comentarii

manual fizica clasa 12


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pro... - de Pasagerul la: 02/11/2004 20:37:23
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
SCOALA
Religia este cea mai indragita materie in randul elevilor de la scoala primara. Desi a fost propusa ca proba pentru Bacalaureat, nu exista manuale decat pentru patru ani de studiu, din cele 12 clase la care este disciplina optionala.
OANA ANTONESCU in Jurnalul National

Costin Terci este elev in clasa a II-a la Scoala nr. 149 din Capitala si are doua mari pasiuni: fotbalul si... religia. Nu s-a hotarat inca daca va fi preot sau fotbalist, dar inainte de culcare, la rugaciunea de seara, pune o vorba buna si pentru echipa lui favorita, FC National. Stie o sumedenie de rugaciuni si pentru fiecare dintre ele a primit din partea profesoarei de religie cate o iconita, ca recompensa. De altfel, toti colegii lui se lauda cu o colectie impresionanta de iconite. Chiar si cei mai lenesi dintre ei stau cu placere la orele de religie, nu atat pentru ca nu dau lucrari de control, cat pentru ca sunt foarte atractive. Profesoara lor, Beatrice Neagoe, a transformat orele de religie in adevarate spectacole in care micutii recita rugaciunile in fata clasei. "Este foarte important ca parintii sau bunicii sa-i apropie de biserica inca de cand sunt mici. Cei mai multi dintre copiii pentru care predau stiau deja multe lucruri despre biserica si Dumnezeu, iar bunicii, in mod deosebit, i-au invatat si cateva rugaciuni", ne povesteste profesoara de religie. Costin merge aproape duminica de duminica la biserica, impreuna cu bunica, si nici nu-si aminteste cand a invatat prima rugaciune, dar dintre toate, preferata lui este "Doamne, Doamne, Ceresc Tata".

ALTFEL. Daca la celelalte materii nu poti sa-i spui elevului decat "Invata!", la religie lucrurile nu stau la fel. "Tine de abilitatea profesorului de a-i atrage catre aceasta materie; e nevoie de alte metode de predare si de o altfel de programa decat cele stiute", este de parere directorul Scolii nr. 174 din Capitala. Profesoara care a predat aici vreme de cativa ani, fiica de preot de altfel, a avut grija ca fiecare elev sa aiba in casa o Biblie. Pentru a-i apropia mai mult de religie, ea a adus in fiecare clasa cate o icoana si impartea elevilor reviste cu teme religioase. Profesoarei foarte indragite de micuti i-a urmat o alta, a carei metoda foarte drastica de predare i-a nemultumit si i-a indepartat de aceasta materie.

Exista totusi o programa chiar si pentru religie, dar manuale nu au decat clasele I, a II-a, a IX-a si a X-a. "Speram ca de anul viitor sa avem manuale si pentru celelalte clase si in special manuale pentru liceu, intrucat am primit cereri din toata tara pentru a introduce religia ca materie la examenul de Bacalaureat. Ne gandim serios la aceasta posibilitate, dar deocamdata nu este posibil", ne informeaza inspectorul pe Religie Nicolae Iordachescu. La primele lectii, micutii invata semnul crucii, afla ce este biserica, ingerul pazitor si asculta curiosi povestirile profesorilor despre crearea lumii. Lucrurile sunt ceva mai complicate la clasele mai mari, unde discutiile pe marginea Bibliei sunt mult mai aprofundate.

DEFAVORIZATI. Pentru elevii care apartin altei religii decat cea ortodoxa exista profesori, dar articolul nr. 158 din Legea invatamantului obliga scolile sa intruneasca grupe de minimum zece elevi de alta confesiune. Acolo unde sunt mai putin de zece elevi nu exista profesori, deci nu pot studia religia. Ministerul Educatiei lucreaza in prezent la un proiect care sa faca posibila predarea religiei chiar si in situatiile de acest gen. O varianta ar fi reunirea lor intr-o alta institutie de invatamant, dar aceasta solutie presupune deplasarea copiilor la alte scoli, numai pentru a li se preda o singura ora de religie. Pana cand se va gasi o solutie, parintii trebuie sa intocmeasca o cerere prin care sa solicite inlocuirea religiei cu o alta materie, din randul celor optionale.

SUCCES. In prezent exista peste 13.000 de profesori care predau religia in intreaga tara. Inspectorul Nicolae Iordachescu, deopotriva preot, este foarte incantat de succesul pe care l-a avut aceasta materie, cu deosebire la clasele mici, pentru ca "aici se pun bazele credintei, prind dragoste fata de religie si capata o conceptie sanatoasa in privinta relatiei om – Dumnezeu si tolerantei fata de alte culte religioase".


LIBERTATE
"Fiecare parinte are dreptul de a alege pentru copilul sau religia si confesiunea, dar la fel de bine pot sa refuze studierea ei" - Nicolae Iordachescu, Inspector de Religie in cadrul Ministerului Educatiei
Concluziile mele- raport de cercetare - de Hypatia la: 16/11/2004 18:59:25
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
MASTER PSIHOLOGIE SOCIALA
MODULUL : ANALIZA SI INTERVENTIA IN GRUPURI SI ORGANIZATII
PSIHOLOGIA REZOLVARII CONFLICTULUI
CONFERENTIAR DR. ANA STOICA-CONSTANTIN
STUDENT: PLAESU TEODORA
ANUL II SEMESTRUL I




CONFLICTUL RELIGIOS PE INTERNET


Lumea internetului, relativ nouă mai ales pentru cetăţenii planetari care trăiesc in România, aduce cu sine o problematica aparte: comunicarea în mediul virtual.
Psihologia confictului în mediul virtual pune în discuţie problematica legată de grup si de conflict, în contextul comunicării la distanţă şi/sau prin intermediul internetului. Scopul cercetării este de a pune în evidenţă modul în care au loc interacţiunile din cadrul grupului constituit prin intermediul internetului, precum şi dobândirea informaţiilor necesare prevenirii şi/sau rezolvării conflictelor pe teme religioase care apar în mediul virtual.
Pentru început, mă voi referi la “grup” si la “conflict”, în încercarea de a fixa cadrul teoretic al cercetării, prin apelul la studiile existente. Ulterior, voi descrie cercetarea întreprinsă în mediul virtual şi apoi voi prezenta rezultatele cercetării.
Plecăm de la considerarea grupului ca fiind “constituit dintr-un
ansamblu de persoane dependente unele de altele în realizarea propriilor
scopuri.” Starea de conflictualitate (intrapsihică, între grupuri sau
subgrupuri, între persoane) este parte integrantă din structura
grupurilor. Raporturile care se dezvoltă aici vor fi în acelaşi timp
fundamental complementare şi conflictuale . Situaţiile de grup
reactivează în special conflictele în raport cu identitatea. Aceasta este unică şi colectivă în acelaşi timp. Dezvoltarea identităţii s-a efectuat, după cum indică S. Freud, prin identificare: “Fiecare individ face parte din mai multe grupuri şi, cu ajutorul identificărilor celor mai variate, s-a orientat prin aceste legături, în multiple direcţii şi şi-a construit idealul Eului propus după modelele cele mai diverse.” Pluralitatea identificărilor posibile şi a imaginilor reflectate de privirea altora face ca fiecare să se confrunte cu propriile sale reprezentări diferite sau cu diversele părţi ale lui însuşi. O referinţă unificatoare se poate găsi doar ca o “verigă dintr-un lanţ”, după expresia lui S. H. Foulkes, în identitatea familială trecută şi prezentă. Aceasta se află la originea legăturilor sociale şi permite situarea şi plasarea în cadrul interacţiunilor ce dau naştere respectivului grup nou. Este vorba, de fapt, nu numai despre o referinţă la interacţiuni şi la un teritoriu familiar, ci şi de introducerea în grup a unei părţi din acest teritoriu familiar, adică a unei părţi din sine, fiecare încercând să structureze realitatea acestei noi situaţii plecând de la propria sa istorie, de la obiectele sale şi de la personajele interne. Dacă şi alte apartenenţe sunt menţionate (profesională, religioasă, politică...), acestea sunt în mod frecvent subordonate cauzalităţii raporturilor familiale: cariera profesională, alegerea religioasă sau politică sunt explicate în termenii unei investiţii sau a unei contra-investiţii legate de moştenirea familială pe care fiecare o poartă în sine.
Din perspectiva psihologiei sociale, organizaţiile sunt grupuri de persoane care interacţionează în baza unor reguli sau norme şi care au o identitate colectivă. Eficienţa grupurilor este apreciată în lumina conceptelor de influenţă socială, comportament de lider, conformitate, coeziune, climat. Integrarea problematicii grupului social în context organizaţional este mai evidentă în domeniul comportamentului grupului în relaţie cu alte grupuri. Tipologia comportamentului grupurilor ori strategiile de management al comportamentului grupurilor sunt tratate din perspectiva interveniei organizaţionale.
GRUPUL ELECTRONIC este grupul ai cărui membrii sunt legaţi între ei prin reţea electronică şi nu dispun de interacţiuni de tip “faţă în faţă”. In mod tipic, grupurile electronice interacţionează prin reţeaua de poşta electronică, trimiţând mesaje. Astfel de grupuri găsim şi în cadrul forumurilor de pe cele mai diverse site-uri (situri). Organizarea acestora este în principal aceeaşi, diferenţele constând în tematicile propuse de administratorii forumurilor sau în chestiuni legate de modalitatea de accesare a sitului. Spre exemplu, pe pagina www.itemsoft.ro , forumul este orientat pe teme de psihologie şi se adresează mai ales psihologilor, studenţilor si profesorilor universitari de la Facultăţile de Psihologie. www.crestini.ro este situl care propune forum pentru cei preocupaţi de problemele religioase şi se adresează în primul rând creştinilor, iar www.poezie.ro este un sit pentru poeţii contemporani şi pentru iubitorii de poezie.
www.Cafeneaua.com este un forum complex prin diversitatea temelor abordate, adresânsu-se tuturor românilor din lume. Aici, fiecare utilizator înregistrat- cu numele real sau pseudonim- are posibilitatea să citească şi să posteze mesaje şi chiar conferinţe pe cele mai diverse teme. “Cafeneaua” este uşor de accesat şi chiar şi un începător al utilizării reţelei electronice de tip internet, poate citi şi scrie foarte uşor. Dezavantajul constă în faptul că utilizatorii- de sex, vârstă şi pregătire diferită-formează un grup foarte mare, neomogen, cu interese foarte diferite.
“Compararea grupurilor electronice cu cele “faţă în faţă” evidenţiază câţiva factori care pot afecta deciziile electronice. In primul rând, membrii au posibilitatea să introducă informaţiile anonim. Şi chiar dacă contribuţiile nu sunt anonime, oamenii se pot simţi oarecum mai anonimi decât într-un grup “faţă în faţă”. In al doilea rând, lipsesc sursele de informare vizuală despre ceea ce simt altii, constând în limbajul corpului şi tonul vocii. In fine, în grupurile electronice pot mai mulţi inşi o dată. După cum vom vedea, aceste diferenţe influentează structura socială a grupurilor şi, în consecinţă, procesul decizional.”
2.CONFLICTUL, aşa cum este definit de Mayer, “este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă (gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile şi sentimentele) şi o componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea)”. In forma sa clasică, un conflict implică atitudini şi comportamente antagonice. In ce priveşte atitudinile, părţile în conflict îşi cultivă antipatia reciprocă, se consideră reciporc nerezonabile şi dezvoltă stereotipuri negative despre oponenţi. Comportamentele antagonice includ porecle insultătoare, sabotajul sau agresiunea fizică. Probabilitatea conflictului creşte pe măsură ce factorii la care ne vom referi mai jos pătrund in relaţiile dintre grupuri:
a.interdependenţa , atunci când persoanele dintr-un grup/organizaţie sunt reciproc dependente pentru îndeplinirea propriilor obiective, există potenţial pentru conflict.Interdependenţa necesită interacţiunea părţilor astfel încât acestea să-şi poată coordona interesele. Conflictele nu apar dacă fiecare “se descurcă singur”. Apoi, interdependenţa inseamnă că fiecare parte are o anumită putere asupra celeilalte şi este relativ uşor pentu una din ele să abuzeze de puterea sa şi să creeze antagonism.
b.diferenţele de putere, statut şi cultură; conflictele pot erupe acolo unde părţile diferă semnificativ în putere, statut şi cultură. Dacă dependenţa nu este reciprocă ci unidirecţionată, creşte potenţialul de conflict. Diferenţele de statut impulsionează conflictul atunci când activitatea într-un grup/organizaţie decurge astfel încât să fie cazul ca oameni care, tehnic vorbind, au un statut inferior şi sunt puşi în situaţia de a lua decizii, de a da ordine sau de a controla pe cei cu statut superior. Când două sau mai multe culturi foarte diferite se dezvoltă într-o organizaţie, ciocnirea dintre convingeri şi valori poate genera conflict deschis.
c.ambiguitatea. Scopurile, jurisdicţiile şi criteriile de performanţă ambigue sunt sursă de conflict. In ambiguitate se distrug regulile formale şi informale care guvernează interacţiunile. In plus, este greu să împarţi laude şi critici în cnformitate cu rezultatele când nu ştii precis cine de ce răspunde.
d.resurse insuficiente: diferenţele de putere se măresc atunci când resursele devin deficitare. Asta nu se întâmplă fără luptă şi conflictele ies la suprafaţă în timpul manevrelor. Insuficienţa resurselor are capacitatea de a transforma conflictele mascate sau lente în conflicte deschise şi acute.
e.identificarea cu grupul şi parţialitatea intergrupuri. Identificarea cu un grup sau clasă de oameni pregateşte terenul pentru conflictul organizaţional. Ei au tendinţa de a dezvolta păreri mai bune despre membrii grupului “lor” şi păreri mai proaste despre grupurile ai căror membri nu sunt. Această parţialitate este legată de buna părere despre sine şi este un factor esenţial. Identificarea cu succesele grupului propriu şi disocierea de eşecurile celor din afară încurajează stima faţă de sine şi oferă sentimente plăcute de solidaritate socială. Atribuirea comportamentului pozitiv propriului grup de lucru contribuie in mod normal la buna părere despre sine. Există mai multe grupuri sau clase cu care oamenii se pot identifica. Ele pot fi bazate pe caracteristici personale, tipul de funcţie sau nivelul funcţiei şi, de aceea, prevalenţa parţialităţii intergrupuri sugerează că organizaţiile vor trebui să acorde o atenţie specială modului în care tratează relţiile între aceste grupuri.
Sursele conflictului pot fi:
a) diferenţele şi incompatibilităţile dintre persoane;
b) nevoi/interese umane;
c) comunicarea defectuoasă sau absentă;
d) lezarea stima de sine ;
e) valorile persoanelor;
f) nerespectarea normelor explicite sau implicite;
g) comportamente neadecvate;
h) agresivitatea;
i) competenţele sociale;
j) cadrul extern;
k) statutul, puterea, prestigiul, “principiile”; utilizarea şi comunicarea culturii şi a informaţiilor.
Tipuri de conflicte: după intensitate,
-disconfortul, adică sentimentul intuitiv că ceva nu este în ordine, chiar dacă nu se poate preciza ce anume;
-incidentul, adica fapte minore, care întristează sau irită un timp, pentru ca în câteva zile să fie uitate;
-neînţelegerea, care are la bază concluzii eronate în legătură cu o situaţie, datorată comunicării neclare sau lipsei de legături dintre preopinenţi. Uneori neînţelegerea survine pentru că situaţia provoacă irascibilitate cuiva. Gândul îi revine obsedant la acelaşi lucru şi perceptiile asupra problemei sunt alterate.
-tensiunea, simptom evident al conflictului, distorsionează percepţia asupra altei persoane şi aproape tote acţiunile aceleia. Relaţia este afectată de atitudini negative şi opinii fixe, iar sentimentele pe care le are faţă de cealaltă persoană se înrăutăţesc semnificativ. Relaţia devine o sursă de îngrijorare permanentă;
-criza este cel mai evident simptom al conflictului. Este momentul în care se întrerupe o relaţie, când apare violenţa, când cearta se înfierbântă, iar oamenii se lasă dominaţi de sentimente, e momentul când se plănuiesc şi se săvârşesc acte necugetate.
Cele mai multe conflicte se reduc la câteva tipuri de bază sau combinaţii ale acestora:
disputele asupra obiectivelor,
disputele asupra faptelor,
disputele asupra procedurilor, se concentreză în general asupra aşteptărilor cuiva legate de comportamentul partenerului.Sunt alimentate de chestiunile de etică, onestitate şi respectarea ierarhiei şi statutului social şi organizaţional.
Conştientizarea acestor diferite tipuri de conflict ne atrag atenţia asupra nevoii de a înţelege exact ce este de fat un episod conflictual. De exemplu, diferenţele fundamentale de obiective nu se rezolvă obligatoriu prin clarificarea disputei asupra faptelor. Se poate produce şi suprapunerea domeniilor. Un conflict factual poate duce la conflict procedural, dacă una din părţi este percepută ca sabotândmunca celeilalte. Când se întâmplă aşa, adevărata rezolvare a conflictului are loc atunci când sunt tratate toate aspectele. In căutarea rezolvării este bine să avem în vedere categoriile de referinţă ale oponentului. Organizaţiile sunt comunităţi umane care se comportă ca oricare alte comunităţi. In interiorul lor, oamenii concurează pentru putere şi resurse; există diferenţe de opinii şi valori, conflicte de priorităţi şi de scopuri; există confruntarea dintre cei care vor să schimbe lucrurile şi cei care doresc să ducă o viaţă liniştită în organizaţie; există grupuri de presiune, clici şi cabale, rivalităţi şi contestări, incompabilităţi între caractere şi alianţe. Diferenţele pot fi necesare, pentru ca o organizaţie să se poată adapta la o lume înconjurătoare în continuă schimbare. Ele alcătuiesc “varietatea necesară” receptarii complexitaţii acestei lumi. Sarcina liderului este să capteze aceste energii şi să folosească difrenţele din interiorul organizaţiei, pentru dezvoltarea ei.Rezolvarea conflictelor presupune şi adoptarea unui stil de management al conflictului corespunzător situaţiei:
-Dacă intervine ceva neînsemnat sau lipseşte informaţia, oamenii trebuie calmaţi, iar dacă oponentul este foarte puternic şi foarte ostil, ocolirea conflictului poate fi un răspuns înţelept -stilul ocolitor;
-In cazul unor greşeli intervenite în managementul conflictului, cooperarea cu cealaltă parte în scopul îndeplinirii dorinţelor acesteia şi nesusţinerea interesului propriu, este semnul distinctiv al stilului îndatoritor, foarte eficace pentru a construi o relaţie de bunăvoinţă.
-Stilul competitiv maximizează impunerea interesului propriu şi minimizează cooperarea. De aceea, specialiştii recomandă adoptării acestui stil atunci când suntem siguri de realitatea faptelor, într-o situaţie de tipul câştig/pierdere sau când nu mai avem de a face cu oponentul în viitor.
-stilul concesiv sau compromisul între competiţia pură şi curtenia pură nu dă conflictului răspunsul cel mai creativ, dar este o reacţie înţeleaptă la conflictele rezultate din insuficienţa resurselor şi o bună poziţie de retragere când alte strategii eşuează.
-In stilul colaborativ, atât impunerea interesului propriu cât şi cooperarea sunt maximizate în speranţa obţinerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părţi. Accentul se pune pe o solutie tip câştig/câştig, în care se presupunerea că soluţionarea conflictului poate aduce ambele părţi într-o situaţie mai bună.
Gary Johns şi alţi cercători (Helena Cornelius şi Shoshana Faire) vorbesc despre conflictul pozitiv şi conflictul negativ, în sensul că în grupurile care sunt centrate pe rezolvarea sarcinii, este de dorit prezenţa unui conflict care să ducă la identificarea erorilor, la sufocarea ideilor ilogice, prevenirea gândirii de grup şi buna informare a managerilor, la motivarea oamenilor să accepte competiţia şi schimbarea. In astfel de cazuri, conflictul este o circumstanţă naturală în organizaţii şi nu ia totdeauna o formă deschisă şi extremă. Insă, pentru grupurile care sunt centrate pe relaţiile dintre membrii, competiţia nu este lucrul cel mai indicat, iar pentru a transforma certurile în distracţie, pentru a învăţa că certurile noastre şi diferenţele individuale fac parte din viaţă, că şi pentru anticiparea conflictului potenţial şi tratarea sa în mod constructiv, avem nevoie de pregătire specială. Rezolvarea conflictelor depinde în mare măsură de conştientizarea lor.Vorbim despre conflictul negativ, pentru că de cele mai multe ori, “în conflict omul nu acordă nevoilor celeilalte persoane atenţia pe care o acordă propriilor sale interese.” Abandonul, reprimarea, adoptarea stilului victorie/înfrângere şi compromisul sunt tot atâtea exemple pentru conflictul negativ, pentru că este blocată flexibilitatea, apar dificultăţi, în special atunci când perseverăm în încercarea de a demonstra punctul nostru de vedere, în loc să calmăm lucrurile, sau când pretindem ca totul să fie perfect. Confruntarea cu problema poate fi traumatizantă pentru cei implicaţi în conflict. Uneori ne definim valorile prin semenii şi problemele faţă de care ne opunem; furia şi jignirea sunt cele doua feţe ale medaliei, indiferent dacă sunt sau nu exprimate.
“Voinţa de a soluţiona conflictul este un factor-cheie în rezolvarea conflictelor”, spun cercetătoarele mai sus citate, iar aceasta este suficientă, uneori, căci acolo unde există dorinţă, există şi posibilitatea realizării sale în fapt. “Este incitant să ai această disponibilitate şi totodată să-i ajuţi şi pe alţii să şi-o cultive.” Dar ce-i împiedică pe oameni să dorească rezolvarea conflictelor? Specialiştii au identificat opt atitudini care pot fi răspunsurile la această întrebare: necinstea, stima de sine/orgoliul, nevoia de scuze, dorinţa de răzbunare, lezarea, supărarea, resentimentul, “eu am avut dreptate, tu nu ai avut”.
Dezvoltarea dorinţei de a rezolva problema presupune să se schimbe ceva în interiorul nostru, să ne întoarcem la priorităţi. Atunci când cineva doreşte să rezolve situaţia problematică, nu înseamnă că acea persoană este cea vinovată, ci înseamnă că a renunţat să-l învinuiască pe celălalt, luând-o de la capăt, înseamnă că recunoaşte că satisfacţia pe care i-o oferă o bună relaţie este mai importantă decât aceea de a-şi demonstra punctul de vedere. Pentru a rezolva un conflict în mod civilizat trebuie ca toţi participanţii să dorească soluţionarea lui. Este important să formulăm problema în termeni largi, să identificăm cine sunt persoanele (părţile) implicate în conflict şi să aflăm care sunt nevoile şi temerile importante, care au semnificaţie pentru problema aflată în discuţie, după care urmeaă proiectarea variantelor de soluţionare a conflictului, în trei etape:
generarea soluţiilor;
alegerea soluţiilor
transpunerea in practică a variantelor selectate.
Morton Deutsch vorbeşte despre trei tipuri de bază ale orientării motivaţionale faţă de un conflict: de cooperare- partea are un interes pozitiv pentru binele celuilalt, precum şi pentru al său; individualistă- patea are interes să facă tot posibilul pentru sine şi nu este preocupată de celălalt; şi competitivă- partea are interes să reuşească mai bine decât celălalt şi în acelaşi timp să facă totul pentru sine. Iar “legea simplă a lui Deutsch despre relatiile sociale” indică faptul că: “procesele si efectele caracteristice provocate de un tip dat de relaţii sociale (de exemplu, de cooperare sau de competitivitate) tind să provoace la rândul lor acel tip de relaţie socială”. Inţelegerea condiţiilor care dau naştere la procesele sociale de cooperare şi de competitivitate, precum şi caracteristicile lor, este esenţială pentru înţelegerea circumstanţelor care dau naştere proceselor constructive sau distructive în cadrul soluţionării conflictelor. Un proces constructiv de soluţionare a conflictelor este, în esenţa sa, similar unui proces de interacţiune competitivă. Din moment ce se cunosc o mulţime de date despre natura proceselor de cooperare si de competitivitate si despre condiţiile ce dau naştere la fiecare, multe din aceste cunoştinţe pot fi aplicate pentru înţelegerea factorilor care hotărăsc dacă un conflict va lua un curs constructiv sau unul distructiv.




Tema cercetării a fost aleasă tocmai datorită interacţiunilor de tip internet în domeniul religios pe care le-am putut surprinde mai bine de un an pe forumurile românesti. Am constatat că multe conferinţe erau închise de administratorii sitului pentru că cel mai adesea dezbaterea degenera în conflict. Astfel, mi-am propus să verific ce determină conflictele şi dacă discursul utilizatorilor forumurilor se schimbă o dată cu adoptarea unei comunicări pozitive, plecând de la ipoteza că participanţii la dezbaterile din mediul virtual vor intra mai puţin în conflict dacă vor conştientiza conflictul şi consecinţele sale.
Inţelegem prin “mai puţin” conflicte mai rare şi de intensiune mai scăzută decât cele care sunt acum în forum.
Am formulat următoarele obiective:
1.Chestionarea utilizatorilor unui site, www.Cafeneaua.com, despre modul în care este perceput conflictul şi rezolvarea sa în spaţiul virtual.
2.Identificarea modului în care poate fi evitat/rezolvat conflictul în spaţiul virtual.
Ca metodă, am ales brainstormingul, prin care să colectez de la utilizatori informaţii despre conflict şi ideile lor în legătură cu posibilităţile de prevenire şi de rezolvare a conflictelor. Astfel, am deschis o conferinţă cu titlul “CONFLICTUL;vă rog să mă ajutaţi!” şi în deschidere le-am prezentat celorlalţi participanţi la dezbatere problema aşa cum o văd eu:
“Am constatat de multe ori că dezbaterile din conferinţele Cafenelei se soldează cu conflicte. Pentru că mă preocupă foarte tare acest fenomen, vă propun să-l cercetăm împreună. Pentru început, vreau să ştiu ce credeţi D-voastră despre conflictele din Cafenea. De ce credeţi că apar? De ce sunt "predispuse" conflictului anumite teme? Care sunt aceste teme?
Cum credeţi că ar trebui gestionate conflictele? Vă rog tare mult să mă ajutaţi să facem această cercetare, pentru a evita pe viitor situaţiile conflictuale, pentru a învăţa împreună cum să le rezolvăm, să ajungem la acea parere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni. Mulţumesc tuturor celor ce vor colabora! La urma urmei, suntem o comunitate. După cum unii deja bănuiesc, cercetarea aceasta o fac în calitate de student în ştiinţele sociale.”
Deşi conferinţa este publică şi orice utilizator şi vizitator al Cafenelei are posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu conflictele din conferinţele Cafenelei, am trimis invitaţii personale, prin mesageria privată, mai multor utilizatori despre care ştiam că se află în conflict cu una sau mai multe persoane, iar aceştia au răspuns invitaţiilor mele.
Am ales ca metodă brainstormingul pentru că şi în mediu virtual, această metodă se foloseşte pentru a atinge aceleaşi obiective ca si metoda tradiţională: generarea de idei noi, fără evaluare. Cercetarea de faţă demonstrează încă o dată studiile efectuate despre grupurile electronice: “Dacă au mai mult de doi membri, grupurile acestea sunt mai performante în brainstorming decât cele tradiţionale, atât în calitate cât şi în cantitate. Pe măsură ce grupurile electronice devin mai mari, ele tind să producă mai multe idei, dar raportul idei/persoană rămâne constant. In contrast, când grupurile “faţă în faţă” se măresc, sunt generate din ce în ce mai putine idei de persoană. Ce explică succesul tehnici electronice? Reducerea inhibării legate de participare şi posibilitatea de a comunica ideile fără a-i mai aştepta pe alţii par să fie motivele principale.”
Statistic, după două săptămâni de la deschiderea conferinţei, situaţia se prezenta astfel:
sunt 2612 afisari, 198 de comentarii, făcute de 39 de utilizatori ai Cafenelei, 12 femei si 27 bărbaţi. Din cei 39 de utilizatori, 19 sunt români stabiliţi peste hotare, 11 s-au prezentat ca români rezidenţi în România, iar despre ceilalţi nu putem spune de unde sunt, întrucât nu şi-au dat datele lor personale.
Dezbaterea despre conflict s-a dovedit o ocazie de a răbufni in conflict, pentru membrii Cafenelei care s-au certat de-a lungul timpului, s-au între care s-a adunat mai multă tensiune, prin imposibilitatea exprimarii unor puncte de vedere la un moment dat. Astfel, după primele două mesaje, pline de idei şi încurajările venite din partea gadzei, au urmat alte şapte mesaje, în care participanţii şi-au expus părerile lor. Au urmat apoi trei mesaje din partea gazdei prin care s-a întărit disponibilitatea unora mai timizi de a-si exprima punctul de vedere. Urmează alte sapte mesaje orientate spre aducerea câtor mai multe idei despre conflict, însă apar şi primele nemulţumiri în legătură cu dorinta gazdei de a ajunge la un punct de vedere comun faţă de tratarea conflictelor şi mai ales faţă de prevenirea lor. Işi face loc şi primul conflict, între doi adversari declaraţi: Jimmy_Cecilia şi Anita47: dacă la început fiecare îsi exprima nemulţumirea faţă de temele care ne aduc în conflict, în cearta lor intervine un al treilea participant, AlexM, supărat pe atitudinea poliţienească a lui Anita47 şi postează un mesaj extrem de dur la adresa etniei evreieşti. Conflictul se derulează apoi între cei din urmă şi un alt participant, Axel, încearcă “să liniştească” atmosfera, fără succes. Intervenţia gazdei nu a fost eficientă pentru a opri atacul lui Anita 47. Fiindcă a intervenit şi un alt adversar declarat al său, SB, inflamând şi mai mult atmosfera, unul dintre administratori decide închiderea temporară a conferinţei. Discuţiile purtate pe cale particulară între gazda conferinţei şi celălalt administrator au avut sorţi de izbândă si după apoximativ 24 de ore, conferinţa s-a redeschis, cu eliminarea celui găsit vinovat de starea de conflict: AlexM. Această decizie a fost contestată. In primul rând de Axel, unul dintre artizanii stării de conflict. Anita 47 îl atacă din nou pe SB şi, treptat şi alţi participanţi încep să-şi exprime nemulţumirea faţă de eliminarea lui AlexM, ceea ce determină replici tăioase din partea aceluiaşi Anita47, care îşi îndreaptă furia către unul dintre cei care cereau revenirea lui AlexM, Florin şi atât. Conflictul ia amploare prin intrarea în conflict a unui alt participant, Destin, adversar al lui Anita47. Pentru că administratorii iau dreptul de publicare lui Anita47, conflictul se poartă între ceilalţi doi protagonişti. Incep să intervenă şi alţi participanţi, în încercarea de a linişti spiritele. Interventiile gazdei şi ale altor participanţi duc dezbaterea mai departe, dar şi conflictul. Astfel, Florin şi atât continuă conflictul cu gazda, acuzând-o de intoleranţă. Lui i se alătură Gabi Boldiş, care alimentează conflictul religios, care se va transfoma într-un conflict personal cu Hypatia, gazda conferinţei. Revin Anita47 şi SB, mai calmi, cu câte un banc, menite să relaxeze dezbaterea, dar intervenţia lui Ikoflexer îl aduce în conflict cu Anita47, moment în care Anita 47 este considerat troll de majoritatea participanţilor. “Trollul” este participantul care blochează cu bună intenţie discuţiile, abătându-le de la subiect şi luând la atac persoanele participante. Acum Anita47 este în conflict cu SB, Ikoflexer, Păianjenul şi Adrian Marchidan. Ideea gazdei de a discuta conform unor reguli, anunţate şi ele, a fost foarte rău primită, drept pentru care gazda a fost înfruntată de mai mulţi participanţi. Un alt motiv de conflict cu gazda, a fost neînţelegerea unei alte propuneri din partea gazdei: abordarea problemelor sau subiectelor de dezbatere ca dileme, iar al treilea motiv de conflict a fost prezentarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, care interzice anumite abordări legate de chestiunea evreiască. E momentul în care conflictele dintre ceilalţi membrii se conservă, iar gazda devine vinovatul numărul 1 pentru starea de conflict. Are un singur susţinător: SB.
Participanţii la dezbatere au indicat drept cauze ale conflictului în mediu virtual urmatoarele:
-educaţia si autoeducaţia (Axel, 24835)
-diferenţele dintre oameni, greşelile de interpretare (Daniela Manolescu, 25398)
-anonimatul utilizatorilor (Daniel Racoviţan, 24810)
-ideile preconcepute si răutatea (Sonia, 24866)
-atitudinea comentatorilor (Desdemona, 25398)
-aţâţarea din partea unora şi activitatea trollilor (SB, 25313) -“trollii” sunt persoanele care deturnează dezbaterea spre ceartă, de dragul contrazicerii şi de a face şicanii celorlalţi)
-Anita47 ( mai mulţi utilizatori au indicat această persoană ca fiind provocatoare de tensiuni şi conflicte)
-lipsa ruşinii faţa de Dumnezeu şi de semeni (Carapiscum, 25164)
-orgoliul (LCM, 25211)
-subiectele de actualitate (Jimmy_Cecilia, 24969)
-discuţiile despre istorie, religie, politică (Florin şi atât 25213)
-subiecte fără zona de mijloc, de armistiţiu
-dogme diferite
-ambianţa NET: fără frică, fără respect (anonim, 25222)
-natura virtuală (Păianjenul)
-evitarea monotoniei (Daniela Manolescu)
-Oamenii îşi dau cu parerea despre lucruri pe care nu le cunosc (AndreiS, 25598)
-intoleranţa (Adela, 25424)

Ca forme sau tipuri ale conflictului sunt enumerate: dezbaterea de idei, pe care unii o identifică cu conflictul, neînţelegerile, criticile.
Nivelurile atinse de intensitate a conflictului sunt sesizate ca : jigniri, insulte, calomnii, ameninţări, certuri, atacuri la persoană.

Comportamente în conflict: defularea, “tonul” ridicat, replici tăioase, hazul de necaz. De la un timp, şi-au făcut loc în variante diferite şi asumarea responsabilităţii pentru conflict şi, pe alocuri, încercări de a se scuza, ceea ce a condus la atitudini mai apropiate de împăciuire, pe de o
parte, dar şi la escaladarea virulenţei mesajelor, pe de altă parte.

Părţi implicate:
mai intâi persoanele implicate în conflict din alte conferinţe, e.g. Anita- Jimmy_Cecilia, Anita-SB, Hypatia-Gabi.Boldiş;
apoi participanţii la această conferinţă, e.g. Destin- Florin şi atât, Anita-AlexM,
urmând ca tensiunea să crească între gadza conferinţei si participanţii nemultumiţi de ideea şi de soluţiile avansate până aici, e.g.: Hypatia-Gabi.Boldis, Mary, Florin şi atât.

Posibile rezolvări:
-recunoaşterea conflictelor existente, SB 25721, Ikoflexer 25642, Anita 25734, Gabi.Boldiş 25723
-renunţarea la controversă, Păianjenul, 25649
-banarea producătorilor de conflict (mai mulţi utilizatori)
-limbaj civilizat şi bun simţ, Sanjuro 24955
-negociere după plan, Hypatia 25402
-hazul si ironia: Axel, Daniela Manolescu.

Deşi participanţii la brainstorming au avansat idei valoroase, atât cantitativ cât şi calitativ, pot spune că rezolvarea conflictelor în mediul virtual şi prevenirea lor a rămas o problemă de cercetat in continuare, pentru că soluţiile propuse au fost aspru criticate şi respinse de participanţi. Cercetările studiate arată că “grupurile electronice înclină să fie mai echilibrate decât cele “faţă în faţă”. Barierile de statut tind să dispară şi participarea este mai uniform distribuită între membri”, pe de o parte, însă “comunicarea electronică a încurajat mesajele impulsive, dure şi exprimarea unor păreri extremiste ()”. Fiind un grup constituit ad-hoc, în care unii participanţi sunt membri mai vechi, iar alţii sunt membri mai noi în “Cafenea”, conferinţa nu s-a soldat cu rezultate mulţumitoare, care să poată fi folosite. “Interacţiunea electronică încetineşte invariabil procesul şi duce la dificultăţi în privinţa atingerii consensului. poate fi o explicaţie parţială, dar lipsa semnalelor verbale şi nonverbale face dificilă recunoaşterea tendinţelor subtile pentru ajungerea la consens. Aceasta sugerează nevoia pentru o versiune electronică a abilităţilor de lider de discuţie” care să conducă grupul ca în maniera tradiţională:
-El este cel care convoacă grupul şi conduce discuţiile;
-pune problema într-o manieră nondefensivă, obiectivă, fără a sugera soluţii sau preferinţe;
-lucrează cu toţi membrii; previne dominarea de către o singură persoană şi protejează membrii grupului de atacuri sau critici severe;
-furnizează date concrete, esenţiale şi clarifică orice restricţii asupra soluţiilor;
-nu face sugestii şi nu pune întrebări care să orienteze discuţia într-un
anume sens;
-pune întrebări stimulative, care să facă discuţia să înainteze;
-rezumă şi clarifică problematica, în câteva puncte, pentru a marca
progresul dezbaterii;
-dispune de răbdare când apar pauze.
Analizând din această perspectivă problema conflictului în mediul virtual,
consider că unele din intervenţiile avute în cadrul conferinţei, au fost
greşite, sporind procesul de “inflamare” a participanţilor. Astfel, planul
sugerat de Hypatia este o astfel de greşeală, care a adus-o în conflict cu Gabi.Boldiş, Florin şi atât, Mary.
Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că mulţi utilizatori consideră că pentru Cafenea, conflictul este calea către progres, confundând conflictul cu controversa, şi, de aceea, s-au opus cu vehemenţă încercărilor de rezolvare a conflictului în general, prin practicarea trollării utilizatorilor şi mai ales, a gazdei conferinţei despre conflict, Hypatia.
Ce a determinat pe participanţii la conferinţă să intre în conflict cu gazda?
A fost o întrebare care m-a frământat mai mult timp. Din analiza mesajelor postate, se pot identifica trei aspecte:
1.Dorinţa Hypatiei de a ajunge la un punct de referinţă comun tuturor utilizatorilor “Cafenelei” şi implicit, a conflictelor. Se pare că “acea părere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni”, a fost interpretat ca o încercare de uniformizare a opiniilor despre conflict -aspectul manifest- şi refuzul declarat faţă de evitarea, respectiv rezolvarea conflictelor- aspectul latent, la început. Ulterior, aspectul latent iese la suprafaţă, demonstrând rezistenţa la schimbare a mentalităţii participanţilor.
2.Apelul la respectarea regulilor şi a legii, în genere, a displăcut total participanţilor, care au criticat şi regulile şi legea, considerând că dacă sunt imperfecte, nu sunt obligaţi să le respecte.
3.Disponibilitatea diferită de înţelegere şi de acceptare a problemei şi respectiv a soluţiilor, pot fi tot atâtea motive.
Incercarea noastră practică de a dezamorsa conflictul dintre diferiţii utilizatori ai Cafenelei, a evidentiat faptul că oamenii conştientizează conflictul. Problema pusă în termeni de nevoi a reusit să-i transforme pe protagonişti în parteneri, cel puţin pentru un scurt timp. Ei au identificat corect cauzele care i-au adus în conflict şi au căutat să indice şi posibile căi de rezolvare, chiar dacă nu toţi participanţii doresc rezolvarea lui. Proiectarea demersului practic pentru schimbarea atitudinilor în procesul comunicării dintre membrii grupului, a fost sortit eşecului, pentru că unii paticipanţi au simţit noi relaţii de autoritate cu propunătorul şi nu sunt pregătiţi să-şi asume noi responsabilităţi, declarându-se pro comportamentului liber şi neîngrădit de reguli, în care fiecare să-şi exprime personalitatea aşa cum consideră de cuviinţă. In timpul brainstormingului, unii participanţi au reacţionat critic faţă de ideile deja avansate, neacceptând unele dintre idei din pricina prejudecăţilor cărora le sunt tributari. Cercetarea s-a oprit în stadiul alegerii soluţiilor, căci participanţii au refuzat punerea în acord cu privire la rolul conflictului în cadrul grupului. Teama de uniformizare, teama faţă de instalarea gândirii de grup, a determinat pe mulţi să considere că starea conflictuală alungă monotonia, indiferent de costuri. Se pare că lipsa de practicare a deprinderii de a aborda conflictul în maniera victorie/victorie, face ca partenerii de conflict să propună şi să accepte stilul victorie/ înfrângere, în maniera “cui nu-i place ce se discută, să se mute la o altă conferinţă”, făcând abstracţie de faptul că în acest fel de abordare a conflictului, disconfortul pricinuit de reprimarea propriilor opinii faţă de un subiect sau altul, va spori tensiunea între membrii grupului; neînţelegerea provenită din întelegerea greşită a mesajelor şi a adevăratelor intenţii ale partenerului de dialog nu fac altceva decât să sporeasca tensiunea şi să apară situaţiile de criză, de agresivitate verbală, când “comportamentul normal zboară pe fereastră”, aşa cum a fost cazul lui AlexM şi al lui Anita47. Soluţiile, de tipul banării unuia sau altuia dintre participanţi, ignorarea, demonstrează cum un incident greşit perceput, poate fi escaladat.
Incă o data, dacă mai era nevoie, cercetarea noastră a pus în evidenţă faptul că “părţile implicate într-un conflict se angajează adesea în perpetuarea conflictului prin investiţiile pe care le-au făcut în desfăşurarea conflictului; de asemenea, cei ce au căpătat puteri speciale, profit, prestigiu, slujbe, cunoştinţe sau abilităţi pe parcursul conflictului se pot simţi ameninţaţi de diminuarea sau încetarea conflictului.” Perceperea inexistenţei unor alternative sau substitute satisfăcătoare pentru realizarea intereselor aflate în joc în cadrul conflictului determină rigiditatea problemei. “Uneori, limitările motivaţionale şi intelectuale pot face ca părţile să perceapă problemele într-un mod mai rigid decât dictează realitatea, astfel încât ele îngheaţă pe ”.

CONCLUZII
Cercetarea noastră şi-a atins parţial scopul: putem spune că mediul virtual este un cadru propice pentru aparţia conflictelor şi oamenii conştientizează acest lucru, însă în cultura românească se impune o nouă dimensiune a educaţiei, şi anume, educaţia pentru prevenirea şi rezolvarea conflictelor, de la o vârstă cât mai fragedă. Conflictul poate fi o ocazie minunată pentru întărirea relaţiilor interumane, însă numai atunci când partenerii de conflict au abilitatea de a-l fructifica în sens constructiv. Specialiştii ne spun că nu înţeleg o societate fără conflicte, în care viaţa s-ar desfăşura ca în “Minunile Sfântului Sisoe”, a lui Topârceanu: ‘îngerii serafici se întrec în politeţuri şi în fapte bune, sufocând pe bietul muritor!’ “Din păcate, credem că nu putem ignora potenţialul de agresiune şi chiar violenţă ce caracterizează indivizii şi grupurile în societatea actuală. Dar sperăm să-i ajutăm să-şi evalueze corect atitudinile în cazul unor situaţii conflictuale şi să-i consiliem în efortul lor de controlare a unor asemenea conflicte. Conflictul bine gestionat poate deveni factor de progres şi angajament, pe când conflictul stihinic, dezorganizat, are efect devastator, aruncă în hăul arbitrajului oamenii şi grupurile.”





BIBLIOGRAFIE:
1.Chirică, Sofia, 1996, “Psihologie organizaţională; modele de diagnoză şi intervenţie”,Casa de Editură şi Consutanţă, Cluj-Napoca.
2.Cornelius,Helena şi Faire,Shoshana, 1996, “Stiinţa rezolvării
conflictelor”, Editura Stiinţă şi Tehnică, Bucuresti.
3.Deutsch, M, 1998, “Soluţionarea conflictelor constructive, Principii,
instruire şi cercetare”, în volumul “Psihologia rezolvării conflictelor”,
Polirom, Iaşi.
4.Johns, Gary,1998, “Comportament organizaţional”, Editura Economică, Bucureşti.
5.Rouchy, Jean-Claude, 2000, “Grupul- spaţiu analitic”, Polirom,Iasi
6. Stoica-Constantin, Ana, 2004, “Conflictul interpersonal”,Polirom, Iasi
7. Stoica-Constantin, Ana, Neculau, Adrian, 1998, Prefaţă la “Psihologia
rezolvării conflictului”, Polirom, Iasi.

Hypatia
Invazia inculturii fotografice in revistele de IT - de Dinu Lazar la: 04/02/2005 10:21:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Aparatele foto digitale merg cu acumulatori, au procesoare, ecrane, senzori, de aici poate si frecventa abordare a subiectului in revistele de IT.
Din pacate, domneste la noi o incultura atit de adinca in domeniul primar al opticii, mecanicii, electronicii, fotografiei, incit multe din articolele care apar in presa romaneasca pe tema foto par scrise din adinci hauri ale unor circumvolutii care nici nu au citit manualul de fizica dintr-a shaptea.
In numarul 2/2005 din Extrem PC, gasim un bulversant articol de 2 pagini dedicat modelului Minolta Dynax 7 Digital.
Trec peste fotografiile care descriu aparatul, de foarte proasta factura, imbicsite, fara detalii, aproape negre si prost iluminate; dar nu pot sa nu constat niste chestii care ma fac sa rid si sa ma gindesc cum e posibil asa ceva.
Trec peste vocabularul folosit; daca in limba romana exista de zeci de ani termenul de obiectiv, nu inteleg de ce unii incearca sa spuna obiectivului lentila, numai pentru ca in engleza se spune lens si asta e toata lectura unora?
Este o exprimare plina de confuzii; obiectivul e obiectiv si lentila e o lentila eventual macro sau de efect care se pune peste obiectiv... cum spui atunci, pui lentila de sus peste lentila de jos? E o timpenie.
Tot in articol aflam ca obiectivul de 98 de euro 28-100/3,5-5,6 " a dat rezultate foarte bune" ... nu ni se spune la ce distanta focala sau la ce diafragma au fost obtinute aceste foarte bune rezultate... apropo, desigur, autorul care probabil nu a absolvit clasa a shaptea, in care se invata optica, spune la diafragma, apertura... vivat cultura moderna deci.
Daca exista de o suta de ani diafragma, de ce sa se baga acu` termenul de apertura? Lecturile pe Internet sa traiasca.
Mai jos, nu mai spune la obiectiv lentila, ca isi da seama de timpenie; spune ca obiectivul are in componenta o lentila asferica. Bravo. Dar de ce nu e consecvent? Sa spuna ca lentila are in componenta o alta lentila, ca sa ridem si noi o leaca...
Deci nu mai dati banii pe prostii de obiective de mii de euroi; problema la nivel mondial e rezolvata deci; mai oameni buni, daca la revista spune ca "este recomandat pentru peisaj si portret, si se obtin rezultate bune si la fotografiile macro", luati acest lens lentila de 98 de euroi cu apertura imprejur si ati rezolvat pe vecie problema calitatii maxime - cu perna inclusa in pret.
Mai citim cu interes ca cu functia de antivibratie, "pozele au fost clare si in modul macro sau zoom"
Care e modul zoom, vreau sa invat si io acu la batrinete... lentila are zoom sau cum? Ca nu pricep.
Lipsa de lectura se vede peste tot; punerea la punct devine pompos in ziua de azi "focalizare" - ceea ce e fara sens, focala fiiind una, adica distanta focala, si punerea la punct, alta; monitorul de control e ba ecran ba viewfinder (!!!) - cum devine in romaneste, viufinder?
Selectorul multifunctional devine "d-pad"; de unde si versul mioritic frunza verde foi de pad, nu?
Bun, ca rezultat final, fotografiile facute cu aparatul au fost superbe; nu s-au remarcat aberatii cromatice, efecte de butoi sau perna.
Data viitoare ar trebui totusi sa puna si un obiectiv pe aparat si sa vada cum devine cazul; sigur, daca faci poze fara obiectiv, mai ales fara extraordinarul obiectiv de nouashopt de euroi, nu se vad nici butoaiele si nici macar perna.
Altfel va urez si eu acu` un uichend placut, fara butoaie si perne, aperturi si lentiloaie, de paduri si viufaindere in zoom.
#35368 (raspuns la: #35333) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hai si eu! - de bullet la: 09/10/2005 00:59:14
(la: 24 de intrebari "Viva")
01. Care este cea mai mare placere a ta?
reciunosc, sa fac sex

02. Care este cel mai valoros lucru pe care-l ai?
un prieten foarte bun
03. Cine te-a influentat cel mai mult in viata?
parintii si cativa profi
04. In ce ai vrea sa te reincarnezi daca acest lucru ar fi posibil?
intr-un sequoia, as mai trai 5000 ani!
05. Care este scriitorul tau preferat?
rebreanu
06. Cu ce ocazie mintzi?
cand nu-mi convine ceva
07. Ce-ti place cel mai mult sa faci in timpul liber?
sa ma odihnesc
08. Ce detesti la altii?
minciuna...mai adineauri am zis ca mint
09. Daca ai putea sa-ti schimbi un atribut fizic, care ar fi acela?
picioarele; prea scurte
10. Unde si cum ti-ar placea sa traiesti?
in belsug
11. Ce admiri cel mai mult la o femeie?
inteligentza
12. Ce admiri cel mai mult la un barbat?
spiritul de sacrificiu si barbatia
13. Cand si unde te-ai simti cel mai fericit(a)?
cand am luat premiul I in clasa intai
14. Care este personajul de fictiune pe care il preferi?
pantera roz
15. Ce te caracterizeaza cel mai bine?
simpatia(modest, nu?)
16. Care este motto-ul tau?
nu fa azi ce trebuie facut maine
17. Ce ti se pare a fi "culmea durerii"?
sa pierzi o persoana draga
18. Ce ierti la altii?
iert dar nu uit
19. Care este principalul tau defect?
suspiciunea
20. Care este culoarea ta preferata?
albastru
21. Care sunt numele tale preferate?
carmen,mihaela, cristina
22. Cine este cea mai mare iubire a vietii tale?
a fost candva...
23. Ce ai si ti-ai dori sa nu ai?
"prieteni"
24. Ce nu ai si ti-ai dori sa ai?
mai multi prieteni!

to everybody - de maria de la medgidia la: 17/11/2005 10:53:36
(la: Autismul)
pentru persoanele care au lucrat cu copii autisti, sau traiesc in preajma unei familii cu copil / copii cu aceasta "boala frumoasa"... sau cu altele, eu personal am observat ca aceste perceptii speciale apar si in cazul epilepsiei... as vrea sa va povestesc cum mi s-a intamplat prima oara sa simt asta langa ei...

era in a doua zi de cand luasem contact cu centrul acesta...
(marturisesc ca toata viata m-am ferit sa lucrez cu persoanele cu disabilitati, credeam ca "nu le pot duce" si simteam ca, daca nu le inteleg si le privesc cu mila, as face mai mult rau decat bine...)

cu copiii acestia am simtit ceva neobisnuit din prima clipa...
anyway, eram in a doua zi, in clasa, inca nu lucram ci doar ii observam... mi se solicitase sa am grija de o fetitza legata de scaun (cere singura sa fie legata, atunci cand zbuciumul ei interior se intensifica, si tot singura cere sa fie eliberata)...
sa ai grija de un astfel de copil inseamna sa ai atentia foarte treaza spre copil, toate simturile concentrate, vigile, asemenea unei pisici, indiferent ce faci... pentru ca trebuie sa interpretezi semnalele pe care le da un copil de 12 ani care nu vorbeste, ci isi exprima starile altfel: tace, fredoneaza, priveste lung, priveste prin tine, se auto-mutileaza, face pipi pe el ca rebeliune, etc...
eram foarte atenta la ioana... pe atunci nu descoperisem ca poti fi atent fara sa-l privesti, asa ca eram atenta cu ochii, cu tot corpul intors spre ea... ea n-a parut nici o clipa ca stie ca exist langa ea, eram un fel de mobila... dar simteam in mine ca stie ca exist, dar ca nu-i pasa, exact asta era senzatia...
la un moment dat am obosit de atata concentrare de a o "citi" pe ioana... gandurile mi-au zburat deodata ca pasarile si am intrat in starea mea de gol interior si umplere a camerei... stateam langa ioana, cu tot corpul intors spre ea, o priveam, dar nu o mai vedeam cu ochii fizici...
deodata eram in toata camera simultan, in starea mea, ma eliberam de incarcatura fara sa stie nimeni, credeam eu, fara sa-mi mai pese de ioana sau de ce se intampla in clasa...
oricum auzeam totul ca prin vis, stiam toate miscarile din clasa ca si cum se petreceau in vintrele mele...
atunci ioana a observat ca exist... s-a intors spre mine, in scaunelul ei, si m-a privit intens pana am revenit din stare... m-a privit cu mimica ei caracteristica de veverita uimita, cu o privire constienta si nu in gol, ca pana atunci... ioana STIA ca exist...
din momentul acela ioana mi-a permis sa ocup scaunelul de langa ea in clasa, si in cateva saptamani m-a acceptat fara rezerve si mi-a aratat asta intr-un mod fara echivoc...

poate am sa va si povestesc mai tarziu cum, daca simt ca asta ajuta pe cineva...
la astfel de sharing m-am gandit atunci cand am deschis conferinta...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
poveste cu copil - de maria de la medgidia la: 18/11/2005 12:46:43
(la: Autismul)
azi o sa va povestesc despre andrei

andrei, 12 ani, autism sever, poate executa cam toate deprinderile care-i confera autonomie (spalat, toaleta, sireturi, nasturi, mancat, etc), dar are o oarecare stangacie in miscari si o lipsa de precizie (in desenarea formelor, sau in procesul de imitatie)

un copil foarte frumos, ca de altfel, majoritatea copiilor autisti (au trasaturi "armonice", regulate, frumoase, partial si din cauza lipsei de expresivitate faciala, lipsei de mobilitate faciala si corporala)

andrei nu vorbeste decat vreo 20 de cuvinte (mama, tata, da, nu, bine, asa, "coco" - spune asta cand cineva ii este drag)... probabil ca mai multe nu va vorbi niciodata...
desi studiile pe scoarta cerebrala sustin ca invatarea limbajului dupa 12 ani este imposibila, nu ma pot opri sa nu gandesc ca la andrei se va putea... de ce? pentru ca am descoperit ca andrei cunoaste limbajul... si e doar un blocaj de redare/ exprimare a cuvintelor, nu o problema de semnificatie...

iata cum am descoperit...
m-a atras andrei din prima zi cand l-am vazut... roscat, frumos, cu o privire limpede si constienta care se oprea undeva in mine, cauta ceva, si fugea mai departe, in altii...
andrei isi lovea colegii de clasa, oamenii din jur, lovea cu forta si constient de ceea ce face... vedeam pe fatza lui ca nu este, ca la alti copii, tipul acela de lovire pentru a-si "gasi limitele corpului", a sti "pana unde este el in spatiu"...
andrei lovea dintr-o nevoie de atentie... "hei, eu sunt aici!! stii?? eu exist! eu contez! nu ai voie sa treci pe langa mine fara sa observi ca exist!"
o singura fiinta in toata scoala se putea intelege cu andrei... dar persoana aceea nu era in perioada respectiva in oras... andrei era in turmentari interioare chinuitoare... cu corpul tot timpul un arc, alergand, lovind copii, izbind usi, scaune, banci...

nu m-am apropiat eu de el, el m-a ales pe mine... cand s-a uitat in ochii mei prima data, a fost "suflet pe suflet" deodata...
pe vremea aceea nu stiam ca andrei intelege tot ce se intampla, eram eu insami prea "mica" nu de varsta, ci de spirit, ca sa imi dau seama de asta...
eram clueless cu andrei... te simti pierdut in fata unui copil care, la inceputul pubertatii, cu puf de mustata si crescind in barbat, nu vorbeste deloc... si stii ca nu are nici o deficienta de receptie sau emisie a sunetelor...
parea mereu ca vorbele mele nu ajung la el, dar observam ca tonul vocii il relaxa sau agita, ca pe catzei... cu rusine recunosc ca dresaj am incercat sa fac cu andrei... dresaj prin tonul vocii...

foloseam tonul vocii pentru a-l certa sau lauda in diferite contexte, dar mai mult decat pe cuvinte ma bazam pe "melodia" vocii mele, usor soptita, creind o senzatie de intimitate, ceva care era "al lui" si se petrecea doar "pentru el", pentru ca eu intuiam ca are nevoie de "coltul lui", pe care nu il avea fizic, iar eu i-l dadeam sufleteste...

dupa o vreme andrei incepuse sa se raporteze la mine... ma privea fix asteptand o reactie ori de cate ori facea ceva, bun sau rau... eu ii confirmam ca exista, prin reactia mea care demonstra ca "he has made a difference" in our world...
in clasa, eu eram "lumea" pentru andrei, nu profesoara pe care o lovea mereu, sau alti caregivers care nu il puteau stapani cu forta... niciodata n-am folosit forta cu andrei si niciodata nu m-a lovit... o singura data a incercat sa ma impinga, dar cu fermitate si fara afecte negative i-am aratat ca exist si raman pe locul meu...

era o perioada foarte zbuciumata pentru el, culminase cu refuzul de a sta la ore, petrecea timp pe holuri, haladuind fara de sine prin scoala, chinuit interior (simteam eu)...
mai mereu trebuia sa ies din clasa sa-l caut, sa-l aduc... nu-mi iesea partea cu adusul inapoi in clasa, avea o vointa sau o neliniste foarte puternica... de care nu se putea elibera, o purta in el peste tot...

intr-una din zilele in care incercam sa-l aduc pe andrei inapoi in clasa, mi-a venit ideea sa pun in practica o tehnica din hipnoza... nu stiam ce o sa iasa... este vorba despre povestirea simbolica, pentru eliberarea de "incarcaturi" psihice pe care nu poti sa le denumesti...
(de fapt, eu am facut un hibrid intre povestirea simbolica si exercitiile de relaxare pentru intrarea in transa usoara...)
de exemplu, daca o persoana isi descrie greutatile vietii ca si cum ar merge pe drum tragand o ghiulea de picioare, povestirea simbolica va infatisa un om care merge pe drum cu greutati legate de picioare si se elibereaza treptat de ele... daca iti descrie viata ca fiind ceva care ii apasa pe umeri, povestirea va alege un personaj care poarta un sac in spate si treptat ii goleste continutul...
"treptat" este cuvantul-cheie, pentru ca informatiile trebuie sa ajunga in staturile profunde, in inconstient, si sa aiba efecte eliberatoare in timp...
psihologia nu e ceva ermetic, o suma de tehnici si metode ca sa "descifrezi" oamenii... ci inseamna sa gasesti intuitiv felia care i se potriveste fiecaruia ca sa-i alini tensiunea, sa-i faci lui bine, nu sa il dezgolesti pana la cele mai intime secrete ale lui pentru orgoliul propriu...
rolul tau in viata lui e meteoritic, "operezi membrul defect" si pleci, nu te joci de-a reconstrui individul... cu asta nu sunt de acord in psihologia moderna: nu are masura, nu isi stie limitele...

dar, sa revin... l-am luat pe andrei de mana, l-am tras spre mine si am inceput sa-i povestesc ce vedeam pe geam, afara...
"uite, afara e dimineazta, pasarelele canta vesele in copaci, oamenii merg pe strada... unii se duc la servici, altii se intorc de la servici... pamantul respira... respira ca noi si hraneste copacii, plantele, lumea... soarele este pe cer si toata lumea se bucura... oamenii sunt veseli in sufletul lor... merg pe strada... unii se duc la serviciu, altii se intorc de la serviciu...
copiii sunt in clasa... copiii deseneaza copaci... copaci veseli care respira ca si pamantul... soarele ii incalzeste... toata lumea e multumita si merge pe drum... oamenii vin de la servici... sau se duc la servici... fiecare are treaba lui... copiii sunt in clasa si deseneaza... fiecare se bucura de lumea asta frumoasa... plina de soare... pamantul se bucura de soare si respira ca noi... pamantul respira... copacii respira si se incalzesc la soare... noi stam la caldura langa soba... afara totul e bine... fiecare are treaba lui... in clasa copiii sunt linistiti... copiii deseneaza copaci... copacii sunt multumiti pentru ca e soare si e bine... pamantul se bucura... oamenii merg, fiecare la treaba lui... copiii au treaba lor in clasa... toata lumea e multumita... pasarelele canta..."

si tot asa, i-am vorbit lui andrei cu ton egal, repetand cuvintele, totul in jurul ideii de liniste, pace, bucurie calma, multumire a intregii lumi... am simtit la un moment dat, in bratul lui care ma atingea, o decontractie musculara... se relaxase... juma` de ora i-am vorbit primele dati... ma urma linistit in clasa si desenam impreuna pe tabla... ne delimitam teritoriile, andrei invata astfel ca exista si ceilalti, cei din jur...
juma` de ora... apoi din ce in ce mai putin, zilnic... ajunsesem la un sfert de ora, 10 minute cand a trebuit sa intrerup...

imi este atat de dor de andrei... si am aflat ca si lui de mine, un copil care nu vorbeste, acum mai mare decat atunci... a dat de inteles in jurul lui ca-i lipsesc eu...
sunt atat de mica pentru o bucurie atat de mare... pentru ca este o bucurie vie sa existi pentru cineva pentru care lumea e compusa doar din cateva persoane, dintre zecile pe care le intalneste de-a lungul anilor...
eu exist pentru andrei... conducator de popoare sa fi fost, nimic nu insemna... dar o sa-l vad din nou, peste o luna, inainte de Craciun, pe el si pe alti copii de care mi-am legat sufletul...
nu stiu cum va fi... cat ne-am schimbat cu totii... imi e atat de dor de ei... suntem asemenea... spirite vii... nu toti suntem spirite vii in lumea asta... unii sunt "adormiti" intr-un fel, nu stiu cum sa zic... nu sunt "cu totul aici"...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
''Timshel" - de Intruder la: 08/01/2006 01:48:15
(la: Un adolescent)
Sunt un adolescent (17 ani). Sunt deseori foarte confuz.

multi inainte...daca n-ai fi confuz, n-ai fi om ci un robot sau o marioneta...

Mi se schimba foarte usor prioritatile , sau imi scapa din vedere.
Prioritati: sa lucrez si sa invat cat mai mult la mate si fizica
la mate e (relativ!) mai usor de invatat fiindca mi-a placut din clasa a 5 a (sunt a 11 a) , dar la fizica e mai greu , fiindca nu stiu ( am lucrat numai inainte de meditatzii , in a 11 a m-am apucat de meditatzii si la orele de clasa , la care am o profesoara care nu stiu sa explice cum se fac problemele si face varza teoria cand ne-o preda)


e normal sa-ti schimbi prioritatile la 17 ani si sa oscilezi...si totusi, esti constient ca trebuie sa pui mana pe carte!
sa-ti spun ceva: cat am fost in scoala gimnaziala si-n liceu i-am invidiat pe cei care stiau bine matematica...mie nu mi-a placut matematica, la liceu am fost intr-o clasa de uman...am impresia ca matematica nu trebuie s-o inveti ci s-o ''simti''...
spui ca profa de fizica nu stie sa explice...nu-i nici o rusine sa recunosti ca n-ai inteles, nu-i nici o rusine sa-ntrebi ci, sa te prefaci c-ai inteles!
daca profa de fizica face meditatii (gratuite, pentru care NU e platita!!!), inseamna ca-si da interesul...habar n-ai ce satisfactie are un profesor cand un elev il intreaba si cere lamuriri!

Eu ma pregatesc sa urmez Automatica , si deci la scoala ar trebui sa bag la greu mate si fizica. Dar sunt dezamagit de mine si de felul in care ma pregatesc , am impresia ca sunt prea lenes si ca nu o sa fac fata daca m-as duce la o asemenea facultate. Daca as intra la Academia militara ar fi si mai bine , dar nu cred ca ma suficient de hotarat pentru asa ceva , ar trebui sa ma pregatesc mai mult si sa fiu mai constiincios cu invatatul.

eu zic sa consulti site-urile unor facultati, sa gandesti singur si fara sa te influenteze cineva...nimeni, nici familia, nici prietenii nu stiu mai bine ce poti si ce vrei tu...cum ti-a scris si maan, cred c-ai sa te descurci; poti munci cu o jumatate de norma undeva, poti munci la ''negru'', nu conteaza!...am avut colegi si colege de facultate care spalau vase si prajeau cartofi pe la Mc Donald's, lucrau in vreun service-auto sau pentru vreo firma...eu n-am fost un copil de bani gata, numai ca locuiam in Bucuresti (locuiesc si-acum) si facultatea am facut-o tot in Bucuresti...crede-ma, cateodata eram invidios pe colegii care locuiau la camin si povesteau de-ale lor...ne-mprumutam bani unii altora, imparteam o pizza in doua, in trei sau in patru si dintr-o sticla de bere beam si cate 6-7 insi...cateodata ne scotoceam prin buzunare pan' la ultimul maruntis sa cumparam o carte sau un buchet de flori la o fata...sunt amintiri frumoase chiar daca-mpuscam leul...tu invata si intra!
daca n-ai sa intri, nu-i bai, lucrezi un an undeva si dai iarasi examen!!!

Cred ca am si parti bune si parti rele. Insist asupra partilor rele ; sunt o persoana foarte vicioasa , folosesc cuvantul asta fiindca in anumite momente nu-mi pot invinge pornirile si ajung sa ma cert cu mama sau s-o dau in bara in anumite situatii diverse.
Partea buna este ca sunt un idealist


''foarte vicioasa''...am impresia ca esti prea nemilos cu tine!
cine crezi ca-si poate infrange pornirile la 17 ani?!...trebuie sa ai rabdare cu tine si cu ceilalti din anturajul tau...pune-te macar un minut in locul ''celuilalt'', gandeste putin si de cealalta parte a baricadei...apoi, incearca sa te cunosti asa ''rau'' cum zici ca esti!...nu trebuie sa te amagesti si sa te-mbeti cu apa rece, nici sa-ti gasesti ''pacate'' cu lumanarea...invata sa nu-ti fie niciodata rusine de sentimentele tale, de pornirile tale, de gandurile tale cele mai intime, de dorintele tale...la cat de perversa e lumea in care traim, un ''viciu'' trecator e floare la ureche.
idealist sunt si eu, chiar daca m-am lovit cateodata de pragul de sus sau am dat cu capul in usa...;)

Sunt narcisist , superficial , mandru , increzut , egocentrist , malitios , si multe altele. Multa vreme nu am observat aceste defecte ale mele , ma credeam perfect. Dar pana la urma am reusit sa aflu ca aceste caracteristici sau dominante ale personlitatii mele sunt DEFECTE.Am incercat si incerc inca sa le corectez , rezultate , nu stiu... oarecum bune.

cine n-are defecte, sa arunce primul piatra...esti constient de defectele astea?...ok, inseamna ca ai castigat o bila alba de la viata!
ca sa invingi un ''dusman'' trebuie intai sa-l cunosti...

Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei. As fi vrut poate parinti care sa-mi cultive dragostea pentru matematica , sa ma incurajeze si sa ma sprijine neconditionat sa ma iubeasca mai mult. Nu sa-mi spuna sau sa se preocupe cel mai mult de cum sa faci un ban sau cum sa ai grija de casa si sa spuna dup-aia "Cum nu te iubesc? Nu vezi cate fac pentru tine? Ca am dureri de spate dupa cata treaba fac!" Da , dar eu vreau sa ma iubesti si sa ma lauzi , stimulezi mai mult mama!!!

aici, da-mi voie sa-ti spun ca esti putin nedrept!
inca nu stii cum se castiga un ban, habar n-ai ce-nseamna sa-l imparti si s-ajunga pentru casa, pentru masa, pentru scoala ta, pentru facturi, pentru transport, pentru cheltuieli neprevazute, pentru meditatiile tale, pentru imbracaminte, pentru incaltaminte, pentru impozite, pentru medicamente, pentru distractie (daca mai ajunge...)!
pai am impresia ca mama ta este o femeie exceptionala!...incearca sa COMUNICI cu ea, sa-i povestesti banalitati, sa-i spui un banc (nu deocheat!), sa-i povestesti un film, sa barfesti un coleg, s.a...fiecare cu firea pe care-o are, nu toti pot spune ''te iubesc'' sau ''bravo'' la comanda...la 17 ani nici nu ti-ar sta bine sa fii asa ''mamos''...:))

Off!!! Poate gresesc... Nu poti schimba persoanele din jurul tau , poti schimba ceea ce faci tu , sa am eu o atitudine ireprosabila , sa fiu eu un exemplu pentru mine insumi si sa nu astept sa vina cineva si sa aiba grija de mine , sa faca din mine ceea ce vreau eu sa devin. Dar mi se pare asa greu , am asa putina incredere in mine , vreau intotdeauna cele mai bune rezultate , dar cand vine vorba de munca , dau inapoi , ma plictisesc.

nu, nu poti schimba pe nimeni si asa-i bine!
nu trebuie sa ai o atitudine ireprosabila, nu esti nici sfant, nici inger, nu te mai crampona de chestia asta...ti-am zis: pune-te uneori in locul ''celuilalt'', incearca sa-i justifici purtarea si acorda-i o sansa, cat de infima!
si eu ma plictisesc de munca, las' ca lenea n-a omorat pe nimeni...axeaza-te pe examenul de bacalaureat si apoi pe intrarea la facultate!

Mama mea este invatatoare. Are impresia ca le stie pe toate , nu vreau niciodata sa lase de la ea si spuna ca eu am dreptate.Cateodata ma cert cu ea doar fiindca ma enerveaza faptul asta ca ea vrea sa fie in fata mea fara greseala si eu sa nu-i pun niciodata la indoiala sfaturile.
Cand eram mic deseori mi se spunea : "Comentezi?!" ,"Fa ce ti s-a spus si nu mai comenta!"
Vroiam argumente pentru orice lucru care mi spunea sa-l fac. Si deseori mi se parea ca nu trebuie sa fac ce zice mama , fiindca nu are dreptate. Acum parca sunt mai flexibil.


eh, toate mamele au impresia ca le stiu pe toate...si maica-mea este invatatoare (inca); uneori si-acum ma ia la refec si uita ca nu mai sunt in clasa IV-a...
nu mai cauta argumente, unii parinti au impresia ca nu-i nevoie sa dea explicatii copiilor...ca sa te descarci, cateodata zi ca ea si fa ca tine fara ca ea sa-si dea seama...e doar un compromis mic si nu cred sa se iveasca repercusiuni majore...(vezi, nu-i spune ca te-a invatat Intruder).

Fratele meu este cu 10 ani mai mare decat mine si este un taciturn. Ii place mai mult sa stea plecat de acasa decat cu mine si cu mama , sau sa stea acasa si sa nu comunice deloc. Mie mi-e indiferent , mi se pare ca e o piedica pentru mine si mama mea , desi e angajat. Vorbeste foarte rar si are cam aceleasi defecte ca si mine , doar ca poate este mult mai egoist decat mine.

fratele tau este un om matur, poate are alte probleme si alte preocupari...incearca sa faci tu primul pas, incearca sa te imprietenesti cu el, intreaba-l una si alta...primul prieten din viata mea a fost sora-mea...e-adevarat ca este doar cu 3 ani mai mare ca mine, dar gandeste-te ca in copilarie a fost o fata plina de fitze si cateodata era insuportabila...

Tatal meu a murit cand aveam 12 ani. Mamei i-a fost greu sa ne creasca...Dar s-a descurcat de minune , si nu am dus lipsa de nimic.

de aia am zis ca mama ta este o femeie exceptionala...

Eu nu stiu daca exista un plan al succesului , dar daca e cineva care are asa ceva sa-l spuna , desigur nu vb. de ceva cu rezultate , poate sa vorba de ceva teoretic , dar care poate da rezultate.

nici eu nu stiu daca exista un plan al succesului...nici nu-mi place sa fac planuri, m-arunc in apa, direct...ai mei aveau planurile lor cu mine, tata ma voia la Medicina, mama la Drept si eu m-am bagat la Filologie...:)
nu-ti face planuri pe termen lung, deocamdata sa treci de Bac si-apoi sa intri la facultatea la care vrei...ia-o pas cu pas si nu te ambala...arunca-te-n apa care-ti place dar ai grija la ''valuri''...

Eu fiind axat pe mate nu citesc asa mult , si nici nu mi-a facut o placere nebuna sa citesc.
Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.
E chestia la fel cum e cu filmele. Poti sa stai la televizor o zi intreaga (acum spun ce fac eu) si vezi 20 de filme si emisiuni dar din total doar 10 % meritau atentia. Ei! Eu nu am rabdare sa vad 20 de filme sau sa citesc 20 de carti.
Chiar caut carti din care sa invat ceva sau care sa aiba un subiect aplicabil in viata.Sau sa raspunda la niste intrebari care framanta un adolescent.
As fi mai mult decat bucuros daca ar da careva niste referinte.


nu-mi place sa recomand cuiva ce carti sa citeasca, ce sa manance, ce sa bea, pe cine sa iubeasca sau ce filme sa vada...am facut cateva exceptii, fac si-acum...
iti recomand o singura carte...ai sa gasesti in ea niste adolescenti care-si poarta niste pacate inchipuite ca un balast, ai sa gasesti acolo ''viciul'' redus la uman, ai sa gasesti intelepciunea omului de rand...
nu este o carte plictisitoare, nu-i scrisa pretentios, nici patetic...ai sa-nveti ca si ce-i rau e tot omenesc...dupa ce ai s-o citesti (daca n-ai citit-o deja) ai sa-ntelegi si ''timshel'' din titlul postarii mele...ecranizarea filmului nu e nici pe departe la inaltimea cartii, te asigur...
deci: "La rasarit de eden" de John Steinbeck...:)

nici nu stiu daca am scris vreodata un comentariu asa lung...:)))))

___________________________________
semper idem...
Dj25mai - de Andre29 la: 08/01/2006 19:01:18
(la: Un adolescent)
Sunt un adolescent (17 ani). Sunt deseori foarte confuz.
  • si eu sunt de multe ori confuza si nu imi gasesc calea, poate este mai inpardonabil in cazul meu... stiu insa ca este starea in care caut, nu ma resemnez si lupt.



    Mi se schimba foarte usor prioritatile , sau imi scapa din vedere.
    Prioritati: sa lucrez si sa invat cat mai mult la mate si fizica
    la mate e (relativ!) mai usor de invatat fiindca mi-a placut din clasa a 5 a (sunt a 11 a) , dar la fizica e mai greu ......
  • In liceu am avut aceeasi senzatie ca la matematica este mai usor dar in timp mi-am dat seama... este vorba de subiectivism: ni se par usoare lucrurile pe care le stim si care ne plac... am invatat atunci sa imi apropii lucrurile grele cautand placutul si atractivul in ele... sa schimb dezavantajul in avantaj.



    Eu ma pregatesc sa urmez Automatica ..... Dar sunt dezamagit de mine si de felul in care ma pregatesc , am impresia ca sunt prea lenes si ca nu o sa fac fata daca m-as duce la o asemenea facultate. Daca as intra la Academia militara ar fi si mai bine ....
  • este o stare normala pentru cineva care isi doreste mult un lucru ... spun asta din punctul meu de vedere... si eu simt lucrul acesta de multe ori... Daca ai intra la Academia Militara ar fi mai usor pentru ca intotdeauna altcineva ti-ar spune ce sa faci. Nu cred insa ca asta e calea in viata... sa-ti dea altcineva drumul... nu exista asa ceva... fiecare trebuie sa-si gaseasca calea, sa vada cararea galbena si sa ajunga in Oz-ul lui ... sa se descopere cu bune si rele, sa se cunoasca, sa gaseasca partea frumoasa a vietii si puterea de a lupta cu raul si nu in ultimul rand sa descopere pe drum prietenii adevarati


    Cred ca am si parti bune si parti rele. Insist asupra partilor rele ; sunt o persoana foarte vicioasa ......Partea buna este ca sunt un idealist.
  • evident ca ai parti rele si parti bune. Este bine ca vezi si ceva bun in tine. Eu mult timp in adolescenta vedeam numai partile rele si am inca momente in prezent cand cred asta. Ca sa fi o persoana vicioasa si sa ai defecte trebuie ca acestea sa se manifeste constant in timp, sa se interiorizeze... sa-ti devina trasaturi de caracter... esti in formare! asa ca ai rabdare cu tine si cu ceilalti.. stii unde trebuie sa umbli ... ai de unde porni.



    Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei.
  • da, si eu as fi dorit asta de la mama (ca amanunt personal eu nu am avut un tata cu care sa cresc si am fost numai cu ea) dar chiar daca nu mi-a spus-o a facut atatea pentru mine incat stiu cat tine la mine. Mamele intotdeauna cred ca stiu mai mult si adevarul este ca de cele mai multe ori asa este. Mama are o vorba: "eu am fost ca tine, tu nu ai fost ca mine".... :) ... este adevarat ca timpurile s-au schimbat ... insa concentrata spre a-ti oferi tot ce se poate pentru a avea un start bun in viata poate nu iti spune in cuvinte cat tine la tine... cauta in spatele actiunilor ei motivatia si o sa vezi iubirea ei pentru tine


    Off!!! Poate gresesc... Nu poti schimba persoanele din jurul tau , poti schimba ceea ce faci tu ....
  • adevarat ai grait aici... ai insa nevoie de incredere in tine si este de inteles, asta vine in timp... inteleg nevoia ta de confirmare din partea celorlalti pentru ca si eu simt asa.. dar asa cum ai spus si tu totul porneste de la noi... este o lupta pe care trebuie sa o dam cu noi....



    Fratele meu este cu 10 ani mai mare decat mine si este un taciturn. ....
  • fratele tau poate si sigur are o fire diferita de a ta... in plus gandeste-te cum l-a afectat pe el moartea tatalui vostru... In general pune-te in situatia celor din jurul tau si cauta-le motivatiile.... Nu e niciodata tarziu sa faci primul pas pentru ca te cunoaste cu fratele tau... ti-o spun tot din experienta personala.



    Tatal meu a murit cand aveam 12 ani. Mamei i-a fost greu sa ne creasca...Dar s-a descurcat de minune , si nu am dus lipsa de nimic.
  • vezi ca sti! simt ca aici vroiai insa sa spui ca nu ai dus lipsa de nimic material ci de partea spirituala....


    Eu nu stiu daca exista un plan al succesului ....
  • nici eu nu stiu... pentru ca succesul cred eu este relativ si tine de asteptarile fiecaruia din noi...sunt insa cateva principii de viata de care trebuie sa te tii. Unele din ele au fost deja scrise aici. Nu uita insa ca daca ai gresit tot tu ai si puterea de a repara ceva!


    Eu fiind axat pe mate nu citesc asa mult , si nici nu mi-a facut o placere nebuna sa citesc. Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.
  • Eu m-am refugiat in carti, am stat uneori pe margine si am invatat din viata celorlalti, am capatat o anumita obiectivitate din incercarea de a-i intelege... au ajuns sa-mi placa oamenii cu tot ce au ei bun si rau... insa cartile mi-au fost si imi sunt prietene... cauta-ti cartile care iti spun ceva, treci de la una alta daca nu-ti spune ceva .. dar revin-o la unele din ele pentru ca mintea de la 15 ani nu o ai la 17 ani de exemplu...

    In incheiere: iti pui niste intrebari, incerci sa te cunosti asa cum esti.. este foarte bine pentru tine si da o dovada de maturitate... fi insa mai bland cu tine, nu putem fi perfecti... invata ca poti gresi, indreapta atunci cand gresesti ce poti, invata din greseli, fi tu sincer cu tine si apoi cu ceilalti, cauta sa vezi ce iti place si ce nu, nu-ti uita familia si tine-i aproape, ei sunt cei carora le pasa cu adevarat de tine chiar daca nu o arata tot timpul.... asuma-ti faptele tale, uneori risca si nu regreta.... viata este in fata ta si te asteapta MERITI ... nu trece pe langa ea


    ______

    "Viata este ca o cutie de bomboane de ciocolata, nu stii niciodata ce o sa gasesti in urmatoarea" (F.G.)
  • Un adolescent revine... - de no_such_nick la: 11/01/2006 21:11:51
    (la: Un adolescent)
    Dragii mei , nici nu va pot descrie bucuria pe care am incercat-o vazand nr celor care au au raspuns la articol. Cred ca situatia ar putea fi comparata cu cea a unui naufragiat care vede un semn al civilizatiei , venit sa sa-l salveze...dupa ce saracul poate chiar pierduse speranta de a se salva.

    Cand ma gandesc ca articolul a aparut pe 7.01 si eu il scrisesem cu mai mult de o saptamana in urma , imi pare rau nu de faptul ca a durat atat de mult ci de faptul ca aproape uitasem de el si ma gandeam sa nu mai verific aparitia sa.
    De atunci 30.12 , am avut o serie de trairi emotionale si reale daca pot spune asa , si s-au intamplat multe ...
    O sa raspund tuturor oamenilor de buna credinta care au scris cuvinte asa frumoase si tin sa le multumesc inainte de a face asta , fiindca parca in ziua de azi (asa mi se pare mie) parca toti care stiu cum trebuie sa se comporte (de exemplu cum sa lucreze cu cap/inteligent probleme la mate) nu spun la nimeni , tin pentru ei , si parca uneori refuze sa vorbeasca deschis despre viata lor sau metodele aplicare. Adevarul , nu cine stie ce bazaiala ieftina.

    Din nou , tin sa subliniez ca ce spun reprezinta perspectiva mea de a vedea lucrurile , nu neaparat cea corecta , asa ca , va rog! , astept oricare corecturi de rigoare.

    Am scris articolul de pe 30.12 fiind foarte plictisit si descurajat , deprimat poate , fara sa vad ce-mi aduce ziua de maine.
    Si nu spun : "hei! mi-a trecut , ce ! aveam si eu chef sa fac pe nebunul"
    pentru ca stiu ca acea stare va reveni negresit in alt moment al vietii mele sa ma bantuie.

    Cred ca o zi obisnuita din viata mea , de scoala de exemplu ar fi:
    1. ma duc la scoala , unde cateodata ma deconectez , cateodata ma simt uluit de indiferenta si superficialitatea colegilor; acasa , amintindu-mi intamplarile de la scoala ( unele , altele recunosc ca le-am savurat fara sa am regrete la momentul respectiv sau dupa aceea) si ma gandesc cum nu i-am luat sa-i zguduiesc si sa le spun "iti faci viata grea singur! si degeaba , ai putea sa face unele chestii mai lejer daca ti-ai da interesul si ai fi mai serios." , fara sa ma zic de unii/cei care sunt pur si simplu ignoranti , rau-intentionati si irecuperabili

    2. acasa vin... si sunt numai eu si caietul meu de mate ( de cele mai multe ori) si-mi zic "asta vreau sa fac! asta trebuie sa fac!" si-mi dau seama si mai mult ca persoana care merge la scoala isi schimba mentalitatea cand vine acasa

    Sunt sociabil si extrovertit. Incerc ( atunci cand am energie si incredere in mine) sa scot o poanta buna din orice , sa isc rasete nevinovate , sa descretesc fruntile. Numai cand simt ca parca se strange latul in jurul gatului , de exemplu fac mai slab la o lucrare , simt ca ma paste o ascultare cu consecinte nefaste , ma simt nesigur de cat stiu si devin prapastios , ATUNCI parca sunt "spargator de KEF" , daca se poate intui sensul expresiei.
    Si nu vreau sa fiu sobru , serios si detasat in fiecare clipa , dar poate as vreau linii mai bine conturate intre munca si distractie , si eu trag un semnal de alarma atunci cand mi se pare ca colegii mei de clasa nici nu stiu de asa organizare a vietii lor.
    As putea spune fara sa ma indoiesc caci colegii mei de clasa sunt micul meu univers , si ma bucur sa exclam dupa ca m-am mutat anul acesta intr-o clasa cu perspective intelectuale mai bune , acest univers pare plin resurse si bun simt astfel incat poate sustine fara probleme viata.

    Acum o sa-mi iau timpul si o sa raspund la toti minunatii OAMENI care au raspuns poate unui strigat de ajutor.

    donquijote: cred ca am o profesoara la meditatie foarte buna , la care inteleg tot ce explica , dar asta e doar 2 ore pe saptamana , si dupa-aia ma prind cu altele , si pun fizica de la meditatie cam pe ultimul loc , fiindca este fizica de clasa a 9 deocamdata si eu sunt a 11 a , deci probleme mai stringente apar. Multumesc pentru referinte.

    om: nu pot citi orice , si simt uneori (poate sunt eu prea incordat) , atunci cand sunt mai fresh si subiectul cartii sau gradul meu de interes lasa de dorit ca e inutil. bine am facut si eu lucruri mai inutile si fac , dar nu cu buna stiinta. pana la urma eu vreau sa fac o facultate de mate , profil real (Calculatoare) asa ca nu trebuie sa devin "un adolescent miop" fiindca nu m-ar ajuta la facultate. Am citit parca ceva despre o Fundatie de Asimov.
    Ai dreptate , "in viata primesti ceea ce meriti" . Nu sunt prea monden , fiindca poate sunt prea precaut cu timpul liber , am scos capul din gaoace mai tarziu si nu am multi prieteni.Sunt totusi egocentrist si cred ca fac multe lucruri gandindu-ma doar la mine , pe cand prietenii necesita si sacrificii.

    munteanu rodica: ma inteleg mai bine cu mama , si nu am neglijat-o cred niciodata total , doar ca ma tem atat de tare sa n-o dezamagesc cu viiorul meu , ca ma apuc sa ma cert cu ea si o supar in prezent. Dar am avut cu ea discutii libere si am facut pace , si chiar am acceptat conditii , deci lucrarile de consolidare au inceput in acest sens.

    oooanna: aveti dreptate , adevarul este undeva pe la mijloc.
    eu am renuntat voit la facilitatile oferite de internet pentru ca modul clasic de invata este mai sigur , in plus pe net sunt prea multe lucruri care sa-ti distraga atentie.

    o sa va raspund si la restul dintre voi , nu din obligatie , chiar imi face placere. Mai tarziu...
    din experienta de elev si parinte:) - de donquijote la: 21/05/2006 17:11:17
    (la: ce se intampla cu copiii nostri la scoala)
    nu e logic (pentru ca lucreaza cu parti diferite ale creerului) si nu cunosc cazuri in care un elev sa fi excelat intr-adevar (fare pile, fara lectii particulare care-i pot oferii la moment dat avantaj relativ fata de colegii de clasa) la toate materiile, de la matematica, fizica gramatica la desen, caligrafie (mai exista ?), muzica limbi straine si literatura (geografia si istoria se pot invata pe de rost). de fapt am cunoscut unul (din cercul de prieteni ai parintilor), n-a avut copilarie, n-a avut studentie. astazi, dupa cate am auzit e un ratat in viata si e internat la boli nervoase.
    si clasa nu e patinaj artistic unde daca s-a dat un 10 urmatorul poate lua doar 9. si mai e o chestie: desenul ca si compozitia nu pot fi apreciate in mod obiectiv, (se poate deosebii bun de rau, dar intre doua bune, care e mai bun si care e mai putin e gru de spus) fiind notate dupa gustul profesorilor.
    finnd netalentat la desen, muzica caligrafie, am reusit sa urc pe podium pentru prima data in clasa a 4-a cand s-au mai diferentiat materiile ( a intrat geografia si istoria, matematica devanise mai complicata) si aveam un mic avantaj fata de 'premiantii' traditionali ai clasei. (dealtfel dintre ei, o tipa s-a sinucis cand a picat la bacalaureat, alta a incercat la medicina, a picat de 2 ori si a intrat la mecanica in sesiunea de toamna pentru ca ramasesera locuri. fiind blonda natural - la propriu, nu era proasta de loc- si cu glezne subtiri banuiesc ca s-a aranjat in viata).
    premiul 1 am luat doar in clasa a 12-a. dar am avut noroc de parinti care nu ne-au manat din spate si nu au cerut mai mult decat puteam da.
    in liceu, aveam cativa profesori foarte pretentiosi, de genul '8 e pentru cei foarte buni, 9 pentru profesori si 10 pentru d-zeu', dar toti au intrat cu succes la o facultate, din prima.
    notele sunt pentru a gadila orgoliul parintilor.

    nici pe copiii mei nu i-am fortat. cu profesorii am avut conflicte pentru ca nu dadeau suficiente teme pentru acasa (ca sa nu le sara alti parinti in cap). notele nu m-au interesat, m-a interesat sa fie capabili sa invete.
    asa ca am unul cu bacalaureatul deja facut, note bunisoare, peste medie la materiile relevante; al doilea, care tot nu a fost fortat sa invete a inceput sa aduca note de maxime la materiile de baza, si cred ca pana la sfarsitul anului se va 'insuruba' printre fruntasii pe serie (e la un liceu cu pretentii).

    in conflictul parinti - scoala de cele mai multe ori parintii sunt subiectivi.
    cat priveste micile nedreptati care se fac uneori, cred ca e mai bine ca (copiii) sa se obisnuiasca de la varsta frageda ca traim intr-o lume competitiva, de multe ori nedreapta si la urma urmei, e si asta o lectie de viata, care trebuie invatata.
    si mai bine mai devreme decat mai tarziu :).
    si a treia oara - de donquijote la: 22/05/2006 13:24:03
    (la: ce se intampla cu copiii nostri la scoala)
    cand ajung la concurenta adevarata si materii cu 'substanta (matematica de clasa 11 -a si a 12-a, fizica, chimie) cand zecele nu mai vine automat :)
    Eu tin minte o replica foarte - de ARTEMISS la: 29/06/2006 19:37:04
    (la: Cea mai grozava/uluitoare/simpatica replica primita vreodata)
    Eu tin minte o replica foarte draguta a unui profesor de-al meu care nu prea glumea in general, sau poate nu ne prindeam noi.Dupa ce in clasele 9-11 am chiulit o gramada de la orele d-lui, in clasa a 12-a ne-a intrebat cine da bacul la fizica.Eu am ridicat mana, alaturi de alti colegi, fiind insa singura fata dintre cei "alesi".In acel moment proful mi-a zis: "Ce e, tu vrei la toaleta?".
    :)) adolescent, 17 ani, clasa - de a_lex_is la: 21/07/2006 21:30:14
    (la: Un adolescent)
    :)) adolescent, 17 ani, clasa a-IX-a, mate-info... acelasi scop: Automatica. Ce matematica, ce fizica? Nu zic nu, dar distreaza-te, si incearca sa le combini cum trebuie.Am muncit si eu in timpul mscolii la mate, dar acum ma relaxez: citind, plimbandu-ma, iesind cu prieteni. Urmeaza anul cel mare, nu?Cum o sa-l intampini daca de pe acum nu ai pofta? Cat despre mama ta... deocamdata locuiesti cu ea, mananci la masa pe care ti-o ofera, samd, daca vreodata ti se pare nedreapta gandeste-te la toate astea, cand o sa fii mare o sa poti sa-i spui:"nu ai dreptate!". Si... succes!

    Focul face apa sa zboare
    Donquijote tu te gandesti atunci cand scrii? - de aimunteanu la: 12/11/2006 22:55:55
    (la: Ce stiti ca s-a intamplat pe data de 11 Septembrie 2001 ?)
    Scuza-ma dar am senzatia ca tu esti o persoana care "a priori" are o conceptie despre un anumit eveniment si sub nici o forma, sub nici un chip nu vrei nici macar sa concepi ca aceea parere a ta poate fi una gresita!

    Deci concluzia ta, este ca eu sunt un bolnav mintal, deoarece aduc in discutie asemenea teme???

    Cu siguranta ca orice medic din Romania si din lume m-ar baga in spital pentru asemenea afirmatii!

    Te rog asculta si incearca sa raspunzi, daca poti !!!

    Ai urmarit acele filmuletze ale WTC 7? Le-ai mai vazut inainte? Daca stii fizica precum insinuezi, poti sa-mi calculezi si mie timpul care ii trebuie unui obiect pentru a atinge pamantul daca cade de la o inaltime egala cu cea a WTC 7??
    Daca da... explica-mi cum poate cadea acel WTC 7 DIN CAUZA FOCULUI in numai 6.4 secunde !!!!!!!!!

    Si ca sa-ti potolesc setea nebanuita de informatie, uita-te aici si te provoc sa-mi spui ce este FALS !!! Nu aduce in discutie idei pe care eu nu le-am afirmat! Nu insinua altceva, si respecta opinia celuilalt!


    1. In ziua in care au cazut cele 3 TURNURI WTC ( WTC1, WTC2, WTC7) John O’Neil, agentul FBI avea parte in data de 11 Septembrie 2001 de PRIMA lui zi de munca la noul loc de munca! A murit in urma a ceea ce s-a intamplat in aceea zi!
    a. http://www.google.com/search?hl=ro&rls=GGLJ%2CGGLJ%3A2006-35%2CGGLJ%3Aen&q=John+O%27Neill+FBI&lr=
    b. http://en.wikipedia.org/wiki/John_P._O'Neill
    c. http://video.google.com/videoplay?docid=1981225573970187433
    d. http://nymag.com/nymetro/news/sept11/features/5513/

    2. In ziua de 11 Septembrie 2001 NORAD – (North American Aerospace Defense Command) nu a luat nici o actiune! Nu a doborat nici unul din cele 4 avioane care au deviat de la traseu! In mod normal, in momentul in care un singur avion devieaza de la traseul prestabilit, acesta este contactat, iar daca nu raspunde si nu explica de ce a deviat de la traseu, este doborat de catre avioanele de lupta!
    a. http://www.google.com/search?sourceid=navclient&ie=UTF-8&rls=GGLJ,GGLJ:2006-35,GGLJ:en&q=norad+stand+down
    b. http://www.norad.mil/
    c. http://standdown.net/
    d. http://www.awitness.org/journal/september_11_norad_standdown.html
    e. http://www.youtube.com/watch?v=e5q2DO7ofnQ

    3. Dick Cheney a preluat controlul NORAD-ului fix in ziua de 11 Septembrie 2001.
    a. http://www.youtube.com/watch?v=o11u4EW9Hn8&mode=related&search=
    b. http://www.google.com/search?q=us+norad+take+control+dick+cheney&hl=ro&rls=GGLJ%2CGGLJ%3A2006-35%2CGGLJ%3Aen

    4. Cu o cateva zile sau saptamani inainte Bush a semnat o lege care spunea ca generalii nu mai au autoritate de a lua decizii de la ei putere. In cazul in care de pilda un avion deviaza de la traseu, generalii americani aveau puterea sa doboare acel avion fara sa ceara acordul vreunui superior! In aceea zi Dick Cheney a preluat puterea si el autoriza sau nu doborarea vreunui eventual avion suspect!
    a. http://www.youtube.com/watch?v=o11u4EW9Hn8&mode=related&search=
    b. Search google
    5. In ziua de 11 Septembrie 2001 erau efectuate asa numitele „DRILLS” exercitii militare care constau in simularea unor situatii IDENTICE !!!! cu cele care tocmai aveau loc! Oamenii din armata au avut o perioada de minute sau poate ore, cand nu stiau daca ce se intampla pe radarele lor este SIMULARE sau REALITATE!
    a. http://www.cnn.com/2004/US/04/19/norad.exercise/index.html
    b.
    6. Pentagonul este UNA dintre cele mai bine pazite cladiri din lume! Ca o comparatie in Londra exista 4 milioane de camere VIDEO, si sa nu-mi spuna nimeni ca PENTAGONUL care este un obiectiv militar nu avea CAMERE VIDEO in jurul lui! Pentru a arata ca un avion a lovit Pentagonul, cei din Pentagon au dat publicitatii 5 POZE! In care NU SE VEDE ABSOLUT NICI UN BOEING 757!
    a. http://www.apfn.org/apfn/flight77.htm
    b. http://archives.cnn.com/2002/US/03/07/gen.pentagon.pictures/
    c. http://www.freedomfiles.org/war/pentagon.htm
    d. http://thewebfairy.com/911/pentagon/
    e.
    7. In Pentagon nu era ABSOLUT NICI o gaura in care sa incapa un AVION BOEING! A fost doar o mini-gaura!
    a. http://www.globalresearch.ca/index.php?context=viewArticle&code=BUN20060519&articleId=2473
    b. http://www.911inplanesite.com/

    8. Pentagonul are sistem de protectie propriu- antiaerian. In aceea zi nu si-a facut datoria!

    9. Aripa lovita din cladirea Pentagonului era o zona in care se faceau reparatii...Nu era populata cu marii sefi ai armatei americane!

    a. http://www.oilempire.us/pentagon.html

    10. Din consiliul director al companiei de securitate care asigura paza pentru WTC facea parte Marvin Bush (fratele lui George Bush).
    a. http://www.whatreallyhappened.com/911security.html
    b. http://www.apfn.net/messageboard/10-16-03/discussion.cgi.16.html
    c. http://politics.netscape.com/story/2006/08/14/confirmed-cnn-and-new-yorker-bush-pre-planned-lebanon-war/comments/5
    d.
    11. Cladirea World Trade Center 7 A CAZUT IN 6.4 SECUNDE !!!!
    a. http://www.whatreallyhappened.com/wtc7.html
    b. http://www.plaguepuppy.net/public_html/collapse%20update/
    c. http://www.whatreallyhappened.com/cutter.html
    d. http://st12.startlogic.com/~xenonpup/Flashes/squibs_along_southwest_corner.htm
    e. http://www.stoplying.ca/articles/sept06/simplescience.htm
    f. http://killtown.911review.org/wtc7/gallery.html
    g.
    12. MAJORITATEA OAMENILOR CARE STIU CA PE 11 Septembrie 2001 AU AVUT LOC ATENTATE ASUPRA WTC, NU STIU CA IN ACEEASI ZI A MAI CAZUT INCA O CLADIRE!!!! WTC7! ESTE CEA MAI SUSPECTA CADERE A UNEI CLADIRI DIN INTREAGA ISTORIE A ARHITECTURII !!! DIN CAUZA FOCULUI ???? (asa spune explicatia oficiala)
    13. In SUA si in Anglia (si chiar Australia), are loc introducerea unui sistem electronic de scanare a degetelor copiilor din scoli, pentru ca acestia sa aibe acces la mancarea de la cantina si la biblioteca, numai pe baza amprentei!!!
    a. http://www.indymedia.org.uk/en/2006/08/348865.html
    b. http://www.usatoday.com/tech/news/2001-02-06-fingerscans.htm
    c. http://news.bbc.co.uk/cbbcnews/hi/sci_tech/newsid_2145000/2145991.stm
    d. http://www.indymedia.org.uk/en/2006/07/344228.html
    e. http://abcnews.go.com/US/wireStory?id=2629169
    f. http://www.theregister.co.uk/2002/07/22/fingerprinting_of_uk_school_kids/
    g. http://www.leavethemkidsalone.com/danger.htm
    h. http://www.talkleft.com/story/2006/11/5/12384/4268
    i. http://www.smh.com.au/articles/2003/01/13/1041990232082.html

    14. In SUA constitutia a fost MACELARITA!
    a. http://www.bushwatch.com/
    b. http://en.wikipedia.org/wiki/USA_PATRIOT_Act
    c. http://the1776.org/index.php?t=msg&goto=23&
    d. http://www.afterdowningstreet.org/?q=node/5769

    15. In SUA politia si armata intra in scoli inarmati si scot copii din clasa, ii controleaza, ii ameninta, se joaca cu psihicul lor! Copii efectiv fac pe ei, lesina, si sunt traumatizati! EXPLICATIA? „Oamenii legii” vor ca exercitiile anti-teroriste sa para cat mai reale !!!!!!!
    a. http://www.youtube.com/watch?v=N6r9neE89Fg
    b. http://www.msnbc.msn.com/id/15463225/
    c. http://www.foxnews.com/story/0,2933,226080,00.html
    d. http://www.michiganvotes.org/2006-SB-1108
    e.
    16. In SUA sunt efectuate filaje, pe autostrazi! Nu mai poti calatori liber, trebuie sa dai socoteala incotro te duci si ce faci!!!!
    a.
    b. http://www.telegraph.co.uk/news/main.jhtml;jsessionid=FQUTG1O2IFOBJQFIQMFCFFWAVCBQYIV0?xml=/news/2006/10/15/npatrol15.xml
    c.
    17. In SUA NU AI VOIE SA PUI INTREBARI !!!!!! ESTE CONSIDERATA O CRIMA !!!!
    a. http://video.google.com/videoplay?docid=-7776047547963007354
    b. http://uts.cc.utexas.edu/~rjensen/freelance/bushdemo.htm
    c. http://www.injusticeline.com/freespch.html
    d. http://gizmonaut.net/bits/suspect.html

    18. Politia statala din SUA se MILITARIZEAZA!!! Acestia folosesc arme sonice (armament militar folosit in Iraq)!
    a. http://www.kathryncramer.com/kathryn_cramer/2005/09/sonic_weapons.html
    b. http://www.defensetech.org/archives/001741.html
    c. http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=4857417
    d. http://www.mediaeater.com/cameras/news/03072000.html

    19. Bush face parte dintr-o societate masonica secreta !!! denumita SKULL & BONES!!! POFTIM SI DOVADA !!! EL SINGUR O RECUNOASTE !!!
    a. http://www.youtube.com/watch?v=y1yFQfJ8P5A&mode=related&search=
    b. http://www.jonhs.net/freemovies/american_dictators.htm
    c. http://video.google.com/videoplay?docid=7748346707825094054
    d. http://www.youtube.com/watch?v=J1voGyccmaA

    20. Contracandidatul sau John Kerry din anul 2004 face parte din aceeasi organizatie masonica ca si BUSH!!! O RECUNOASTE !
    a. Linkurile de la punctul 19
    21. Bush a declarat legea martiala in Statele Unite
    a. http://www.hightimes.com/ht/news/content.php?bid=1112&aid=24


    Toate acestea sunt si pe Conferinta deschisa de catre mine cu acelasi titlu ca acest text:
    "Ce stiti ca s-a intamplat pe data de 11 Septembrie 2001?"

    Este o intrebare simpla insa cu un raspuns extrem de complicat!

    Si Donquijote, spune-mi cat la suta din ce este afirmat in cele 20 de puncte, cunosti?

    Si daca cunosti lucrurile acestea (nu inseamna sa fii de acord cu ele) spune-mi care afirmatie este incorecta si ne vom expune fiecare argumentele. Pentru ca din cate imi amintesc asa se poarta o discutie civilizata, cu argumente, si cu logica, nu cu insulte si denigrari FARA ABSOLUT NICI UN FEL DE BAZA!

    Acum ii vor ruga pe moderatorii site-ul, sa incerce sa creeze doar un singur loc unde putem discuta acest lucru pentru ca acum este deschis si acel topic din
    Forum/Politica si Actualitate/"Ce stiti ca s-a intamplat pe data de 11 Septembrie 2001?"

    Sau ambele raman deschise, am mai spus, sunt nou, si nu stiam ca dureaza atat pana imi apare un post pe site, si de aceea au aparut acum 2 subiecte pe aceeasi tema!

    In speranta ca putem purta o discutie civilizata, iti astept argumentele Donquijote, eu le-am expus! Si mai am...insa le voi afisa cand imi va permite timpul, pentru ca voi fi plecat din tara pentru 3 saptamani.

    Cu respect,
    aimunteanu!
    #156755 (raspuns la: #156717) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    in liceu - de Yuki la: 07/12/2006 19:18:36
    (la: Ce a reprezentat pentru dumneavostra viata de liceu?)
    m-am tuns baieseste de ciuda ca mama ma purtase opt ani cu coc de balerina si pampon, strans rau de mi se lungeau ochii si ma durea pilea capului;
    citeam in pauze,in ora de mate,de fizica ( la chimie nu indrazneam ca faceam cu directa si-mi era frica); prima mea nota la liceu a fost 3 la logica;
    am fumat prima tigara in parc la tineretului si a doua in toaleta la fete; la a treia m-a prins diriga; urmatoarea a fost in facultate si de atunci tin-te;
    intr-a 12-a un baiat mi-a adus o floare si n-am stiut ce sa fac cu ea;
    suflam la romana si la franceza colegilor mai putin dotati pentru limbile astea, dar si e imi dicatau mie la mate " serpalau" ca habar n-aveam ce-i aia integrala.
    aveam 4 baieti in clasa si toti 4 stateau in spatele meu pentru ca profii ma stiau de fata buna,iar eu copiam cat puteam.
    m-as intoarce in liceu pentru profele de roamna ( una m-a invatat ce-i poezia,alta ce-i critica literara), si pentru profele de franceza ( pentru discutiile care m-au facut sa-mi doresc sa stiu mai mult).

    -------------------------------------------------------------
    i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!
    ce prapastioasa-mi iejti - de picky la: 13/02/2007 16:48:20
    (la: Drogurile, lacatul meu)
    Adrian Fuchs :

    Pai den douaj de ghertzani d-astia, cinci is la crasma si cinci la mozi. Alti cinci la dezintoxi. Raman cinci den care la unu' i-o murit pisica, la altu' bunica si in fine la un al treilea i-o venit in vizita un davaist. Raman dara doi. Pai trai neneaca sa faci cu doi ore. Chiar de-s de ieducatziune fizica, civica, constitutionala sau de lucru manual. E simplu, doar ii ai in clasa chiar pe premianti.
    #175219 (raspuns la: #175217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    chiul - de beatlemaniacul la: 11/12/2007 17:34:21
    (la: la o cafa`)
    Bre, eu chiuleam doar la fizica si istorie, pe atunci credeam ca sant plictisitoare. Jucam fotbal pe terenul ce fusese foarte prost conceput pe partea cu cancelaria profilor era de ajuns sa iasa un prof la geam si sa ne strige ca din catalog (cine stie Liceul Tonitza din Ilie Pintilie, cunoaste subiectu'). In rest nu prea chiuleam ca aveam program foarte lejer, 2 zile pe saptamana erau numai ore de arta, desen, pictura, sculptura, etc, de la alea era pacat sa chiulesti!!!

    Amintire nr.1:
    Film cu Piedone de la ora 9:15, 11:15, 13:15 in aceeasi zi. Piata Matache (cinema Feroviar sau Dacia) ultimul rand de la balcon, sala 10% plina, radem pana cand cadem pe spate cu tot randul de scaune. Dupa aia o taiem repede sa nu ne puna sa insurubam suruburi.

    Amintire nr.2:
    Deceptie la Bal intr-a 12-a. Vinul din pahar trezeste curajul exprimarii unei declaratii de dragoste (credeam eu) spre cea visata cativa ani la rand. Ma priveste in ochi, zambeste si inainte sa intoarca spatele zice, vai, nu as fi banuit niciodata!!! Eu raman ca un hipopotam cu paharul in mana intre perechile ce danseaza haotic pe DEPECHE MODE. Mai spre miezul noptii un grup afumat de colegi si colege fac baie in lacul Bordei. Goliciune totala, si luna se incapataneaza sa lumineze formele ce raman astfel bine ascunse.

    Amintire nr.3:
    Ora de chimie. Profa misto, 35, 40 sau peste, buna rau, stam la ora ei doar s-o privim si sa ne imaginam unele chestii (deh, ca baietii). De obicei vine in niste fuste oarecum scurte si noi devenim destul de insistenti in priviri. De cele mai multe ori profa preda din spatele clasei sa ne evite privirile.

    Amintire nr.4:
    Profu de Romana. Primul gest cand intra in clasa invita in fata 3 baieti la nimereala. Ii aseza in rand si trage un rand de palme de la stanga spre dreapta si apoi de la dreapta spre stanga. Cica tratament impotriva neatentiei. Palmoaiele ca niste lopeti valseaza apoi prin aer explicand versificatia Eminesciana.

    Amintire nr.5:
    Prima zi de fumat. In clasa a 10-a in spatele scolii, un grup de baieti, un pachet de Cismigiu, chibrite. Trag in piept o data si cad pe spate. La o saptamana dupa, a doua incercare cu un Kent. Trag in piept o data, ma simt excelent.

    metoda neobisnuita - de Intruder la: 26/02/2008 14:48:20
    (la: cea mai tare pacaleala data unui profesor)
    profa de fizica din liceu, era o cotoroanta acra si rea ca o catzea tinuta-n lantz.
    avea obicei sa-i asculte si pe cei cu 3-4 note, cand erau in clasa unii cu doar o nota.
    ma scoate intr-o zi la tabla si nu-nvatasem nimic, din motive de lene, minge si frecat menta la fete in timpul weekend-ului.
    buoooon...ce m-am gandit io? "stai ca te hipnotizez cucoana, sa vezi metoda naibii!"
    n-ar fi fost o nenorocire daca luam un 3 sau un 4 dar la tata nu mergea cu metode neconventionale!
    ma scoate babetu' la tabla si imi infig uitatura in okii ei aposhi...si ma uit...si ma uit...pana vad ca deooo-oodata icneste din rarunchi!
    ea recita din manual, io repetam...ea baga formule si descantece cu fuziunea ...io scriam pe tabla...si tot asa...si ma uitam profund pana-n creierii ei luciosi! erea o liniste in creierii aiaaa...ca la Bellu, duminica seara!
    imi pune un 10 misto in catalog (mai misto ca 10-le lui picky la "tata, du-te acasa!") si iese tarash pe usa.
    ...si gata!
    asta a fost un comment SF...de unde pulsu' meu, metode neobisnuite???
    *** - de maan la: 15/09/2008 17:42:19 Modificat la: 15/09/2008 17:42:55
    (la: Învăţământul - foaie matricolă )
    interesul Statului. - 100%.

    asta regleaza si salariile, si incompetenta/ dezinteresul profilor, si scolile dotate si materialu' didactic corespunzator si programele eficiente.
    pana si interesul copiilor deriva de-aici!

    o salarizare decenta a profesorilor, inca de la debut, justifica si o triere a acestora pe baza competentelor profesionale.
    ceri om competent, platesti om competent!
    omu' da chix, cauti altul mai bun!

    nu inteleg de ce dupa ce obtin gradul al doilea, profesorii nu mai sunt controlati de nimeni...mor in invatamant si pot sa stea cu dejtu-n nas ca nu mai verifica nimeni cat si cum muncesc.
    in schimb, is foiti astia tineri si evaluati in functie de niste criterii care de multe ori n-au nicio legatura cu performantele lor ca profesori.


    ceri manuale bune, alegi profesori cu-adevarat buni care se le faca, nu acreditezi 5 tipuri de manuale proaste din care sarmanii profesori nu au ce alege, fiindca fie is facute de handicapati, fie de universitari care habar n-au ce se-ntampla in preuniversitar.

    dai bani pentru scoli? te-asiguri ca n-ajung in alta parte, verifici ce sa face cu ei, nu te uiti aiurea cand fura ai tai de la partid, sau cand manaresc licitatiile astfel incat sa plateasca pe o banca de 20 de ori pretul!

    interesul copilului?
    profesori care stiu cum sa predea, manuale atractive, sali de clasa curate si luminoase...

    interesul parintelui?
    oferta educationala pe masura cerintelor societatii actuale.
    de ce pana mea scoti 200 de locuri la mate-fizica? ca sa aiba dinozaurii catedra, sa nu se faca reduceri de personal?
    de ce nu scoti si fodoua posturi de zugrav, una de ospatar, alta de bucatar, cu tot cu baza materiala serioasa?
    tara asta n-are nevoie doar de licentiati!


    sa mai zic?
    da di ce?
    vorba lui stefan iordache: nu mai bine ma uit eu la salcia asta?
    carti care m-au impresionat - de poezofila la: 07/10/2008 14:56:19
    (la: Carti ce ne-au marcat existenta)
    In ordine cronologica: Descult de Zaharia Stancu. Am citit tot ce a publicat fiind sedusa de stilul lui, care compune o personalitate literara distincta. Mai tarziu am inteles ca toate estetica coplesitoare a scriiturii lui Zaharia Stancu era si prostitutie intelectuala. Pacat. Un talent colosal in slujba minciunii!
    Tot cam pe acolo - 12, 16 ani, Marin Preda. Tot ce stiam ca a scris, am citit.
    Chiar la 12 ani, in clasa a 6a am citit In fiecare zi e iarna de Margaret Miller. Sunt obsedata de titul asta. As fi curioasa sa o recitesc si sa citesc alte carti scrie de de aceeasi autoare. Imi amintesc ca e o carte trista si tulburatoare.
    Pe la 20 de ani am citit Insula altuia de Jacques Perry care m-a uluit si pe care mi-as dori sa o detin. Este cea mai sincera si cea mai dezinhibata carte pe care am citit-o vreodata.
    Tot cam atunci am citit In umbra omului de Jane Goodal. Este o carte despre cimpanzei. Asta era undeva prin '88, '89, cand singurele documentare despre animale exotice erau difuzate la Teleenciclopedia. Este poate cartea care m-a influentat cel mai mult. M-a ajutat, de exemplu sa inteleg ce important este contactul fizic cu parintii sai pentru un copil; eu am aplicat cu al meu ceea ce aceasta carte m-a invatat, mi-a revelat.
    Ciuma alba de Frank Herbert si tot de el Dune. Monumente de imaginatie si de rigoare intelectuala.
    Alexander Giese - Ca zapada in desert. O carte usoara, fosnitoare si pretioasa ca matasea. Este despre Omar Khajjam si pentru mine a fost ca o fereastra deschisa catre o lume uimitoare dar plauzibila in acelsi timp.
    De la 15 ani de cand am primit-o de la un baiat care era pe atunci indragostit de mine citesc si recitesc Ce este viata; Spirit si materie de Erwin Schrodinger. Desi depaseste puterile mele de intelegere, nu ma complexeaza pentru ca autorul nu si-o doreste. El este cel care a spus ca pe masura ce cunostintele lui stiintifice se aprofundau, prezenta lui Dumnezeu i se dezvaluia din ce in ce mai mult.
    Cam astea sunt varfurile cele mai inalte ale lecturilor mele. Au fost si alte carti foarte frumoase care mi-au pus o ordine provizorie in haosul salbatic din spirit.
    De mult caut o carte care sa ma mai impresioaneze cum altele au facut-o si nu mai gasesc. Sa fie oare blazarea varstei a 2 a de vina?



    Cursuri de matematica si fizica online!
    Incearca-le gratuit acum

    Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
    www.prepa.ro
    loading...