comentarii

luntre


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"a sta cu curu' in doua luntrii"mao, - de DESTIN la: 18/12/2010 10:08:18
(la: A fost Eva prima sotie a lui Adam?)
"Inteleg ca nu esti religios practicant, de aici confuziile. Curentul asta se cheama new age, in traducere "a sta cu curu' in doua luntrii", combinatii fara noima. Creatia cu evolutia nu se impaca suhan. Nici stiinta cu Dumnezeu. Tema propusa de tine se vrea cum? Discutii pe tema Darth Vader- tatal lui Skywalker sau Obi Wan Kenobi a fost primul la curu' ma-sii? Sa-i iei pe Adam si Eva altfel decat simbolistic si sa mai si discuti pe tema "a fost sau nu prima" dar sa accepti si evolutia in acelasi timp, pe undeva sa-l bagi si pe Noe cu potopul lui, alaturi de genomul uman, inseamna balmos ciobanesc cu slanina, kiwi si ananas, plantat ca sa faca pui de mata cu cioc de rata. "
Nu comentez.
#587886 (raspuns la: #587884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
opinii si opinii - de enigmescu la: 18/06/2004 18:36:55
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
in opinia mea cred ca se creaza o confuzie pt. faptul ca se pleaca dintr-un punct gresit. mi se pare f. important sa intelegem mai intai ce inseamna traditie, obicei, si ce presupune aceasta/acesta. pt. mine un obicei poate sa insemne spalarea pe dinti in fiecare zi, la fel de bine cum poate sa insemne cununarea la biserica. unele sunt automatisme capatate in decursul vietii, altele sunt experiente traite de milioane de oameni inaintea noastra! n-as vrea sa dau definitii aici dar cateva caracteristici as putea enunta pt. traditiile care tin de evenimentele mai importante ale vietii.
as incepe prin a spune ca exista traditii si traditii, unele mai noi, altele mai vechi; apoi exista oameni si oameni, unii mai cuminti, altii mai...altfel. mai este desigur si problema locurilor de referinta- interesant ar fi de facut aici o paralela intre diferite locuri din tara. dar sa le luam pe rand.
o traditie corecta, care (inca) pastreaza caracterul ei sacru si non-formalist, este aceea care se adreseaza obiectiv sufletului/spiritului uman si mai putin logicii si apoi lumii in general. de fapt chestiunea e destul de complexa fiindca, concret, rareori deslusim sau reusim sa facem diferenta intre o traditie laica si una bisericeasca. stiu ce spun si de ce o spun! cei mai multi sunt tentati sa le amestece. si nu e bine fiindca una e sa mergi imbracat national la biserica si alta e sa urmezi traditia dreapta a bisericii. vreau sa spun aici ca un mare "merit" pt. neintelegerea lucrurilor il au cei care cunosc cate ceva despre traditiile adevarate dar nu explica nimanui ce e cu ele. sa revin. in cazul cununiilor, ca si al nuntilor(am sa ma explic dupa aceea de ce fac distinctie si intre ele, chiar daca nunta se mai numeste in ritul ortodox si cununie), s-au amestecat in decursul timpului nenumarate prostii scornite de persoane care s-au vrut in centrul atentiei sau care, din nestiinta, au inventat ceva pt. ca li s-a parut a tine de mistic. in realitate insa s-a cazut in misticism si intr-un anume fel in profanare a vechilor si realelor obiceiuri. de aceea unora li se pare ca traditiile noastre ortodoxe sunt bune...de aruncat. insa tineti cont ca in nici o biserica ortodoxa, din toate timpurile, nu s-a predicat de la amvon vreodata ceva despre alte traditii decat cele bisericesti!!! dar cine sa le asculte cand noi toti ne astupam urechile sufletului nostru ca sa auzim doar ce mai e nou si dealtfel perisabil?! asadar o traditie adevarata mi se pare ca ar trebui sa aiba pecetea unei oarecari vechimi, in primul rand, apoi girul celor care sunt in cunostinta de cauza si pot sa explice CE ANUME REPREZINTA ELE, CARE ESTE SEMNIFICATIA LOR. sigur ca pusul cununiilor pe capul mirilor are o semnificatie aparte pt. mine, la fel cum inconjuratul mesei de trei ori are o alta semnificatie- si sunt atat de multe... dar ce importanta poate avea ruptul colacului deasupra capului mirilor la inceputul nuntii? sau faptul ca miresele nu trebuie sa se vada intre ele... ori ca n-au voie sa se uite inapoi pana nu ies din biserica(asa ca le intepeneste gatul si spatele pana la sfarsitul slujbei)... dar de aruncatul la tinta cu bomboane atunci cand se inconjoara masa, de se face un taraboi general si un ras de te intrebi ce cauti acolo...? intrebati pe cineva odata de ce face acel lucru si-o sa vedeti ca habar nu are. nu-i intelege rostul, insa asa a vazut la altii ca au facut inainte. intrebarea mea este: aceia au stiut ce fac??? dar cei dinaintea lor??? insa cred ca aici mai e o problema majora: anii de comunism ateu si mai nou de libertinaj ateu! anacronismul dintre cele doua nu se vede si in ceea ce priveste optiunea religioasa si, odata cu aceasta, in mistificarea realelor valori. adica si intr-un curent si in celalalt gasim prea mult ateism care face inaccesibila calea spre cunoastere a traditiilor perene.
nu sunt sigur daca fac tocmai bine despartind cununia de nuta dar cred ca in constiinta majoritatii cam asa e de facto. cununia e slujba religioasa la care cei doi miri participa in calitate de viitori soti legitimi in fata lui Dumnezeu- si nu prea stiu ei de ce!; nunta e acea, indraznesc sa spun, masturbare a simturilor. sa nu fiu inteles gresit, nu sunt impotriva nuntii traditionale cu tot ce implica ea, chiar daca asta nu le place altora. sunt insa impotriva celor care, asa cum s-a mai spus, se dezlaneaza si se dezmata ca niste pagani- o fi aici influenta romana ramasa de la Traian?! asta nu putem sti sigur dar ce stim sigur e ca dacii, conform spuselor istoricilor de atunci, "aveau obiceiul de a bea pana la deplina imbatare"! concluziile le puteti trage singuri. si pt. ca tot mi-a venit in minte zicala "cearta fara bataie e ca nunta fara lautari" ma intreb ce fel de nunta poate fi aceea la care sa nu te bucuri si sa dansezi de fericire??? ce poate fi mai frumos decat sa marchezi acest unic(ASA AR TREBUI SA FIE!!!) eveniment din viata alaturi de cei dragi, apropiati sau nu? ce conteaza ca vom fi istoviti dupa nunta, ca avem batai de cap, ca nu mai stim pe unde sa scoatem camasa fiindca am fost scurti la minte si nu ne-am gandit serios la ce e de facut ca sa mearga bine?... important e ca vom fi fericiti alaturi de celalalt. iubirea conteaza cel mai mult. insa nu trebuie contestat faptul ca aceasta mai trece si prin burta, inclusiv (sau mai ales de aceea) intr-o societate flamanda ca a noastra. asadar scopul poate scuza mijloacele. in plus va mai puteti gandi si la aspectul pozitiv al reunirii si al comuniunii cu cei dragi- daca asta ii implica si pe cei cu bani n-am nimic impotriva!
iar acum sa ma refer la oameni. tendinta aceasta de contrafacere sau de impropriere de la altii, specifica in prea mare masura noua(uneori), exista de cand existam ca neam. nu prea avem ce face, defilam cu ce avem. insa nimerit mi se pare a fi un lucru si anume ca fiecare roman(cu cat mai tanar cu atat mai bine) trebuie sa inceapa sa-si inteleaga mai intai istoria si apoi implicit traditiile. fac o precizare: aici, in Melbourne, exista festivitati speciale dedicate anumitor zile sau sarbatori traditionale la asiatici, spre ex., insa nu si pt. romani- si credeti-ma ca cei de aici daca ar vedea asa ceva ar ramane inmarmuriti. (am intrat deja la capitolul traditii laice) vreau sa spun ca noi ajungem sa ne uitam datinile(pe care poate nici macar nu le-am stiut sau le-am inteles vreodata) daca ne dezradacinam de glie. si asta e un punct mai mult decat negativ pt. noi. insa de capacitatea de intelegere si de ACCEPTARE a obiceiurilor populare care, repet, de multe ori s-au intersectat cu cele religioase- poate si pt. faptul ca la inceput biserica a condus inclusiv viata laica, sociala- deci de aceasta capacitate este direct responsabila pregatirea noastra anterioara. asa ca cine se crede curat dar de fapt nu intelege ce-i cu unele obiceiuri sa stie ca se face direct vinovat si ca are o malformatie congenitala: la suflet! insa asta se poate indrepta printr-o experienta nu tocmai traumatizanta a unui transplant din niste carti de referinta.
in ce priveste locurile de referinta, adica a originii anumitor datini, stiti f. bine ca difera la fel de mult cum difera limbajul romanesc: Ardeal, Moldova, zona Oltului, Dobrogea, capitala samd. interesant e ca majoritatea acestor obiceiuri tin intr-o oarecare masura de slujbele religioase. nu pt. ca sunt indicate de slujitorii bisericii, ci pt. ca acestia nu mai pot face nimic ca sa le schimbe. in primele veacuri ale erei crestine biserica a preluat unele obiceiuri si le-a increstinat, asta deoarece s-a vazut ca unele nu pot fi scoase cu totul din constiinta vechilor pagani. li s-a dat o alta forma si un cu totul alt inteles, de aceasta data izvorator de speranta reala, datator de viata in cel mai sublim inteles al cuvantului. la fel s-a intamplat si in cazul nostru. sa spunem aici ca Apostolul Andrei, cand a ajuns in partile Dobrogei de azi, n-a mai considerat necesar sa inainteze in noul teritoriu cucerit de romani fiindca a constatat cu surprindere probabil ca locuitorii de aici, dacii, erau inclinati spre o credinta unica, intr-un singur Dumnezeu, in nemurirea sufletului si viata de dupa moarte. ceea ce e extrem de important fiindca vedem astfel care e contextul in care au luat fiinta noile(pe atunci) datini si putem intelege complexitatea fenomenului si amploarea lui.
dar sa incerc sa scurtez. in general traditiile tin de oameni, locuri, timpuri si factori inerenti(diferite imprejurari). ce e in afara bisericii se numeste traditie laica si de cele mai multe ori nu are un suport teologic-dogmatic; ce e inauntrul ei sta scris in cartile de aur ale istoriei bisericesti care, sa fim realisti, le intrec pe cele laice; in cea de a treia categorie, cea mai detestata si mai tapetata, categoria "cu fundul in doua luntrii", sta 'ghiveciul' inventat de unii si absorbit de altii, un ghiveci fara gust sau forma, fara savoare si fara miros de tamaie. e un ghiveci pe care il poti pune intr-un ghiveci pt. flori ca sa dai cu el in capul celor care habar n-au cum sa se fereasca de el!!!
s-am incalecat pe-o sa / si v-am spus-o chiar asa.
just me
Muresh - de (anonim) la: 22/08/2004 11:43:16
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Dom'le, pe ce baza afirmi domnia ta ca profetia lui Isaia se refera la un alt mantuitor decat Iisus Hristos? Ce argumente poti sa aduci pt. asa o "acuzatie" de serioasa? Lasam la o parte faptul ca titlul subiectului era cu totul altul (probabil si intentia autorului)...

Vreau sa-ti spun ca am urmarit cu ceva interes firul discutiilor voastre desi, recunosc, la un moment dat n-am mai avut rabdare sa citesc absolut totul. Din comoditate, probabil, sau mai degraba din cauza faptului ca ati adus TOTI o multime de citate si de alte "dovezi incontestabile" si le-ati cladit de-ati facut un fel de piramida uriasa ce te striveste numai uitandu-te la ea.

Tin sa va spun ca dpdv al ortodoxiei stiinta despre viata si viata in stiinta se combina in mod practic si eficient fara a lasa loc la interpretari sterile. In ortodoxie se pune accentul pe practicarea solutiilor gasite in Scripturi, mai putin pe latura scolastica. De aceea aducerea cu atata dezinvoltura a mesajelor originale biblice in contexte atat de diferite si de serioase mi se pare a fi nu atat o rezolvare a problemelor dezbatute ci o dovada de manipulare a cunostintelor in favoarea sau defavoarea cuiva. Asta imi aduce aminte de vorba celebra a Mantuitorului: "va rataciti nestiind scripturile"; sau: "ochi au avut si n-au vazut, urechi si n-au auzit" (ca tot pomenii de citate...).

mi-am dat seama inca de la inceput ca discutia dintre voi nu va duce decat la slabirea sufletului. de ce? fiindca din cele ce am citit n-am dedus de nicaieri cam care ar fi opinia evrita despre Hristos si urmatorii Lui, asa dupa cum la ceilalti n-am gasit nimic referitor la opinia bisericii! toti vorbesc in nume personal si asta mi se pare a fi un lucru cam pagubos- stiti voi vorba aia: cate bordeiuri, atatea obiceiuri!!! constat, dar nu cu surprindere, inclinatia tuturor de a-si intocmi sisteme filosofico-teologice individuale, separate de credinta din care au iesit dar care se vor grefate pe aceasta. ei bine, asta nu se prea poate. nu putem fi cu fundul in doua luntrii; nu putem fi si la bal si la spital.

ce n-am putut intelege din ultimele tale postari: esti convins ca exista o limita de timp in care proorociile VT (si nu numai) trebuie sa se implineasca? daca DA, cam care ar fi aceasta? daca NU, atunci de unde graba de implinire a lor intr-un timp care sa convina cuiva? sa-ti spun si de ce te intreb. referindu-ma la proorociile despre sfarsitul lumii (continute in Apocalipsa Sf Ioan), se spun acolo lucruri cu anevoie de inteles (de patruns atat cu mintea cat si cu spiritul), lucruri care trebuiesc luate cel mai mult in chip alegoric decat in sens strict (mot-a-mot). Sf. Apostoli asteptau inca din vremea vietii lor sfarsitul lumii. in nadejdea invierii si a vietii vesnice nu mai aveau rabdare sa astepte venirea preconizata, proorocita, dar care intarzia. de aceea ei vorbesc adesea despre evenimentele acestea ca despre unele imediat urmatoare. la fel si ceilalti prooroci. de unde aveau ei sa stie cand se vor implini proorociile lor? pt. ei, ca si pt. niste crestini normali, era mai important continutul mesajelor divine decat timpul cand aveau sa se deruleze faptele respective. dar ca sa fiu mai pe intelesul lumii am sa incerc mai intai sa explic ce e cu proorociile- ca se vorbeste de ele si prea putina lume stie ce sunt.

Descoperirea Dumnezeiasca (ca despre ea este vorba in proorocii) a fost data pt. toti oamenii, sa fie "spre folos si spre binecuvantare" si pt. insusirea Legii. aceasta Descoperire s-a impartasit oamenilor pe doua cai distincte: prima s-a numit Revelatia Naturala; cea de a doua s-a numit R. Supranaturala.

R. Naturala s-a facut pe calea firii. ce intelegem din aceasta? ca firea intreaga pamanteasca ne vorbeste neincetat despre firea lui Dumnezeu, Creatorul ei. ordinea, frumusetea, dreptatea, nobletea, marimea sau micimea unor lucruri, complexitatea sau simplitatea altora, totul ne comunica in permanenta un intreg sistem de valori care ne pot trezi la realitate daca suntem adormiti, sau morti sufleteste. citim la Psalmul 18,1-4;Romani 1,20; apoi Sf. Atanasie: "intreaga faptura, prin ordinea si armonia ei, arata ca din carte si striga pe Stapanul si Facatorul ei. chiar daca unele popoare se inchina la lemne si la pietre, ele stiu ca este Cineva mai mare decat ele"; Voltaire: "universul ma incurca si nu pot gandi macar / ca poate exista ceasul fara un ceasornicar". aceasta descoperire este continua, din primele zile ale omenirii si pana la noi. asa cum primilor oameni li s-a descoperit pe cale naturala goliciunea si pacatul calcarii de porunca, la fel si noua ni se descopera in permanenta lucrurile ce ne leaga sau ne despart de Dumnezeu. depinde de noi daca vedem sau nu.

cea de a doua, R. Supranaturala, este mult mai complexa si necesita ceva pregatire, nu atat mentala cat mai ales spirituala. din ea fac parte proorociile amintite. putem vorbi si in cazul ei de un fel de subdiviziune: directa si indirecta. indirecta: venita oamenilor prin "organele" purtatoare de duh dumnezeiesc. directa: a fost data direct de Dumnezeu unor oameni alesi, oameni fara pata care s-au invrednicit, atat cat a fost cu putinta firii omenesti sa perceapa (ca zice, "nu poate vedea omul fata lui Dumnezeu si sa fie viu"), sa le fie impartasite taine ale viitorului. aici apare o problema, viitorul. nu intentionez sa fac aici o apologie a timpului omenirii. stim ca timpul a fost creat pt. om si nu omul pt. timp. asta fiindca dincolo nu mai percepem timpul in cele trei planuri (trecut, prezent si viitor), ci doar ca un vesnic prezent. toate proorociile vorbesc despre lucruri care se vor intampla intr-un timp mai scurt sau mai lung, in functie de necesitati si de oamenii carora au fost destinate. acuma, cand vorbim despre aceasta Revelatie Supranaturala trebuie sa facem distinctie si in sensul cum se manifesta ea: uneori se manifesta din afara spre interior si reflecta din nou in afara; dar de cele mai multe ori ea se manifesta in chip duhovnicesc, spiritual, si a luat denumirea de Inspiratie/Insuflare Divina. de acest "instrument" s-au folosit toti Apostolii si Proorocii cand au proorocit sau au scris despre lucruri sfinte.

ortodoxia recunoaste 3 mari perioade ale Descoperirii: 1. de la facerea oamenilor pana la darea Legii VT; 2. de la tablele Legii pana la venirea Mantuitorului (aproape 14 secole); 3. ultima, si cea mai importanta, numita si a plinatatii harului si adevarului (Ioan 1,17), incepe odata cu venirea lui Hristos si se incheie cu ultima scriere a NT. superioritatea ultimei fata de primele doua rezida din faptul ca daca inainte oamenii s-au calauzit dupa o Lege data de un Dumnezeu pe care nu L-au putut vedea "fata catre fata", acum ei sunt calauziti de un Dumnezeu care Si-a lasat pe Unicul Fiu sa moara pt. pacatele omenirii "cand noi eram vrajmasi ai crucii", Mantuitor pe care ei L-au vazut dar nu toti L-au cunoscut fiindca firea vesnic suspicioasa si nemultumita nu voia un eliberator spiritual, ci unul politic-social. insusi simulacrul de proces la care a fost supus Fiul Omului din considerente politice si mai putin teologice a fost menit sa distruga nu atat PERSOANA cat mai ales SPIRITUL relativ "nou" pe care il aducea invatatura Sa. de fapt El nu venise sa strice Legea, ci s-o plineasca. da, s-o plineasca, fiindca in persoana Lui s-au plinit "toata legea si proorocii". acuma, desigur ca putem discuta la infinit despre aceasta Persoana care a avut mai degraba o soarta ingrata decat una plina de liniste. "la ai Sai a fost, dar nu L-au primit". de aceea profeteste El: "se va lua imparatia de la voi si se va da neamurilor" (adica paganilor si celor ce au crezut in El). cuvant cutremurator care n-a putut fi suferit de acuzatorii Sai. ei, care mai inainte ramaneau ca stanele de piatra neavand nici un cuvant de indreptatire pt. pacatele lor; ei, care se obisnuisera la uciderea proorocilor si a oamenilor trimisi de Dumnezeu; ei, care spuneau ca Hristos face minuni cu domnul diavolilor (ca ziceau ca are demon); ei, care si-au facut un scop din a nega venirea Fiului Omului la vremea proorocita; ei, care pana si pe Moise, parintele lor, l-au nedreptatit prin spurcaciunile si calcarile de porunca la care s-au dedat impreuna cu popoarele pagane; ei, care stateau prin piete si pe la rascrucile drumurilor si se faceau ca se inchina ca sa le zica lumea "rabbi"; ei, care din Templu facusera o "pestera de talhari" unde comertul luase locul rugaciunii si al ajutorarii celor sarmani; ei, care au zis ca daca nu pot avea "Tara Sfanta" atunci isi vor face tot pamantul o tara a lor... ei singuri si-au cerut osanda de la Dumnezeu: "Ia-L, ia-L; rastigneste-L, rastigneste-L". "sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri"! auziti ce blasfemie, sa pui sangele unui om nevinovat pe capul propriilor copii, a urmasilor si urmasilor tai...! nu e asta o dovada de barbarie mai mare decat orice ucidere? adica sa traga si altii dupa tine ponoasele faptelor tale...

asta e judecata veacului ce vine: sangele care nu spala otraveste!!!!!!! pt. asta si explicatia la cele spuse: fiecare se judeca pe sine insusi, nu crestinii judeca pe evrei, nu musulmanii. de aceea si inteleg de ce evreii nu au nevoie de acest Mantuitor: fiindca daca L-ar accepta ar insemna sa recunoasca uciderea Lui nedreapta iar ei ar fi urmasii acelor ucigasi. cati dintre noi am putea sa recunoastem vina parintilor nostri?! spunea cineva ca daca prin nu stiu ce minune Hristos S-ar fi nascut la romani, atunci ar fi trebuit ori sa se mai nasca o data ori sa nu mai moara fiindca ai nostri nu L-ar fi ucis. se prea poate... cert este ca El a existat ca persoana si a fost crucificat. cine nu crede nici acum si-i invata si pe altii la fel, se pune in randul acelora care L-au tintuit pe cruce pe Unul Fiul lui Dumnezeu facut om dupa chipul si asemanarea noastra. si orice argumente pro sau contra nu vor fi acceptate niciodata decat daca ne mai eliberam din chingile stranse ale mintii. mintea nu judeca precum sufletul.

revenind la problema proorociilor... avand in vedere ce am scris mai sus, e necesar sa intelegem mai intai de la ce premise plecam si pe ce se sprijina intregul nostru edificiu ideologic. imi dau seama ca texte ca acesta de fata nu vor face niciodata pe nimeni sa iubeasca ortodoxia cu tot cu ortodocsii ei, la fel cum imi dau seama si ca nu va schimba mentalitatile cuiva. dealtfel nici insusi Hristos n-a reusit asta atunci, imediat; nici proorocii nu s-au "invrednicit" a-si vedea lucrul lor spiritual "inghitit" de toti. altfel nici n-ar mai fi fost nevoie de proorocii, de minuni, de Descoperirea Dumnezeiasca in general. daca oamenii ar fi fost drept credinciosi n-ar mai fi avut nevoie de acestea toate, nu-i asa? numai ca "trebuie sa ne lamurim precum aurul in foc"!!!!! fara a fi pusi la incercare in credinta noastra n-am avea nici un merit in a dobandi mantuirea.

credem sau nu, cel putin teoretic este posibil un anumit consens in ce priveste problemele aduse in discutie. consensul nu vine prin acceptarea imediata a unor idei, ci prin "rumegarea" lor indelunga si prin experimentarea macar la nivel fizic (palpabil, vazut, auzit...) a trairii in comuniunea sfintilor. in afara corabiei ce luneca pe marea vietii acesteia tulburi, in afara ei nu prea exista sorti de izbavire de la inec. in rest, Dumnezeu cu mila.

just me- enigmescu
#20109 (raspuns la: #20102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maresalul Antonescu vs Regele Mihai - de carapiscum la: 28/08/2004 13:52:37
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Nu stiu de ce dar mie imi seamana acele evenimente cu "puciul" de la Bucuresti din primele zile ale revolutiei romane. Oricat as vrea de mult sa fac diferenta intre aceste doua evenimente fundamentale ale istoriei Romaniei, parca nu fac altceva decat sa le ingemanez, sa le pun pe seama acelorasi mascarade politice la care s-au facut partasi o seama de politicieni corupti si fara constiinta viitorului unei natiuni.

Sigur ca vor veni aici destui sa ne spuna despre evenimentul 23 August- ca a fost un act justificat sau nu. Vor fi istorici sau iubitori de istorie care se vor stradui sa dea ce-i mai bun din ei ca sa demonstreze "pe viu" in ce conditii s-a operat si s-a amputat la acea perioada un madular al tarii, un lider care probabil fara voia lui a devenit unul din cele mai controversate personaje ale Romaniei postbelice. Speram sa aflam mai multe de la ei si in acelasi timp sa nu fim partinitori.

Din ce am citit pana acum (si mult s-a mai scris) n-am putut intelege, sa-mi fie cu iertare, filmul evenimentelor si semnificatia lor fiindca, vedeti domniile voastre, filmul acesta trebuie sa se debaraseze intai de surplusuri si retusuri subtile si nu doar sa placa publicului, ci trebuie sa confirme realitatile existente atunci. Eu personal, sincer va spun, vad acest scurt-metraj ca pe unul ce "trebuie" sa aduca audienta si implicit foloase unora, nu putini la numar. Istoria nu este literatura, domnii mei, este matematica timpului. Ea face operatii complicate folosindu-se de adunari, scaderi, inmultiri, impartiri, iar rezultatele ei nu au voie sa fie egale cu zero.

Subiectul acesta m-a fascinat intotdeauna si am cautat in decursul timpului sa vorbesc cu tot felul de oameni care au trait, in direct sau indirect, "fenomenul Maresalul Antonescu". Am auzit tot felul de explicatii, acuzatii, critici, apoi unele pareri subiective si/sau obiective in functie de persoanele care faceau comentariile. Cert este ca nu putem scoate din context pasajul care il cuprinde pe maresal. E ca si cum am da o interpretare unui citat biblic scotandu-l din context si dandu-i o cu totul alta insemnatate. Ori asta n-ar trebui s-o faca bunii nostri istorici.

S-au omis cu buna stiinta unele aspecte extrem de importante din firul evenimentelor ce au precedat executia lui Antonescu. Din acest pdv cred ca procesul sau ar trebui revizuit si complet refacut dupa rusinoasa lui, zic eu, asasinare. A fost un act politic nejustificat si nedrept, oricum am da-o noi: ca a fost antisemit, antinational, antidemocrat s.a.m.d. Daca vreti putem sa justificam la nesfarsit actele lui, asa dupa cum le putem si califica. Ce ma sperie pe mine este gandul ca dam verdicte fara a cunoaste in fond adevarul celor intamplate. Acest adevar a fost ascuns destul de bine si firavele incercari de restabilire a lui au dus inevitabil la suprimarea "oficiala" a persoanelor ce s-au ocupat de subiect fiindca, nu-i asa, n-a convenit "autoritatilor" si evreilor implicati in "afacerea" aceasta. Orice afacere isi are castigul ei, cel putin teoretic. Dar uneori trebuie platit si un pret pt. asta.

Revenind la o idee anterioara, pt. mine, omul simplu pasionat de istorie si de nevointele neamului romanesc purtat de ici colo in lesa de unii "carturari" travestiti, asadar pt. mine ca si pt. multi altii aflarea necunoscutelor din ecuatie pare relativ simpla la prima vedere. Cum asa? Pai daca punem in balanta relele lui Antonescu si bunele savarsite de el si le agatam de axa contextului istoric de atunci, mi se pare ca e extrem de usor sa aflam cine a fost tradator si cine a fost erou. Caci, sa nu fie cu suparare, regele Mihai nu pare a fi fost erou nici macar in ochii propriilor suporteri, nemaipunand la socoteala pe oamenii simpli care si acum il reneaga. Atunci cine este eroul si cine e tradatorul? Daca Antonescu a fost tradator si criminal de razboi, inseamna ca regele si clica lui au fost pe nedrept alungati si ei poarta cinstea de eroi. Daca nici ei nu sunt eroi, atunci poate sunt fratii nostri pravoslavnici?! Sau tatuca Stalin?!

Antonescu a fost intotdeauna judecat prin prisma raspunderii ce a avut-o fata de evreii deportati. Nu la fel s-a intamplat cu liderii altor tari care au fost sub ocupatie germana si nu s-au opus exterminarii evreilor. De ce? Nu suntem toti egali in fata legilor? Nu toti dispunem de acelasi cod etic, moral? S-a gandit cineva vreodata la MOTIVELE pe care le-a avut maresalul cand a acceptat conditiile impuse de al treilea reich? De ce anume s-a ferit si a incercat sa scape pe poporul sau? Si unde au fost toate acele cotofane din parlament si din partidele politice cand s-au luat acele decizii? Isi pregateau pumnalul, poate, ca sa junghie pe la spate?

Am vorbit de conjunctura istorica. E bine de stiut intai ca partidele politice traditionale de la noi nu i-au prea dat suportul necesar si s-au asmutit unele asupra altora intr-o perioada asa tulbure cand ar fi trebuit sa faca front comun si sa lupte pt. tara, nu pt. ele insele si capital politic. N-au inteles atunci contextul, asa dupa cum nici in ziua de azi nu pot sa faca reforme viabile datorita frictiunilor si mancarimilor de tot felul. Conteaza imaginea, nu stomacul sau inima romanului. Apoi noi am fost, din pacate, in chiar centrul tuturor intereselor marilor puteri. Agresiunea lor fata de Romania, in locul suportului de care aveam nevoie, a dus in final la ceea ce se cheama o pata pe obrazul tarii, o pata pe care ne-o reamintesc cu sadism de ori de cate ori le vine la indemana: sunteti tigani, va vindeti pe nimic si nu ramaneti niciodata fideli propriilor principii enuntate mai inainte. DA, asta e adevarul, am stat cu fundul in doua luntrii si ne-am udat poponetul iar acum inca avem pelincile mucegaite, si nu ne prea convine. Mai mult decat atat suntem facuti antisemiti pe fata si ni se reproseaza lucruri oribile la care am fi luat parte, insa se omite sa se vorbeasca in prealabil despre relele pricinuite de altii inainte- si uite-asa aplecam capul in piept, ne caciulim si ne mosmondim in semn de iertare la judecata nedreapta ce ni se face.

A fost Antonescu un tradator? La aceasta intrebare pe care am pus-o de nenumarate ori, toti au raspuns ca nu, ca dimpotriva, a fost un aparator al tarii si un lider cinstit ce a dorit sa-si protejeze tara. Dealtfel cum ar fi putut Romania, o tara mica si fara resursele necesare, sa poarte un razboi direct cu Germania, cand alte tari mai titrate si mai puternice i se inchinasera deja? Pana si rusii au fost la un pas de a pierde razboiul. Nu-l mai aveam pe Stefan cel Mare sa se opuna invaziei imperiului, nu-i asa? Insa chiar daca ne-am fi opus, cred ca asta ar fi insemnat o moarte subita si definitiva a Romaniei care ar fi fost distrusa inevitabil. Ori maresalul tocmai asta a prevazut si a facut ce facuse mai inainte cu cateva sute de ani ilustrul lider moldovean: a platit tributul cerut de "poarta" (nemti) numai sa nu cadem in mana "fratilor" pravoslavnici care dovedisera ca au tendinte si expansionite si anticrestinesti deopotriva. Prevazuse in felul lui prin ce avea sa treaca Rusia bolsevica si a vrut sa ne apere de ceea ce dealtfel s-a si intamplat mai tarziu. Daca nici aceasta n-o mai intelegem, atunci nu vad ce rost mai au alte comentarii.

Eu cred ca Antonescu a dus o lupta pe doua fronturi, lupta ce aproape fusese castigata cand s-a pus la cale executia lui. Numai ca miza a fost prea mare, chiar si pt. el. Totusi, un gand nu-mi da pace: ce-am fi pierdut daca am fi mers pana la capat cu nemtii? Dar asa ce-am castigat in afara de oprobiul lumii intregi? Asta ca sa nu mai pomenesc de datoria covarsitoare ce a trebuit platita lipitorilor comuniste de dincolo si de aici. ...si de tezaurul furat cu atata usurinta, pe mana noastra.

In alta ordine de idei, e destul de simplu sa vezi care a fost scopul tuturor evenimentelor ce au adus tara noastra in pragul deznadejdii si al unei morti economice fara precedent. Nimeni n-avea nevoie de o tara puternica in regiune, o tara care dealtfel dovedise intr-un timp relativ scurt ca poate sa fie fruntasa Europei, o tara care a avut moneda nationala atat de puternica incat concura cu alte monezi de schimb international. Cine a castigat acum? Clica oligarhica cocotata la putere si care slujeste interese straine de ale neamului nostru romanesc, clica ce ne-a bagat la datorii pe gat incat nu vor mai putea fi platite decat, poate, cu pretul vreunui alt Ceausescu ce va pune tara sa munceasca doar pt. straini- aluzie la faptul ca la revolutie Romania nu mai avea nici un leu datorie externa.

A fost Maresalul Antonescu un erou? Gura lumii zice ca da. Si stim noi vorba romaneasca: "gura lumii numai pamantul o astupa"! Asta se si preconizeaza, sa se astupe toate gurile "rele" cu praful timpului. Dar si arheologia a mai evoluat, nu putem sa nu vedem vestigiile trecute. Aceste vestigii pomenesc despre acte de caritate savarsite de regimul Antonescu, despre dreptate si adevar pretuite, despre comunicate precum "Va ordon sa treceti Prutul!", despre dragoste de neam si tara, despre lupta impotriva boierilor moderni, despre tradare si despre comunismul impus cu forta. Cine desconsidera toate acestea si face pe istoricul este vinovat de tradare atat fata de istoria in sine cat si fata de propria natie.

In incheiere mai zic ca Antonescu a fost un om manat de curaj si de ambitia de a castiga un meci la care n-au fost invitati nici occidentalii si nici rusii. Pretul pe care l-a platit a fost in mod sigur razbunarea unora care se simtisera lezati in perioada cat el a condus tara. Stiu ei bine cine sunt, ca doar ei s-au intronat primii si au facut cele mai grozave vanzari in spatele liniei frontului. Daca nici asta nu mai e adevarat, cand aceeasi istorie am auzit-o din zeci de guri de oameni ce au trait pe viu acele evenimente de dupa intoarcerea armelor la 23 august, atunci Dumnezeu si voi sa ma iertati. Insa nu pot sa cred ca grozaviile ce au avut loc (acte de barbarism si cruzime nejustificate, violuri cu sutele sau cu miile, deposedari de averi, impuscari fara judecata, injosirea si batjocorirea militarilor romani prin ruperea epoletilor si apoi obligarea de a-i inghiti, subterfugiile prin care posturile cheie ale noii guvernari erau obtinute...), dupa spusele acestora, sunt niste inventii.

P.S. Despre rege... S-a cam judecat singur. E de ajuns sa spunem ca nu s-a remarcat prin nimic bun in timpul cat a condus EL tara. Sa fie bucuros ca nu l-au sfasiat oamenii pana acum si ca poate savura o zi insorita pe meleagurile ce l-au adoptat.

So far, so good.
Denysa - de carapiscum la: 04/10/2004 08:54:23
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
N-ai decat sa stai cu fundul in doua luntrii daca vrei, eu unul nu caut sa-mi ud poponetul. Hristos n-a pomenit nicaieri de stari de mijloc, de culori gri s.a.m.d. El Insusi spune: "nu aruncati margaritarele in gura porcilor ca sa nu se intoarca spre voi si sa va sfasie"! Ce crezi, la care porci se referea? Adauga la asta ca nu te-am chemat sa-mi urmezi mie si n-am incercat sa fac din tine (si din anonima careia i-ai luat apararea) prozelita. Imi ajung pacatele mele, nu-mi mai trebuiesc si ale altora.

Ce vreau sa mai spun e ca am impresia ca iti place sa ai ultimul cuvant de zis. Iti las aceasta placere ca sa linistesc cumva spiritele. Atat insa sa mai stii de la mine, ca sensibilitatea ta se pare ca se rezuma doar la discutiile in contradictoriu, nu si la gasirea de argumente teologice in ce priveste problemele teologice- ca o paranteza, si cu asta inchei, teologia nu se invata pe internet, aici doar se dezbate ca sa fie mai usor de inteles in anumite "ascunzisuri" ale sale (de aceea iti repet pt. ultima data: daca ai ceva sa-mi reprosezi la capitolul cunostinte teologice, vino cu argumente si arat-o, daca nu stai in patratica ta si uita-te la cum defileaza ceilalti). Apropo: te iert chiar daca nu ti-ai cerut iertare.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24122 (raspuns la: #24094) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"...eu unul nu caut sa-mi ud poponetul." carapiscum, - de DRACULA-i la: 04/10/2004 23:35:55
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"N-ai decat sa stai cu fundul in doua luntrii daca vrei, eu unul nu caut sa-mi ud poponetul. Hristos n-a pomenit nicaieri de stari de mijloc, de culori gri s.a.m.d."

Cum sa iti mai uzi "poponetul"...cand folosesti numai gura...?

Stii cine cedeaza...?inteligenta ...te-a lasat in sucul tau propriu.

Ce bine te incadrezi in:

TRASUL IN TEAPA
Lasii
Ironici
Negativistii
Gelosii
Avarii
Impostorii
#24183 (raspuns la: #24122) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
popix - de carapiscum la: 23/04/2005 10:20:12
(la: Proverbe si Zicale romanesti de ieri si de azi)
eu stiam asa: "nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard"; si doi: "cat o fi capra de raioasa tot cu coada-n sus umbla". pe ultima n-am auzit-o dar imi pare a fi mai degraba o zicala de bazar romanesc decat una literara. in fine, referitor la partea cu raiul mi-ai adus aminte de alte doua: "pana la Dumnezeu te mananca sfintii" si "nu poti sta cu fundul in doua luntrii".

-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#45078 (raspuns la: #44938) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la topic - de maan la: 28/01/2006 16:45:44
(la: persoane din viata noastra)
nu cred ca exista cineva care sa nu poata convinge pe altul ca nu face parte din 'peisaj'.
exista oameni care se complac in situatia asta, carora le place sa fie curtati si care se hranesc din nefericirea celuilalt alimentandu-i cand si cand sperantele, ca sa-l lege si mai mult...
tot ei, calaii astia, se plang mai apoi ca "nu mai pot scapa de dobitoc!"

cum adica 'cum procedam sa nu dam gres?'
verde-n fata: nu mai pot, nu mai vreau, s-a sfarsit.
nu ca bla, ca mrr, ca stai sa vezi, ca mai hai o data, ca sa mai vedem....asta-i cur in doua luntri!
" O carte este o oglinda pe care o porti de-a lungul unui drum" - de Alina_Livezeanu la: 04/02/2006 19:39:38
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartea ce m-a aruncat pe mine in vartejul trairilor esentiale ce nu au nici o legatura cu lumea materiala in care traim,a fost 'Luntrea Sublima' de Victor Kernbach,o minunata combinatie de mitologie antica si sf.
Atunci am simtit pentru prima data ca noi oamenii suntem cu adevarat mareti, de reusim sa transformam un limbaj greoi ,plin de cuvinte dificile intr-un cantec al sufletului
anysya - de rolia la: 11/08/2006 19:59:45
(la: moarte timpurie-astazi am mai murit putin.)
..."sparge bolul cu apa si vise" ,"m-am ascuns aici , sub aceasta frunza" ...
Eu m-am ferecat cu "sapte lacate" iar cheile le-am aruncat .Credeam ca , ochii mei nu vor mai cunoaste lacrimi ,ca buzele mele nu vor mai surade ,ca :(vorba poetului,sper ca-mi amintesc bine versurile)
"...............luntre ma-ndeparta de tarm,
Din panzele visarii ,mai atarnau crampeie,
Si nu avea nici cerul ,nici marea ce sa-mi deie ,
Doar stanca nevazuta ,de care sa ma sfarm "
.....................................................................................
Pe negandite ,cioburile adunate s-au lipit ."Bolul " a castigat in rezistenta ,si am inceput sa adun alte vise .Lacatele au inceput a fi deschise de cei care detineau cheile .Am redescoperit "lumea" ,am invatat sa o accept cu bune si rele .Ma consider mai "bogata" .
Lasa razele sperantei sa-ti inunde sufletul .Timpul ne este uneori aliat.
rolia
tatiku - de picky la: 30/08/2006 08:36:39
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Adrian Fuchs :

Din textul lu' matale, alambicat si plin de intzelegere pentru bietii descalecatori intru crestinism, nu rezulta decat ca stai cu fundul in vreo doua luntrii ...

Galceava "intzeleptului" cu lumea sta pe un vulcan. Lava este in acest caz ... religia, ca fenomen, nu ca substantza. Iar dilutia este din ce in ce mai mare ...

Invatzaturile lui Buddha sau Confucius sunt la fel de bineintentionate si provin tot din observatii asupra vietii cotidiene. Altfel nu si-ar avea nici temei nici rost ! Lao Tse cu Tao Te King nu a spulberat civilizatia greco-romana si totusi clatina inca Orientul ...

Radacina nu se sadeste, purcede dintr-o samantza ...

E trist cand ajungi sa te agatzi de ceva ... Si mai trist e cand iubesti tzinta, in loc sa tzintesti iubirea ...
#142107 (raspuns la: #142072) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pichisor - de tatiku la: 30/08/2006 09:36:41
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Si faima ta de ursulet imbufnat merge mai departe!
Am senzatia (iertat sa fiu) ca ateisti de azi sunt mai agresivi decat militantii mormoni, si cum eu nu cred in agresivitatea ideilor am sa stau teapan in fata ta si am sa spus asa:
Nu e rau sa fii credincios. Nu e rau sa fii cu fundul in doi luntrii. Nu e nimic daca alegi tinta cea mai de sus sau cea mai de jos, atata timp cat nu deranjezi cu opiniile tale. Saminta, in cazul meu exista, dar eu, ca un pacatos banal, nu am stiut-o sadi in pamantul cel mai bun, si regret.
Insa nu incerc sa conving pe nimeni de adevarul meu. De care nu sunt mandru.
Ne-am inteles, Pichisor?
Asa ca fii baietel cuminte, nu violenta pe cei care NU te violenteaza doar pentru ca crezi ca detii adevarul suprem.
Si sa-ti spun ceva, la urechea stanga:
Si daca exista? Ha?

#142120 (raspuns la: #142107) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
codrinu - de latu la: 06/11/2006 23:39:29
(la: Prinsi intre lumi paralele)
Romania de peste hotare este o combinatie fericita de bucurii simple.
Asta mi se pare a fi exact greseala pe care trag concluzia ca ai facut-o si tu ca si multi altii: Romania n-a plecat cu emigrantii, ci emigrantii au plecat in tara aleasa.
Folosindu-ma de imaginea ta, a lumilor paralele, mi se pare ca dorinta de a sta cu cate un picior in fiecare din cele doua lumi este comparabila cu incercarea de a sta cu fundul in doua luntre avand aceleasi sanse de reusita.

Ai dreptate cand vorbesti de bucurii simple: A privi MTV sau emisiunile de sport in timp ce se converseaza civilizat si la un nivel ridicat despre trecutul fabulos din romania si prezentul ingrat, este o bucurie simpla. O alta - la fel de simpla - este aceea de a polariza: "Ramasii stau pe prispa in timp ce noi ne rupem muncind pentru a ridica renumele romanesc si romanescul la nivelul care i se cuvine". Serios? Romanii pe care-i stiu eu, au avut alte motive.

Dar nimeni nu te obliga sa te rezumi la bucuriile simple. Exista romani care nu se rezuma la ele, ci sunt constienti de realitatea schimbarii unei lumi cu alta. Definitiv! Si implicit se intereseaza de ceea ce se intampla in jurul lor, neasteptandu-l pe ambasador sa le bata la usa.
Sigur! Inainte de a putea sa te gandesti la curiozitatea pentru lumea - casa - noua, trebuie sa stii sa te intelegi pe limba respectiva.
Dar aici intervine mandria de a fi roman!

romanilor fara de tara?
Adica romanilor care plutesc intre cele doua lumi paralele? Da, atunci ai avea dreptate. Numai ca o astfel de stare de imponderabilitate nationala este o vina.
Vina celui care o accepta si se complace in rolul de victima neinteleasa.

Cat despre ramasii care "stiu mai bine", ei sunt aceiasi care in tren iti povesteau pe drum pana la mare ca-s directori, doctori, etc... si uneori reiesea ca erau portari sau vreun amploiat pe la salubritate.

Realitatile insa, exista, pulseaza si sunt dinamice. Trebuiesc doar recunoscute si acceptate.
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
latu - de Guinevere la: 07/11/2006 01:40:29
(la: Prinsi intre lumi paralele)
"Folosindu-ma de imaginea ta, a lumilor paralele, mi se pare ca dorinta de a sta cu cate un picior in fiecare din cele doua lumi este comparabila cu incercarea de a sta cu fundul in doua luntre avand aceleasi sanse de reusita"

Doar o intrebare, ca mi-e un pic neclar.
Oare toti cei care se simt intre "lumi paralele" sunt neaparat fara sanse de reusita? Nu vad de ce constientizarea diferentelor dintre ele rimeaza fie cu ineficienta fie cu autovictimizarea in "valea plangerii". :o)
Cred ca gradul de echilibru la care ajungi traind cu ele (diferentele) fac deosebirea dintre victime si invingatori, apropos de realitati.

...La Multi Ani, Anisia!...
#155632 (raspuns la: #155601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sancho Panza - de picky la: 22/11/2006 21:15:42
(la: Oare ?)
Adrian Fuchs :

Dar acel proto mi-a trezit modestia la viata.:)
De unde un nou izvor al ... ideii de femeie ... care numai tipic feminin nu este. Modestia trezita fiind ca luntrea lui ... Caron.



#158848 (raspuns la: #158768) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ahh! ce pacat... - de Sancho Panza la: 23/11/2006 06:16:07
(la: Oare ?)
"Cine nu crede in minuni, nu e realist."

De unde un nou izvor al ... ideii de femeie ... care numai tipic feminin nu este.
aah!! dar daca as fi stiut, signore, ca porniserati in cautarea tipicului feminin nu v-as mai fi rapit pretiosul timp! :(

Modestia trezita fiind ca luntrea lui ... Caron
Si...care ar fi cele doua taramuri antagonice la care te-ai gandit, privind lucrurile prin prisma tipicului mai sus mentionat?
#158865 (raspuns la: #158848) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vi s-a intamplat vreodata sa - de Alexandros la: 27/11/2006 15:55:15
(la: Contratimp)
Vi s-a intamplat vreodata sa fiti in contratimp?
Sa simtiti ca cele 24 de ore nu sunt indeajuns pt a dormi, manca, a munci si a te relaxa?


Intrebarea ta cred ca se refera la folosirea timpului in mod eficient ori ba
Ceva tot avem in viata noastra care e cronofag in detrimentul a altceva.
Pana acum cativa ani (cinci-sase) aveam un mod de viata pe care il descrii tu mai sus. Mancam ce apucam si unde puteam, dormeam de la unu pana la sase iar de distractie nici nu putea fi vorba. Dar era ceva ce faceam mai mult decat orice.
Munceam.
O munca haotioca si epuizanta.
Multi ani din viata mea au trecut pe langa mine fara sa ma plimb intr-o padure ori macar intr-un parc, sa privesc un apus, un rasarit...
Uneori un eveniment neplacut ne schimba viata in bine.
O intorsatura neasteptat de nefavorabile in afaceri, a facut sa-mi schimbe total prioritatile, sa-mi reliefeze inutilitatea unor lucruri si importanta altora pe care eu le ignorasem ani in sir; sanatatea fizica si cea spirituala.
La sanatatea fizica am recuperat cel mai repede, printr-un mod de viata mai ordonat, mese sanatoase si linistite, somn, lipsa stressului.
La cea spirituala e mult de lucru. Sunt momente din viata pe care nu le mai pot recupera ; micul dejun cu fiii mei, discutiile cu mama, serile romantice, dar sunt si altele pe care le traiesc la intensitate maxima. Acum nu mai ascult muzica doar in masina intre doua destinatii, nu mai privesc florile doar in buchete facute in fuga de florareasa si nu mai adorm in fotoliu la tv ci in hamac ori sezlong in curte.



Mai nou s-a demonstrat ca omul modern traieste efectiv, din cele 24 de ore, doar 16-18 ore si restul nici macar nu le simte! Cati dintre noi se mai concentreaza sa admire un peisaj, spun concentreaza pt ca ma refer la acorda toata atentia, a te focaliza asupra peisajului respectiv fara a te gandi la altceva, la alte probleme? Cati dintre noi mai stiu iubi cu adevarat si in acel moment sa fie acolo si nu prin alte parti?
De ce atata viteza? De ce atata carpe diem?....


Sintagma “carpe diem” e diferit inteleasa si traita de fiecare..
Eu traiesc clipa in felul meu , nu e ceva rau in felul cum o fac acum, ci in cel in care o faceam, daca o faceam candva
Cand esti liber spiritual notiunea de iubire nu mai e doar o notiune, ci chiar o stare..
Acum pot sa traiesc in toate cele 24 de ore.

P.S.Mai in gluma mai in serios, eu Charon, in zilele ce au trecut am dus cu luntrea mea peste raul Acheron in Tartar lui Hades multi oameni, de ce trebuie sa traim cu o asa viteza? De ce nu ne mai bucuram de viata? De ce nu mai suntem indragostiti?

Eu chiar ma bucur de viata si sunt un vesnic indragostit.
Imi e mila de cei ce nu pot.


"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
Sancho - de Charon la: 10/01/2007 20:05:41
(la: Amor ei)

Acuma ce sa zic. Am sa deviez Styxul din Tartar o sa il fac sa treaca pe langa Caracal. Ce zici. stii sa tii o luntre in mana? A.. nu-l uita pe piky i-ai ceva medicamente sa nu aiba rau de rau ah... sau de mare?:) ah.. nu ma stiu ce e Styxul...Sancho vina-mi in ajutor! Pregateste-te sa filmezi role de film ca cine stie o sa te indragostesti de Caracal si sa iti imperechiezi pudeull cu vreun maidanez de zici ca-l aud. Oooo cine stie poate chiar il aud... sau esti tu cu un maidanez infipt in pantalonii tai?
Oricum daca eu vaslesc pe acolo tu ma urmezi indeaproape.Spor la vaslit pe canalele oh...prin canalele Caracalului.


Perit voluptas, virtus immortalis est.
#167631 (raspuns la: #167600) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de om la: 27/01/2007 17:24:31
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
hai ca mi-ai dat cu trollarea in cap :(( Ma simt chiar vinovat pt ca am strecurat niste lucruri serioase sub o avalansa de glume :(( Ar fi trebuit sa nu fiu egoist si sa ma gandesc ca unii chiar isi cauta explicatii in "compozitiile" altora.

O sa caut sa (re)spun clar, din respect pt suferinta ta:
-tendinta umana este de a vrea mai mult si mai bine.
-intotdeauna, in viata este o rascruce (intelepti povestitorii nostri: daca alegi drumul din dreapta te vei caii, daca il alegi pe cel din stanga, iar vei regreta)
-marea majoritate suntem PASIVI, lenesi si cu popoul in 7 luntrii, din acesta cauza oftam dupa drumul pe care nu l-am ales (crezand ca era mai usor ;).
-dragostea platonica este PASIVA
Suma celor de mai sus conduce la urmatoarea concluzie: alergam si oftam dupa ceva mai bun, avand doar certitudinea...DORINTEI :))

NU da cioara din mana pe pasarea din gard ..... fara sa INTELEGI de ce !

----------------------------------------------------------
misiaczek, misiaczek, malutki misiaczek !
#171554 (raspuns la: #171524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa fie - de munteanu rodica la: 21/03/2007 20:37:18
(la: Secretul portii)
Charon cu pluta(pardon cu luntrea) Charon cu Pluto sau Charon din cafenea.Ultimul ar fi mai greu de inteles c-ar insuma pina acuma trei identitati(charon, cheri si cher)
Ce este sigur e ca cher este cheri, dar cine este si ce vrea , inca nu stim dar vom vedea probabil.Sau poate nu.Din aceasta dilema cum vom iesi?


#179294 (raspuns la: #179272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: