mandrii

Da, cred ca mandria a fost in primul rand, m-am simtit mai implinit, mai... barbat! Asta prima oara! A doua oara a fost ciudat, nu-mi venea sa cred ca exista fiinte atat de mici (avand in vedere ca fetita cea mare deja avea cinci ani)! Acum traiesc prin ele, implinirile lor imi dau putere sa merg mai departe! Multumim lui Dumnezeu pentru asa daruri minunate! Alexandra, cred ca tare ti-e greu sa fii despartita de puiul tau, incearca sa-l ai langa tine(nu vreau sa fiu subiectiv) pentru ca locul lui este langa tine.
Sotul tau a reusit sa-l scape din mana la baie? Eu am reusit performanta! (deh, barbatii!)

Draga mea,
venita de la patru ani in Franta, cred si eu ca esti franceza. Practic toata viata ti-ai trait-o bine merci in Franta, ai studiat in Franta, tu personal habar nu ai ce inseamna sa fii imigrant si sa faci eforturi sa te integrezi. Asa ca nu te supara dar comentariile tale despre imigratie si romani, precum si tonul pe care il folosesti mie personal mi se pare putin deplasat. Fii mandra de frantzuzimea ta si lasa-ne pe noi sa fim mandri ca suntem romani.

Se vede ca esti traita in Romania pentru ca utilizezi fraze generale (fara a fi specifica).
Exemplu:
Citez: "Oamenii se mandresc in special cu lucrurile pe care le-au obtinut fara sa le merite!"

Correct ar fi:
Unii oameni se mandresc [...].
Un singur cuvant face toata diferenta! :-)

Pe viitor incearca sa fii specifica...

Comunismul - mandria de a fi prost, haznaua istoriei din care multi au mancat. Unora le mai pute gura si acum.

Andrei Plesu despre "Mandria de a fi roman".

http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=572&mode=thread&order=0&thold=0

Raspuns unei romance ce se intreaba:“ A fi roman...
Este oare o frustrare sau o mandrie? “-wild wind/monica


Draga mea, a fi romanca e o mandrie pentru mine...Dupa cum o sa-ti dai sema treptat sau mai repede romanii sunt de tot felul cum de fapt exista in toate grupurile etnice. Eu una, sunt mandra de radacinile mele. Intodeauna ma intreaba lumea de unde sunt din cauza accentului pe care inca il am. Foarte vesela le raspund si le ofer lectii de romana. Ii invat ceva expresii de exemplu: ce mai faci, imi place de tine, mi-e dor de tine, vino la mine, de ce esti trist, veniti la dans cu poezii, etc. De cativa ani am inceput sa recit poeziile mele in enlgeza la diferite universitati, colegii, cafenele, librarii Borders, Barns and Nobles, scoli etc. De acum cateva luni am inceput sa citesc audientelor o poezie ce am compus-o in romana si apoi le-o recit in traducerea in engleza. Le explicam cum vreau sa-i mangai cu muzica limbii noastre. Daca ai sti ce multi ma imbratiseaza la sfarsitul lecturii si imi multumesc pentru aceasta experienta. Pur si simplu devin indragostiti de limba romana...si ma roaga ca in viitor sa le recit in romaneste...iti dai seama ce miscator e... imi dau lacrimile...ei imi spuneau ca habar nu aveau ce frumos sunet este acel ce provine din limba noastra...toti au o reactie atat de placuta si le place muzica limbii romane. In alta ordine de idei iti spun ca vecinii mei comenteaza atunci cand trec pe langa casa mea... detecta o aroma foarte placuta si sunt curiosi ce gatesc. Toti deja au mancat de la mine tocanita de carne cu cartofi, salata de castraveti, salata de boeuf, sarmale, taitei de varza, chiftelute, ardei umpluti si salata de rosii. Unii au incercat si tuica de prune...:).. I-am dat cadou unei prietene, o doctorita cu care lucram in trecut, o sticla de vin romanesc PREMIAT. Ce crezi, acum este vinul preferat ce sotul ei il comanda cu lazile si le spune tuturor ce bune e. Lumea e foarte surprinsa de felul meu prietenesc si le spun ca asa este cultura noastra romana de a fi calzi, gazde bune si ca iubim oamenii si viata. Le-am dat sa asculte muzica lui George Enescu, Maria Tanase, Ioana Radu, Fuego( pe care il ador) si ultimul cantec renumit in europa in 2004-“Dragostea din tei” ce apartiene grupului O_zone. Tori au fost incantati. Cat priveste romanii prin strainatate mai sunt si evenimente ciudate si neplacute cateodata mai des, cateodata mai rar...Mi s-a intamplat si mie sa ma apropii de oameni ce vorbeau romaneste la "shopping mall" si sa le spun ca si eu sunt romanca si propuneam sa tinem legatura, insa eu eram singura ce ii sunam. Dupa un timp si normal ca m-am oprit. Da, deseori romanii fug de romani. Dar exista printre ei si mai putin rigizi, mai putin aroganti, mai putin infricosati cu care mai poti sta la un pahar de vorbe, la un dans si o cafeluta. Multi nu se ajuta, doar au invidie si barfe unii pentru altii. Dar, cred ca exista inca posibilitate pentru transformare. Multora le spun: Hai, sa schimbam reputatia romanilor, hai sa aratam lumii ce adorabili de fapt suntem toti si cum ne ajutam cand putem. Cred ca bunatatea poate deveni contagioasa in cercul nostru. Le-am spus multora ce bine mi-ar cade la inima daca ar veni sa imprumute o ceapa, un ou, zahar si chiar si o ureche ce sa le asculte durerea. Ei zambesc, chiar rad cu hohote cateodata...unii imi spun ca sunt o nebuna placuta (“meshugana”) cu o pofta de viata enorma si cu un curaj formidabil (hutzpa). Sfat? >A fi maleabila si rabdatoare poate fi de folos la fiecare. Ei, in fine, daca acesti romani vecini de ai tai ce te saluta doar in limba enlgeza, daca ei aleg aceasta poteca sa le fie de bine...tot e bine... sunt liberi ...macar te saluta, nu?...va veni timpul cand vei intanli si romani ce o sa te salute si in dulcea vorba romaneasca si poate o sa te si imbratiseze. Te-as invita sa te muti langa mine..dar e un risc mare > poate ai vrea sa nu mai mergi la servici si in loc vom dansa tot timpul, te-ai ingrasa , si asa mai departe..dar de fapt nici eu nu veau sa mai raman prea mult pe aici din cauza frigului ...iar la Toronto nu as merge din acelas motiv...as da doar o fuga in timpul anotimpului cald doar sa va imbratisez pe toti cei de acolo ce sunt dornici de romanca prietenoasa...Te imbratisez cu caldura !

Adela-Adriana Moscu , 20 Februarie, 2005 , Lancaster, PA, USA

"Mandra mea cu multi pistrui" ....te pomenesti ca nu apreciezi calitatile mele de "verzificator" ?
Eu cred ca nea Pajeu a facut ca si Urmuz-i s-au dat o sumedenie de cuvinte din care sa faca o poezie. Asta daca nu e copiata "opera" din alta parte.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

mina anina
cuvantul mandrie se foloseste prea des de catre noi oamenii..mult prea des...e un fel de replica intr-o conversatie...i-si pierde pana si identitatea...are atatea trebuinte..noi oamenii ne catalogam drept mandrii mult prea usor...si uneori in prostia noastra nici macar nu stim real ceea ce este cu adevarat...spunem ca nu suntem mandri..ba spunem ca noi suntem mandrii...e o stare de spirit..dupa toane...nu vi s-a intamplat sa va laudati ca sunteti prea mandru pentru a face ceva sau ca nu sunteti deloc madrii,ca lasati de la voi?depinde de context...de avantaje...se poate spune ca acest fenomen e oare calitate sau defect?esti mandru si nu lasi de la tine daca ai dreptate-de cele mai multe ori nu aduce prea multe avantaje...pierzi.Apoi daca in minunatia ta de om se gasesc anumite principii e clar ca nu vei face anumite lucruri pentru a obtine ceva...cred eu ca legatura mandriei cu principiile e foarte legata...si in Biblie scrie ca mandria e un pacat...apoi ca sa traiesti fara a face prea multe pacate e clar ca trebuie sa ai principii...mandria e prea prost folosita de noi..cred ca sunt anumite reactii omenesti care nu au denumire si capata acelasi sens...mandrie...oare e chiar mandrie?sa te certi si sa nu lasi de la tine,fie ca ai ,fie ca n-ai dreptate,nu prea e mandrie...dupa mine e prostie...sa nu faci primul pas in ceva...nu e mandrie...e regula mentinuta in timp...si nu e mandrie...sunt multe lucruri care nu tin de mandrie si care sunt denumite asa...si daca stai bine sa te gandesti oare care este adevaratul sens al mandriei...?e un cuvant care a aparut si el...asa ca sa avem noi cum sa ne denumim cate-odata...mai rar sau mai des...whatever...si faptul ca faci ceea ce vrei ca om cu personalitate ce esti...in alegerile pe care le faci...parerile sunt impartite...unii atesta ca e mandrie cronica...altii ca nu...oare?

Nu stiu daca in dictionar apar ca si sinonime sau nu, dar eu fac diferenta intre MANDRIE si DEMNITATE. Mi le-am categorisit eu bine si imi zic ca e bine sa aiba omul demnitatea lui, sa nu se lase calcat in picioare, dar atunci cand pragul asta de a nu te lasa e depasit intervine mandria. Ce e rau la mandria asta pe care toti o avem si trebuie sa ne-o temperam e ca atunci cand e prea mandru omule greu invatabil. Adica cred ca pe tot parcursul vietii omul trebuie sa fie constient ca mai are de invatat, ca poate sa-si imbunatateasca conditia, ca trebuie sa asculte, sa primeasca sfaturi, sa se autoslefuiasca. Atunci cand cineva e prea mandru e foarte greu sa se schimbe, sa isi doreasca mai mult de la si pentru sine.

Cred ca tocmai am emis o prejudecata de-a mea.
Voi mai reveni...

Promovarea propriei imagini o pot face fiind demn de ceea ce sunt...Si de ce trebue sa fiu mandru de ceea ce sunt? Ce merite (sau vinå) am pentru ceea ce sunt? Mi-am ales eu destinul?...Cand inca nu stiam cine sunt eram mandru de mine, cand insa am inteles ce si cine sunt am adoptat o demnitate smeritå.
Ego-ul masculin vine din mandria careia ii sta la bazå cunoasterea trunchiatå a "ego-ului".
De ce sunt masculii mandri?...De felul in care isi fac concurenta in lupta de a domina in toate si in tot?!?...De lumea de azi? ...
Cu pårere de råu pentru cei mandri: E cel mai mare defect al unui om!
N-ati suferit destul din mandria altora sau a voasrå ? Atunci ?...

mandria: defectul cel mai dificil de detectat atunci cand e vorba de tine, si cel mai repede observat cand e vorba de ceilalti.


___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).

pana nu tare demult eram de acord cu ceea ce ai scris, acum insa am cu totul alta parere. Niciodata nu trebuie sa fie nefericit cel ce intelege cu adevarat ce-i cere situatia. Indiferent cat de mult ai gresit la un moment dat, important e sa intelegi ceva din acel lucru pentru ca altfel vei fi nevoit sa gresesti din nou pana iti vei invata lectia. Daca firea impulsiva te baga in probleme, mandria e cea care te mentine acolo. Pana nu vei avea curajul sa recunosti in sinea ta ca ai gresit, sa vezi ce ai gresit si sa inveti ceva din acel lucru nu vei scapa de greutatile pe care de multe ori ti le provoci singur.
Prejudecatile sunt valabile atat timp cat le accepti asa cum ti-au fost transmise, fara a indrazni sa ai o parere a ta despre un anumit lucru.
______________________________________
Singurele greseli adevarate sunt cele din care nu ai invatat nimic.

Sunt lasa in mandria mea
traznet!
iti dai seama? si lasa si mandra... la mai mare!

______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.

Mandria purtatului de calitati care nu te-au costat nici un efort, ca de exemplu “mis mandru ca mis banatzan” sau “mis mandru de cromozomi” este in completa armonie cu nivelul tau intelectual si probabil si cu bietii tai cromozomi. Ai grija sa nu-ti pierzi niciunul din obiectele mandriei cand tragi apa data viitoare, fiecare celula descuamata din intestin are un set complet!
A, inca ceva: cand o sa fii destul de instruit ca sa realizezi ca cromozomii tai sunt diferiti de cei ai parintilor, vei avea revelatia oceanului de ridicol de pe fundul caruia provin ignorantele tale replici. Dar pericolul asta nu e iminent.

http://www.jurnalul.ro/articole/119806/mandria-de-a-fi-costel

(doamne iarta-ma ca nu stiu ce fac) :P

Mandria este asa de vicleana ca daca nu veghem ajungem sa fim mandri de smerenia noastra! Asa s-a intamplat cu invatatoarea de scoala Duminicala, care, la terminarea lectiei despre vamesul smerit si fariseul mandru, i-a indemnat pe copii: "Haideti acum sa-i multumim Domnului ca noi nu suntem asa de mandri ca fariseul din Biblie." (!)
Cine are o parere prea buna despre sine nu este un bun judecator al naturii umane.
Un om plin de sine este intotdeauna gol in ochii celorlalti.
Mandria enerveaza pentru ca este monotona: ea povesteste intotdeauna orice istorie si orice isprava la persoana a-I-a.
Multi curcani nu s-ar mai infoia asa de tare in fata gospodarului daca ar putea vedea putin in viitorul care-i asteapta.
Cel ce se iubeste prea mult pe sine insusi, n-are prea multi rivali.
Un om mandru este asemanator cocosului care isi inchipuie ca, in fiecare dimineata, soarele se trezeste devreme si rasare doar ca sa-l auda pe el cum canta.
Nimeni nu este mai gol ca cel plin de el insusi.
Daca ar fi sa enumeri zece oameni inteligenti din orasul tau, care ar fi ceilalti noua?
Cu cat ai mai multe, cu atata ii esti mai dator lui Dumnezeu, asa ca nu vad
de ce te-ai putea mandri cand traiesti ca un datornic!
Ii poti identifica pe cei mandrii dupa ceata care li se lasa in priviri de indata ce conversatia nu mai este despre ei insisi.
Mandria este o boala ciudata, ea face greata celor din jur, nu celui ce o are!
Um om care are o parere prea buna despre el insusi este ca si cel ce calatoreste cu balonul. Toti oamenii ii par mai mici decat sunt ei in realitate, dar, in acelasi timp, toti il vad pe el mai mic decat se crede el.
Daca vrei sa vezi cat esti de important, baga-ti degetul in apa, iar cand il scoti, uita-te sa vezi cat de mare este gaura in urma lui.
Trebuie sa-ti fie mila de cel arogant, el nu are prieteni adevarati! Cand ii merge bine, nu cunoaste pe nimeni; cand ii merge rau, nu-l cunoaste nimeni.
Exista o categorie de oameni care nu pot trece niciodata cu vederea o facere de bine-atunci cand ei au facut-o!

Nice to meet you, Alina.
Un trandafir din partea ta e-o cinste si-o mandrie pt mine.
Numai bine!

Povestea evreilor din Iasi, dupa batranul Finkelstein

Felul in care Romania incearca sa se impace cu propriul trecut, in special in chestiunea Holocaustului, revine in atentia presei internationale printr-un reportaj usturator al reputatei Agentii Reuters, referitor la trecutul, prezentul si viitorul comunitatii evreiesti din Romania. Pornind de la povestea batranului evreu Leizer Finkelstein din Iasi, „caruia ii place sa bea bere rece si sa spuna glume cu evrei“, dar care-si aminteste chinurile prin care a trecut in urma cu 60 de ani, cand a fost fortat sa „bea urina“ intr-unul din „trenurile mortii“ ale fostului regim Antonescu, articolul cu pricina ajunge la concluzia ca, desi incearca sa-si curete imaginea renuntand la simbolurile fasciste, Romania a facut putine pentru a dezvalui adevarul despre rolul sau in Holocaust.
Reuters il citeaza pe Finkelstein, in varsta de 79 de ani, amintindu-si ca, „la 17 ani, cand ma urcam pentru prima data intr-un tren, era un tren al mortii... Acum beau bere, dar atunci beam si urina“. Personajul este prezentat drept unul dintre putinii supravietuitori ai deportarilor in masa si ai pogromurilor organizate de regimul Antonescu impotriva evreilor din Romania. Batranul povesteste cum, intr-o dimineata de duminica, in iunie 1941, soldatii romani au intreprins un raid in cartierul evreiesc din Iasi, fortandu-i familia sa-si paraseasca domiciliul, alaturi de alte mii de evrei, la sectia locala de Politie, unde-i asteptau ofiteri SS. A doua zi, toti au fost ingramaditi in vagoanele inchise ermetic ale trenurilor ce urmau sa-i transporte in Transnistria: „Cine a avut ideea sa faca astfel de camere de gazare, fara foc sau fum, nu-mi pot imagina“, comenteaza Finkelstein, precizand ca el si cei 22 „colegi de vagon“ care au supravietuit transportului, din totalul de 120, au fost fortati sa sape groapa comuna in care sa-i ingroape pe ceilalti, pe un camp din apropiere de Iasi.
Peste 10.000 de evrei din Iasi, continua Reuters, au fost ucisi in trenurile mortii, multi altii pierind in lagarele de concentrare si munca silnica din Transnistria. Agentia citeaza Enciclopedia Holocaustului, potrivit careia aproximativ 420.000 dintre cei 750.000 de membri cat numara comunitatea evreiasca din Romania, inainte de razboi, au pierit. In reportaj se precizeaza ca, in timp ce, inaintea pogromurilor, in Iasi traiau peste 50.000 de evrei, orasul mandrindu-se cu 127 de sinagogi, la ora actuala, Iasiul mai numara doar 480 de evrei, majoritatea varstnici, frecventand o singura sinagoga. Liderii comunitatii precizeaza ca, in timp ce „peste 60% dintre noi avem peste 60 de ani si murim circa 20 anual“, nu s-a mai inregistrat o nastere de opt ani.
Profesorul Silviu Sanie, director al Muzeului Evreiesc din Iasi, este la randul sau citat in privinta faptului ca Antonescu, vazut inca de multi romani drept un erou care a luptat impotriva Armatei sovietice, este principalul motiv pentru care Romania este sovaielnica atunci cand vine vorba de impacarea cu trecutul.

Sunt puse intrebari simtite, uneori!
Si cat este de rau c-au fost ucisi oameni si distruse vieti de supravietuitori ai unei incredibil de cretine actiuni, aceea de-a extermina o rasa! O, cat e de gresit! Ba chiar cu popi ce asvarleau cu-aghiasma-n timpu' ala!

Cu ce-am gresit noi, ca romani, c-am fost nici calzi nici reci in felu-n care ne-am creat Istoria. Cu Nimic, pare evident, nu?
Si totusi, deasemenea, cu Totul, deoarece-am pierdut, cam tot mereu, razboaie.
Sa le fi castigat, n-am fi avut nici noi de dat tot felul de explicatii, asa cum cei care le-au castigat au scris, mereu, Istoria, omitand ce nu le-a convenit.

Cand pierzi, inghiti, asa c-ar fi momentul sa ne desteptam si in viitor, sa nu mai pierdem!

Sa recunoastem ca au fost ucisi in Romania anilor '30 si '40 oameni ce n-au fost vinovati decat ca au apartinut comunitatii evreiesti, sau tiganesti!
Au fost pogromuri si de asta, noi ca popor, n-avem cum sa ne mandrim (Iasi, Bucuresti). DEsi au fost cam peste tot in Europa, la vremea aia. Cinste Angliei, in aceasta privinta, desi nu si-n privinta abandonului Cehoslovaciei. Lord Chamberlain...whaz' up, man!?
Insa de-aici pana la Genocid organizat, in masa-n Romania, e-o cale lunga...si care nu se poate, corect vorbind, aplica Romaniei, care in mod oficial a ajutat evreii sa fuga din Polonia catre Palestina.
DE ce suntem azi niste paria, desi n-am fost horthisti si n-am trimis evrei la Auschwitz? Pentru ca, presupun, evreii ce-au supravietuit deportarilor maghiare pastreaza o amintire mai buna despre Ungaria decat evreii ce-au supravietuit ne-deportarilor romane, despre Romania.
DE ce acest paradox? Ori sunt ei cretini (desi nu par sa fie!), ori suntem noi, romanii, un pic cam lenti, un pic cam Mioritici, un pic cam "dobitoci", intr-o lume de dobitoci "isteti" cu sange rece.

Ce-i de facut? Vorba lui Muresan: desteapta-te Romane, de-ti poti permite sa iti pierzi "autenticitatea" de looser cu ochi blanzi si in denial, ori stai cum esti si cum ai fost si pregateste curu' la bataie.
IAR.
Iar daca sunt cinic in ce-am spus si recunosc ca sunt, ce naiba vreti sa fac in fata acuzatiilor de tot felul, atata timp cat nu-s nici cald nici rece, fiind inca Roman?

"...si-atuncea cand vazu Muma Romania, ce mandri ficiori are si...ce multi, alese cativa dintre ei (pe cei mai buni, vezi bine!)
si ii trimise la scoala in strainatate...":)