipoteze (control de calitate, rezistenta, fiabilitate) bazate pe probabilitate. daca ar fi fara defecte, automobilele ar costa ca rolls royce si numai multi milionari si-ar permite masina sau sa calatoreasca.
si teoriile probabilistice fac parte din matematica :)
Imaginea vieti - de elengeor la: 06/07/2007 11:57:56
(la: Propria imagine - Trendy)
Parerea mea.

Pe parcursul vietii noastre parerea noastra despre lumea in care traim se schimba in functie de experienta de viata pe care o dobandim si in functie de anumiti factori cu care interactionam, anumite intamplari din viata noastra.Pana la urma…ce este lumea in care traim? Este o lume pe care o vedem…o auzim…o mirosim…o gustam…o putem atinge…o lume pe care o memoram…o simtim…o lume pe care o vom raporta intotdeauna in spatiu la trecut…prezent…viitor…si la persoana noastra…a experientei noastre de viata acumulta in timp. Este o lume a imaginilor…a sunetelor…si a bunului nostru simt al lucrurilor… Dar…cu totii suntem diferiti si cursul vietii noastre e diferit… Punctul nostru de vedere asupra lumii pe care o simtim e diferit…Incercati sa va ganditi cum ar fi lumea asta daca ai fi in acelasi timp: mut, surd, ai fi lipsit de simtul tactil si olfactiv si ai fi orb. Am fi pierduti fara aceste simturi… Asta este la urma urmei lumea care ne inconjoara… Daca avem nefericirea sa ajungem intr-o operatie aceste simturi ne sunt suprimate temporar… suntem anesteziati… trecem peste acele momente si prin acea experienta fara a sti ce se petrece cu noi…dar totusi interactionam in continuare cu lumea care ne inconjoara… alti oameni… fara a fi constienti totusi starnim reactii vis-a-vis de cei din jur.
La urma urmei…ceea ce simtim creaza lumea din jurul nostru si lumea ce ne inconjoara interactioneaza cu noi in functie de ceea ce simtim, vedem si auzim.
Inca de mici copii, de cand incepem sa constientizam existenta noastra suntem educati intr-un fel sau altul sa ne cream o imagine in aceasta lume. O imagine pe care de multe ori o comunicam celor din jur folosindu-ne de voce, …semne (sau body-language), …infatisare (sau look), …atitudine ,…sau de orice alte accesorii de care dispunem pentru a imprima in memoria semenilor nostri intregul imaginii noastre si a flerului nostru de a fi.
De aceea IMAGINEA in societatea pe care omul a creat-o in mii de ani conteaza pentru felul in care lumea din jurul tau te percepe. Prin tot ceea ce faci lasi in urma ta ceva, creezi pe moment anumite situatii care la randul lor creaza alte situatii in viitor…
Din vechi timpuri , cu mii de ani in urma , si continuand si in prezent oamenii se foloseau de imaginea lor pentru a manipula individul, de ce nu chiar o lume intrega…existau oratori care in amfiteatrele Romei antice isi expuneau parerile si se ridicau prin conceptie deasupra altor oameni. Alti conducatori din Egipt de exemplu se foloseau de piramide si alte edificii monumentale pentru a-si imortaliza imaginea de nemuritor din timpul vietii…Alti conducatori sau dictatori, oameni care au vrut sa iasa in evidenta prin idealurile lor ( ex.Hitler) au scris pur si simplu istorie…folosidu-se de imaginea buna sau rea pe care aceshtia au avut-o, si de felul in care acestia s-au promovat pe ei insisi.
Imaginea noastra la urma urmei conteaza…primul lucru pe care oricare din semenii nostrii il va analiza la persoana noastra va fi imaginea… felul in care comunici… ideiile pe care le ai… conceptiile tale… cunostintele tale… mai pe scurt caracterul tau si toate astea raportate la felul in care te imbraci, la constitutia fizica, la felul in care iti aranjezi parul, ce parfum folosesti si ce realizari ai pana la un anumit punct al vietii. Putem vorbi chiar si de o compatibilitate a imaginilor… Te potrivesti cu o anumita persoana… sau cu politica unei firme… cu imaginea unei firme… te potrivesti prin vestimentatie cu cineva… hmmm… pantalonii se asorteaza cu camasa… sunt infinite combinatii……
Din acest punct de vedere as dori totusi sa mai adaug ceva… imaginea noastra poate fi afectata intr-un fel sau altul chiar de apropiatii nostri. Am sa va dau cateva exemple : iubitul sau iubita ta te inseala… automat imaginea ta ca individ e compromisa…prietenul tau se drogheaza… lumea te va percepe la fel… prietenii tai sunt niste infractori… politia va fi si pe urmele tale… in fine sunt multi factori care iti pot afecta imaginea si viata in acelasi timp… dar totodata te poti folosi de imaginea cuiva sa iti creezi tu insuti o imagine mai buna… esti prietena unei vedete… o imagine de succes si o lume intreaga te va percepe ca pe o vedeta… esti prietenul celei care tocmai a castigat miss univers… toti barbatii te vor invidia si nu va fi femeie care sa nu te doreasca… E foarte important sa stim sa ne pastram imaginea si sa o imbunatatim… asta pentru a fi mai buni in tot ceea ce facem si pentru a avea mai mult succes in viitor… E adevarat… pentru multa lume imaginea nu conteaza…dar din ce punct de vedere? In fine
well - de adina.petre la: 09/02/2010 06:36:54
(la: piratii somalezi)
Umbla vorba printre cei care lucreaza in domenii de genul shipping, crewing sau conexe acestora ca lucrurile ar sta cam in felul urmator:

Niste oameni foarte super bogati, care au legaturi si cu ITF-ul, ar controla de fapt atacurile somalezilor. In sensul de...ei sunt sefii piratilor.

Niste oameni care au vrut sa faca si ei bani din domeniul shipping, crewing + domenii conexe, s-au lansat pe piata pe niste cai mai mult sau mai putin legale, cu niste bani mai mult sau mai putin curati.

Ei, avand cele doua situatii, era doar chestiune de timp pana se ajungea ca cele doua sa fie cumva relationate. Drept urmare primii, au profitat de situatia politico-economica a somalezilor, profita si de asezarea geografica favorabila lor, si de faptul ca detinatorii de nave, stiindu-se cu musca pe caciula, nu vor face gat prea mare - si daca e sa faca, la cine sa se planga? - si nah...voila de vezi cum le iese lor profit din trebusoara asta.

Acuma, de ce este toata treaba asta tolerata? Pai o trecem pe lista intrebarilor, alaturi de alte mistere ale lumii in care traim, printre care si bombele nucleare, rezervele de petrol si mai stiu eu ce-uri.
modi - de Knulp_2 la: 26/01/2011 14:06:27
(la: Criza universităţii)
asta cu studiile medii si cu productia nu mai e valabila in europa occidentala unde e un alt tip de economie. munca la fabrica s-a mutat in vietnam. tarile dezvoltate au ce face cu jumatate de populatie cu studii superioare.

si toata lumea ignora faptul ca universitatea nu inseamna calificarea pentru o meserie.

ce ne facem cu studiile clasice, cu studiul muzicii, al literaturii, istoriei etc ?

crezi ca nu isi au sensul in lumea in care traim?
#593835 (raspuns la: #593828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
spiderule - de modigliani la: 05/05/2011 08:44:45 Modificat la: 05/05/2011 08:56:01
(la: Bin Laden si alte povestiri cinematografice )
scuza-ma dar bati campii
subiectul discutiei era eficienta sau ineficienta pedepsei cu moartea, eventual, prin extensie, metode de prevenire a fenomenului infractional
cind ti-am spus ca pedeapsa cu moartea nu reduce numarul de infractiuni te-ai hazardat in afirmatii nesustenabile
drept argument mi-ai invocat o parere, parerea ta iar acum imi aduci in atentie cazuri
din pacate asta-i un nivel scazut al polemicii - ma refer la nivelul "omu' se pricepe la tot"

lucrurile sint simple si clare [cam dupa 60 de ani de experienta si practica in domeniul criminologiei, sociologiei, psihologiei, penologiei]
referitor la subiectul nostru concluzia o gasesti, de ex. in psihologia sociala, coordonata de ioan radu, p. 288 -->> "contrar reprezentarilor populare, statisticile arata ca practicarea pedepsei cu moartea nu reduce numarul actelor antisociale grave, in particular a omorurilor"

dupa cum poti remarca, exista o practica si o perceptie populara in directia asta, nu esti singurul in eroare [subiectul este delicat, recunosc]

dar hai sa dezvoltam, poate renunti la abordarea asta agresiva - poti sa-i spinzuri pe toti cei despre care mi-ai relatat, lucrurile nu se vor schimba din aceasta cauza

cf. Bower si Hilgard, exista citeva conditii esentiale care fac ca pedepsele institutionale sa devina eficiente
iata citeva:
- pedeapsa sa fie promta
- sa fie foarte probabila
- potentialul agresor sa aiba constiinta foarte ridicata a probabilitatii ca pedeapsa se va produce

[actualele sisteme juridice penale indeplinesc intr-o foarte mica masura aceste conditii]

din proprie experienta iti spun ca in proportie de 99% orice infractor spera ca nu va fi prins, ca el va fi cel care va eluda rigorile legii

concluziile in acest punct le tragi tu singur

in criminologie exista citeva teorii (scoli)
iti enumar doar citeva dintre ele si iti spun concluziile, putem sa dezvoltam cind doresti

- scoala sociologica (durkheim), care care considera criminalitatea un fenomen social normal
- scoala mediului social (lacassagne; manouvrier) care promoveaza teoria conform careia mediul social are un rol determinant in geneza criminalitatii
- scoala interpsihologica (tarde), conform careia socialul este guvernat de relatiile psihologice dintre indivizi, bazate pe imitatie
- teoria sociologica multifactoriala (ferri) care clasifica factorii criminogeni
- scoala de chicago (mckay, shaw, thrasher)care incadreaza corelatiile dintre delicventa si perturbarile sociale, etc

concluziile sint aproape unamime:
daca vrei sa controlezi fenomenul infractional trebuie sa controlezi mediul social, acesta fiind responsabil de infractionalitate
[asa la repezeala iti spun si factorii care determina criminalitatea - factori economici (industrializarea, somajul, nivelul de trai, crizele economice) factori demografici (rata natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea) factori socio culturari(familia, nivelul de instruire, religia, starea civila, impactul activitatilor din timpul liber si a mass media, discriminarea, specificul national, toxicomania, profesia) si factorii politici (razboiul si revolutia)

cunoscind cauzele poti sa te pronunti asupra solutiilor
altfel ramai la un nivel superficial de evaluare a fenomenului
nivel care se manifesta in primul rind printr-o idiosincrasie acuta la exact "solutia viabila"



#611591 (raspuns la: #611590) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
emigratie - de Catalina Bader la: 03/11/2003 03:14:25
(la: EvZ: Imigrantul anti-imigratie)
Si ce daca el vrea ca noi sa nu emigram?
Daca NOI VREM SA EMIGRAM, PUTEM sa emigram. Nu exista LEGI contra dorintelor noastre.
Daca dorim ceva cu adevarat nu ne va opri un politician (nu conteaza daca e sau nu evreu)
Oare evreii - oameni minunati, pentru care eu am TOATA ADMIRATIA, nu sunt PESTE tot?
Credeti ca pentru ei n-au fost valabile aceleasi LEGI pamantesti?
Dar ei au reusit!!
DE CE?
Pentru ca STIU CINE SUNT. Isi constientizeaza forta. Ca entitati separate si CA POPOR.
BRAVO LOR!!!

CAND ROMANII VOR INTELEGE CARE ESTE FORTA LOR, credeti-ma ca lumea in care traim nu va avea GRANITE.

Ce parere aveti?

Cata
eu cred - de karina la: 27/11/2003 18:36:42
(la: Ce au in comun scriitorii de proza)
ca atat viziunea,cat si mesajul fac parte alaturi de scanteia de geniu, din Talent.M-am gandit la ceea ce ar putea sa aiba comun scriitorii.Inca nu stiu...poate puterea de a face viata,de a crea oameni,universuri.Muzicianul incepe prin a percepe lumea in sunete,pictorul,in culori,umbre,nuante,poetul o percepe in versuri si rime,scriitorul insa o creeaza,o reaseaza pe alte dimensiuni imaginate de el.Aduce culoarea,nuanta,umbra,muzica,sufletul fiecareia pentru a face un altul,care le cuprinde pe toate pentru a da o alta optiune la lumea in care traim deja.
Nu vreau sa acreditez ideea unei ierarhii intre slujitorii artei pentru ca toti inseamna arta.Asa ceva nu exista,dupa parerea mea, pentru ca desi arta nu e fundamentul lumii,o conditioneaza in toata existenta ei.Putem trai si fara arta,dar nu suntem intregi,nici fericiti,nici umani.
in primul rand - de Catalina Bader la: 20/01/2004 03:11:43
(la: Doi francezi pe urmele lui Dracula)
telefoanele acelea albastre nu mai exista in Brasov de cel putin cinci ani

si te mai miri ca lumea crede ca traim in lumea a treia...
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7327 - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:35:33
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania*

Elie WIESEL


Nu ezit sa afirm: Radu Ioanid merita intreaga recunoastere a tuturor celor interesati de acea istorie care a devenit cunoscuta, desi in mica masura, sub denumirea de Holocaust. Opera sa trateaza un subiect foarte putin discutat din pacate: destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania. Un subiect asupra caruia s-au oprit, in operele lor, putini istorici, intre care binecunoscutii Raul Hilberg sau Dora Litani. Radu Ioanid se raporteaza adeseori la lucrarile lor, dar exploreaza mai adinc Raul care a domnit in Transnistria, teritoriu situat intre Bug si Nistru, cele doua mari riuri din Ucraina. Lucrarea lui Radu Ioanid, bazata pe materiale preluate din arhive, nevalorificate pina acum, constituie astfel o noua contributie importanta in acest domeniu.

Roman de origine, autorul abordeaza subiectul cu o sensibilitate specifica. Isi cunoaste dusmanul. Il urmareste pas cu pas in vinatoarea lui de evrei dintr-un oras in altul, de la un decret la altul, de la pogromurile spontane la persecutiile organizate, de la ura traditionala pina la lichidarea fizica; victimele sint infatisate intii in casele lor, apoi in ghetouri si, in cele din urma, in moarte. S-ar putea spune ca autorul doreste, de fapt, sa-si puna dusmanul in fata propriilor lui crime care, intr-un fel au fost “mai crude” si mult mai salbatice in brutalitatea lor nesistematica, decit cele ale germanilor.
Desi camerele de gazare au lipsit din Transnistria, toate celelalte orori au existat: nu a fost scutita nici o comunitate; toate au fost decimate. Doua sute cincizeci de mii de evrei au pierit in mii si mii de feluri. Au existat teroarea, amenintarile, marsurile nocturne catre moarte, trenurile sigilate, foametea, persecutiile, umilirea, executiile publice, incendierile: din cind in cind, cu inima frinta si epuizat, cititorul se opreste in mijlocul unei pagini, incapabil sa mai receptioneze inca o imagine, inca un tipat.

Ordinele au venit de sus, de la Maresalul Ion Antonescu insusi. Toate sau aproape toate au fost executate cu mai mult sau mai putin entuziasm. Romani, germani, ucraineni s-au intrecut unii pe altii in cruzime. Peste tot a fost la fel. In orase sau la sate, vara sau iarna, a fi evreu insemna a fi supus durerii si torturii. Cum ar putea cineva sa citeasca raportul oficial al generalului roman Constantin Trestioreanu fara sa se infioare de oroare si dezgust? “Am spinzurat (sau spinzurasem) aproape 5 000 de oameni, majoritatea evrei, in pietele publice din Odesa”? Ati citit bine: 5 000 de spinzuratori, 5 000 de fiinte umane leganindu-se in vint, in fata ochilor unei populatii intregi. Sau marturiile miilor de evrei inchisi in incaperi incendiate de catre soldatii romani? “Unii evrei veneau la ferestre si ii implorau pe incendiatori sa-i impuste, pentru a scapa de flacari, aratind catre timplele si inimile lor.” Conform unui supravietuitor sau unui soldat, aproape 35 000 de evrei au fost arsi de vii sau spinzurati doar in Odessa. O alta sursa citeaza o cifra mai “caritabila”; doar 25 000 in Odessa si Dalnic.
Cum sa explici atita cruzime, manifestata la atit de multe nivele de societatea romaneasca? De ce au fost atit de putine interventii in favoarea victimelor (au existat, dar au fost rare si timide)? De la simplul soldat la cel mai puternic ofiter, de la angajatul anonim la birocratul investit cu autoritatea suprema si implacabila a Statului, evreii – si, mai tirziu, tiganii – nu puteau astepta nici o urma de mila sau umanitate.

Pentru a putea intelege procesul care a condus la violenta paroxistica impotriva evreilor romani in timpul razboiului, Ioanid ofera detalii documentate ale antisemitismului cotidian care l-a precedat. Influente religioase ancestrale, acuzatii absurde de deicid, nevoia unui tap ispasitor, factori economici, totul se afla in cartea lui Radu Ioanid. Dar autorul nu se multumeste sa evoce trecutul; el subliniaza deopotriva intreaga ambiguitate, urita si generatoare de confuzii, a prezentului. Cum sa poti intelege popularitatea lui Antonescu dupa caderea dictatorului comunist Nicolae Ceausescu? Strazi care-i poarta numele, statui, oficialitati care pastreaza un moment de reculegere in memoria lui: a uitat asadar natiunea atit de repede faptele lui singeroase, atrocitatile ordonate de el, crimele impotriva umanitatii si condamnarea lui la moarte?
Iti trebuie o extraordinara forta interioara pentru a citi aceasta carte de la un capat la celalalt. Autorul a avut inca si mai multa forta pentru a o scrie. Da, intr-adevar, Radu Ioanid merita intreaga noastra recunostinta.
Traducere de
Diana Soare
_______
*Cuvint inainte la The Holocaust in Romania. The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944 de Radu Ioanid (Ivan R. Dee, Chicago, 2000), editie americana a volumului Evreii sub regimul Antonescu (Editura Hasefer, Bucuresti, 1997).
Titlul apartine redactiei
Hypatia, intrebarea este cine - de gabriel.serbescu la: 23/02/2004 13:05:09
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Hypatia, intrebarea este cine in Europa cunoaste istoria celorlalte tari europene! Ca sa se defineasca identitar spaniolii au renegat existenta englezilor si a francezilor. Englezii maimutareau felul de a fi francez. Francezii, intr-un elitism justificat mai degraba de niste contexte sociale decat de niste talente deosebite, radeau de germani. Italienii dispretuiau pe toti deopotriva.
Vorbim desigur de mase iar nu de oameni educati. La momentul de fata Spania exista ca obiectiv turistic si e una dintre codasele Uniunii europene. E cunoscuta prin liga de fotbal si toride. La randul lor spaniolii inca regreta si difuzeaza celebra expresie: in imperiul spaniol niciodata nu apunea soarele, evocand desigur perioada colonialista.
Despre englezi se spune ca nu au avut razboaie pentru ca trebuiau sa-si bea ceaiul la ora cinci, despre nemti ca traiesc dispretuitor doar ca sa munceasca si scenariul merge la infinit.
E vorba de imaginarul social, si de look, acest concept blestemat foarte comun, aproape cel mai important, pe care il vehiculeaza Europa.
Istoria Romaniei nu intereseaza pe nimeni, cum pe nimeni nu intereseaza istoria Poloniei, spre exemplu. Ce se vrea atunci de la o tara? Productivitate desigur. Aporturile culturale sunt secundare.
Intereseaza consumul si puterea de achizitionare. Intereseaza piata, si la nivel mondial indicele euro comparativ cu petrodolarul.
Polonia a intrat in Uniunea europeanu nu pentru ca se cunoaste istoria ei, ci pentru ca e o piata de desfacere stabila, iar forta de munca se preteaza la niste standarde europene. Romania s-ar `putea numara linistit printre mambrii europeni, daca asta intereseaza in cazul in care ar dovedii o aceiasi stabilitate CONSTANTA.
Cui ii mai pasa de Holocaust? Celor interesati de humanitate, moralistilor si teoreticienilor. Deocamdata produsele Siemens sunt prezente in mai toate bancile din Europa, iar Ion-ul lor isi cumpara o masina la 3-4 ani.
Nu vreau sa minimalizez importanta Holocaustului ci vorbesc exact din punctul de vedere al societatii actuale la baza ei.
Istoria este o relativa, si are propietatea de a se defini dupa ce evenimentele au avut loc. Istoria nu poate fi dreapta sau nedreapta pentru ca o facem noi. Deocamdata istoria se scrie in termeni economici si cam atat. Problema romaneasca nu sunt romanii neaparat, cat liderii politici, ce educati la o scoala de opresiune practica in mod evident aceleasi metode, indulcite eventual de cate o figura politica cu aspect european. Si mai e Miorita si fatalismul in genere. Nu poti da vina pe istorie si nici sai atribui realitatii imediate dimensiuni cosmice. Adica in timp ce te fura nu mi se pare eficient sa vorbesti cu o oaie. Cat o fii ia de nazdravana.
Asa e cum spui si tu, trebuie schimbata mentalitatea. Multi au inceput sa o faca. Problema e ca nu-i vezi sau ca-i ocolesti. Sunt ce-i care au atitudine aroganta, care-si etaleaza masinile, casele, bogatiile, muncite prin te mai miri ce colt al lumii; or prin prisma societatii economice europene asta e foarte bine. Romanii dovedesc ca pot munci. Restul de comportamente sunt reciclabile. Nici nu realizezi minunile care le poate face un program social si o buna campanie de presa:)


#10378 (raspuns la: #10345) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum ii convingi pe prieteni sa caute un duhovnic? - de (anonim) la: 09/03/2004 13:49:35
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
La ultima Liturghie la care am participat, dupa saptamana a doua de post, preotul bisericii in care ma aflam a sugerat in predica de la sfarsitul slujbei sa ne convingem prietenii si cunoscutii sa vina la spovedanie in acest post al Pastelui. Asadar, in urmatoarea zi am incercat sa vorbesc despre acest act unor prietene. Una a ignorat complet mesajul meu, alta mi-a raspuns ca nu poate tine post culinar si de aceea nu se poate spovedi, iar ultima mi-a spus ca acolo in Africa, unde ea se afla, nu are nici o biserica ortodoxa prin preajma si, mai mult, prietenul ei este de cu totul alta religie. ...Cum sa le fac, totusi, pe prietenele mele, sa inteleaga, ca e important sa aiba un duhovnic?
De ce, de obicei, numai o nenorocire sau numai o cadere te aduce in Biserica?
Altfel, in lumea in care traim, cand esti integrat unui stil de viata prea putin duhovnicesc, cum mai poti descoperi valorile crestinismului in general si ale spovedaniei, in particular?




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...