comentarii

marae iubire nu poate fi decta reciproca(alexandru paleologu)


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Baby Mititelu , - de DESTIN la: 18/02/2012 19:03:49 Modificat la: 18/02/2012 19:06:17
(la: 2012 - convulsii...sens !)
Intr-o iubire pura,dealtfel iubirea nu poate fi decat pura...sunt si privatiuni si suferinte si teama...insa in doi se imparte totul...aici "actioneaza"iubirea ca suflete pereche,iubirea fiind singura care impartita la doi se "inmulteste".
Da,cred.

#629637 (raspuns la: #629631) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Om, animalele si sexu' - de ampop la: 04/05/2012 07:05:26 Modificat la: 04/05/2012 07:06:38
(la: sexul: gest animalic sau ... manifestare a moralitatii ?)
Daca tot m-ai provocat :) Om, confa mea se referea la incest si la neicriminarea lui de legea penala mai nou in Romania.
Daca vrei sa stii fara echivoc parerea mea, DA sexul este ANIMALIC cand avem de a face cu INCEST :)! In rest, "iubirea" nu poate trece peste o minima moralitate. Daca ne "iubim" matusa, mama sau verisoara (ca tot ai extins cestiunea pana la verisoara) nu inseamna neaparat ca trebuie sa le "cunoastem in sens biblic". Dupa parea mea...asa, mai primitiva...nici "iubirea" de acelasi sex nu mi sa pare mai kosher. Iar daca asociezi sexul cu moralitatea, este precum ai asocia branza cu magiunul. Ce legatura au una cu alta? Sexul in familie (sot cu barba, sotie cu tzatze, de la nascare) nu este ceva rau, in rest, who cares? Mumbo-jumbo cu iubirea de toate cele...nu merge. Oare trebe sa iubim si cainele sau capra? Cele bune, Mario
ampop - de om la: 04/05/2012 15:13:59
(la: sexul: gest animalic sau ... manifestare a moralitatii ?)
Daca tot m-ai provocat :) = ia-o ca pe un compliment :)

(1)In rest, "iubirea" nu poate trece peste o minima moralitate.
(2)Iar daca asociezi sexul cu moralitatea, este precum ai asocia branza cu magiunul. Ce legatura au una cu alta?

Din 1+2 as intelege ca numai iubirea este supusa moralitatii?
Daca o mai citez si pe BM, atunci moralitatea este suprema?

Oare trebe sa iubim si cainele sau capra? = in primul rand NU trebuie, secundo, dpmdv, nu cum face unul pur-si-simplu sex il defineste ca om! In alte cuvinte calitatea de om nu sta in instincte animalice!

Ce bune si tie,
moi :)
#632295 (raspuns la: #632257) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 23/01/2013 17:14:59
(la: Fuck friends)
Am impresia ca ai o criza de personalitate "faptul ca desi nu te-am bagat aproape deloc in seama tu mereu te legi de mine". Eu m-am legat de tine? Era vorbade un exemplu macar care te-a facut sa ai o astfel de reactie dar vad ca o scalzi cu generalitati.
Trebuie sa-ti spun ca sunt casatorit deci nu pot sa cedez "atentiilor" tale ca poate asta e motivul si asta este strategia ta sa te faci placuta. Iti sugerez ca nu
Poate un contract reciproc avantajos legat de subiect "fuck friends" hai ar mai merge. Eu zic sa te culci la loc ca poate te-ai trezit prea brusc ca nu am avut nici prin gand macar sa fac vreo referire la tine... dacat ulterior dupa ce tu faci, in mod inexplicabil, la mine.
Eu nu sunt chiar asa intelegatoare ca Baby sa suport in tacere. Apopo de ce te-o fi blocat? Hai noapte buna, liniste-te nu eu am fost "cosmarul".
#639800 (raspuns la: #639795) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
insane - de Pasarea Spin la: 03/06/2016 15:45:48
(la: dezbatere :))
In sensul ca barbatul si femeia sunt atat de diferiti incat nu exista grad de comparatie. Este cartea aceea Femeia de pe Venus iar barbatul de pe Marte, planete diferite. Barbatii spun ca femeile sunt de neinteles iar femeile spun despre barbati acelasi lucru. Doar iubirea ii poate apropria cat de cat.
Alexandru Paleologu - de Dinu Lazar la: 05/09/2005 09:19:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Doua imagini... http://www.fotografu.ro/ap/
#69702 (raspuns la: #69700) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cateva povesti in imagini...* - de Rosana Ziemba la: 11/09/2005 12:49:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Personal fotoreportajul intitulat "Alexandru Paleologu" mi se pare sinistru si nu cred ca as putea face vreodata ceva de genul. Am intrat sa vad, crezand ca sunt imagini cu dumnealui in viata. E drept, discutii pe o tema asemanatoare au mai fost pe cafenea...
#71310 (raspuns la: #71275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu era ateu? - de deliut la: 19/12/2005 19:41:13
(la: Emil Cioran - viziune asupra vietii)
din cate stiu eu, nici macar Petre Tutea, cu care Cioran a corespondat mult si care s-a numarat printre prietenii lui apropiati, nu a putut sa raspunda la aceasta intrebare. Tutea a sperat pana la sfarsit ca si Cioran sa-l gaseasca pe Dumnezeu, dar daca l-a gasit sau nu, nu stim.
Cioran a fost, cred eu, periculos de destept, atat pt el, cat si pt noi. Imi amintesc ca si eu, in liceu fiind, am fost sedusa de inteligenta lui, i-am dat crezare. Este, cu siguranta, una din cele mai luminate minti pe care le-a dat neamul nostru, dar vezi tu, pe Dumnezeu trebuie sa-l cauti si cu inima, nu numai cu mintea. Cioran s-a framantat, e adevarat, dar oare si-a deschis inima ca sa-l primeasca pe Isus, sau l-a "exilat" acolo sus?
Ca Andrei Plesu l-a gasit pe Dumnezeu, cred. Ca Alexandru Paleologu l-a gasit pe Dumnezeu, cred. Dar ca Emil Cioran l-a gasit pe Dumnezeu, nu stiu. Spunea Cioran ca cine crede in Dumnezeu castiga o lume, iar cine nu, nu pierde nimic. Eu acesta cred ca a fost crezul lui Cioran, dar asta ar implica doua universuri paralele, care nu-si au sensul.
#95989 (raspuns la: #7570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"probabil ca ma incadrez si e - de sierva la: 17/09/2006 22:50:11
(la: Vanare de vant)
"probabil ca ma incadrez si eu in niste "tipare neconventionale"" - asta cu siguranta.
Cat despre "marele public"... aici e vorba de perceptia autorului. Intr-un fel percepe Alexandru Paleologu marele public si in cu totul alt fel il percepi, probabil, tu.
Ma repet: poezia e... reconfortanta iar comentariile nu s-au vrut o critica nici la adresa autorului, nici la adresa creatiei. Erau niste simple pareri.

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#145989 (raspuns la: #145926) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Na-l şi pă conu' Alecu - de picky la: 07/07/2010 16:29:40
(la: Plictiseala mare)
http://www.edituravremea.ro/vietile-lui-alexandru-paleologu
Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 15/09/2003 01:35:13
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu stiu, caci n-am ajuns sa traiesc fara iubire (sa iubesc si/sau sa fiu iubita). Mi-as putea imagina cum ar fi? Poate, dar nu vreau sa ma gindesc, caci nu e ceva placut (sunt o optimista, vezi)
Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 25/09/2003 04:34:18
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu, sigur ca nu....altfel te amagesti ca ai lucruri importante
de facut, ca n-ai timp de iubire, de sentimente, te minti pe tine insuti, dar la un moment dat ne intoarcem la inceputurile fiintei noastre si descoperim ca in fond trebuintele ar fi cam aceleasi, cele de baza, e doar un pic de mai multa spoiala, cumva o alta cultura, civilizatie - lucruri inventate tot de noi - dar stii undeva in adincuri ca motorul tuturor lucrurilor este iubirea. Nu filozofez acum despre iubire, depsre ce inseamna sa fii indragostit, sau sa iubesti - un om, o carte, cuvintul e aproape automat folosit....ma gindesc la dragostea aceea frumoasa, la acel sentiment frumos si cald dintre oameni...si sigur exista, chiar daca nu e usor de gasit, Dar inveti la un moment dat sa pretuiesti fiecare clipa de iubire, fiecare zimbet si preaplin al sufletului. Cam atit azi. Nu va lasati pacaliti de motivatii si teluri mai mult sau mai putin reale chiar daca traim intr-un secol al tehnicii, stressului si al depresiilor. Viata aia adevarata, frumoasa sta in simplitatea si bucuria clipelor.
Iar parasit cu adevarat poate ca nu esti niciodata. Poate de cel pe care l-ai iubit, sau il iubesti, dar atunci ceva nu a fost adevarat...n-ai vazut adevarul, te-ai amagit.....e frumos sa visezi dar uneori e si durerors.....asa ca cu sperante, zimbete si incredere in tine si Dumnezeu mergi inainte pe drumul existentei tale. Si chiar daca e toamna, si poate melancolie, nu uita sa zimesti, face si iti face bine. Asta este pt "ratusca"....nu ca sfat ci asa ca un gind sincer exprimat.
Yra65

Poate pe alta data.....nu pot spune ca viata mi-a adus in cale numai bucurii, dar din durere si suferinta, dupa caderi, dupa abisuri, am regasit calea spre lumina, am invatat sa ma cunosc, incetul cu incetul si sa iubesc.
Antoine de Saint Exupery spune ceva de genul-cine iubeste oamenii, semenii, iubeste cu mult mai mult decit cei ce se inchid in iubirea lor de cuplu,cam asa e ideea - sigur ca nu e citat - si ceva de genul iubirea care se roaga e frumoasa, cea care implora e dezgustatoare....asa ca in viata asta tumultoasa, de zi cu zi, fiecare se teme de ceva sau doreste ceva, fiecare cauta un sens al existentei sale mai mult sau mai putin constient, dar daca dragoste nu e nimic nu e.....asa ca sa fiti iubiti!!!! si sa iubiti!
ce se poate spune despre subiect - de carapiscum la: 23/03/2005 04:53:30
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Ar fi f. multe de spus pe marginea acestei teme si cred ca eu sunt in masura sa dau unele raspunsuri la unele intrebari (nu la toate) deoarece "din intamplare" am fost casatorit cu o femeie mult mai in varsta decat mine, cam cu vreo 14 ani. Asta s-a intamplat nu de mult, unii dintre voi deja ati aflat de problemele mele. Din pacate pt. amandoi, adica atat pt. mine cat si pt. sotia mea, am ajuns in final sa spun ca "n-a fost sa fie", sau ceva de genul asta. Oricat am incercat eu si ea sa ne potrivim si sa ne completam reciproc, oricat ne-am iubit noi la inceput, diferentele mari in mentalitati, in gandire si in felul de a privi viata in general au fost insurmontabile. Ceea ce spun aici nu se vrea a fi un fel de manual bun de citit in cazuri ca al meu, nu consider ca preferintele, experientele sau cunostintele acumulate de unii sau de altii pot fi un suport destul de temeinic care trebuie insusit 100%. Este o vorba: "fiecare caz cu necazul lui".
Am putea pleca in aceasta dezbatere de la ceea ce-si doresc cei doi la inceputul sau chiar inainte de inceputul relatiei lor caci mi se pare a fi extrem de important aspectul asta. Daca cei doi n-au dorinte, idealuri si principii comune, mi se pare ca e extrem de dificil (daca nu chiar imposibil) de realizat ceva trainic si de lunga durata. Mai devreme sau mai tarziu ies la iveala refularile pt. neimpliniri, pt. idealurile naruite si desigur pt. principiile personale incalcate in numele unei iubiri pe care oricum n-o poti intelege. Cred ca a fi onest cu tine insuti, inainte de a lua decizia casatoriei cu cineva mai in varsta decat tine, este capital. Daca nu te minti din start gandindu-te ca poate o sa fie bine chiar daca trebuie sa treci/calci peste principiile proprii, atunci pastrezi o sansa reala de a nu forta lucrurile pana acolo incat sa-ti para rau mai tarziu pt. decizia ta. Insa asa cum se stie, de cele mai multe ori nu tinem cont de absolut nimic atunci cand vine vorba de persoana pe care o iubim. Suntem in stare de orice, ne dam "rotunzi" si a-toate-stiutori, ajungem chiar sa credem ca tot ce zboara se mananca (inclusiv vreun boeing de nu stiu cate milioane de $) si in final nu mai vedem fata reala a relatiei pe care o s-o intemeiem, ci un fel de proiectie a mintii noastre. Asta inseamna insa nu numai ca te minti pe tine insuti, dar si pe persoana careia i se adreseaza sentimentele si trairile tale, ceea ce este extrem de grav oricum am intoarce-o noi.
In privinta interesului de care vorbea gazda acestui subiect, eu consider (si cred ca pe buna dreptate) ca inca nu s-a nascut pe acest pamant vreun om care sa nu aiba un anumit interes vis-a-vis de consoarta: fie ca e vorba de returnarea iubirii prin gesturi, vorbe si acte de tot felul- vorbesc de impartasirea iubirii; fie ca e vorba de egoismul uman care cere fara a da la fel inapoi; fie ca e vorba de sentimentul de stabilitate sau de forta oferit de celalalt; fie ca e vorba de dorinta de manifestare a puterii fata de o persoana mai slaba; fie ca e vorba de a procrea; fie ca e vorba de a avea pe cineva alaturi pt. a nu duce o viata in singuratate; fie ca e vorba de "intr-ajutorare"; fie ca e vorba de placerile sexuale; fie ca e vorba de atingerea unor scopuri materiale; toata lumea "VREA CEVA ANUME" atunci cand se casatoreste! Prin urmare nu cred ca se poate vorbi de relatie dezinteresata in nici un caz anume. Ca sa stam si sa calculam acuma daca persoanele ce o fac dintr-un anumit scop sunt sau nu indreptatite, sau daca este scuzabila purtarea lor privit prin prisma iubirii pe care ele insele aceste persoane cred ca o manifesta, nu stiu in ce masura este relevant. Poate par un pic negativist si desigur ca o sa mi se puna in vedere faptul ca am trecut (inca mai trec) printr-un proces care mi-a afectat serios modul de abordare a vietii la plural, insa ce vreau sa va asigur ca n-am nici un fel de resentimente fata de nimeni si inca nu m-am demoralizat si nu m-am schimbat intru atat incat sa nu mai accept iubirea ca sentiment unic si desavarsit. NU, ce vreau sa spun e ca iubirea manifestata interuman este o copie infidela a iubirii divine manifestata fata de noi. Diferenta consta in faptul ca iubirea lui Dumnezeu este creatoare, in timp ce iubirea omului fata de om este de multe ori distructiva- asta pt. ca, asa cum am spus mai sus, primeaza interesul. Da, recunosc ca si eu la randul meu am urmarit anumite interesuri cand m-am casatorit cu o femeie mai in varsta decat mine, altele decat cele materiale dar interesuri. La fel si ea a urmarit anumite scopuri cand s-a casatorit cu mine, ca daca n-ar fi avut nimic de urmarit inseamna ca nici nu s-ar fi casatorit cu mine. Vreau sa scot in evidenta doar esenta, asa cum spuneam nu are o mare relevanta ce anume a dorit unul sau celalalt. Spunea un scriitor francez, al carui nume nu mi-l amintesc acum, ca iubirea e una singura dar exista mii de copii diferite. Inclin sa-i dau dreptate, sentimentul de iubire socotit/judecat la modul absolut este unul singur, difera doar modul in care acesta este pus in practica de la caz la caz si de la persoana la persoana.
In ce priveste diferentele intelectuale..., sa avem pardon dar in opinia mea cine se crede superior pe motiv ca are mai multa scoala decat altii n-o sa-si gaseasca niciodata locul intre semeni. Generalizez fiindca e o chestiune care nu se refera exclusiv la problemele familiale. Diferentele acestea "de pregatire, de educatie, de medii din care provin cei doi" sunt create artificial in momentul in care unul sau altul tine sa domine. Am intalnit profesori universitari care stateau de vorba cu intelectuali la fel si cu opincari, oameni pe care nivelul de cultura acumulat i-a facut sa inteleaga esenta vietii, anume "curatenia" sufletului unui om indiferent de patura sociala din care provine. Si cred ca cu asta am spus totul. Cine invatat fiind inca n-a inteles importanta curateniei spirituale/sufletesti a omului, atunci si-a capatat diplomele pe ochi frumosi. Revin, si cu asta inchei, exista la noi la romani anumite retineri legate de ceea ce spunea gazda forumului, retineri manifestate ca urmare a impamantenirii ideilor preconcepute, asa cum bine remarca cineva inaintea mea. Cine uzeaza de ele creaza aceste diferente artificial, adica "face din tantar armasar".
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
Mai frumos ca iubirea - de Elena Aimee la: 05/07/2005 23:35:49
(la: Dragostea dispare odata cu trecerea timpului?)
Dragostea la prima vedere are farmecul ei, iubirea de la inceputuri este de o frumusete aparte. Dar ce poate fi mai frumos ca o dragoste implinita, cand respectul reciproc si increderea castigata in timp se impletesc creand un sentiment magnific - IUBIREA DESAVARSITA, MATURA.
Dupa o perioada cand incepi sa cunosti persoana cealalta intru-totul, stii ce urmeaza sa spuna, ghicesti cam care ii sunt gandurile si dorintele, te imbini perfect pe toate planurile cu ea.
Pe zi ce trece dragoste se maturizeaza, de aceea multi au optat pentru "se maturizeaza, devine un sentiment mai frumos", dragoste in deplina siguranta, cand fiecare are grija de celalalt.
Cred ca este iubirea in care te simti pe zi ce trece, tot mai mult,jumatatea din intreg sau poate cand simti adoratia pentru cealalta persoana.
Mai sunt multe de spus, dar sa ma ajute si altii.
#58143 (raspuns la: #57819) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
marea iubire - de esperanza la: 31/07/2005 22:02:03
(la: Marea Iubire / Marele Esec?)
nu stiu sigur care momentul in care iti dai seama. e parca ai intilni pe cineva pe care l-ai cautat toata viata. si de obicei asa ceva e reciproc. deoarec daca nu e reciproc - nu este acea mare iubire. doar ca foarte rar ne este dat sa traim acasta iubire din plin. putini oameni ar putea-o spune. poate asta ar fi soarta omului - sa sufere. fiindca de fapt asta e - o intilnim, o pierdem si suferim toata viata. si toata viata incercam sa o inlocuim cu altcineva, cu cineva care ar puta sa-i semene, cu cineva care ne aminteste de el. cred ca foarte putini au fericirea sa traiasca o viata linga aceasta persoana. asa ca ar trebui sa ne multumim cu faptul ca am intilnit aceasta mare iubire, ca am putut fi fericiti macar citeva clipe.
despre iubirea in cuplu - de spirit_intelept la: 02/12/2005 15:08:06
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Am citit cu placere ultimele comentarii de pe forum. Trebuie sa spun ca am fost incantat si de stilul sufletesc, rafinat al lui Nanina, si de cel obiectiv si lucid a lui sattwa. Argumentele celor doi au fost pentru mine o surpriza frumoasa.
Am sa raspund acum in special la aspectele legate de sexualitate si iubire:

- in primul rand ceea ce a afirmat Cattalin, ca orice casatorie necrestina de fapt nu este valabila si deci este curvie, este o deviere grava chiar de la Biblie. Nici Iisus si nici apostolii nu au zis vreo-data ca o casatorie pagana nu este valabila, si ca este curvie...si sa-i puna eventual pe cei doi sa se mai casatoreasca o data, in spirit crestin. De fapt canonul si procedurile crestine legate de casatorie, botez, etc...au aparut mult mai tarziu.
E evident deci ca pentru Iisus faptul ca cei doi s-au unit in fata lui Dumnezeu dupa un alt ritual decat cel crestin, nu a avut importanta.

- de fapt Iisus a spus "Dumnezeu care vede in ascuns, va va rasplati in ascuns". Trebuie sa fim convinsi ca o casatorie de convenienta, pentru avere, situatie sociala, etc, chiar daca a fost tinuta de un sobor bisericesc intreg tot curvie se numeste. Dumnezeu cerceteaza inimile si nu semnaturile.
Rolul casatoriei este in primul rand de a-i face pe cei doi mai responsabili. In Corinteni, Pavel explica foarte bine aceste lucruri. Si astazi sunt multe situatii in care doi iubiti la prima dificultate nu rezista si se despart. Casatoria face ca despartirea sa fie mai complicata si cei doi sa munceasca mai mult pentru a evolua impreuna, deci pentru multi oameni reprezinta o maturizare emotionala. Oricum, nu trebuie sa ne gandim ca nu exista si oameni seriosi in relatia lor de cuplu, chiar in absenta casatoriei...aici mai sunt si alte probleme, de exemplu ce se petrece cu posibilii copii, etc...discutia e mult mai complexa.
Inca o data, singura care conteaza cu adevarat in fata lui Dumnezeu, este iubirea...dar sa fie cu adevarat iubire.

- varsta la care se incepe viata sexuala e ceva foarte delicat. Din punct de vedere biologic, organismul femeii este adult sexual cand apare menstruatia. Dincolo de asta exista si o maturizare emotionala, care mai dureaza inca o perioada de timp. Aceasta maturizare este mai rapida la femei decat la barbati (din unele studii cam cu 2 ani) si asta este o explicatie din ce cauza fetele in general isi aleg baieti mai mari ca ele.
Din mai multe studii a reiesit faptul ca daca cineva isi incepe prea repede viata sexuala, atunci pentru el a face dragoste incepe sa se rezume in special la niste aspecte senzoriale, mai curand fizice, din care lipseste o implinire emotionala profunda.
Singurul sfat pe care l-as putea da, ar fi ca cei doi sa constientizeze ce fel de iubire exista intre ei...daca aceasta iubire este durabila, a trecut cu succes si prin momente mai grele si este o iubire altruista, intelegatoare fata de celalalt, atunci se poate incepe.

- pentru o iubire adevarata, a face dragoste reprezinta doar unul din inceputuri si nu o finalitate. Doar persoanele care sunt centrate in plan sexual, vad ca o consecinta suprema a unei relatii, angrenarea erotica.
Pentru cei care se iubesc cu adevarat, a face dragoste este doar un mijloc (e adevarat, unul cu totul exceptional), prin care pot sa-si manifeste iubirea si fericirea generate de relatia lor. De fapt asta e si un test pentru a se vedea intr-o relatie cat este iubire si cat sexualitate: daca cei doi sunt interesati unul de celalalt doar pana cand se angreneaza amoros si pe urma abia mai se mai cauta intre iei (pana cand apare din nou nevoia), atunci e clar ca predomina sexualitatea.
Atentie: trebuie totusi sa existe si o intimitate a fiecaruia dintre cei doi si momente de retragere, altfel cei doi ajung sa se sufoce reciproc si sa nu se mai suporte.

- un alt aspect care este specific iubirii, este importanta pe care o capata viata celuilalt pentru noi. Daca il iubim pe cineva, atunci ne intereseaza ce carti citeste, ce emisiuni ii plac, ce mancaruri mananca, simtim imediat daca se simte bine sau nu, ne facem timp pentru el, luam parte la bucuriile si tristetile lui, il sustinem cand are nevoie, etc. Toate aceste lucruri cand exista iubire se realizeaza in mod spontan, fara nici un efort.

- o mare problema legata de manifestarea iubirii, o reprezinta balansul intre nevoile celuilalt si nevoile noastre. Unele persoane mai idealiste sustin ca atunci cand iubim, trebuie sa facem orice pentru persoana iubita. Intr-adevar, la nivel suprem asa este...si asa a facut si Iisus pentru noi. Noi insa discutam de oameni obisnuiti, care au nevoile lor. In acest caz fiecare dintre cei doi trebuie sa urmareasca sa-l implineasca pe celalalt, in asa fel incat si el sa fie fericit. Daca cineva iti spune "te iubesc", asta nu inseamna ca tu poti sa stai, iar celalalt sa faca tot posibilul ca tu sa te simti bine. Acesta e modul de comportament al unei persoane egoiste si profitoare.
Chiar a fi iubit de altcineva este de fapt si o responsabilitate, fiindca atunci acea persoana se deschide fata de tine, este sensibila la fiecare purtare a ta, si in general orice manifestare a ta poate avea un impact foarte profund.

Spirit Intelept
#92254 (raspuns la: #91932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubire ? - de Mircea-Mihai la: 10/12/2005 19:24:08
(la: iubire? acum serios vorbind...)
iubirea incepe cu a te iubi pe tine insuti. Numai dacä tu te poti iubi poti da iubire mai departe respectiv esti capabil de a primi iubirea altcuiva. Iubesti cu adevärat cind prin ceea ce faci produci bucurie/fericire partenerului si bucuria/fericirea lui te bucurä si te face fericit pe tine. Cred cä exemplul cel mai bun de iubire e dragostea de mamä pentru copilul ei. Cind doua persoane se pot iubi reciproc cu aceasta intensitate, profunzime, neconditionare... atunci se poate vorbi de iubire. Iubirea nu inseamnä posesiune, conditionare, comparare. E o istorioarä veche, cred cä a lui Platon sau Plinius, care povesteste despre inceputurile vietii cind nu exitau bärbati si femei ci numai o fiintä ce incorpora ambele sexe pinä cind zeii au despicato cu o spadä in doua creeind in asa fel barbatul si femeia, yin si yang care de atunci au inceput cautarea reciprocä pentru a se reuni si a forma intregul, armonia. Viata e deci cäutarea jumätätii, nu e de loc usor, citeodatä obosim sau pierdem räbdarea sau ne läsäm inselati de jocul hormonal sau de intelect si ne legäm de perechea gresitä, important e sä fim sinceri cu noi insäsi si sä avem curajul de a recunoaste greseala si de continua cäutarea...in viata asta sau in cealaltä sau in cealaltä...vom intilni a noasträ jumätate si cind o vom intilni vom stii din prima clipä cä ea este: färä vorbe, färä dorinta de posesiune, färä pretentii sau conditii...
iubirea e viata - de Cristache Gheorghiu la: 20/01/2006 12:50:58
(la: Iubim oamenii sau ideea de iubire?)
Iubirea este insasi viata. A iubi ideea de iubire este o formulare nefericita. Schopenhauer vorbeste despre vointa de viata, ceea ce este tot un fel de iubire. Cu totii iubim propria noastra persoana. Unii doar atat. Altii mai mult, in functie de posibilitatile fiecaruia. Nu-i putem cere nimanui ceva ce nu are. Reciproca este si ea valabila. O persoana iubitoare isi va cauta vesnic iubirea.

Este interesant ca pentru unele lucruri comune exista mai multe cuvinte, in timp ce iubirea este un cuvant ce refera mai multe sentimente, dintre cele mai complexe. Acesta este probabil si motivul pentru care iubirea este principala tema a poeziei. Iubirea de patrie, insa, este altceva decat iubirea de natura, animalul preferat, mama, tata, ca sa nu mai vorbesc de iubirea iubire. Daca fraza precedenta vi se pare banala, atunci mai notati inca doua:
- Asa dupa cum gusturile (amar, dulce, etc.) nu pot fi descrise in mod riguros, decat cel mult prin comparatii cu alte gusturi presupuse a fi cunoscute, sentimentele nu pot face obiectul unei definitii si nici macar al unei descrieri. Ele trebuiesc traite pentru a le simti.
- Sentimentele fata de persoana iubita sunt diferite la 15 ani, 20 de ani, sau 60. Pentru a afla cum arata iubirea la 30 de ani, trebuie mai intai sa fi implinit aceasta varsta si sa fi avut sansa s-o fi cunoscut.

Cum anii trec si fara contributia noastra, ramane dilema cu sansa. Iar pentru ca „Le hasard ne favorise que les esprits préparés” (Pasteur), ramane intrebarea cum ne pregatim pentru asta. De fapt, acesta este subiectul pus in discutie si el se intreareste in majoritatea textelor: cum sa-mi gasesc partenerul/partenera.

Deoarece presupun ca ati intuit ca am trecut prin varstele enumerate mai inainte, risc sa impartasesc un gand: nu cautati extraordinarul! El vine in mod natural atunci cand cautati cu sinceritate normalul, extraordinarul nefiind altceva decat abaterea de la normal (extra-ordinar), atat in sens pozitiv cat si negativ. Iubirea cea mare poate fi cea mai cea dintr-un lung sir de iubiri – ceea ce ar fi o prostie sa-ti doresti – dar poate fi si singura iubire, adica una foarte normala. Cat de mare este ea? Depinde de persoana, de intensitatea intrinseca a sentimentelor lui. Am un singur sfat: cautati un partenerul ale carui caracteristici sociale, intelectuale, sentimentale, etc., etc. sa fie cat mai apropiate de ale dumneavoastra. Altfel, orice diferenta poate fi un pretext de disputa in momentele mai dificile pe care viata ni le aduce. Asteptarea „printului pe cal alb” de catre fete, sau atractia pentru frumusetea trecatoare a unui chip sunt cele mai frecvente si grave erori.

Succes!

Cristache Gheorghiu
"iubirea care se poate transf - de rational rose la: 28/01/2006 12:06:05
(la: De ce te urasc)
"iubirea care se poate transforma in ura" nu e iubire, e patima.
poate iubirea - de aerosmith la: 08/04/2006 11:28:21
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Se pare ca iubirea e urletul subconstientului in cautarea fericiri.Dar poate fi fericita o persoana care iubeste? Pote iuburea sa dea ratiunea necesara intelegerii ei ,putem intelege totusi un mesaj de iubire cand sufletul e gol ,putem face diferanta intre a iubi si a fi indragostit?Sunt momente in care putem confunda starea de beatitudine oferita de o companie placuta cu drgostea care nu sti de multe ori daca e doar pofta carnala sau izvor de liniste.Atata timp cat exista forme diferite de iubire ( materna ,platonica ,spiritual....) putem fi siguri ca am ales cea ce trebuia sau inca cautam imaginea visului pierdut.Cineva spunea sunt asa sarac,nu am decat visele mel,pe care le asten cu piosenie la picioarele tale.Te rog ai grije nu-mi calca visele ,e tot ce mi-a ramas.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...