comentarii

ma simt eu insami


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Profesorii au dreptate! - de Ella Popa la: 28/11/2005 17:22:21
(la: Greva profesorilor o nenorocire pentru elevi!!)
Nu sunt cadru didactic (desi am o diploma care mi-ar permite asta ) si ma bucur ca nu sunt!Ma uit la televizor si si nu-mi vine sa cred cand vad dascali pe patul spitalelor, riscandu-si viata, pentru ce???Pentru 1.000.000 lei in plus la salariu?Pentru dotari mai bune in scoli?Pentru un trai decent? Pai daca voiau sa o duca mai bine de ce nu si-au depus candidatura pentru Parlament,nu?!Ca pentru d-lor nu-i bugetul limitat!Ma simt eu insami lovita cand realizez cat de mult trebuie sa se umileasca oamenii acestia pentru nimic altceva decat DECENTA! Cat despre elevi nenorociti, mi se pare prea mult spus!Asa cum s-a mai zis pe aici, cine vrea sa invete, invata! Asa ca, dascalilor de pe Cafenea, daca va ajuta cu ceva, sunt alaturi de voi si cred ca merita sa luptati pentru drepturile voastre. Copiii va vor multumi intr-o zi!
de ce realizarea pe plan prof - de ariane la: 22/09/2003 15:40:13
(la: Iubire...liceu...parinti...viitor)
de ce realizarea pe plan profesional?!oare pentru a ne realiza profesional ne-am nascut?!incerc de fapt sa imi raspund mie insami.Mi se pare ca incercam sa ne ascundem, sa ne indepartam de noi,de cei din jur,de adevar.Am uitat sa ne bucuram de lucrurile simple,banale.In metrou,troleu vad mereu aceeasi imagine:oameni tristi,atat de straini unii de altii incat tot singur te simti si te rogi sa nu ti se intample nimic fiindca oricum nimeni nu ne va ajuta,vor privi scena de sub o masca impietrita de prea multe ganduri,nemultumiri,frustrari,ambitii mediocre.In bucuresti ma simt o straina printre alti foarte multi straini.Si atunci ma intreb daca nu cumva ar trebui sa-mi doresc sa devin OM si sa traiesc pur si simplu.
sa stiu...sa nu lamuresc...dar simt - de manole la: 07/10/2003 15:23:56
(la: Firmituri de poezie)
Sa ma-ntristez...asa deodata...ar fi prea mult si prea deodata...Inteleg ca te impaci mai mult decat bine cu metaforele si e frumos ce spui...e frumos ce spuneti desi adjectivul asta mi se pare atat de gol...cat despre batalioanele de ganduri inzestreate cu vaz...s-a intamplat sa ma atace , s-a intamplat sa simt chiar si pt putine clipe cum rad de mine , cum fura din mine si se duc...
#868 (raspuns la: #802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Simti tu ce simti... - de ofemeie la: 14/10/2003 10:08:03
(la: Sa simti ca simti! (pledoarie pentru muzica))
Dar sunetul muzicii in contopirea cu universul timpanelor,i-l simti?Alexandra
#1303 (raspuns la: #1267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum ma simt eu... - de lmm la: 27/10/2003 09:39:51
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
...Eu vizitez Romania odata la citiva ani, depinde la citi ani...Vara trecuta am fost dar nu mai fusesem din `98....Prefer sa ii aduc pe ai mei sa ma viziteze....
Pot spune ca din momentul in care aterizam (la aeroport de obicei;)) am emotii .....Chiar imi bate inima... Imi este drag sa vad oamenii, ma gindesc zimbind``rominii nostri´´....chiar vamesii...Dar si cumva imi revin tot felul de amintiri neplacute,nu ceva concret,si ma face sa am si un fel de emotii negative care se amesteca cu bucuria de a fi acasa... Este cumva teama de nepolitete, badaranie,cu care nu mai vreau sa am de-a face, poate sint rani neinchise...
O singura data imi amintesc un lucrator de la pasapoarte la Otopeni mi-a spus ´´Bine ati venit´´ si m-a bucurat si emotionat...
Nu stiu poate intre timp spun mai multi bun venit, ar fi frumos si nu costa nimic.... Dar de valoare mare pentru orice inima de fiu ratacitor...:))
In general timpul in Romania este foarte stressant mai ales daca toate rudele sau prieteni afla ca am venit, fereasca Dumnezeu sa nu ai timp pentru fiecare sa mergi la masa la fiecare si sa maninci pina crapi...:::)))
Ce imi place sa fac este sa merg prin magazine, tot felul dar mai mult de curiozitate si ´´sa ma uit``...Sa maninc mici pina simt ca nu voi fi in stare sa mai bag in gura nimic o saptamina....Sa maninc ´´ora 12´´ si Savarine. Sa imi cumpar pastrama,hamsi...
Dar cel mai important lucru este cind vizitez piata taraneasca, sa ma plimb printre ei si sa-i ascult si uneori cumpar tot felul de zarzavaturi (spre disperarea mamei...)numai de dragul si mila lor...
Ce fac de fiecare data, a must pentru fiecare vizita a mea in Rominia este sa merg la Belu, la Eminescu...Fac asta de pe la virsta de 12 ani...Este o datorie a mea de suflet. Dar incepe sa devina o problema, vara trecuta era sa mor de frica ca erau o gramada de ciini si unul s-a repezit la mine ...Norocul meu a fost un paznic foarte aproape.....
Da, dupa citeva zile abia astept sa plec ...Parca mi-e si frica sa stau mai mult....:((
Integrare - de Mi la: 20/11/2003 12:58:15
(la: Integrarea romanilor in occident)
Cred ca e o mare diferenta intre a te integra si a deveni altceva decat roman. Cred ca nici macar formalitatea de a-ti lua o cetatenie noua nu poate sa anuleze faptul de a fi roman. Observ cu placere ca romanii au o capacitate enorma de a se adapta la un nou stil de viata intr-o sociatate straina si ca au intr-adevar talent la invatarea limbilor straine. Sunt insa convinsa ca nimeni nu se poate transforma complet pentru ca "originalii" descopera "falsul", oricat de perfect ar fi. Nu-i asa ca in cazul unei picturi false auzim de multe ori argumentul "e falsa, pe vremea aceea nu existau aceste substante chimice in culori"...
Exista totusi tot mai multe cazuri care urmeaza acelasi tipar: origine romana, cetatenie straina, insa negarea daca nu a originii, macar a tarii, a lui Iliescu, a valorilor culturale, etc. Totul incununat de convingerea ca tara de adoptie e ceea ce se putea intampla mai bun. Mie mi-e destul de greu sa inteleg ce i-a dus pe acestia saaleaga aceasta cale. Inteleg ca multi se vor simti dezamagiti de Romania cu atat mai mult cu cat isi vor gasi un rost in Occident. Romania, e drept face mult (vant) pentru integrarea in NATO/ Europa!/etc, insa ma amaraste faptul ca nu face nimic pentru a-si castiga respectul in lume. Alte tari au la fel de multe parti negetive si pozitive, au trecut prin comunism si se lupta cu marea coruptie, dar glasul lor e ascultat si respectat (vezi Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria).
De aceea, probabil, sunt multi romani care se feresc sa recunoasca de unde vin si se topesc in noua masa. Poate ca la unii mai apare si o doza de snobism, nu stiu.
Si eu am avut sentimente contrarii in prima faza. Cand mi-am vizitat orasul natal pentru prima data dupa ce am plecat era o zi de iarna innorata si tot ce mi-am dorit a fost sa plec mai repede inapoi. Inchipuiti-va, sa nu-ti mai placa acasa la tine! A urmat un fel de cearta cu mine insami si doar sotului meu i-am povestit ce-mi trecea prin cap. N-am vrut sa-mi ranesc parintii si bine am facut.
A doua oara cand am mers acasa m-am simtit altfel. De cum am trecut granita am simtiti ca sunt intreaga din nou iar acasa a decurs totul ca si cum nu as fi fost plecata nici o zi. A fost si meritul parintilor si al rudelor care au tratat vizita mea ca pe ceva normal, fara sa-mi dea impresia ca s-ar fi schimbat ceva si, bineinteles, fara bocete. Eram pur si simplu iarasi pentru doua saptamani acasa.
Insa procesul de integrare a inaintat tot mai mult odata ce m-am intors in Germania si am inceput si sa studiez si mi-am pus si eu candva intrebarea "Oare mai sunt romanca?" Multi ma admira ca ma descurc atat de bine si ca m-am integrat deja in societate si cred ca, daca as vrea, as putea face si eu pasul acela de a nu mai fi romanca. Insa stiu ca nu mi-ar reusi figura, as fi vazuta si prost de nemti. Chiar sambata imi spunea cineva ca are o vecina din Romania de origine germana si care povesteste cat de groaznic era la bunicii ei la tara, ca nu aveau masina de spalat si strazile nu erau asfaltate si ii era rusine sa- si invite prietenii acolo.
Si cunostinta mea, mirata, a spus ca nu intelege de ce isi vorbeste vecina ei tara atat de rau. Ca e normal ca nu toata lumea are masina de spalat in Europa de est la tara si ca i se pare exagerat sa-ti tii prietenii, chiar si din inalta sociatate de judecatori si doctori, departe de tine numai pe motive materiale(mai ales ca la bunicii lor tot la fel trebuie sa fie).
Ce sa faci, e tot vina noastra ca nu stim sa tinem unii cu altii si simtim prea des necesitatea de a ne vorbi de rau. Aceasta e probabil si explicatia organizarii deficitare a romanilor din asa-numita diaspora. Care roman si-ar inchipui sa traiasca intr-un cartier romanesc asa cum o fac italienii sau chinezii? Poate e rusine sa fii roman si de aceea multi prefera retragerea luptei.
Sa zicem ca Romania e o tara bogata, cu cea mai mare crestere economica in Europa, cu o legislatie de nota 10, si cu un venit mediu pe cap de locuitor de 20000 de EUR pe an. Cati romani credeti ca ar povesti ca si ei vin din tara- minune?
Sa revenim la anul 2003, adica la realitate. Cati romani cunoasteti ca s-au prezentat la Ambasadele si Consulatele Romaniei pentru a vota Leges modificarii Constitutiei? Cati romani renunta intr-un an la cetatenia romana? Si cati dintre ei reusesc sa le transmita copiilor lor limba romana si basmele romanesti? Oare cati dintre partenerii romanilor din strainatate vorbesc deja limba romana?
Vi se pare ca exagerez?

Pe curand!
Mi
#4808 (raspuns la: #4573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bunul simt - de sanjuro la: 02/12/2003 07:48:35
(la: Vedete fara fitze)
Orice vedeta, indiferent cum si-a castigat acest apelativ, prin munca sau intamplare, ar trebui sa dea dovada de bun simt.
Sclifoseli, ifose, suficienta, denota proasta crestere, si lipsa de consideratie fatza de ceilalti, care pana la urma te vor judeca si pentru cum esti de fapt in realitate, ca simplu om.
#5829 (raspuns la: #5806) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radu - de karina la: 06/12/2003 11:32:20
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
uite pe mine ma intereseaza doar ograda mea de cand,incercind sa penetrez jungla avocaturii romanesti,mi-am prins degetele-n lift(vorba unui profesor de facultate...).Interesul national il gasesc un soi de conventie pentru obtinut favoruri de la cei pe care inca-i mai impresioneaza formula asta si care,deci,mai inseamna ceva pentru ei.

Personal,am ales calea exilului poate pentru ca sunt incapabila sa ma dezvolt in pamantul care m-a nascut sau poate pentru ca,avind convingerea ca aici pot avea cu o sansa in plus,sunt obligata fata de mine insami s-o valorific.Nu vreau sa vorbesc in termeni de Greu sau Usor.Mi se pare de acum ceva stereotipic.Vreau sa vorbesc in termeni de Lupta si autoexilul este o lupta cu tine insuti zi de zi sa realizezi ceea ce ti-ai propus,e lupta cu propriile temeri,angoase,singuratati,cu mentalitatile de aici,cu faptul ca unii nu se opresc numai la a nu te accepta,ci merg chiar mai departe...(din fericire nu sunt multi:)...),cu faptul ca de cele mai multe ori devii atat de aspru cu propriile slabiciuni(e omeneste sa suferi,nu-i asa?)incat nici nu mai poti sa plangi,oricat ai vrea...,iar peste toate se adauga dorul de parinti,de familie,de care te-ai rupt brusc si pentru care telefonul sau internet-ul sunt doar surogate prin care le aduci prezenta langa tine si carora le dai prezenta ta.Iar aici cuvintele sunt sarace sau ne-inventate inca pentru a spune ce simt.

Pare un chin nu-i asa?Eu zic ca e un sacrificiu pe care in egoismul meu,in individualitatea mea am decis sa-l fac pentru mine.In perspectiva,merita.In Romania perspectiva asta,intr-o viziune realista,nu o aveam.Si-atunci?...
#6059 (raspuns la: #6052) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunt de acord ca te simti mai - de Andrea M. la: 07/01/2004 11:35:53
(la: Viata in Germania)
Sunt de acord ca te simti mai bine intr-un loc in care esti acceptat si apreciat. dar nu vad cu ce te-ar ajuta "spiritul latin" in acest sens. Ca mergi la o bere mai des? Asta nu inseamna sa fii acceptat. Sunt de 4 ani in Germania si pot spune cu mana pe inima ca am fost primita foarte calduros pe unde am fost. Dar cred ca asta depinde de cum esti tu. Nemtii sunt suspiciosi, dar nu absurzi! Daca ei vad ca esti corect, placut, etc. atunci si atmosfera se "dezgheata".
Dupa cum se mai spunea, si cunoasterea limbii joaca un rol important. In functie de mediul in care te "invarti" te poti descurca si cu engleza (oricum mai bine decat in Franta, din cate am auzit de la amici care au trait in ambele tari)

Deci nu ma luati cu "mentalitatea latina" care de multe ori se dovedeste a fi mai degraba superficialitate!
Pentru Alice - de Adina D la: 07/01/2004 21:29:12
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Draga Alice

Acum chiar ca mi-am amintit de acasa; injuriile tale, tonul de jelanie agresiva si neputinta care razbate din cuvintele tale mi-au recreat tabloul post-comunismului. Eu nu am luat nimic cu mine cind am pleacat, inafara de imbratisarea parintilor mei. Nu am plecat ca sa denigrez nimic, nu am plecat sa fiu umilita si apoi sa reusesc, ca sa dovedesc cuiva din Romania ca pot. Am plecat pentru ca eram datoare fata de mine sa imi traiesc viata in demnitate. Umilintele pe care voi le percepeti ca umilinte din Romania, aici in Canada nu sint considerate injositoare. Am muncit tot felul de munci cu zimbetul pe buze, am progresat si mai progresez inca. Dar cel mai important este ca la jumatatea vietii nu sint blazata, nu sint descurajata si drumul meu spre mine insami inca nu s-a terminat. Ma simt linistita, sint respectata si nu denigrez Romania. Am avut dreptul sa aleg si am ales unde vreau sa traiesc, nu trebuie sa dau socoteala nimanui.
Puterea pe care ne acuzi pe toti ca am fi 'furat-o' la plecarea din Romania, la mine a venit din dragostea parintilor mei. Si din prieteniile pe care le-am legat, cu romani, cu englezi, cu americani, canadieni, rusi, francezi, belgieni.

Injuriile tale vin din neputinta, dintr-un suflet sfarimat. Eu inteleg, si tolerez.
Pro/contra a trai in Romania - de Mi la: 14/01/2004 11:36:24
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Si eu am plecat din tara fara sa fiu sigura ca ma voi adapta la noua societate. Insa aceat lucru a decurs fara prea mari probleme, poate pentru ca m-am cincentrat mai mult pe noua situatie de familista. De fapt nici nu m-am gandit in fiecare zi la faptul ca ma aflu intr-un proces de adaptare, ca traiesc in strainatate, printre "straini", ci m-am concentrat pe relatiile personale, pe legarea unor noi prietenii si am lasat viata sa-si ia mersul.
Merg in Romania cam de doua ori pe an si pot sa spun ca ma simt foarte bine. E ca si cum n-as fi lipsit nici o clipa, ma simt acasa. Eu as putea sa ma intorc fara pribleme acasa. Nu mi-e frica de nimic, stiu ca pot lucra oricand si experienta din strainatate mi-ar folosi enorm la infiintarea cu succes a unei afaceri.
Ultima da ta cand am fost acasa, de Carciun am racit puternic si a rebuit sa merg la doctor la Urgenta. Stiind cate probleme exista cu coruptia din sistemul de sanatate, am luat bani la mine si am facut chiar repetitie cum sa "dau". Va rog sa ma credeti, nimeni nu a facut nici o aluzie la asa ceva, chiar daca pentru inregistrare am prezentat pasaportul pe care se vede clar ca am domiciliul in strainatate! Iar consultatia si tratamentul au fost ireprosabile! Acesta e un motiv in plus care ma face sa sper ca nu s-a pierdut totul in Romania!
Cred ca marea greseala a romanilor e ca asteapta nu stiu ce autoritate sa vina sa rezolve problemele. Daca as trai din nou in Romania, asta ar fi lucrul cara m-ar enerva cel mai tare. Dar daca fiecare individ va renunta in continuare sa ia atitudine in speranta ca vine Iliescu si rezolva problema, va dura mult si bine pana cand bietul om cutot cu guvern vor reusi sa vorbeasca cu toti in parte...
Nu critic pe nimeni, eu insami eram asa cand am venit incoace si imi dau seama ca m-am schimbat si ca personalitatea mea a devenit mult mai puternica, ca nu ma mai da nimeni asa usor deoparte fara motove bine intemeiate. Ceea ce le lipseste romanilor e intrebarea "De ce?".

#8043 (raspuns la: #7865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu stiu ce se simt ceilalti r - de (anonim) la: 26/01/2004 14:13:54
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Nu stiu ce se simt ceilalti romani, dar eu cand ma intorc in tara imi vine sa plang. Si nu plang ca sa nu vada ailalti din autocar. As putea sa fac un doctorat aici (in strainatate), sa imi prelungesc viza si chiar sa muncesc. Dar am vazut ca afara pute. Rau de tot. Dar cei din tara nu stiu. M-a intrebat odata unu: Bine, ai fost acolo si ce-ai facut? Cu ce te-ai ales? Ce am castigat? I-am zis ca experienta, o limba straina...Pai n-ai facut nimic, mi-a zis. Dar ce nu i-am zis e ca pentru prima oara in viata mea am fost mandru ca sunt roman. Ca m-am castigat pe mine. Asta e cel mai important. Abia de aici incolo incep sa ma cunosc.
nu stiu ce simt altii dar eu - de danaturi la: 27/01/2004 16:00:16
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
nu stiu ce simt altii dar eu cind vin in Romania si o fac destul de des(locuiesc in Italia de 11 ani)simt nostalgia vremurilor trecute chiar daca nu erau vremuri f bune,mi-e dor de tara mea asa cum e ea,cu glomeratia din tramvai si muzica lautareasca care se aude peste tot,cu vinzatoarele de la "buticuri"care n-au chef sa vinda,dar mi-e dor si nu-mi gasesc locul aici
#8518 (raspuns la: #8460) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma simt bine in capul si pielea mea - de andrei banica la: 09/02/2004 09:32:52
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Ma simt bine in capul si piellea mea.
Altii nu se simt bine langa mine.
Lucrul acesta nu m-a deranjat o vreme dar acum sunt, probabil mai mult ca oricand, dornic sa am cu cine vorbi, cu cine merge la un spectacol, fara sa mai fiu subiect de ras sau sa ma prefac ca nu-mi dau seama de jena pe care o simt cei din jurul meu cand sunt cu mine.
Am inteles perfect despre ce spui tu dar cand nu te inconjoara decat oameni cu prea putina cultura intelege ca nu prea ai de unde alege.
Nu m-am izolat nici o clipa de oameni si am prieteni buni care sunt grasi ca mine dar nu locuiesc langa mine. Cu ei ma vad rar si numai atunci simt ce as vrea sa simt in fiecare zi.
#9205 (raspuns la: #9177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A te simtii.. - de andrei banica la: 13/02/2004 05:40:21
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
"Eu ma simt bine in pielea si capul meu" probabil nu am fost prea atent la semnificatie, mai greseste omul, dar ma refeream la faptul ca nu cred ca sunt o pacoste ci ma cataloghez drept o persoana normala si chiar poate exagerat de amuzanta.
Nedumerirea mea era alta.
De ce alt cineva, cand observa o persoana grasa automat pufneste in ras
si face acea persoana sa plece.
Mie unuia m-i s-a facut greata de oameni din cartierul meu si chiar daca ii aud comentand in spatele meu nu-i mai bag de mult in seama.
Ce parere are omul destept stiu.
Deci! Vreau sa stiu parerea Oamenilor despre situatia aceasta si atat.
Oricum, din discutiile cu voi mi-am mai limpezit mintea si nu mai tragediez.
#9549 (raspuns la: #9412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
-cun se simte un neuron in ca - de SB_one la: 22/02/2004 12:24:56
(la: Femeia)
-cun se simte un neuron in capul unei blonde?
-singur

-dar doi?
-inghesuitzi

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10283 (raspuns la: #10275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum ma simt cind merg in Romania? - de LMC la: 24/03/2004 17:55:19
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Desi sint in America de 19 ani inca nu mi-a iesit din singe traditia Romaneasca sau mai bine zis cultura cu care am crescut. Venita de la virsta de 13 ani ai crede ca sint "americanizata" ca nu-mi pasa de Romania sau de cei din ea, dar adevarul este ca inca nu mi-am uitat tara.

Prima data cind am mers in Romania a fost in '96 apoi am mers din nou in '97, am mai fost in '02 si mai recent am fost asta iarna. De fiecare data cind am mers am fost socata de unele lucruri iar altele m-au impresionat. Socul intotdeauna apare cind am de-a face cu oameni care se ocupa cu publicul (vinzatoare, administratori din banci etc.). nivelul de "customer service" din Romania este egal cu zero sau mai bine zis in minus. Foarte rar cind intilnesti persoane amabile sau zimbitoare sau care sint dedicati serviciului pentru care sint platiti sa-l faca. Apoi, ce sa mai spun, majoritatea oamenilor vor sa te insele intru-un fel sau altul. Minciuna si coruptia sint cele mai distrugatoare plagi a Romaniei.

Ceea ce ma impresionat in schimb este frumusetea cruda a tarii, frumusete care daca oamenii din Romania ar sti sa o aprecieze ar fi recunoscuta in toata lumea. Din pacate mizeria si gunoaiele de pe strada distrage ochiul de la aceste frumuseti.

In 2002 si 2003 am avut prilejul sa merg si prin tarile din vecinatatea Romaniei. Am mers in Ungaria, Austria, Slovakia, Italia, si Elvetia. Binenteles nivelul Romaniei in ce priveste curatenia este sub orice critica, ca sa nu mai spun despre sosele, organizarea oraselor si mentinerea business-urilor. Parca Romania a ajuns sa fie coada Europei. Nu degeaba Francezi isi bat joc de noi de parca am fi toata tara o natie de tzigani.

Si pentru cei care vor sa stie care este diferenta intre a trai bine in Romania si a trai bine in America vreau sa le spun ca diferenta din pacate este in nivelul de onestie si munca. In Romania este foarte greu sa-ti faci o viata buna fara ca sa nu minti, fara ca sa nu inseli sau sa calci legea, in America este invers. Aici daca esti onest si-ti faci treaba cum trebuie ajungi departe. Totul depinde de tine si de vointa ta, si binenteles aici poti sa-ti vezi rodul munci. In America se munceste mult, dar asta a facut America puterea numarul unu. A munci, chiar daca muncesti la curatenie sau la stiu eu ce munca care in Romania este clasificata mai jos, este o onoare. Cunosc oameni care au inceput de la nimic, facind curatenie cum s-ar zice, si acum sint milionari. Binenteles nu poti face nimic peste noapte, dar incetul cu incetul poti ajunge departe.

Sint mindra ca sint Romanca, dar multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru ca sint in America, si pentru toate binecuvintarile care mi le-a dat mie si familiei mele, si doresc sa pot sa-mi impart binecuvintarile si cu alti oameni care inca nu au avut prilejul sa simta binecuvintarile acestea.
Cum ma simt cand ma intorc in Romania ? - de Muresh la: 28/04/2004 02:50:10
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Cum ma simt cand ma intorc in Romania ?
1.Simt ca n-am gresit cind am plecat .
2.Nu inteleg de ce nu s-a schimbat mai nimic -
romanul tot in saracie traieste- mai apoi aflu
ca banii curg in buzunarele politicienilor
corupti .
Si apropo de politicieni "
3.Cum naiba nu gasiti oameni cinstiti sa conduca tara .
4.Ma gandesc sa cumpar vreo casuta sa am unde sta
cind vin in Romania si poate ,cine stie, sa locuiesc cand
ma voi pensiona . Dar apoi imi spun : Ca maine se
schimba politica (regimul) si au sa-mi ia casuta cum
au luat-o pe cea dinainte .
Cum ma simt cand ma intorc in romania....... - de snoopy la: 06/05/2004 03:45:20
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sunt plecata de 7 ani din tara si tot nu siu unde imi este locul,adica unde ma simt acasa.
Merg regulat in romania si de fiecare data inainte de plecare sunt emotionata si bucuroasa ca o sa ajung in acel loc unde mi-am petrecut cei mai frumosi ani din viata.
La vama romana insa imi piere deja putin din bucurie cand ii vad pe graniceri cum se comporta si cum controleaza bagajele in speranta ca vor gasi ceva ce nu este in regula ca sa imi sopteasca sa bag 20 euro in pasaport ca sa trec cu cele 20 de pungi de cafea ....
Prima oara am inceput sa discut cu ei dar nu am ajuns la nici un consens.Au inceput sa imi citeze legile x si paragrafele y si lumea din autocar a inceput sa creada ca din cauza mea stau atat de mult in vama si mi-au spus sa-i dau omului banii ca altfel vom ramane peste noapte acolo.I-am dat.Ce era sa fac?Daca n-o faceam si ne tinea acolo cred ca ma linsau ceilalti calatori!!!!!
Oricum,am invatat ceva!Cand am "prea multa" cafea in bagaje pregatesc deja banii in pasaport si pana acum nu au fost refuzati niciodata.
In fine...asta e!
Dupa nenumarate ore ajung si eu acasa si ma bucur cand vad casa mea,vecinii,camera mea si uit de calatoria stresanta.
Din pacate aproape toti prietenii mei sunt plecat din tara,unii muncesc pe vas altii cu alte contracte prin toata lumea.Atunci imi pun intrebarea ce caut de fapt acolo!Incep sa ma gandesc cu ce sa ma ocup in urmatoarele doua saptamani.Mama imi spune cine mai e in tara sau cine e venit in vizita si ma apuc sa dau telefoane.In final dau de cateva cunostiinte si prieteni si imi dau intalnire cu ei la o cafenea din oras.
Ajung seara la cafenea si imi salta inima de bucurie cand ii vad.Imi sunt dragi.Iau un loc langa ei la masa si raspund la intrebarile standard ca de ex cum e in germania,ce muncesc si cat castig pe luna.Nu-mi plac intrebarile de genul acesta dar nu am cum sa le evit.
Dupa "interviu" aud de la toti comentarii de genul "pai atat castigam noi aici intr-un an" si "noi nu avem din ce trai" si "ne ajung banii numai de mancare" si incep sa ma simt prost.
Dupa cateva minute se trece la alte subiecte si ma simt usurata.
DAR:Cand ma uit pe masa vad ca fiecare are ultimul model de telefon mobil si prefer sa nu il scot pe al meu pe masa ca sa nu aud comentarii de genul "am avut si eu acelasi telefon...dar acum 2-3 ani".....
Pentru mine nu conteaza telefonul.Important e ca merge.Nu imi trebuie te-miri-ce-telefon cu camera si cu wap....!!!!Dar pentru ei e important.Ma simt pierduta.Nu mai inteleg nimic.
Candva o intreb pe o tipa de unde si-a luat pantofii ca imi placeau.Mi-a spus magazinul de unde i-a luat si ca au costat 5,5 milioane.O gramada de bani si pentru mine.Dupa 5 minute imi spune tipa ca are probleme cu banii,ca le-a taiat curentul luna trecuta ca nu a avut bani sa-l plateasca.Acum chiar ca nu mai inteleg nimic!!!!Am mai ramas pe post de ascultator la masa si am aflat de niste cluburi din zona unde costa 300.000 intrarea si o sticla de Jack Daniels 1.800.000 si unde se merge in fiecare vineri si sambata.Nu mai suport sa stau si le spun ca merg acasa ca sunt obosita.
Nu stiu cum le merge la altii dar toleranta mea scade la 0 cand vad ca lumea se plange si dupa aceea vorbesc de bani de parca i-ar avea cu sacii acasa.
Eu nu castig rau aici dar orice om care sta in occident stie ce inseamna sa platesti o chirie de +500 euro,curentul,telefonul,impozitul si asigurarea la masina.Nu imi permit sa ies in fiecare weekend la discoteca.Nu-mi permit sa imi cumpar pantofi care costa mai mult decat castig intr-o luna....nu am ultimul tip de telefon....!!!!!
Duc o viata normala si ma bucur de ea si sunt fericita pentru orice zi fara probleme majore.
Nu as vrea sa mai traiesc acolo.Nu suport superficialitatea oamenilor.Nu vreau sa spun ca sunt toti asa,siu ca exista oameni care chiar au probleme financiare si nu vreau sa-bag pe toti in aceeasi oala!!!!
Ma refer doar la experientele mele personale.

De fiecare data cand ne simti - de alexbrie la: 18/05/2004 05:43:15
(la: Viata e o joaca)
De fiecare data cand ne simtim ceva mai fericiti sau mai jucausi, incepem sa facem pledoaria copilariei, ca varsta de aur si model de urmat.
O tentatie a inocentei, de multe ori daunatoare; de ce? Mult mai bine decat as putea scrie eu, a comentat-o Pascal Bruckner, in "Tentatia inocentei"; o recomand tuturor celor care viseaza sa evadeze din actualitate, fugind in lumea jocurilor copilaresti.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...