comentarii

lumina-cuvinte inrudite


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Fii fericita ca poate scapi de mine! - de Little Eagle la: 26/06/2004 01:51:35
(la: PUTEREA RUGACIUNII)
Vom trai si vom vedea.

M-ai atacat,am raspuns.
Ramane sa votati cu totii daca voi ramane sau pleca dintre voi.Mi se pare normal asa.E alegerea voastra.
Cum credeti voi mai bine.
Va las sa va stoarceti creierii si sa luati o hotarare,pt. mine primesc orice decizie veti alege.
Sunt cam obosit acum....nu am dormit de 36 ore,as vrea sa va vad muncind ca mine,si apoi sa mai discutram de ce fac 10.000$ pe luna muncind doar 60-70 ore pe luna.
Daca as fi la 30 ani as putea face 20.000$pe luna in 2 sapt. de munca.
Ce rost are sa ma consum aiurea pt. niste reclame TV ce le creez sa stie boul de regizor ...cum sa-si faca reclamele copiind desenele mele?
Asa ca LMC(Fara filtru)iti spun ADIO definitiv,considera-te acum fericita ca nu mai sunt calare pe spinarea ta,as dori in alt sens.....dar cred ca nu va fi posibil....ca esti rautacioasa ma atrage sexual spre tine,inca am convingerea ca nu ai avut indeajuns de mult sex si de aceea esti mereu nervoasa si pusa pe razboi cu ....mine?Ce ti-am facut eu?doar ca as vrea sa te f.... bine de tot?
Dar nu-ti face ganduri,voi fi exmatriculat din cafenea si vei bea un pahar de Beaujolais in cinstea mea.

De aceea potrivit si spuselor tale,vreau sa stiu cine voteaza pro si contra pt. mine.Accept orice rezultat.



Ps:NU mai are sens sa aduc in lumina cuvintele intelepte ale strabunilor mei,caci oricum va doare pe toti in cur!Hai sa lasam istoria sa vorbeasca in viitor....sa NU veniti la mine insa cu ...pile ca...ma...cunoasteti....NU ajuta la nimic.In 20-25 ani de acum incolo veti vedea cele mai mari si dure transformari
in toata Creatia,LMC nu vei fi atunci,vei muri tanara draga mea!Imi pare rau,Karma ta are mare nevoie de cleansing!De aceea o viata scurta in lumea de azi,dar nu-ti face griji,te vei renaste in India,pt. ca sufletul tau NU e pregatit pt. God realization.
Daniel,ai grija de ficat si rinichi!!!Poate azi nu te supara,dar ai o sansa pt. ca esti un om ordonat in multe si te rog sa devii vegetarian total daca vrei sa traiesti mult.Si NU te mai ascunde in umbra ta.
Daca odata voi veni la Paris te voi gasi,nu e nevoie sa-mi dai adrese!Ma ghidez dupa soare si nori,unele tricks,ce ...nu oricine le sti7u si nici ca le voi dezvalui cuiva.
Am divagat,e adevarat,dar dupa 36 ore de munca si fara sa dorm o secunda,poate Am o scuza...?

Adios muchachos,astept verdictul.
Ozzy
























#16785 (raspuns la: #16758) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sanchita... - de Lady Allia la: 01/08/2011 10:21:39
(la: tăiș)
ciudat cum tu poţi face două poezii într-una care şi luate separat şi luate împreună sunt atât, atât de închegate. spui atât de multe în cuvinte atât de puţine şi poţi descrie infinitul într-o singură imagine vers. eşti cu adevărat printre preferaţii mei. când mi-e dor să mă regăsesc de multe ori trec şi eu pe vârfuri către tine...indiferent pe ce site te-ai afla :). mi-era dor de tine Sanchita. în câteva poezii nu te-am regăsit. erai tu, dar descrisă altfel. probabil a căzut lumina cuvintelor din alt unghi :). te îmbrăţişez cu drag om gingaş şi frumos!
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reflectie, - de kradu la: 04/12/2004 05:52:37
(la: Fahrenheit 9/11)
Am o doza de ignoranta specifica, dar nici o grija lucrez la ea!
Nu te intrista de ignoranta mea, sunt orbit de stralucirea minciuni, dar luminat cu intelpciune!
Nu mai dicuta cu mine! Ignora prezenta mea si perpetuarea penetranta a ideilor care se raspindeste in jurul comentariilor mele (si cind te gindesti ca incerc sa fiu de o banalitate crasa)! Am o lipsa de modestie egala cu =0 si nu numai !
Avind in vedere situatia atit de tragica a reletiei nostre pe acest topic m-a rasvratesc si nu voi reflecta la nimic ce cotine cuvintul: erete, vultur, fazan ori alta bazaconie zburatoare inrudita cu susnumitele pasaricii!
S-auzim numai de bine!
"K".
#30655 (raspuns la: #30402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mimica e dialogul fara cuvint - de mya la: 21/12/2005 23:05:08
(la: joc)
Mimica e dialogul fara cuvinte.

Ce e lumina?
#96487 (raspuns la: #96294) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reiau cuvintele lui O.Paler c - de karinia la: 11/03/2006 12:09:32
(la: O cola, va rog. Dar sa fie rece.)
Reiau cuvintele lui O.Paler citate de Luigi...iti trebuie o viata ca sa demonstrezi ceva si sunt suficiente 5 minute sa o pierzi...Bantui de cateva ore prin "cafenea" ca sa nu mai stau in fata televizorului unde toate posturile bubuie pe marginea a ceea ce s-a intamplat cu Laura Stoica...Atunci cand cand stralucea mai tare, prin prisma implinirii ei ca om, ca femeie, ca suflet si ca tot, ...a pornit sa-si duca mai departe stralucirea - poate ajungand la steaua pe care si-a dorit- o, mana in mana cu cel care i-a adus fericirea si i-a completat bucuria vietii, Cristian Margescu. Si totusi, desi noi nu suntem in masura sa judecam, nu e drept..Dumnezeu sa le lumineze calea acolo unde au plecat...toti trei !
#110714 (raspuns la: #91897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
geniala combinatie de cuvinte - de ana si maria la: 19/03/2006 11:16:37
(la: Joc, cu ascutitori)
geniala combinatie de cuvinte,minunat!...extraordinar!...pur si simplu....fara cuvinte!...tot asa!...:)

"Lumina fie-ti calea si sufletul Iubire,
De-acum inainte traieste-n Fericire!"...:)
cuvinte.. - de Cri Cri la: 25/04/2006 07:43:23
(la: cuvinte...)
Despre cuvinte, descrieri ating,
Desene descinse din brâuri de stea.
În Scorpie, geamăt închipui şi sting,
Rotesc dezbinată, cu umerii, lumea.

De cate ori am zburat ascultand cuvinte-aer, de cate ori am tresaltat cu raul, ascultand cuvinte-sipot, de cate ori m-au zgariat cuvinte-spini si m-au apasat cuvinte-stanci? De cate ori am murit oare si de cate ori am renascut? Daca ne-am ghici gandurile? Daca ne-am rupe de vraja inselatoare a cuvintelor? Poate am sti mai mult, poate am fi mai aproape de toate adevarurile... dar n-am fi mai saraci oare?
Visam sa intalnim acea persoana careia sa-i intuim gandurile dintr-o privire, langa care tacerile sa ne sopteasca tulburator, care sa ne stie si pe care s-o cunoastem parca de la inceputurile lumii...
Pot spune ca am intalnit astfel de persoane, pot spune ca lipsa cuvintelor ne-a indepartat. Cand nu mai credem in ce simtim, cand tristetea sau indoiala bruiaza comunicarea muta, aceasta nu mai ajunge... si un cuvant ne poate redeschide orizontul.
Cuvintele sunt puternice, dar ce sunt ele fara zambet si fara inflexiunile vocii, fara lumina sufletului radiind din ochii celui care le rosteste?
Sunt biletele, sunt mesaje pe net, texte pe cafenea sau pagini in jurnal. Dar si acestea inseamna ceva fiindca imaginam un suflet in spatele lor, si voce, si zambet. :)
risipa de cuvinte... hop si io - de Omerta la: 19/01/2007 20:10:28
(la: Irinel si MoniCA COlumbeanu)
celebrul cuplu?! aiurea... ma intreb cum de e atat de mediatizata faza. apoi imi raspund, mai mult retoric: mass media romaneasca e atat de lamentabila incat ajunge sa ridice la rang de idol un hot si o prostituata (cei doi se cunoscusera intr-un striptease bar)
cat despre iubirea lor dubiile mele, si cred ca a majoritatii romanilor, sunt colosale; the oldest story in the book: tipa de la "sat" (in acceptiunea contextuala a cuvantului) ce se "indragosteste" de nu mai stie vorbi (aici e discutabil - a stiut vreodata?) de tipu' care vine calare pe lumina stelei si o impesioneaza (cu portofelul si aragazul parcat afara). faza e de telenovela, o telenovela ieftina de mahala.
(V)irinel, dragul de el ramane fara puteri azi-maine si Monica CIOCarleanu il va iubi pe mai departe pentru ca iubirea pe care o arata este "sincera" (prea multa "iubire" in propozitia asta), insa cum? ramane de vazut (bromura in aspic , cianide flamate, c4 pane, etc)

risipa de cuvinte pentru ceva care nu ajunge nici macar la rangul de chici...

Omerta
___________________________________________
o clipa de umanitate... un veac gresit de sentiment
Sa fie Luminoasa....ceru AL De Sus..... - de cosmacpan la: 21/11/2007 21:31:10
(la: MISS CAFENEAUA - 2007 - DISCUTII)
Si Luminoasa se facu.....pana o sa vedem cine, care, ce, cum.....????
Uite asa:

01. Da mama cu pumnu'n mine ca oricum nu ma fac bine.....si ca tot veni vorba....toata treaba se reduce la curiozitatea secsului.....bine facut....cu « perspectiva »

02. Daca n'are n-are...ca nici lingurite la serviciu de argint nu mai are de cand cu vecinii aia...

03. Fa-ma mama editor, ca sa editez cu spor.....

04. Asadar… e din episoadele viitoare de la Inima de Tzigan....of...ma vad viteaza.

05. "Misoginilor! Huooooooo!" alo politzia? nu nu suntem pe stadion....e ceva minor....cat? a...nu....nu mai facem nici o plangere....

06. antreu? desert?

07. asa e si cu trufele....sunt greu de gasit."

08. io am incercat de menumarate ori....da fara....

09. Chiar...« De ce Tu? »

10. Rocamboale, Rocamboale....nu te da la Domnisoare...

11. of, bine ca am, furat retzeta....restul? 69? fugi bre...

12. Tinetzi minte trei cuvinte: Bani – Ken ve Lo – calitate ....pe saturate...

13. deci cine nu a invatzat figurile din Kama sutra? el sau Ea?

14. daca tu nu ma iei, eu te iau.... europarlamentar sa fii

15. frichi, frichi..... ca de altceva nu mai ramane...

16. sa nu spui mai norocosuler, sa nu spui....tzine tot pentru tine....

17. da dom'le ca caii, vai de mama lor....

#1*. Gre-sit! Obsedatzilor....ia adyunarea si cautati pe sub pat...trebuie sa fie undeva ca doar n-a intret in pamant....
2*. Care orgasm?!?! Chiar asa....ce-i ala?
3*. (…………………….)Da, aici ne-ai citit....
4*. "caprioara" cum sunt eu 'nu mai tac nici daca vreu....ca te tzuc pe frunte-usor....somn cu sporr...

Dragelor pana aici mi-a fost...de maine imi iau uniforma pestritza (se poarta dungile) si plec ca "rasuna valea"
rembrant - textul contine cuvinte sau... - de thebrightside la: 15/07/2008 16:16:13
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
Sunt viu.

Ma las mancat de ciori -
ma doare-n cot.
Vezi tu… in general ignoranta te face sa te simti satul,
dar eu ma simt pustiu.

Ohoooo,
si nici DORINTA nu ma mai suporta.

Ca un soldat, ma-ntind pe visul de carton,
imi scot bricheta; mortii urla pe sub papadii :
« iesiti, ba, ast’-a dat foc la lumina! »



Multicolore si fade sunt dorurile de copil.
pfff, deci iata cum e viata (!) -
fara saliva fara urme de dinti pe umar
fara prapastia mea plina de flori...
e ca si cum ai spune…
« fraiere, subtilitatea pasiunii
nici nu exista de fapt »; Dar

hai,
Doamne, lasa zarurile jos acum si
ridica-ti ochii spre mine.
Nu te implor;
iti ordon.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17845/textul-contine-cuvinte-sau-expresii-vulgare/1
lumini - de Cri Cri la: 29/06/2010 01:43:15
(la: lumini)
"un zambet
framanta neguri

un zambet
srange sub pleoape tarana

pe obrazul stang
bolovanii au erupt
lumini

acum e doar dimineata
intre aripi incordate
un zambet"

ce vroiam eu sa spun, e ca o puzderie de adjective poate fi revelatoare in proza, dar face deservicii poeziei
cu exceptia cazurilor in care adjectivul nu e previzibil, adica zambetul poate fi prozaic plapand sau larg sau luminos... dar e prea comun pt o poezie si aceasta pierde din expresie
totusi... fara sa pun de la mine cuvinte, ma gandesc ca textul poate arata ca mai sus si ca se vede binisor ca zambetul e plapand si fara cuvantul exact :)
cuvinte - de (anonim) la: 21/08/2003 09:30:33
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Sunt de acord, insa chiar daca Diana face erori asta nu inseamna ca nu poate fi o "pasionata"! Poate nu erudita, dar de ce nu pasionata?
In ce priveste radacinile comune ale unor cuvinte in diferite limbi, exista asemanari , si nu numai in cazul neologismelor. Dar e un subiect foarte vast.
Va trimit un zambet sperand sa fiti mai ingaduitor(oare).
#28 (raspuns la: #26) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 25/09/2003 04:34:18
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu, sigur ca nu....altfel te amagesti ca ai lucruri importante
de facut, ca n-ai timp de iubire, de sentimente, te minti pe tine insuti, dar la un moment dat ne intoarcem la inceputurile fiintei noastre si descoperim ca in fond trebuintele ar fi cam aceleasi, cele de baza, e doar un pic de mai multa spoiala, cumva o alta cultura, civilizatie - lucruri inventate tot de noi - dar stii undeva in adincuri ca motorul tuturor lucrurilor este iubirea. Nu filozofez acum despre iubire, depsre ce inseamna sa fii indragostit, sau sa iubesti - un om, o carte, cuvintul e aproape automat folosit....ma gindesc la dragostea aceea frumoasa, la acel sentiment frumos si cald dintre oameni...si sigur exista, chiar daca nu e usor de gasit, Dar inveti la un moment dat sa pretuiesti fiecare clipa de iubire, fiecare zimbet si preaplin al sufletului. Cam atit azi. Nu va lasati pacaliti de motivatii si teluri mai mult sau mai putin reale chiar daca traim intr-un secol al tehnicii, stressului si al depresiilor. Viata aia adevarata, frumoasa sta in simplitatea si bucuria clipelor.
Iar parasit cu adevarat poate ca nu esti niciodata. Poate de cel pe care l-ai iubit, sau il iubesti, dar atunci ceva nu a fost adevarat...n-ai vazut adevarul, te-ai amagit.....e frumos sa visezi dar uneori e si durerors.....asa ca cu sperante, zimbete si incredere in tine si Dumnezeu mergi inainte pe drumul existentei tale. Si chiar daca e toamna, si poate melancolie, nu uita sa zimesti, face si iti face bine. Asta este pt "ratusca"....nu ca sfat ci asa ca un gind sincer exprimat.
Yra65

Poate pe alta data.....nu pot spune ca viata mi-a adus in cale numai bucurii, dar din durere si suferinta, dupa caderi, dupa abisuri, am regasit calea spre lumina, am invatat sa ma cunosc, incetul cu incetul si sa iubesc.
Antoine de Saint Exupery spune ceva de genul-cine iubeste oamenii, semenii, iubeste cu mult mai mult decit cei ce se inchid in iubirea lor de cuplu,cam asa e ideea - sigur ca nu e citat - si ceva de genul iubirea care se roaga e frumoasa, cea care implora e dezgustatoare....asa ca in viata asta tumultoasa, de zi cu zi, fiecare se teme de ceva sau doreste ceva, fiecare cauta un sens al existentei sale mai mult sau mai putin constient, dar daca dragoste nu e nimic nu e.....asa ca sa fiti iubiti!!!! si sa iubiti!
"Piatra luminii celei mai mar - de Alice la: 02/10/2003 02:23:24
(la: "There is a crack...")
"Piatra luminii celei mai mari zace intai in fundul pamantului,unde niciodata n-o atinge o raza."
N.Iorga
...iar "unde-i multa lumina, e - de papadie67 la: 02/10/2003 02:36:59
(la: "There is a crack...")
...iar "unde-i multa lumina, e si mult intuneric".
#629 (raspuns la: #628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...Si semn ca vii cu lumina-n - de Alice la: 06/10/2003 02:58:12
(la: Firmituri de poezie)
...Si semn ca vii cu lumina-n turn, si te-astepti sa-ti multumeasca liliecii!
catre manole - de Alice la: 06/10/2003 15:07:53
(la: Firmituri de poezie)
Te-am intristat, si rau imi pare!
Mestere, erau doar jocuri de cuvinte, din parte mea, la subiect.
Ia fii atent: "ganduri cu ochi" = cei ce n-accepta lumina = liliecii mei = oamenii intunericului (obscurii!). Adica: batalioanelor de ganduri cu ochi n-ar trebui sa le dai atentie daca stii ca gandul si drumul tau sunt alea drepte.Si nici nu incerca sa-i lamuresti (adica sa vii cu felinarul). Te vor pedepsi (la mine = liliecii in par).
Cam asa + alte doua, trei semnificatii care mi-au scapat aici.
"Regele" e tot un joc, o vorba hazlie pe care-o am eu cu un prieten comun. Iertare daca si asta te-a deranjat.Recitind, pare mitocanie, dar n-a fost cu intentie, te-asigur!

Nu anonim, dar LM - de (anonim) la: 14/10/2003 12:22:02
(la: D.H.E.A. sau tineretea vesnica ???)
wow!!!
Sint impresionata de raspunsurile date indiferent de topic.
Foarte adevarate sfaturile pentru mentinerea,nu stiu daca a tineretii, dar in mod sigur face ceva pentru sanatate. As mai aduga consum zilnic de vitamina C si E si A care sint antioxidanti...De ce sa nu ne gasim singuri retetele de tinerete fara batrinete si viata ...aaa..., lunga...
Si daca dragostea de care vorbeati mai inainte,(Buna Alexandra! ;))ne-ar scalda sufletele in soare si lumina de care avem nevoie, hey, nimic nu ne mai poate dobori si inrida (cuvint rominesc??)

#1315 (raspuns la: #1059) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tolanici - de valentinb la: 30/10/2003 01:39:41
(la: sa luam taurul de coarne)
pai mon cher...minoritatea aia oarba este, adica vorba filozofilor greci "...iezicsta o explicatie"
si ai verzi si ai rosii au actionat cica in numele poporului....care popor nici nu vroia sa auda de ei, ca sa folosesc cuvinte mai stilate
si atunci ce fac rosiorii si verziorii...creaza teorii...
ba ca oligarhia iudeo masonica a bagat pumnul in gura poporului, ba ca imperialistii au tinut clasa muncitoare in intuneric, etc...vrajelile astea de doi lei le cunosti si tu
asa ca ei traiesc intr-un beci intunecat plin de ura, si se cranesc din laturile propriei uri.si acolo se simt in siguranta
da cind mai vine cineva si deschide un pic beciul sa-l aeriseasca, fug care incotro si cauta alt loc intunecos.....
de aia zic eu ca daca aducem lumina peste tot....vorba lu sefu al mare din ceruri...fiat lux
#2633 (raspuns la: #2591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...