comentarii

manca-ia-i coada


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
:)))) bubico - de maan la: 19/08/2009 07:32:47
(la: iarma)
mi-o trecut si mie prin cap: 'eu l-am aruncat cocoana, manca-i-ai coada!'
#472584 (raspuns la: #472580) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poti manca bine.. si bun.. - de JCC la: 13/10/2003 07:12:55
(la: De ce nu 120 de ani??? sau sa imbatranim intinerind?,, :-)))
Alice, poti manca bine, tare bine, in ceea ce numesc eu "sa mananci tinerete"..
nu gatesti cu untura sau ulei de floarea soarelui, dau colesterol, gatesti cu ulei de masline, nu da colesterol..
nu mananci doar 2-3 ori pe zi, mananci de 5 ori, si fiecare data obligatoriu un fruct...
nu mananci conserve, gatesti..

Alice, si tu veux, la langue vulgarisée est tout à fait le contraire du métalangage ou métalangue, qu'on peut définir:
- langage spécialisé pour definir un langage naturel, spun : sare si nu Chlorura de Natrium :-), spun vorbind vulgarizat D.H.E.A si nu spun stiintific : déhydroepiandosterone :-))
- langage de description d'un autre langage formel ou informatique
ce dernier, Daniel pourra nous l'expliquer mieux... :-))

#1146 (raspuns la: #1136) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
click pe "afiseaza coada de m - de Daniel Racovitan la: 13/10/2003 08:57:04
(la: Adminul va cere parerea: "coada de moderare")
click pe "afiseaza coada de moderare", dupa care click pe "voteaza";
apoi alegi votul si apesi pe buton

#1152 (raspuns la: #1145) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aveai ce manca? - de darianne la: 21/10/2003 09:45:39
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Pe vremea lu ceasca era bine zice NORWAY.
Sa ridice mana cine e impotriva.

EU!!!
Imi aduc aminte cu oroare ca eu, locuind in Vestul tarii (nu vreau sa imi inchipui ce era in rest!), ma trezeam la 4 dimineata (la dulcea varsta de 10 ani - cand mai mult trebuia sa ma pasioneze niste papusi, sau cel mult o carte de mate) sa prind loc in fata la coada la lapte ca sa pot "creste mare" sau sa ma bat cu babele care se bagau in fata sa prind un pui uscat sau 3 portocale sau oua. Era mai bine zici??? Bine o duceau doar nomenclaturistii. Pot sa trag concluzia de aici?

Zici ca acuma sunt aurolaci... si atunci erau numai ca atunci ii batea politia si nu ii lasa in centru ca sa ii vada prea multi. Erau tinuti in cartierele lor, un fel de ghetouri pana la urma, nu? Si nu se drogau cu aurolac? Intr-adevar, trebuiau sa fie "treji" sa poata sa iti "opereze" portofelul in timp ce tu cumparai caseta audio cu 100 de lei de la "tac-su".

Uite ce am scris... eu care ziceam ca sunt o persoana calma si cu tact :)
#1783 (raspuns la: #1774) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
excelent - de Catalina Bader la: 22/11/2003 23:04:32
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
daca toti am gandi care e mesajul...
viitorul:
ce-i aia carne:
chiar avem nevoie sa ucidem ca sa mancam sau ne-am indepartat de nevoia noastra primara de a manca si ne dam in petec ucigand?!

PS: mie imi place carnea. Cu masura.

poate fi si asa:

pt Romania este valabil:

viitorul: ce-i aia coada?
iar trecutul: ce-i aia carne?

nu-i asa ca e frumos sa te joci cu cuvintele?
Cata

#4971 (raspuns la: #4626) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
My, mancarea si acoperisul ti - de Daniel Racovitan la: 09/01/2004 09:39:10
(la: Un salariu decent in Romania)
zici: "Eu numesc decent salariul care îti permite sa manânci si sa ai un acoperis. "

My, mancarea si acoperisul tin de supravietuirea de pe o zi pe alta.

Dar imbracamintea si incaltamintea, medicamentele, tratamentele medicale, concediile, cartile si cultura, mijloacele de informatie, amintirile, educatia personala si a copiilor, astea nu tin de un trai decent?
#7845 (raspuns la: #7843) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"My, mancarea si acoperisul t - de My la: 09/01/2004 10:36:42
(la: Un salariu decent in Romania)
"My, mancarea si acoperisul tin de supravietuirea de pe o zi pe alta.

Dar imbracamintea si incaltamintea, medicamentele, tratamentele medicale, concediile, cartile si cultura, mijloacele de informatie, amintirile, educatia personala si a copiilor, astea nu tin de un trai decent?"


Deja vrei cam multe pentru termenul decent. Ai uitat sa adaugi un Lamborghini Diablo. De acord cu îmbracamintea, în rest tratamentul medical vine de la stat (daca esti socotit prea sarac), în concedii esti ocupat sa muncesti ca sa ai un salariu mai bun, nu ai nici un copil de educat pentru simplul motiv ca nu faci copii pâna nu ai un salar care sa-i tina si pe ei "decent" (deocamdata vorbim despre venitul unei persoane singure, nici macar în cuplu), educatia personala se poate amâna pâna la zile mai bune.

In principiu ai si tu dreptate însa ceea ce întelegi tu prin "decent" e mult mai interpretabil (de la 1.000 la 1000.000 $) decât reperul meu de "decenta".

Oricum am impresia ca discutia nu duce nicaieri din cauza acestui termen super-flu, decent.
#7852 (raspuns la: #7845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ehe, mancare basarabeana... : - de Daniel Racovitan la: 06/02/2004 08:06:49
(la: SUPE si CIORBE)
Ehe, supa de varza, mancare basarabeana... :)
E invitata in mod curent la masa noastra. Are putine calorii, cu conditia sa pui foarte putin jambon fumé iar smantana sa fie degresata la maximum, e satioasa, si foarte gustoasa.

In Romania e considerata drept mancarea saracului ("Vai! mananci supa de varza?"). Ei da, e o supa delicioasa si foarte sanatoasa :)
Miam-miam :)

PS: vezi ca exista rubrica de retete speciala: http://www.cafeneaua.com/recipe
http://www.cafeneaua.com/node/add/recipe

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9027 (raspuns la: #9024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
covrigi in coada de ciine - de (anonim) la: 13/02/2004 22:40:44
(la: Romani in strainatate)
Oameni au plecat din Romania nu sa gaseasca ciini cu covrigi in coada, au plecat ca sa gaseasca piine in brutarii si covrigi pentru ciini 'dogie food'.
How about, sa gaseasca: sapun, shampon, crema de ras, pasta de dinti, detergent de spalat rufe ( nu masina ), vata ( de tampon nu se stia acasa), ca sa nu mai vorbim de alimentele de baza:carne, ulei, zahar, faina, nu nu vorbesc de produse finite sau de lux ( pentru Romania), cafea, ciocolata ( nu Toblerone si nici Suchard, doar Kandia ), sau un Pepsi-cola ( nu rece la gheatza), calda batuta de soare.Ca sa nu mai spun de libertatea spirituala si fizica. Ascultam Rock & Roll pe ascuns, sa nu te prinda Militzia si Securitatea ( cei care umblau in Levi's), purtau ochelari de soare YSL, si fumau HB sau Lucky Strike la un cappuccino.
Noi am ajuns tradatorii de tara si aventurieri economici in Occident, in ochii celor care au ramas in tara.Ei au uitat ca tradatorii de tara au ramas acasa si au falimentat tara, nici in ziua de azi inca nu sa vindecat situatia economica a tarii, dupa 14 ani de capitalism, pentru ca tradatorii de tara sint inca tot acolo acasa. De fapt Románul spune "Cit de bine ar fi in alta parte, tot mai bine este acasa'. Dar sa stitii ca Latinii de la URBE( nu daco romanii), spuneau acu 2000 de ani in urma ''UBI BENE IBI PATRIA", si sunt convins ca multi Romani sunt de acord cu mine.Cei care au fost multzumitzi atunci si azi, le doresc mult spor la lucru, si sper ca intro zi se vor gasii si adevaratii TRADATORI, acolo intre ei acasa, nu,nu tziganii (mai nou ei sunt devina pentru orice).

"To live its only human, to know how to live its Art"
religie - de (anonim) la: 08/04/2004 17:17:45
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Au venit la mine la usa diversi mesageri care au vrut sa ma convinga sa ader la cate-o secta sau alta si m-am surprins punandu-le intrebari care i-au pus in mare dificultate, chiar au plecat cam cu coada intre picioare.Am fost rea, poate, cu ei, dar eu vreau sa aflu de la cat mai multi oameni ce cred ei despre urmatoarele lucruri:

Nu este necesara scrierea unei noi carti care sa intruneasca tot ce s-a descoperit pana acum de catre omenire cu privire la univers si relatia noastra cu aceasta lume din jurul nostru si sa se alcatuiasca un nou mod de a-i uni pe oameni intr-o singura religie, aceea care sa le spuna tuturor ca trebuie sa fim uniti in a cuceri acest necunoscut din jurul nostru si nu sa ne certam care religie e mai buna si mai adevarata?

Nu e posibil oare ca ,in ordinea lucrurilor, asa cum, pornind de la minerale care nu inteleg superioritatea plantelor, urmeaza plantele care nu inteleg superioritatea animalelor, dupa care urmeaza animalele care nu inteleg complicatiile si proiectele oamenilor, e foarte normal si posibil sa existe entitati mult superioare noua pe care noi nici macar nu le putem percepe?Fie ca acele fiinte superioare noua au plecat pe alte planete, fie ca sunt facute dintr-o materie necunoscuta noua si de " nepipait"de catre noi, cu mijloacele pe care le avem, fie ca, de fapt suntem inglobati in acele hiperfiinte asa cum sunt celulele din organismul nostru?

Si aceste fiinte e posibil sa fie Dumnezeii nostri.
Sa lasam varianta " Dumnezeii ne inglobeaza" la o parte deocamdata, pentru ca ar fi prea complicat, desi pot construi un sistem conceptual bazat pe ideeea asta.(poate voi reveni si la asta)
Dar daca varianta reala este aceea cu Dumnezeii "nevazuti ", dar care ne vad pe noi si care poate fac experimente cu noi introducand un fel de software in noi de la nastere lasandu-l spre experimentare pe percursul vietii noastre ,atunci acei Dumnezei "nevazuti"(spun la plural pentru ca e greu sa crezi ca exista numai un Dumnezeu, parca e prea simplificat, eu cred ca trebuie sa fie un popor de Dumnezei) ne "vad" si sunt interesati de evolutia noastra, poate ca sunt tot atat de interesati de noi cum suntem noi interesati de anumite specii care ne-ar putea ajuta , prin clonare, sa luptam cu anumite boli.Si, deci, desi ne iubesc, ei experimenteaza pe noi anumite proiecte si programe care nu sunt reusite si le reiau, le recombina...Ar fi frumos daca scopul lor ar fi elaborarea unui superprototip uman sau hiperuman care sa intruneasca toate calitatile posibile si sa fie pregatit sa infrunte toate situatiile posibile, asa cum ai sta bine unui hiperprogram sofisticat si generos conceput...Poate de-asta e totul atat de ciudat...de-asta sunt atat de multe nedreptati care fac din credinta in Dumnezeul cel bun si atotputernic un mod foarte subred de a explica ceea ce se-ntampla... Pentru ca soarta noastra e in mana unor fiinte bineintentionate dar nu neaparat grijulii cu ce se-ntampla cu generatiile pregatitoare...ele fiind cu ochii atintiti spre prototipurile de care am vorbit...care , cine stie, cunt de fapt niste componente ale lor pe care si le imbunatatesc in pepiniera umana....

E enorm de mult de discutat, dar as fi fericita sa gasesc parteneri de discutie pe aceasta tema.Sper ca m-am facut inteleasa, din pacate am foarte putin timp la indemana acum, va trebui sa scriu pe hartie ceea ce gandesc, sa-i dau mai multa coerenta.M-am gandit la asta cand dau de mancare pasarilor din oras (vin multe pe un acoperis de sub fereastra mea) care depind de noi ca sa traiasca.In sensul ca daca noi aruncam ceva bine, azi arunca unul, maine altul...ele par sa fie in grija lui Dumnezeu, dar pentru ele noi suntem un fel de Dumnezei...Si,desi avem o mila imensa pentru ele, exista programe de salvare a speciilor, etc, mai si uitam ca exista uneori, cand suntem prinsi cu alte planuri si evenimente personale...Asa o fi si relatia noastra cu urmatoarele creaturi in ordinea evolutiei....

Cum sa facem noi sa transmitem un mesaj lui Dumnezeu? Daca ne-am uni toti oamenii de pe pamant sa ne rugam intr-un anumit moment?

Unde este el devreme ce noi suntem atat de divizati, de manipulati, iar unii isi fac de cap tragand numai foloasele lor proprii? Oare daca ar fi pace si armonie n-ar mai fi evolutie spirituala? De asa natura se intampla lucrurile incat am inceput sa cred ca suferinta este absolut necesara si exista oameni intelepti care dirijeaza sau incearca sa dirijeze lumea incat sa existe permanent cateva conflicte pentru a nu se stinge suferinta niciodata cu scopul expres de a da o sansa fericirii sa existe prin contrast!


Astept sa vad daca e cineva interesat de acest subiect filozofico religios.
Poate ca stiti mai multe decat mine si ma puteti ajuta, sau, poate dezvoltam impreuna o noua teorie.Discutiile au sanse mari sa fie constructive!
Ce regretati de vremea lui Ceausescu? - de cosmacpan la: 25/04/2004 02:15:43
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Daca regret ceva?
Cred ca da. In primul rand sentimentul de "gasca" caci toate intalnirile cu prietenii indiferent in casa cui aveau un aer conspirativ si ne simteam bine impreuna; eram noi, glumeam, dansam, mancam si beam ca la orice intalnire obisnuita dar faptul ca mai putea strecura mici informatii furate de la Europa Libera ne dadea o stare de excitare, eram "cineva". Caci stiam ca oricare dintre ceilati putea fi un turnator. Eram eroi in micimea noastra caci fiecare se vedea ridiculizand si sfidand sistemul. Cam asta pot spune ca regret.
Daca multi uita eu nu. Nu pot spune ca regret faptul ca trebuia sa stau cate 3-4-5 ore la coada pentru cate ceva mai mult (un cofrag de oua, doi pui, branza, viezure, varza si.....masline). Non stop-ul de azi intuneca amintirile celor mai multi.
Nu pot uita ca viata si persoana mea insemnau o "cartela" iar a copiilor mei idem. Chiar daca la nastere am primit un CNP, toti ma stiu ca persoana. Ei ma voiau o cartela, un simplu numar in statistica.
De ce as uita "fericitele concedii" petrecute la munte, cu bilete luate prin sindicat si unde ti se facea o favoare, (caci nu oricine avea acces la acele bilete. De ce as uita faptul ca trebuia sa te lupti ca sa poti cumpara un apartament "proprietate" si nu cu cate camere iti doreai ci cu cate ti se dadeau (camera / nr membri familie).
Singurul lucru care cu adevarat ma supara si ma enerveaza este sintagma "generatiei de sacrificiu". Poate ca secolul trecut a fost o calamitate pentru omenire dar parinti mei recunosc la inceput cu inversunare si apoi cu resemnare ca au fost o generatie de sacrificiu care au prins foametea din '40, reforma monetara din cincizeci si... care au prins toate greutatile sistemului ce construia comunismul, eu fara s-o recunosc in fata copiilor am prins toata frumusetea perioadei de dupa '78, inundatiile din 70 si 75, cutremurul din '77 si celelalte ci ceea ce este mai tragic inceputul sfarsitului cu cozile de care aminteam mai la inceput (primele cozi au fost la zahar si ulei in 75, 76). Iar fetele mele pot spune ca au prins toate modificarile structurale ale societatii si ale mentalitatii. Deci inca nu s-au stins resturile "generatiei de sacrificiu". Cam atat pentru aceasta ora si cu parere de rau imi amintesc vorbele: "De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau?" Luca 6.41.
Mai departe - de mircios la: 19/05/2004 16:32:17
(la: Groapa)
***
Am simtit cum ma ridic. Dar eu stiam sigur ca era coborarea. Eram greu, chiar atat de greu incat ma ridicam in caderea catre adevar. Usor ghemuit, in intinderea ce parea ca, departe de a avea un sfarsit, nu incepuse vreodata.
Nu curgea, dar il auzeam. Am inchis ochii si m-a napadit ca un fum gros cu aroma aerului de munte. Am vrut sa plang dar lacrimile au apucat-o prin albia izvorului in susul muntelui. Stanci colturoase si fierbinti imi tulburau raceala. Si eu le muscam si ma taram mai departe. Ma unduiam si ma aruncam. Mereu rostogolirea, domolea, in durerea intinsa in urma, calea devenita poteca. In clocotul meu tipau stancile transformate in pietre. Intreaga padure dansa in tumultul acordurilor mele. Am vrut sa aud ritmul si peste auz a cazut cerul ca un clopot. Lumina se strangea in urma si eu ma imbracam in aur si ma vopseam pe fata cu argila si carbune. Am simtit rasuflarea mea cum cauta. Am simtit-o, in cadere, cum pandeste, cum se zbate, cum se intoarce in ea. Ma loveau, ca pietrele urii, toate lacrimile lumii. Eu le adunam si le croiam in aripi pe care intunericul mi le manca imediat. Apoi l-am simtit in piept si am inteles ca imi strangea, ca in pumni de otel, rasuflarea. Am inaltat privirea si am ridicat bratele dar ochii nu mai puteau face nimic si mi-am simtit degetele dezmierdandu-mi calcaiele. M-am cutremurat. Pieptul mi-a rabufnit in stanci mari, pe care, zdrobindu-mi fata, le lasam clipocind in urma. Imi simteam fata in palme asa cum galeata plina nu mai are ce cauta in fantana. Tresaltarile iuti ale pieptului ma infasurau in jurul rasuflarii imprastiate, ca marea ce nu-si mai gaseste locul. Ma inaltam in ameteala descatusarii. Asa am ridicat din nou capul si bratele. Mi-am simtit fata strivindu-se de inaltul cerului si ma dureau degetele strivite sub calcaie. M-am avantat orbeste. Urcam si norii mangaietori imi dezmierdau spatele. Am inceput sa-i croiesc in aripi ce cresteau odata cu mine. Si am zambit si m-am simtit puternic si cerul era al meu, cu mari aripi de nori, unduite la unceput cu stangacie si apoi mereu mai sigur. Simteam cum ma arde de dedesupt neputinta pasarilor de a ma ajunge. eram puternic si am simtit nevoia de a ma avanta. Mai sus, mereu mai sus. Aripile ma purtau asa cum doream eu. Zborul mi-era un dans iar cerul o fata cu parul albastru si ochii de soare. Am inceput jocul. eram mereu atat de aproape si o simteam ca zambindu-mi peste umar. A disparut brusc si m-am trezit ochi in ochi, asa cum cineva care incearca sa se sarute in oglinda. Am vrut sa strig dar glasul meu nu mai stia decat un nume. Si m-a cutremurat numele pe care l-am auzit si stiam ca e numele meu. Mi-am smuls ochii din imbratisarea privirilor nesfarsite si i-am inchis. Am simtit cum colturi mari de stanca imi strivesc si imi zdrentuie aripile. Am sarit ca un arlechin, sfasiind hartia ce-l desparte de scena. Am deschis ochii si am inteles ca nu mai am ce face cu ei. M-am strigat fara a ma auzi. M-am cautat. Totul era in zadar.era ca si cum ar fi fost in fata mea, dar nu era pentru ca eu nu mai eram. Stiu sigur doar ca eu eram, cumva, intr-una din fetele sale. Fara a-l privi stiam ca arata ca un sarpe. Si era tot. cu penele ridicate si aripile intinse. Cine stie cat era de lung. Stiam ca isi va inghiti coada. Am stiut cu uimire ca se va inghiti. M-am simtit atunci ca o haina intoarsa pe dosStiam ca alt sarpe, ca alt sarpe, desi pe partea cealalta era acelasi, avea candva sa-si inghida, inghitindu-se, coada. M-a privit si am stiut, asa, de parca mi-ar fi spus, ca e Jocul si Natura ii e Lege. In Natura Legii, Jucator este, Invins si Invingator, Niciodata Acelasi, Mereu la fel, Este.
Am deschis ochii si Soarele, pe care il puteam privi in fata mi-a spus sa scriu. se uita peste mine undeva, in noapte. Si asa am scris pana cand am primit binecuvantarea: amandoi, incununati de lumina, imi zambeau inlantuiti.
***
Citesti. Sau visezi. Sau nici nu citesti nici nu visezi. E intuneric. E cald. Undeva, candva, cineva spunea ca cea mai buna relaxare o obtii intr-un bazin cu apa sarata. cum e intuneric nu-ti ramane decat sa crezi ca esti intr-un bazin cu apa sarata. E cald pentru ca nu este frig si pentru ca e bine. Atat. Inainte? Inapoi? De unde? Cat? Sunt intrebari de prisos. Totusi, de cand stai asa? Intrebarea nu face decat sa te nelinisteasca. Te zbati si farmecul nemiscarii se rupe. Ai vrea sa poti spune ca simti furnicaturi in tot corpul, ca simti! Nu poti decat sa-ti musti genunchii. Nu poti cede nimic. Nu poti. Neputinta iti devine evidenta. Evidenta apasatoare devine agitatie. Agitatia aduce cu ea teama. Te zbati. Vrei sa scapi dar nu sti de ce. Nu sti unde. Nu sti cum. nu sti. Nestiinta te paralizeaza, fara ca tu sa sti ca ea e aceea. nu accepti si te zbati mai rau. Realizezi ca intunericul ce te inconjoara a inceput sa nasca cutremure. Ti-e frica? Nu sti ce e frica!
Aluneci si te zbati dar nu sti ce e alunecarea si zbaterea. Oare va dura mult? ai vrea sa te intrebi, dar nu sti ce e a vrea si timpul nu inseamna nimica pentru tine. Te intinzi si ti-e frica. Totusi simti aproape usurarea. Dar nu sti ca simti si nici nu sti ce e usurarea.
Lumina te ia prin surprindere. Ai vrea sa faci ceva. Nu Sti ce...
Lovitura te prinde tot atat de nepregatit ca lumina. Atunci, tipi. Tipi!
Tipi!
Primim de la Radu Sigheti, cunoscutul fotograf roman - de Dinu Lazar la: 20/05/2004 08:07:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Radu Sigheti se afla in Africa; domnia sa ne trimite un scurt reportaj extrem de interesant si de miscator.
Eventuale intrebari cafegii pot sa puna aici si domnul SIgheti le va raspunde tot aici, ca invitat special, la o cafea.
===============================================

Sudan. Nu pot sa gasesc cuvinte ca sa pot descrie ce poti sa simti cind ajungi acolo. Nu se compara cu imaginile pe care le-ai vazut, cu ce ai citit si cu ce stii de la prieteni.

Sudan-ul trebuie sa-l simti pe propria piele, sa-ti arda pielea la fel de tare ca soarele de acolo, sa ai senzatia ca cinva foloseste fierul de calcat pe corpul tau si se pricepe la asta, nu uita sa netezeasca nici o cuta. Si apasa. Nu se compara 35 de grade in Sudan cu 45 in Irak, e mai fierbinte in Sudan, crede-ma.

Iti doresti sa ai mai multe bluze la tine sa le porti pe toate odata, tricoul sa absoarba transpiratia care curge pe tine ca din izvor calda si lipicioasa si cind se lipeste praful pe ea parce ti-e mai cald, sa ai o bluza care sa fluture in vint ca sa-ti dea senzatia de racoare, nu conteaza ca se umezeste si ea, flutura si parca te simti mai bine si mai vrei ceva ca o gluga ca ti-o tragi peste sapca de parca ar ploua, doar ca sa simti ca ai pus inca ceva intre fierul de calcat si mainile tale.
Uhh!

Si dupa ce apune soarele ti-e frig! La plus 25-30 de grade! Pentru ca esti asa de incins de arsita zilei tremuri seara, cind incep si toate insectele sa apara. Multe. Am dormit o noapte afara, celelalte in cort, unul mare cu lumina electrica, dusuri si WC.

Dormitul afara este ceva. Am avut o saltea si chiar daca am dat de jur imprejur cu spray contra insectelor + pe mine tot nu am scapat de cele zburatoare. Dormit este gresit spus mai corect este nedormit afara. Este mai cald ca vara la 2 Mai dar te culci imbracat cu cat mai multe bluze pe tine ca sa nu te intepe tintarii despre care localnicii spun ca aici este capitala lor, chiar daca Nilul ete la 3 ore distanta de mers pe jos in ritm sudanez, pentru noi probabil mai mult ca dublu. Transpiri intins pe spate si adormi doar de oboseala, dupa ce sari in sus de nenumarate ori, o saritura pentru fiecare insecta pe care o simti pe tine. Te feresti sa le omori, doar le arunci de pe tine, daca cumva strivesti vreuna nu stii ce se poate intimpla, poate te inteapa.

Singurul lucru frumos este cerul plin de stele care parca sint mai aproape si mai multe decat se vede de la noi. Le poti atinge daca vrei dar nu ai timp din cauza insectelor. Si se misca foarte repede insectele si stelele pe acolo, se alearga una pe cealalta si mereu apar unele noi in joc. E un intuneric negru de tot, in care lumina stelelor pare ireala. Cu ochii la ele adormi intr-un sfirsit.

Te trezesti repede pentru ca soarele nu te iarta, si pleci la lucru pentru ca inca este racoare. Cam dupa 10.30 pana spre 16.00 nu poti face nimic pentru ca te topesti, pana si aparatul frige de abia il tii in mana daca cumva nu ai fost atent si l-ai tinut la soare.

Dar asta nu este nimic. Cum se traieste acolo, in ciuda secetei permanente este mult mai important, cred eu.
In patru zile am zburat de colo colo si in orice loc am aterizat am vazut doar un singur lucru.

Saracie.

Te-ai gindit vreo data cum ar fi sa traiesti ca la inceputul istoriei?
Te-ai gindit vreodata cum te-ai descurca neavind nimic, nici o unealta, nici un bidon in care sa pui apa, nici macar haine pe tine? Sa trebuiasca sa mergi kilometri ca sa iei apa, sa trebuiasca sa sapi un pamant tare, uscat ca sa plantezi sorg (nici nu stiam cum arata si ce este sorg-ul pana acum), sa maninci doar o data pe zi un fel de peltea, de sorg bineinteles si asta maninci in fiecare zi, toata viata ta, pana vine o ceata de banditi calare pe camile sau pe cai, care te omoara daca esti barbat sau care te violeaza si te iau ca sclava daca esti femeie?

In Rumbek, capitala sudului rebel, exista doar 3-4 cladiri construite din beton, una noua nouta si restul sint cele care au scapat din razboi.
Restul caselor sint hut-uri din pamant acoperit cu nuiele.
De asemenea acolo sint masini si camioane deoarece mai toate organizatiile cu ajutoare au baza acolo. In celelalte locuri unde am fost ori nu erau masina de loc sau doar una singura. Distantele nu se masoara in km sau mile ci in timp, indifferent daca mergi pe jos sau cu masina. Nu exista electricitate, doar generatoare care au nevoie de petrol, la fel si masinile. Singura sursa de aprovizionare si de transport este avionul, mai toate agentiile umanitare au baza principala in Kenya, linga granita si de acolo zboara zilnic peste tot.

Situatia este cam asa; Sudul tarii nu este de acord cu nordul, controlat politic si economic de arabi, care vor sa introduca Sharia, legea musulmana. Asta nu ar fi fost o problema pentru sudul catholic, cred eu, problema s-a ivit cind a aparut petrolul. Petrol=bani si de aici mai departe. Dintr-o tara saraca, Sudanul s-a transformat in 20 de ani in una dintre cele mai sarace tari din lume. Multi au reusit sa fuga, cam 2 milioane si in zona unde am fost eu unii s-au intors.
Dar cum traiesc, mama mama!

Am stat de vorba cu o familie care se intorsese din Uganda, nu stiu exact cati erau pentru ca familiile astea africane sint numeroase, cu unchi, matusi, veri si cumetrii. Incepusera sa defriseze in jur, deja aveau doua colibe si bucataria construite. Masa lor consta in peltea de sorg (stiu ca ma repet) si un (1) peste afumat fiert in apa, peste care era mai mult oase, nu mai mare de un A4, vedeai prin el. Asta pentru cam
2-3 barbati, 4-5 femei si peste 10 copii. Cei mai bogati au animale, capre, gaini, vaci, dar le pastreaza pentru zile negre sau le folosesc ca moneda de schimb. O nevasta, tinara si sanatoasa, buna de munca costa intre 3,000 - 3,500 de usd, cam 70 usd pentru o vaca, socotiti voi cate vaci trebuie. Multi umbla dezbracati, cind te vad pun pe ei ce au, haine vechi pe care le pastreaza pentru ca sint singurele pe care le au: un pantalon si o camasa. Cel mai ferecvent sint incaltati cu un fel de sandale cu talpa din cauciuc uzat de masina.
In alt loc am vazut un sat intreg, grupat, pazit de o mica garnizoana de rebeli unde exista chiar si o strada cam ca Lipscani-ul nostru. Am intrebat de curiozitate cat cost o pereche de pantaloni si vanzatorul mi-a spus ca nu-mi vinde nimic, este doar pentru oamenii de acolo. Toti erau refugiati, de prin alte locuri din sudul tarii si traiau acolo ce peste 10 ani. Pentru mancare toti depind de organizatiile umanitare care bineinteles nu au destula. Ce se poate cultiva acolo, inafara de sorg, nu am nici o idée, cred ca nimic din cauza lipsei de apa, la putinele pompe este intotdeauna coada. Si bei apa acolo pentru ca transpiri, ai nevoie de cel putin 7-8 litri zilnic.

Si sint milioane de oameni care traiesc asa, la limita supravietuirii, poate de aia sint atit de inalti, si slabi. Sint oameni simpli si prietenosi, glumesc, rad din orice, pentru ca viata lor este de fapt o lupta continua pentru viata la fel ca cea a animalelor salbatice din vecinatate.

Tu te intristezi sa realizezi cat de mult poate insemna o picatura de apa sau o firmitura de paine si nu poti sa faci nimic pentru ei. Daca mor mii de sudanezi, asa cu se intimpla si in prezent, nimanui nu-i pasa. Dar daca se prabuseste vreun avion si mor cinci turisti americani sa vezi ce operatii de salvare costisitoare se declanseaza.

As mai avea multe de povestit dar o las pe alta data, Radu


#15653 (raspuns la: #15635) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la Ion: - de (anonim) la: 20/05/2004 22:42:16
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Daca regret ceva?
Da: Ca nu l-au impuscat mai devreme si nu l-a luat si pe Ion Ilici cu el...
Totusi.....
... Teatru radiofonic, liceul Mihai Viteazu, Noapte buna copii,
Unda vesela, Cine stie cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX,
covrigi cu sare,Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu,
magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Rolling Stones,
snitel la pachet in drum spre tabara, restaurantele cu mandatar,
Costinesti, La Dobrogeanu, numar si uniforma de liceu,
studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu"
in iarna lui '68, Carpati fara filtru, formatia Mondial, gogoshi in Piatza
Unirii, Margareta Paslaru, sedintele de exmatriculare ale celor care
plecau cu parintii in Israel sau Germania, balul de la Arhitectura,
Liviu Ciulei, Tiriac si Nastase, "Macarale, râd in soare argintii",
prietenii plecind in Israel, au intrat rusii in Cehoslovacia, unt,
faina, pine, zahar si ulei pe cartela, oua rosii, pantaloni "supraelastici",
coteleapelordunarii, "tacimuri", babic, ghiudem, nechezol, imbracat "din pachet',
"schlafensiedeutch", Vama-Veche, blatul pe tren la Sinaia,
cantonamentele Scolii Sportive, incalzit apa pe resou, Tanta si Costel,
Zizi Serban, studentii din Cuba, repartitia, Marin Moraru si Toma Caragiu,
Miriam Raducanu, ceaun din fonta, cravata de pionier, nudism la
Sf. Gheorghe, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la
"Albina", profiteroale, statuia lui Mihai Viteazu, Coada Calului,
penare din lemn, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele,
fier de calcat cu carbuni incinsi, uniformele scolare, tocul cu penitza,
galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul,
peretii vopsiti cu rolul, fragi din tren, Mos Gerila, televiziunea alb-negru,
dopurile din cocean, unt in frunza de brusture, Parcul Circului, creion chimic,
gutuile puse la copt pe dulap, George Vraca, asternuturi brodate de mina,
cani de tabla, L.S. Bulandra, plapumarese,spalatorese, birjari,
pantofi cu talpa de crep, policlinici cu plata, Babele,tenisul la Herastrau,
creasta din Piatra Craiului, canotaj, grohotisuri in Apuseni, sugative,
Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, piata cu gainile in custi de lemn,
Oraselul Copiilor, Ion Dacian, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi,
fâsh, cicoare, somierele, Piatza Palatului, shifonierele cu oglinzi groase de
cristal, Gradina Botanica, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa,
parcul de la Sosea, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne,
covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut
cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de
gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte,
in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, Ciresarii, bibelouri,
statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate sau
iaurt, savarine, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri,
muraturile din beci, soba cu foc din lemne, prajiturile de unleucinzeci,
lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie alb-negru,
matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza
teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Dambovitza la Cotroceni, Celentano,
defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii,
gara cu zgomote si miros de despartire... pufoaicele cenusii, bibelouri,
figurine, catei si caluti in vitrina din sufragerie, milieuri, Nivea in
cutii plate albastre, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, Calea
Victoriei, closete in fundul curtii, copii infasati strans, Anca Calugareanu,
tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si
dezleaga farmece, Strandul Studentesc, scrobeala de rufe, albastreala de
rufe (sineala), bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, decolteu
encoeur, decolteu en bateau,cuvertura de pat, carpete de chelim,
Libraria Eminescu, tuns nemteste, Ora vesela cuStroe si Vasilache :
- Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/
sa glumeasca iar cu voi. Frank Cafea, balene, tunsoare a la garconne,
coafura paj, coafura a la Alida Vali, ciorapi tricotati, Casuta noastra/
cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz,
telemea de paispe, adidasi, patricieni, vata pe batz,stofa pe puncte,
loden, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume,
Cico, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Cine stie castiga,
'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, translatoarea de la cinemateca....
taxiurile Pobeda, ceasurile Pobeda... cremshniturile de la Casata... ,
Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, Rita Pavone,
cravata de pionier... cu colturile roase, insignele FGMA, FGAPS;
laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina
Draghici, ZIS; ZIM; Molotov; GAZ, biciclete MIFA, "la canal", "la stuf",
Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Scala, Fory Etterle, spoitori,
bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu,
Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Arta Florescu, tigari Nationale,
salicilat, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...Cavit 9
pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport,
loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, dans
la Zalomit, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la
microfon Noel Bernard, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu,
Alain Delon, Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet',
pantofi Guban, pantaloni evazati, inele ghiul, tablouri cu sirene,
Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut?
my, my, my Delilah, Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si
populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate,
program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti,
noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie,
braga si placinte dobrogene, frigider Zil, camera Laika, poze cu dedicatie
pe verso, Pif le chien, Paris Match... Bula si bancuri cu cutremurul,
Carul cu Bere, BTT-uri, sticla de bere Rahova, Cico,prajituri cu nume
antiapetisante "Buturuga", "Cartof", 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul'
studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul', cursuri de 'socialism
stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau,
la cartofi, Foishorul de Foc, palinka, Noapte buna, copii... Maresiev,
Stahanov, Ivan Budionii, Ceapaev, Ostrovski (ala cu asa s-a calit otelul),
Fadeev, Zboara Cocorii, Fata cu parul carunt,Libelula, Piati Minuuuut...
Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tanara Garda,Norman Wisdom (sic)...
sufertash, baia comunala, stamba, Marina Voica,tesatura anti-jeg,
pantofi cu talpa de rafie/paie, ghetele de baschet cehesti,
ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari,zarzavagii, sacagii,
tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul, 'Cumparati curent de la IREB!',
'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut,
pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care
se vedeau bretelele de la sutien, legaturile de schi Kandahar,pantalonul-pana,
pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate,
patefonul cu ac, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac,
ierbar, raglan...
etc.etc....................
mancare cadou - de desdemona la: 01/07/2004 14:15:30
(la: Idee de cadou... Cadouri speciale...)
Unii prefera exact acest gen de cadou. In Bretagne cunosc o familie care nu isi ofera niciodata altceva unii altora. Pentru ca in general alte cadouri sunt greu de potrivit, si se umple casa de lucruri inutile. Mancarea (si bautura), dispar in timp, si te-ai si bucurat de ele. De asemenea, cand viziteaza alte locuri (sau alte tzari), cumpara produse alimentare artizanale specifice acelui loc (a se vedea 'souvenirurile' colectionate de Asterix si Obelix in 'le tour de france d'Asterix').
Acolo e o chestie culturala.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#17142 (raspuns la: #4145) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pacat ca "dinozaurii prosti" mor greu !!!! - de Misoginul la: 29/07/2004 16:16:14
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)

Stau si ma uit cu mirare...

la prostiile pe care sunt unii in stare sa le debiteze pe net (vezi onor "Domnul"
de mai sus..)



Stimate Domn,

Se pare ca fie nu v-ati dat seama si suferiti de o boala incurabila pentru care
din pacate inca nu s-au deschis saloanele la noile ospicii, fie bateti campii
"cu gratie" neavand alta ocupatie...

Este adevarat ca net-ul este un loc liber unde fiecare poate sa isi exprime
opiniile insa ... cu bun simt.

Americanii (pe care ii blamati atat de mult) au un cuvant "netiquette"
ceea ce in traducere libera in limba materna ar insemna "eticheta", "politete
pe net", "bun simt", etc.

(Mi-am permis sa fac traducerea intrucat din cate vad, Dumneavoastra, comunist
convins fiind, nu cred ca v-au interesat vreodata "valorile capitaliste"
aici incluzand si limbile straine...)

Sa revenim "la concret tovarashu' " cum se spunea pe vremea
Dumneavoastra (de fapt si a mea tinand cont de faptul ca am sarit de 40 de ani
de ceva timp).

Se pare ca Domnia Voastra isi aminteste cu nostalgie de anii respectivi
cand in orice clipa iti putea bate un securist la usa ca sa te ia ...nu se stie
pana cand (asta in cazul fericit in care mai vedeai lumina zilei vreodata),
ani in care stateai la coada doua zile pentru o punga de "tacamuri de
pui
" sau pentru o punga cu "nechezol" (pentru cei
tineri "tacamuri de pui" = capuri + gheare, "nechezol"=cafea
cu foooarte multi inlocuitori in ea, naut, soia, etc in proportie de 80% inlocuitori
si...ceva cafea pe acolo :).....

Se pare ca uitam prea usor serile cand programul la televizor dura 2 ore din
care 1 ora era telejurnalul cu "ispravile Tovarasului Nicolae Ceausescu"
iar inca o ora erau ODE, de lauda despre marile realizari ale
comunismului...

Nu vreau sa fiu inteles gresit, am trait acei ani, e adevarat ca s-au facut
multe dar cu multa munca, fara nici o bucurie, in "foame" de
mancare, de cultura, de informatie si cu multe vieti sacrificate degeaba (din
pacate)...

Da recunosc, s-au construit mii de blocuri, poduri, sosele, tot ce doriti...dar
la fel recunosc ca am crescut cu frica in suflet ca nu cumva sa spun vre-un
banc fereasca Dumnezeu ca mama (singurul parinte) sa nu isi piarda painea din
cauza asta.

Dumneavoastra va amintiti cu nostalgie ce bine era atunci ?

Eu imi amintesc ce sarbatoare era cand veneau de Craciun portocale in "Alimentara"
si cum mama dupa ce statea la coada 3-4 ore pentru 2 Kilograme, nu manca ca
sa pot manca eu !!!!!

Sunteti un "TRIST" Domnule , trist pentru ca sunteti "ORB",
nu din fericire nu in sensul fizic ci "ORB" referitor
la amintirile triste.

Stiu, ma veti intreba cu ce este mai bine astazi cand mii de oameni nu au de
lucru, sunt someri, etc, etc, bla, bla, bla...?

Spre diferenta de Dumneavoastra am invatat ceva in anii de dupa '89.

Somerii sunt de doua feluri:

- temporari (pentru ca isi schimba munca sau isi cauta alt serviciu)

- permanenti (pentru ca sunt incapabili sa se reprofileze sau sa faca ceva,
sau sa munceasca, sau sunt puturosi, etc)

Personal sunt inginer mecanic insa vazand ca incep sa "fac foamea" m-am reprofilat,
am invatat ani de zile si inca mai invat si har Domnului am avut ce manca si
eu si familia mea tot timpul.

"Onorate Domn", munca e grea de aceea din pacate sunt someri,
nu pentru ca nu sunt locuri de munca ci pentru ca fie nu vor, fie le considera
degradante, refuza, sunt lenesi si puturosi, etc.

Am uitat sa va spun:

- NICI O MUNCA NU E RUSINOASA !!!!! (daca nu v-a spus nimeni
pana acum, asa ca lasati chestiile cu somerii, altceva ?)

Oh, nu...

Hai sa anticipez, crimele....


"Musiu", crime erau si pe vremea aceea numai ca nu se spunea
si nu se recunostea nimic.

Altceva ?

Parca imi amintesc ca scriati ca pe vremea lui Ceausescu Romania avea "miliarde"
de dolari in vistierie ?

HAHAHAHA, SUNTETI HILAR Stimate Domn !!!!

Aveti notiunea de milion sau miliard, stiti cate cifre (zerouri) are fiecare
si in cazul afirmativ, chiar stiti ce bani avea Romania atunci ? Mai interesati-va
!!!!

Bateti campii !!!!! (scuze)

Revenind la tampeniile pe care le-ati debitat in "epistola trista"...

Scrieti acolo ca americanii isi consuma tot salarul pe chirie si sunt vai de
mama lor...

Aveti macar idee la cat se cifreaza venitul mediu in America pentru un american
normal cu un serviciu normal si cat costa o chirie, mancarea si necesitatile
pe luna?

Vad ca stiti sa accesati internetul, datele sunt publice, cautati-le Dumneavoastra
si veti fi mirat sa constatati ca dupa ce isi plateste chiria, "prostul
de american"
mai cheltuie 3-400 de dolari pe luna pe mancare si
mai si ramane cu 6-800 de dolari lunar in buzunar
!!!

Hai sa concluzionez pentru ca deja am obosit si nu cred ca merita sa pierd timpul
cu "EX" activisti de partid, securisti, sau ce veti fi fost
pe vremea aceea..

DA, la Domnia Voastra ma refer !

E adevarat ca azi viata nu e roz insa, personal, prefer sa muncesc 14 ore pe
zi si sa le pot oferi copiilor mei portocale si tot ce isi doresc decat sa ii
vad ca saliveaza de pofta sau le e foame cum se intampla pe vremea aceea.

Prefer sa "ignor" RAP-ul si MANELELE si sa caut un post de radio sau o muzica
adevarata pe CD decat sa aud stau si ma uit la "ODE"
si "LAUDE CONDUCATORULUI IUBIT" sau prefer sa ma
uit cu mirare la prostiile pe care sunt unii in stare sa le debiteze pe net
(DA, la Domnia Voastra ma refer !!! )


In incheiere:

Bunicii mei au fost invatatori (ai Domniei Voastre ce au fost, activisti care
au introdus comunismul in Romania ???)

Pe vremea aceea (tot capitalism era) o duceau saracii asa de greu incat bunicul
lucra iar bunica nu era nevoita decat sa stea acasa si sa aiba grija de casa
si copii chiar daca era si ea invatator...


E adevarat ca nu aveau de niciunele (in afara de 2 vaci, cateva hectare de
teren, ca nu era Craciun fara porc + vitel taiat, ca mama a facut o facultate
si a fost profesor toata viata....)

Si toate astea dintr-un amarat de salar de invatator (al bunicului) care lucra
intr-un sistem capitalist de rahat !!!

Nu DOMNULE, nu CAPITALISMUL este de vina ci
indivizii de teapa Dumitale care il deformeaza batand campii
si oprind schimbarile !!!

Pe scurt:

Uite ce-i "BADIE" , personal mi-e rusine ca mai sunt oameni care desi
ar trebui sa aiba capul pe umeri ne fac tara de rahat batand campii pe net,
prin strainatate si prin ziare!!!

Ia du-te si impusca-te MATALE, dar nu oricum, in cap sau in
gat !

O sa obtii doua mari avantaje:


  • o sa mori repede si fara chinuri


  • ne vei scuti pe viitor de prezenta Dumitale obositoare, tampa si incomoda





  • Cu.....consideratie (desi e prea mult cred, de stima nici nu poate fi vorba...)


    Un...."batran" realist !!!



    Misoginul

    #18544 (raspuns la: #18438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    To steal your face. - de Little Eagle la: 13/08/2004 03:33:06
    (la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
    Odata Lars Ulrich a zis despre inceputurile grupului Metallica(compozitor si baterist):"Eram 5 la inceput si dormeam toti intr-o camera.Scriam muzica si eram mereu dati afara din apt. ...prea zgomotosi ...si din nou pe drumuri in cautare de alt apt.....
    Nu aveam bani decat sa nu fim ametiti de foame...mancam zilnic ceea ce numeam intre noi'hand baloney sandwitch."..adica...parizer fara paine direct asa cum il cumperi la alimentara si e si cel mai ieftin!Ce vrea sa spuna e ca neavand bani de paine,erau palmele mainilor ca niste felii la parizer,e o expresie pe acilea ,nu stiu cati au auzit-o sau o stiu,reprezinta total saracie umana!.Am mancat si eu destule astfel de sandwichees...la inceput...

    Ei au dreptate .NU este vorba de arta pt. arta si arta pt. bani sau bani pt. arta ci de bun simt.Daca lumea te fura ori te copiaza ori nu tine cont de royalties,apoi e rau!.Credeti voi ca mi-ar conveni mie personal sa fie cineva care sa ma copieze si sa faca bani fara permisiunea mea?Ori a companiei care detine drepturile?

    Sa-mi vad arta copiata intocmai,deci furata ?Nu as da in judecata?Atunci ce rost are TM,copyright etc?Ajungi sa plagiezi!Este corect?NU!
    Ca te inspiri si folosesti un stil al unui artist sau muzician e altceva cand ori aduci ceva nou ori spui ca e inspirat si realizat in stilul lui cutare,dar cand aduci in arta stilul tau personal nimeni nu se va supara,pt. ca nu e un carbon copy!

    Parca Beatles sau the Stones de ex. n-au avut puternice influente in muzica lui Muddy Watters de ex.Ori John Lee Hooker...????

    Dar daca furi atunci trebuie sa platesti,nu am trait ca un sarantoc si am mancat si supa saracului la coada ca mai tarziu cineva sa -mi fure arta fara sa ma plateasca pt. faptul ca azi el/ea trage foloase de pe urma mea si nu mananca parizer gol fara paine!

    Cum am mai si scris,si Daniel are dreptate,daca ai acordul autorilor,atunci o poti face.Am fost furat destule ori din arta mea,multi au reprodus direct si fara jena,intocmai(Tattoo parlors de ex.)desene si picturi de-ale mele publicate,dar apoi,au fost corecti si mi-au dat un procent f. bun din profituri.Si nici NU am stiut macar ca-s furat!!!M-am trezit cu scrisori si cecuri acasa.Oameni corecti insa!

    Odata prin 1974...era un grup f. mare si faimos...Pink Floyd,ce mult i-am indragit dar oare cine din lume?
    Nu au scos inca "Wish you were here"(abia in 1975)dar initial dorisera sa faca un experiment,daca cineva din voi isi aminteste?

    Sa creeze albumul in 1 singur exemplar si sa fie distrusa matrita inregistrarilor,sa devina un UNIC album cu muzica....exact precum o opera de arta in original,o pictura,sculptura,cladire,catedrala celebra in lume si sa fie gandita la un pret de 1 milion$,eventual la licitatii se ajunge la mai multe milioane.

    Dar cine-si aminteste,eu cred ca a fost unicul grup din lume cu ideea asta!!!!
    Roger Watters...un geniu.

    Dar astea am avut de comentat si ca de obicei...mereu vin cu altele in pus,sper sa nu ofensez pe nimeni.

    LOVE&PEACE,
    Ozzy





























    dinisor - de carapiscum la: 15/09/2004 06:37:59
    (la: Ateu convins!)
    Nu vreau sa ma arat sentimental sau sa dau dovada de un umanitarism fortat, insa stiu perfect/inteleg prin ce treci. Si cred ca intuiesc destul de bine cam cum decurge relatia voastra, de vreme ce eu insumi am trecut prin ceva asemanator in relatia mea cu propriul tata. Sper sa nu te superi daca am sa vin aici cu exemple din experienta proprie.

    Spre deosebire de mama mea, care provine dintr-o familie ce a frecventat biserica (ortodoxa) si care tinea cu strasnicie pravilele crestine strabune, tatal meu provine dintr-o familie care a fost exact contrariul primei: oameni simpli si needucati, invatati doar cu munca rudimentara a campului si intotdeauna cu grija vietii de maine, nu numai ca n-au inteles niciodata rostul bisericii si implicit al lui Dumnezeu in viata lor, dar au si dus un fel de campanie sustinuta impotriva oricaror idei despre divinitate luand in ras cam orice legat de aceasta. Prin urmare tatal meu a fost fidel intocmai celor invatate in copilarie si mai tarziu in tinerete, impunand in mod tacit aceeasi nepasare fata de cele sfinte inclusiv mamei mele- nu trebuie uitat insa ca in perioada despre care vorbesc acum sentimentul anti-religios era la moda, comunismul ateu ducand lupta impotriva bisericii pana la limitele imposibilului.

    Au trecut anii, repede ca furtuna, ani din care nu-mi pot aminti decat necazuri, greutati, neajunsuri, piedici, injuraturi, blesteme, vaiete, simtamantul neputintei si al robiei sufletesti impuse cu forta...si o singura "Inviere" la care am fost impreuna cu mama mea dupa multi ani de lipsa totala. Am ajuns la varsta intrebarilor mai mult decat la cea a raspunsurilor si, printr-un concurs de imprejurari care avea sa-mi schimbe mai tarziu intreaga viata, am pasit pt. prima data pe drumul spre biserica, singur si neindrumat de nimeni. Care a fost "bobarnacul"? Incerc sa spun pe scurt: o profesoara de limba romana si franceza, care ne preda limba straina la liceul in care am intrat, infruntand obiceiul prin care majoritatea profesorilor la cursuri denigrau biserica si ne invatau sistemul de gandire evolutionist stiintifico-fantastic, ne-a propus la una din ore (celor care eram interesati) sa mergem la una din bisericile ortodoxe ale orasului, loc in care se intalneau de ceva vreme cateva sute de copii si tineri. Asa ca eu cu inca vreo trei colegi de clasa am mers intr-o sambata seara la acea intalnire si dupa vecernie am ramas sa ascultam predica. Aceasta a fost pt. mine prima intalnire reala cu Dumnezeu, prima dintr-un lung sir ce avea sa urmeze. Ca o paranteza, pt. ca acesta este un aspect important, din ceilalti colegi ai mei unul mi-a devenit cumatru (am amintit despre el intr-un alt loc in cafenea), altul s-a lasat de "sportul" asta devenind sergent in politie (sa-l vezi cum umbla ca un cocos pintenat...), si ultimul a devenit un critic si un aspru judecator al faptelor crestinilor pe motiv ca viata ii fusese pusa la incercare de niste greutati ce-l lovisera (dupa ce dusese stilul de viata hollywoodian). Despre ultimul pot spune ca de cate ori ma intalneam cu el, de tot atatea ori se plangea de viata lui, vorbea cu un fel de constiinta a propriului martiraj social, si-i ataca pe preoti (chiar si pe Dumnezeu) fiindca nu-l scapa de necazuri. Nici eu insumi n-am scapat acestor atacuri virulente. Orice i-as fi spus considera din start ca fiind venit din partea unuia "habotnic". Ori asta ma durea f. tare fiindca, f. sincer trebuie sa spun asta, daca as fi fost bine situat i-as fi dat in fiecare zi cate un peste sa manance, n-as fi incercat numai sa-l invat sa pescuiasca. Insa si eu insumi se intampla sa n-am nici macar coada uscata a unui peste pt. mine insumi. Culmea e ca lui i se parea ca eu o duc regeste fata de el. I se parea, fiindca in realitate nici nu beam ca el, nici nu mergeam la "curve" (cum se lauda el), nici nu cheltuiam pe prostii putinii bani de care dispuneam.

    Sa revin insa la tatal meu. Putini si dintre prietenii sau cunoscutii mei apropiati stiu faptul ca inca de la inceputul crearii acestui lant acasa-biserica-acasa am intampinat din partea propriului tata o opozitie extrema, opozitie ce s-a soldat nu in putine randuri cu bataile de rigoare suferite pt. ca i-am incalcat porunca de a nu mai merge la biserica. Imi amintesc acum ca si cum ar fi aievea, seara in care intors de la vecernia de sambata impreuna cu sora mea (pe care nici nu mai stiu cum am facut-o sa vina cu mine) am fost luati pe sus inca de la usa. Si in timp ce el se rafuia cu sora-mea, eu am zbughit-o pe usa afara, descult si dezbracat ca un cersetor de rand (norocul meu ca era vara), m-am ascuns printre blocuri o vreme ca sa vad ce mai urmeaza, apoi m-am suit intr-un troleibuz si m-am oprit in fata usii surorii lui care statea in partea opusa a orasului. Povestea e lunga, nu vreau sa o mai continui aici.

    In orice caz, vazand el in timp ca nu mai vreau sa-l ascult si ca ii voi incalca hotararea de a nu mai merge la biserica, n-a avut incotro si pana la urma nu facea decat sa ma certe, dar nu ma mai oprea. Cu toate acestea, in sufletul meu n-am fost si nu sunt linistit nici in ziua de azi. Poate te intrebi de ce. Fiindca simt in sinea mea acea mustrare de constiinta pt. faptul ca n-am reusit sa-l fac sa inteleaga ceea ce intelesesem eu referitor la Dumnezeu. Nimic de zis, "biruinta" asupra sistemului lui de gandire si logica s-a petrecut atunci cand in sfarsit a inceput sa-si mai faca seara cate o cruce (dupa ce toata ziua pomenise numai de sfinti si de cruci si de dumnezei) si a culminat cu spovedirea lui- probabil prima si ultima. Spun ultima pt. ca nici acum nu crede in asa ceva. Asadar continui sa simt o frustrare adanca in ce priveste persoana tatalui meu, pe care totusi nu-l condamn pt. ce a facut, dar simt aceasta frustrare cu atat mai tare cu cat relatia dintre noi s-a deteriorat mult ducand la o ruptura sufleteasca. Intrebarile ce mi le pun tot timpul: AM FACUT TOT CE SE PUTEA PT. EL? Sunt eu mai putin vinovat fata de el? Nu cumva, undeva, candva, in loc sa-i deschid o portita eu i-am trantit-o in nas?

    In fine, anii trec la fel de repede, viata merge inainte indiferent ca vrem sau nu noi. Ce am invatat pana acum la sanul bisericii mama e ca: nimic nu e intamplator in viata asta, totul are o ordine si o disciplina interioara sau exterioara; nimeni nu-ti scrie in frunte destinul (cum gresit se afirma: "ce ti-e scris, in frunte ti-e pus"- poate doar momentul mortii, in nici un caz felul cum mori); fara Dumnezeu suntem suferinzi chiar de am fi cei mai sanatosi oameni (fizic vorbind) si cei mai saraci chiar de am avea milioanele de dolari la tescherea; un om fara constiinta sufletului spiritual n-are cum sa inteleaga existenta unei fiinte spirituale mai presus de fire si de intelegere; un om fara constiinta pacatului nu poate avea un echilibru interior care sa-l faca sa interactioneze pozitiv cu cei din jur; un om care nu-ti accepta explicatiile poate fi usor strabatut de fiorul sfant atunci cand nu o minune, ci un cutremur ii va zgudui viata; cine hraneste spiritual pe cineva, chiar daca "mancarea" asta va fi mult timp aruncata la gunoi de cel/cea caruia ii este destinata, trebuie mai intai sa se inarmeze cu multa rabdare si sa faca asta din dragoste, nu numai din convingerea ca acesta e un lucru bun; cine daruieste aceasta dragoste crestina nu trebuie sa se astepte la multumiri si sa stie ca mai devreme sau mai tarziu samanta pe care o arunca poate sa dea rod- nadejdea poate sa dea rod bun, deznadejdea niciodata. Sunt multe lucrurile pe care le-am invatat, dar totusi atat de putine in comparatie cu cat de adanc este sacul plin cu aceasta invatatura... Si totusi, chiar de n-as sti nimic din stiinta lumii sau a bisericii, in sinea mea exista acel "ceva" fiintial care isi cere legatura cu eternul, cu viata vesnica. Pt. ca, in ultima instanta, a trai doar cu gandul ca viata dureaza doar pe pamant si dincolo suntem desfiintati este optiunea acelora care nu stiu sa iubeasca cu adevarat. Iubirea este nemuritoare, trece dincolo de mormant, e vie si lucratoare ca picatura de apa ce loveste stanca de granit. Asadar pe unii ca acestia trebuie mai intai sa-i invatam sa iubeasca, abia dupa aceea sa le vorbim despre dogmatica crestina.

    Si un ultim aspect: impietrirea inimii nu este semnul ateismului din om, ci al lipsei lui Dumnezeu din viata acestuia. Poti fi un "slab" crestin, fara o viata dusa pe principiile evanghelice, dar asta nu inseamna sa fii ateu. Dar poti fi un bun teoretician modern care cunoaste numele si miscarea tuturor stelelor si prin aceasta ti se pare ca Dumnezeu este desfiintat nemaiaflandu-si rostul intre conceptiile tale- asta te poate face sa lupti impotriva Lui. Asadar ateu inseamna sa fii/te pui impotriva Lui. Pt. unul ca acesta exista alternativa "Saul pe drumul Damascului". Si, apropo, menirea vietii tale nu e sa-i mantuiesti pe altii, ci pe tine insati. Fa aceasta si celelalte se vor adauga de la sine.
    -----------------------------------------------------------------
    So far, so good.
    "ca sa fie lucrurile clare, a - de (anonim) la: 30/10/2004 14:45:34
    (la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
    "ca sa fie lucrurile clare, aici vorbim despre barbati romani si despre femei educate, pregatite, pe picioarele lor si cu situatie clara, care au muncit ca sa ajunga acolo unde sunt - care nu sunt in situaia de a avea nevoie de sprijinul unui barbat pentru a supravietui sau pt a-si rezolva situatia legala in tara in care vor sa se stabileasca."

    dar de ce se limiteaza subiectul la femeile educate, pregatite, pe picioarele lor si cu situatie clara... adica restul femeilor nu au dreptul la un barbar care sa le respecte si sa le fie alaturi moral spiritual si toate alea? eu aveam 18 ani cand l-am cunoscut pe prietenul meu cu care sunt impreuna acum de cinci ani. Deci cum ar fi firesc nici unul din epitetele citate nu m-ar fi caracterizat la acea varsta, cum de altfel nici macar acum. Abia ma ocup de subiectul educatie.

    O femeie crescuta in Romania cu barbat roman... Dar stiam ce vreau - sa nu stau la coada catitei! Desi mama a avut intentii bune si m-a invatat 'tot ce se cuvine sa stie o 'buna gospodina'. Si prietenul meu nu a avut pretentii. Era la facultate si manca orez fier cu piper - motive financiare dar si de dexteritate culinara - din familie... Sa-mi las 'barbatul' nemancat... asta ar insemna ca nu sunt gospodina in Romania... mmm... da stiti ca nu mi-a prea pasat... cat timp noi doi suntem fericiti unul cu altul... Oricum, intre timp a invatat sa gateasca. Nu ne petrecem timpul in mod egal la bucatarie, si nu as putea si nici nu as vrea sa il constrang in vreun fel, asa cum nici el nu ma constrange pe mine sa fac ceva ce nu vreu: daca nu vrea si nu vreau sa gatesc, mancam in oras sau cumparam ceva gata preparat. Dar deobicei gatesc daca am timp,pentru ca imi place si nu pentru ca cineva are pretentii.

    Si chestia cu femeia careia nu i se perminte sa ia decizii importante... Se intampla, stiu, des, dar nu putem da vina in totalitate pe barbati! Sunt barbati si barbati. Cum sunt femei si femei. La mine in familie mama a fost cea care a luat toate deciziile importante! Asta e. Si nici asta nu consider normal. Si acum sa nu vi-l inchipuiti pe tata acel asa zis 'pamapalu' care il conduce femeia. A fost un barbat ca toti barbatii, care cand a avut ceva de zis, a zis. Dar a lasat-o asa pe mama sa se bucure ea ca le face pe toate: si ea a luat si deciziile, si a facut si mai multi bani in casa, si ne-a crescut pe mine si pe fratele meu si a facut si mancare si curat... Si fratele meu, barbat fiind, duce si galeata, sterge si praful in casa, da cu aspiratorul, scutura covoarele, si mai face si mancare pe deasupra. Da nu s-o gasit nici o fata curajoasa pana acuma sa vrea sa fie ajutate la toate treburile astea. Ca vedeti voi,majoritatea sunt crescute sa le faca pe toate singure singure :)

    Si asta este adevarul, ca ,majoritatea se plang cat de multe fac ele, dar de oprit nu le poti opri. Si orice barbat care are pune-te masa, strange-te masa nu o sa zica nu (chiar si un strain). Cum nu cred ca o femeie ar zice nu, daca i s-ar oferi. Si asa, dupa ce ii obisnuiesc, incep sa se planga ca numai ele fac... Si cedeti-ma ca unele nu pot fi oprite. Ex. fata educata, cu situatie calara si pe picioarele ei, romanca, vine in strainatate, cunoaste barbat educat, cu situatie clara si pe picioarele lui, roman, si se infiripa o relatie care tehnic ar dura cateva saptamani pana doamna se intoarce in tara. Si ce face ea din primele zile cand se muta in chirie, aproape de locuinta lui... Curat!!! Si la ea, si la el... Si mancare!!! Pentru el in fiecare zi cand vine de la servici... Si o alta persoana, prietena foarte buna de a mea de alfel, lasandu-i cheile pentru cateva zile, eu fiind plecata din oras, nu s-a putut abtine fara sa faca curat pana si la mine acasa! (in scop terapeutic, bine'teles, nu ne putem contrazice cu persoana).

    Deci nu se poate ca toate astea sa fie doar coincidente ale naturii. Vine din educatie: atat a barbatilor, cat si a femeilor. Asa ca decat sa stam si sa-i criticam atata pe barbatii ca nu fac nimic, de ce nu vorbim despre ceva concret care se poate face. Ca asa venim si ne plangem si dupa aia tot la spalatu vaselor ne intoarcem. Pentru ca barbatii astia romani nu s-au nascut ei asa... E normal pentru omul crescut cu mentalitatea sanatoasa ca femeia tre sa faca, sa caute ceeea ce stie el cum trebuie sa fie. Dar daca nu gaseste? Se adapteaza. Dar sugestia mea este ca si femeile tre sa se lase de sportul datului cu tigaia in cap :)).

    Si asa ca la sfarsit, acelasi sfat pe care il dau prietenelor mele: asa vi-i alege-ti si asa vi-i invata-ti, asa-i aveti!! :) Ca or fi ei 'rai', dar noi ii facem si mai 'rai'.
    #26967 (raspuns la: #24598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Ce-ti este si cu coada de papagal!!! Belle, - de DESTIN la: 31/10/2004 04:10:06
    (la: Cum gandim?)
    Dear Belle,

    Buna remarca ta:

    "nu uita ca mai era varianta "papagal cu coada foarte stufoasa" sau "papagal cu coada foarte frumos colorata""

    Cei cu mot(papagali) o sa renunte la coada foarte stufoasa ehee!!!cineva zicea :"sa iasa motul in evidenta".

    Cei fara mot(papagali) gaseste solutia salvatoare si incepe sa-si vopseasca foarte frumos coada in culori stridente atragatoare.

    Cu bine,

    Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
    #27034 (raspuns la: #27027) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



    Cursuri de matematica si fizica online!
    Incearca-le gratuit acum

    Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
    www.prepa.ro
    loading...