comentarii

masa cearta familie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
1. principii: - you cannot h - de donquijote la: 15/01/2005 14:33:14
(la: Oare ce sa fac???)
1. principii:
- you cannot have all the women in the world, but it's worth to try
- in love and war everything is fair
- dragostea e o boala care se trateaza numai la pat
2. bibliografie:
Alex Comfort M.D., "The joy of sex". Recomandata cu caldura (nu numai tie ci si celorlati vizitatori intre 15 si 85 de ani). Nu pot da amanunte ca ma baneaza 'admin'-ul. Ideea de baza e ca cea ce ti-a dat natura (lungimea si taria) nu valoreaza prea mult daca nu sti ce sa faci cu ele, si la moment dat vei fi supus unei comparatii.
3. flori. cand te intalnesti cu ea adui macar o floare. incheie emailurile cu flori.
4. incearca sa cauti prin horoscoape si numerologie potiviri de date de nastere si nume. nu pentru tine ca nu au prea mare valoare (eu traiesc bine mersi de 20 de ani cu aceeasi sotie si avem potrivire de sub 30% dupa horoscoape si numerologie), pentru ea, ca s-o convingi mai repede. fetele au tendinte mistice mai mult decat baietii. vezi ca inafara de horoscopul clasic mai sunt chinezesc, al florilor, al arborilor. cat mai multe 'input'-uri pozitive.
5. ca sa fi siguri ca ea e cea ce vrei, incearca un exercitiu mintal: imagineazati 'scene' sau 'scenarii' tu si ea la o masa in familie (familia ta sau a ei) tu si ea la o petrecere cu prieteni, tu si ea la o disputa, etc.
6. cum mai spuneau cativa inaintea mea, ceva dusuri reci si putina rabdare nu strica.
Corectie: nu se numeste anul - de mya la: 15/02/2005 22:18:01
(la: Noul an chinezesc la Paris)
Corectie: nu se numeste anul chinezesc ci - Lunar New Year - . Am stat de vorba zilele trecute cu niste tipi (coreeni, japonezi, chinezi) si mi-au explicat treaba asta. Nu stiam nici eu. E impropriu zis an chinezesc fiindca se serbeaza si in alte tari, nu doar in China. Astia ziceau ca greseala asta se face in mod frecvent peste tot.

Anul asta a fost pe 9 februarie Lunar New Year (am intrat in anul cocosului). Ca o chestie aparte, copii si adolescentii primesc in acele zile cat un plic rosu cu bani din partea parintior si bunicilor. E traditionala masa in familie.
Latule. - de tatiku la: 10/12/2006 17:43:11
(la: sfaturi pentru cafegii incepatori)
Nu, soro, nu incerc sa fac polemica aici cu tine. Nu tine, nu am sa intru in jocul tau, pus strategic la cale. Ce am avut de zis, am zis. Nu am zis ca sunt unitate de masura, nu am zis de nimeni ca e prost, nu imi insusesc faptul ca sunt bipolar, nu sunt de acord nici ca nu am umor. Am zis ce m-a deranjat si ma asteptam ca cei care sunt in ceata lui Picky sa imi dea la cap. Pacat. Pana sa vina el erai un tip cu o frumoasa personalitate. Acum e un sef spiritual pe aici care v-a facut nesuferiti pentru cativa. Asta m-a facut sa dispar de pe toate celelalte forumuri, in afara de cea despre muzica.
Citind insa ceea ce a scris un tip care era nemultumit, asa cum am devenit eu, am simtit nevoia sa ii impartasesc opiniile mele. Si mi-am luat riscurile aferente, adica critica, bascalia si povetele locotenentilor.
Latule, cu mana pe piept iti spun ceva: e uluitor cat de mult acest tip v-a acaparat; parca nimeni nu mai e normal. Se fac niste glumitze abstrase, se scriu fraze voit docte, se arunca nume de filozofi, sa trece pe franceza, apoi se rade pe te miri ce... Umor zici. Pai mai baiatule, umorul e o floare care nu creste in aroganta. Mi-l si imaginez pe nenea Picky, tronand cu cele 3 facultati ale sale si cu cele 7 limbi stiute (a avut tipul grija sa spuna toate astea in profil, sa va domine imperial...) la o masa in familie si umpland atmosfera cu citate docte din Kant, Plesu si Vanghelie. Si atunci toti nepotii lui vor fi cazand pe spate, cu chiftele intre buze, cu ochii cat solnita si rumegand la nivel intelectual panseurile Magistrului! sa fereasca Domnul sa nu rada unul...
Te rog, nu te supara. Toata viata am fugit de oameni ca el. Mi se pare mai rau unul din asta care stie sa lege propozitii decat un imbecil notoriu care se da rotund.
Mai gandeste-te la ceea ce am zis. Si nu imi mai raspunde. E clar ca vrei sa imi faci rau si nu se prinde.

Si de alminteri, mie-mi placeai.
#162496 (raspuns la: #162487) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cateva - de andre_ la: 05/02/2008 18:25:39
(la: la cules de goange si cucuruze)
Mergeam la scoala, vine un mos ce lucra la gaze pe vremea aia sa ne repare aragazul, mama ramane acasa. Eu aiurita plec cu o ora mai devreme la scoala si ma opresc la colega din bloc sa o iau si pe ea. Mama colegei, 'teava' cartierului. Ma intreaba ca ce fac mai devreme sa o iau pe fi-sa. Raspunsul meu: "mama, e in casa cu un nene".
Dupa cateva zile vecina o interpeleaza pe mama: cum iti permiti draga sa dai copilul afara din casa cand iti vin iubiti. Asa aflat si mama ce perle scoate plodul.


- varul meu, micut, in jur de un an eram cu totii la masa in familie:
- si acolo ce ai?
- nasul.
- dar ala ce este?
- cotul
- si acolo?
- cotul doi! ( in traducere, era genunchiul)

Si pentru ca sunt specialista la perle, inca una mai recenta. In vizita de Craciun cu prietenul la parintii mei tata imi arata mandru ce frumos au impodobit ei bradul si mama ca au pus un glob in forma de vrabiuta gasit la mine in camera. La care moim entuziasmata, il intreb pe prieten: M, mi-ai vazut pas...(arica)!? In ultimul moment m-am controlat dar deja se intelesese. Sfecla era mai putin rosie ca mine in momentul ala.
io mi-s foarte... - de Lady Allia la: 03/11/2008 14:04:31
(la: zile dosite)
transanta!

eu nu inteleg si pe bune daca vreau sa pot sa inteleg: de ce inseala? (aici bag la oala barbati, femei!).

nu ma intereseaza de ce inseala!
nu ma intereseaza cine ridica doua degete sus ca sa le gaseasca explicatia sau intelegerea!


eu cred ca nu e corect si basta!
eu cred ca e minciuna: si relatia cu sotul/sotia si cea cu amantul/amanta sa nu mai vorbesc de relatia cu el/ea insusi!

vrei aer curat? ti s-o facut lehamite de ala al sotului/sotiei care dintr-o data dupa multa iubire, intelegere, daruire, acceptare a devenit mai greu ... ia-ti un concediu cu tine - tu cu tine - fa ordine in idei, in suflet si daca crezi ca poti sa mai respiri cativa ani langa ea/el ramai, daca nu, pleca si cauta aer ci miresme noi (care si alea s-or invechi...ca nimic nu ramane nou sub soare!).

......

copii nu tin loc de scut in fata inselatului si nici nu e moral sa ne folosim de ei pentru a mentine o relatie - decat daca e de comun acord si parintii asa au hotarat: fiecare cu aia a masii, dar familia e familie!
iertare......... - de cosmacpan la: 27/09/2004 22:04:07
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid
……….
caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.

Cu toate scuzele de rigoare pentru schilodirea testamentului blagian am pastrat doar inceputul si sfarsitul poeziei caci pentru acest material doar doua idei se zbat in mine : « si nu ucid – caci eu iubesc » atat si nimic mai mult. In continuare dau glas printr-un citat domnului Vartic ce pretuieste toate eforturile celor ce se alatura « in lupta noastra » zice dansul. A cui?

« Draga Domnule Cojocaru!
Cu riscul de a intra in polemica cu dl Plesu si articolul lui MANDRIA DE A FI ROMAN am publicat azi in Jurnal de Chisinau articolul JENA DE A FI ROMAN? pe care vi-l trimit. Pretuim imens toate eforturile pe care le faceti pentru a fi alaturi de lupta noastra. Multa sanatate!
Av Andrei Vartic »

In lupta cui ? Domnul in cauza vorbeste in numele domniei sale ? al unei elite ? sau al tuturor moldovenilor ?
Cu toata stima ce o am pentru mine, recunosc ca m-am nascut, am crescut, traiesc si poate ca o sa si mor in Romania. Nu sunt mandru ca sunt roman dar nici nu imi este rusine de acest lucru. A avea o nationalitate este un lucru normal. Am vrut sa spun a fi cetatean, dar mi-am adus aminte ca ar fi cea mai sfruntata minciuna, caci nu sunt cetatean, nu apartin cetatii pentru ca nu ma implic in viata cetatii ci doar locuiesc in cetate. Poate pentru acest lucru am cautat si o sa mai caut. Ce ? acel ceva care sa ne adune in jurul « jarului din inima » in jurul unei doine. Am fost tentat (si mai sunt inca) sa intreb (retoric) : unde sunt actele de mandrie ale « conducerii de partid si de stat » de dupa ’89 ? Caci :
- in decembrie 89 am cazut in genunchi si am plans (copil fiind…..)
- in ianuarie 90 am cazut de pe “tanc “ si iar am plans (ce esti copil?)
- in martie 90 am “alunecat” la Targu-Mutes si am mai plans un pic (ei, hai! Nu fi copil!)
- in iunie (pe la inceput) mi-am aruncat privirile spre inaltul cerului si am plans (oh, ce copil esti)
- pentru ca in acelasi iunie (13-15) sa-mi arunc inima in strada si sa vreau sa plang (de ce nu mai esti copil ?) dar fara a mai putea….caci secase izvorul lacrimilor ca parjolit de aparitia unei “gauri negre”.
E posibil sa-ti bati joc cu spaime (morti si destramari) de proprii tai copii ? E posibil sa-ti urasti proprii intelectuali (atatia cati ii mai ai) ? E posibil sa-ti arati (cu mandria de a avea) tot puroiul unei minti diabolice (copii subnitriti, distrofici, infectati HIV) in speranta ca vei smulge lacrimi (si bani sau vedetisme) de la vecini ? Unde oare a fost atunci mandria de a fi roman ? Cine a venit sa-si ceara scuze pentru eticheta ce ne-a fost pusa ? Caci EU, cetatean roman, eram catalogat (indiferent de ce facusem sau nu facusem) cu acel nume generic « bestialitate » fara a se tine cont de prezumtia de nevinovatie ? Sa fie oare unul dintre motivele pentru care nu am emigrat (rusinea ?) NU. Caci stiam ca si aici poate fi bine. Si trebuie sa fac ceva pentru acest bine.
Imi asum raspunderea pentru faptul de a nu fi citit articolul domnului Plesu. Dar a fi roman nu inseamna altceva decat faptul ca m-am nascut, simt si traiesc in Romania. Si Romania este asa cum o vede camera obiectiva a unui aparat foto. Cu istoria ei, cu gunoaiele ei (gunoaie de tot felul, incepand cu cele umane), cu Delta ei, cu muntii ei, cu saracia ei, cu Baraganul ei, cu satele ei, cu tiganii ei, cu orbirea ei, cu logofetii ei, cu ciocoii vechi si noi, cu pensionarii ce-si petrec timpul privind la vitrine ca la tv, cu copii superdotati care n-au vazut Disneyland-ul sau Euroland-ul. Cu sportivi de aur, cu masini de lux pe sosele desfundate, cu batrani ce vorbesc fluent franceza, engleza si germana, cu tineri carora viata nu le-a aratat decat ce se petrece dupa bloc ((B.U.G. Mafia – este doar un strigat disperat (?) in urechile nespalate ale indiferentei)).
Am citit aici atatea date (istorice) legate de acest pamant incat rusinea ma patrunde, dar intreb ca prostul satului si eu :
- i-a fost de vreun ajutor lui Paulescu sau doamnei Ana Aslan faptul ca au fost romani ?
- s-au simtit mai impliniti Eugen Ionesco ? Cioran ? Eliade ? Enescu ? ca « au fost alungati »
- Regelui Mihai i s-a implinit oare ultimul vis avand o Duda in familia regala ?
- Fetele mele sunt mai fericite pentru ca Domnul Plesu a fost ministrul Culturii iar acum tot ce s-a chinuit sa ridice se surpa ? Mai avem cutura ? Mai avem sport si sportivi ? Mai avem muntii ?
« Caci mai sarac ca anul acest, ca anul trecut si ca de cand ma stiu, parca nu am fost niciodata » si nu o spun eu, nu o mai spune Creanga ci o spune marea masa a deznadajduitilor. Nu sunt adeptul socialismului victorios, dar in America a functionat pentru cateva zeci, sute de ani, legea pistolului (si a fortei chiar daca nu-s adeptul luptei si al violentei) ca masura pentru un start. In toate lumea singurele lucruri valabile si de nezdruncinat au fost proprietatea, familia si Dumnezeu (ordinea este strict alandala). Ce ne-a mai ramas din astea : proprietarea ( ai apartament la bloc, taci din gura, esti in joc)
« o minciuna de dansii inventata » , familia (daca nu ne-au intrat inca sub plapuma cum se intampla inainte de 89, nu va speriati, nu-i timpul trecut) « a fost pe cand nu vedeam, azi o vedem » dar unde-i ? Dumnezeu ? redus ontologic la un sistem filozofic ne priveste cu seninatate si ne cearta cu iertarea sa parinteasca.
Deci trebuie sa mandru sau sa-mi fie jena ?
Nu. Trebuie si vreau sa ma acomodez, sa ma obisnuiesc cu starea de normalitate. Dar credeti-ma nu a fost moment in care sa nu vorbesc cu duiosie de muntii nostri (aur poarta, noi cersim dim poarta-n poarta ), sa nu spun celor ce au fost curiosi sa stie ca « da, in Romania sunt tigani si sate tiganesti unde gasesti bmw, opel, mercedes si … » dar si ca in familiile noatre cea mai calda sarbatoare este Craciunul cu nelipsitul brad si cu colindele lui nemaicantate de altii la fel. Ca Romania inseamna si saracie si bogatie, ca Romania este un tinut cu oameni primitori (atunci cand au ce pune pe masa), le-am povestit despre Sapanta, Voronet, Curtea de arges, Ceahlau, Rarau, Apuseni, Valea Cernei, despre Sighisoara care este printre putinele cetati medievale locuite si despre festivalurile noastre, am deschis gura si le-am aratat ca n-am nici macar toti dinti nicidecum dinti de vampir. Le-am povestit despre copii nostri care se bucura cand canta cu virtuozitate, cand se joaca serios de-a pictura, baletul, dansul, ca si ei joaca teatru in limbi straine, si castiga Olimpiade internationale.
Voi spune ca sunt mandru ca sunt ROMAN atunci cand in Romania OMUL va fi stimat si respectat pentru calitatile sale si nu pentru apartenenta la un partid, organizatie, klan, etnie (tre’ sa fi in borcan).
Dar pana atunci nu fac altceva decat sa ma patrund de lectiile si pilda celui mai mare Invatator. Caci El a iubit lumea chiar daca lumea nu L-a iubit. El a avut puterea sa spuna « pacatele ei, care sunt multe, sunt iertate ; caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin ». Caci cea mai mare porunca este « Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau » iar a doua, asemenea ei este « Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti ». Incerc sa iubesc Romania si toti romanii, oriunde s-ar afla ei. Iar vorbele Lui « Cine dintre voi este fara pacat sa arunce cel dintai cu piatra in ea » le vad ca pe un indemn la cautare.
In final revin cu intrebarea adresata domnului av. Andrei Vartic: chiar sunt mandri ca-s romani, moldovenii? Eu nu stiu dar citind insemnarile unui tanar basarabean parca incerc sa zic cu toata durerea si deznadejdea, « caci n-am promis nimic, ci doar ti-am deschis usa » “Tata, iarta-i caci nu stiu ce fac“. (vezi inceputul si sfarsitul acelui articol – ciopartit se va zice si pe buna dreptate).

Conferinta: : Educatie / Ce a fost si ce au ajuns (s-au trezit totusi!)
Publicat de mironbur la 31/10/2003 - 07:09

"Romania
#7002, de ARLEKYN la Sat, 20/12/2003 - 09:21

Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre Romania cand in sfarsit visul meu se implinea: Romania! Plecam prin transfer la facultate in Romania! Ah, ce imagini de vis aveam atunci despre Romania! Tara a visurilor mele. Fusesem numai o data in Eforie, la mare, cand terminam 11 clase, si imaginea Romaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare: literatura, libertate, fericire, dom doctor, nu va mint, asa vedeam eu Romania atunci. Mai auzisem si de tigani care iti intorc buzunarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul de mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante.
…………..
! Am invatat sa beau bere in Pub si sa-mi caut si eu ceva de facut, ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geografia, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace? Borasc!
Asta a fost inceputul fericit. Asta era inceputul spulberarii visului cu Romania, o baba ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la NATO. Romania din visele mele! Nu am asteptat sa ma primeasca cu bratele deschise, dar nici nu imi inchipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa fie violata, fututa, nu ma asteptam, zau."

Sã-ti fie dat sã trãiesti în timpuri interesante!
Casa si familie - de anib la: 21/04/2005 16:25:51
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
ptr zaraza

nu mi-am pierdut increderea in el ptr ca nu i-am prins cu poalele peste cap dar ne ferim de tentatii de comun acord

sigur ca merge la servici singur, piata nu o face el ci eu si la petreceri nu merge singur de 15 ani de cind ne-am casatorit

la petreceri nu e bine sa mergi dupa ce te mariti ptr ca pe tine te cunoaste partenerul si pe dinauntru si pe dinafara iar cind vede alta mai dezbracata, blonda, zimbareata (si daca mai se si suie pe el cum au astea obiceiul aici) etc il tenteaza

ptr don quijote

men must not ca si ei trebuie sa fie responsabili dar trebuiesc feriti de situatii ptr ca sunt slabi de inger (hormonii bata-i vina si mindria)

ptr kiwi

asta cu iubirea care vine si pleaca nu sunt de acord

ai facut un legamint pe viata, nu te-a silit nimeni, esti responsabil si mergi pina la capat ca asa ai zis in fata altarului, pina la moarte

iubirea nu consta in simtaminte inselatoare (si simtamintele sa stii ca-s inselatoare, azi simti una, maine alta) ci intr-o relatie in care te daruiesti complect si ptr totdeauna

iar tu kiwi daca nu vrei sa faci reguli de la inceput nu fa si ai sa ajungi sa schimbi si tu vreo 3 barbati cel putin, cu copii ramasi fara tata, durere, etc

si daca nu-ti tii barbatul (fiinta slaba de inger in privinta sexului opus, nu e vina lui, au alti hormoni) departe de tentatii atunci 50% e si vina ta daca te inseala

dupa ce te-ai maritat se merge la biserica nu la petreceri, am mai explicat mai sus de ce, asta ptr ca sa lupti ptr iubire si familie ptr ca femeie desteapta e cea care-si pastreaza barbatul si ramine cu el nu cea care se desparte

ptr atharva

e adevarat ca lupti degeaba daca nu ti-ai ales bine partenerul, ca mine de 3 ori

fii atenta de unde iti iei barbatul, fa investigatii ce om e, du-te pe nepusa masa si vezi ce face, testeaza-l inainte in diferite situatii, vezi din ce familie vine, daca taicasau bea obligatoriu mai devreme si mai tirziu o ia si el cu paharul si daca se da in stamba nu-l lua ca sa stii lupu-si schimba parul dar naravul ba

si ia un crestin, din experienta mea si a prietenelor mele, cei mai buni soti

apoi aplica principiile de mai sus: reguli de la inceput, stai departe de tentatii, nu exista munca de barbati si de femei si in general peste tot impreuna si barbatii se tin ocupati in permanenta (cu ceva de lucru)

apoi fi atenta la "prieteni"' care sa fie perechi si f seriosi

cind vin copii sunteti ocupati amindoi pina peste cap, nu cred ca mai are timp de altceva

si in familie trebuie sa existe 3 persoane: Dumnezeu, el si ea, altfel nu merge
de la Lazarescu citire...(fragmente) - de Intruder la: 13/08/2005 22:36:56
(la: "Academia Cafeavencu")
cele redate mai jos, nu sunt ''critici''...nici nu mi-as permite sa critic texte din acest site sau de aiurea...ceea ce unii ar considera ''critica'' facuta de Intruder, este de fapt zeflemea nevinovata, fara intentia de a fi eu mai catolic decat papa...
(asta ca paranteza la postarile mele anterioare)

cititi sa va amuzati...textul e super si autorul talentat...;)

Jurnal intim
Publicat de lazarescu la 12/02/2004 - 06:03 la Eseuri


Împărţeam cu doi tineri căsătoriţi o căsuţă cu două camere, un hol, o bucătărie, o baie, cîţiva şoareci şi mii de furnici.

în curte există un cîine-lup (blînd, pîinea-lui-Dumnezeu), care nu latră decît la mine. Dimineaţă am ieşit în vîrful picioarelor, privind în stînga şi în dreapta, şi am rupt-o la fugă spre poartă. A ieşit naiba ştie de unde şi a năvălit după mine, lătrînd înnebunit. Azi nu m-a prins.
Pe cîine îl cheama Lucky. De ce l-o fi chemînd aşa, treaba lui. Şi eu m-am simţit "lucky". De ieri dimineaţă nu l-am mai văzut. Am înţeles că noaptea doarme în casă. Treaba lui.

Aseară, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentară, memoria afectivă mi-a fost brusc deşteptată de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie, am aşteptat să se coacă o banană. O cumpărase tata, după vreo doua ore de stat la coadă. Mi-a explicat că, de fapt, bananele sunt galbene şi că-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastră şi o cercetam cu sufletul la gură de cîteva ori pe zi. Singura evoluţie a fost că s-a veştejit.

Azi, cînd am ieşit din editură ca să-mi cumpăr ţigări, am văzut o veveriţă care trecea strada pe zebră. Semn că nu mai există veveriţele de-altădată. Nu se mai sperie de aglomeraţie. În plus, au şi un comportament civilizat.

Muntele Rarău, ajunul Revelionului 2002, pe o cărăruie aflată la 15 km distanţă de civilizaţie. Mă opresc să-mi aprind o ţigară. Apare de niciunde un aurolac: "Da si mie un ban". Hai, că la restaurant, pe strada, mai înţeleg. În creierii munţilor nu-mi pot imagina ce căuta un aurolac.

Astă vară, mă plimbam cu iubita şi a venit un aurolac la noi, cu celebrele cuvinte: "Dă şi mie un ban". Eram amîndoi lefteri. Fumător înrăit, m-am gîndit să-i ofer totuşi ceva: "Ia nişte ţigări". "Mersi, nu fumez", a venit prompt răspunsul lui.

Printr-un concurs de împrejurări greu de închipuit, am ajuns cu cîţiva ani în urmă să-l colind pe regele Mihai. Venise pentru a sărbători Crăciunul la Iaşi, invitat de primar la o petrecere cu VIP-uri locale.
(...)
Ne dusesem în gaşcă să-l colindăm pe directorul căminului şi ne-am trezit la masa regelui.
(...)
Mă rog, era acolo toată eticheta de care n-aveam habar decît din cărţi, o etichetă pe care am călcat-o în picioare cu inocenţă, ciocnind cu regele, apoi cu bodyguarzii şi pe urmă cu regina şi membrii familiei.

În primul rînd am slăbit. Aşa spun ceilalţi. Ar mai fi un semn faptul că toţi cunoscuţii la care mă duc în vizită mă întreabă în primul rînd dacă nu vreau ceva de mîncare. Se şi exagerează. Tata exclamă de fiecare dată cînd mă vede: "Bă, da' ce-ai mai slăbit!".

Aşadar, 29 de ani. O vîrstă frumoasă, respectabilă. Cea mai frumoasă vîrstă pe care mi-o închipui este la 30 de ani. Suficient de tînăr ca să nu-ţi fi pierdut entuziasmul, acea inconştienţă de a crede că frumuseţea vieţii tale e abia la început, destul de matur ca să dai în mă-sa toate lucrurile care nu merită.

Emoţionante mesaje de felicitare de la adminul unor situri pe care am cont. Mi se oferă cadou liste cu tipe născute în aceeaşi zi cu mine, reduceri la schiuri, o carte de credit gratis la una din băncile din sudul Americii... Într-adevăr emoţionant mi se pare următorul mesaj de pe situl meu:
''situl e fain realizat,simplu si la obiect,imi place mai ales explicatia din jpegul de mai sus ( eu ---> ) e super.. la viata mea am citit numai carti de colorat(volumul 1,volumul2,trilogii etc..) si pot spune ca,referitor la continut,situl tau ma incanta din nou...pana acu ai 2 bile albe!! oricum sa nu te-astepti sa-ti cumpar cartea..sunt lefter :)'' . Semnat: un gigel oarecare

Produceam clorofilă. Vegetam. Am stins lumina şi am încercat să adorm. Nimic. Gînduri şi imagini de toate felurile - banale, extrem de banale - au început să-mi apară: golul Danemarcei marcat de la 40 de metri, faze din camera Big Brother, o mîţă care mi-a tăiat calea, lista cu lansările pentru Bookarest, corzile de chitară pe care le-am primit cadou etc. etc. Toate aceste gînduri-imagini au început să circule în viteză, ca nişte maşini pe o autostradă cu mai multe benzi. Vehicule care respectă regulile de circulaţie, supravegheate de sus de elicopterul poliţiei. Apoi, brusc, o asemenea maşină derapează de-a curmezişul autostrăzii, provocînd o coliziune în lanţ: şutul tras de danez la poarta noastră sparge un geam de la casa Big Brother, mîţa apare năucă în mijlocul autostrăzii, maşinile explodează pentru că a căzut peste ele elicopterul poliţiei.

Dracilor din Pateric li se potriveşte perfect zicala românească: "nimic nu fac, dar nici nu stau degeaba".

Aseară fumam lîngă magazinul Billa. Prin faţa mea, trei aurolaci se trăgeau cu cărucioarele de la supermarket, transformate în trotinete. Unul - după ce mi-a cerut "măcar" o mie de lei - a plecat voios, cu un picior pe cărucior, cu celălalt, făcîndu-şi vînt. Cînta într-un amestec de ritm gospel şi hip-hop: Dumnezeuuu/ Taatăl nostruuu/ Iisus Hristooos!. Partea cu "Iisus Hristooos!" cădea ca un refren, un soi de "Check it up!". Probabil că peste zi, în timpul "serviciului", îşi cînta versurile pe altă melodie. Acum, se distra. Îşi permitea să improvizeze.

Bunică-mea a rămas văduvă cînd avea tata 15 ani. Habar n-am cum era pe vremea cînd trăia bunicul, dar sînt convins că s-a făcut mai rea după moartea lui. Avea o casă retrasă, pe malul unei rîpe. Nu suporta pe nimeni, se certa cu toată lumea. Dacă stau şi mă gîndesc bine, avea două aşa-zise prietene (Mariţa şi Floarea, parcă) cu care se întîlnea duminicile, bîrfea lumea din sat şi toate neamurile (mama fiind cap de listă). Nu reţin din discuţiile lor decît două ticuri verbale: "Am păţit ca 'ceala!" (Bunica) şi "Fac ca cîntecu'!" (Floarea). Mariţa vorbea mai puţin. Prefera să tragă cîte o duşcă dintr-o sticlă cu ţuică şi să intervină atunci cînd mirosea că e rost de sfadă, turnînd gaz pe foc. Discuţiile se terminau într-un vacarn generalizat, în care toate blestemau şi nimeni nu mai asculta pe nimeni, ca la Tucă-show sau la Procesul etapei. Se despărţeau jurîndu-se vă nu vor să se mai vadă niciodată, pentru a se întîlni o săptămînă mai tîrziu. Nu de puţine ori eu deveneam subiectul dicuţiei: că de ce umblu în chiloţi (de fapt, pantaloni scurţi) în Sfînta Duminică, de ce bolovănesc cîinele, de ce umblu aşa murdar. "Apăi, da, e murdar, că nu-l spală mă-sa", prindea bunica prilejul să se lege de mama. "Da' taci, ţaţă, ce-ai cu mă-sa! Mă-sa îl spală, faci ca cîntecu', el e drac împieliţat", sărea Florea. Mariţa scrîşnea dezaprobator din cei trei-patru dinţi rămaşi în gură, trăgea un gît de ţuică şi spunea ca pentru sine: "Eu n-aş înghiţi una ca asta!". Apoi bunica uita că ea se pornise pe mama şi întorcea vorba ca şi cum celelalte s-ar fi legat de noră-sa. Şi dă-i ceartă.

Cel mai nasol lucru pe care i l-am făcut
(bunicii- n.b). a fost odată cînd mi-a dat să mănînc nişte vişine scoase din ţuică. M-am îmbătat şi eu, şi porcul (cu care am împărţit vişinele). Porcul s-a îmbătat mai rău, stătea lat în curte, dar eu m-am comportat mai urît: am luat o cană şi am pocnit-o în cap, fără vreun motiv anume, pe bunica. Îmi amintesc că era o cană de marmură şi că am rămas cu toarta în mînă. Mă rog, e lucru scuzabil, avînd în vedere că vorbesc despre prima mea beţie.


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/1018


Rodica - eu! - de Guinevere la: 15/03/2006 20:41:28
(la: Despre agresivitate)
Bancul acela eu l-am postat si, intradevar ai fi gresit daca raspundeai cu agresivitate pentru ca n-am avut nici cea mai mica intentie de jignire.

Era la "eternul feminin", luat dintr-un articol foarte fain pe tema respectiva, daca nu era in articolul ala nici nu m-as fi gandit sa il postez. Varianta la "prostie" era "frumusetea", iar mie mi s-a parut ca alegerea a fost umoristica, iar faptul ca bancul contine ardeleni si nu altceva eu cred ca e din cauza ca iti trebuie rabdare ca sa nu-ti pierzi cumpatul in fata variantelor alora si sa raspunzi cu calm! Ceea ce, extrapoland, uite ca si tu ai facut vazand bancul si abtinandu-te. :o)

Oricum, am multi ardeleni in familie si majoritatea prietenilor mei sunt ardeleni, asa ca efectiv ma uimeste ca cineva ar putea crede ca as avea ceva cu ardelenii.

In rest, total de acord, eu cred ca um om destept poate sa sustina orice si sa traiasca asa cum vrea fara sa dea cu pumnul in masa. Doua cuvinte inteligente sunt mai eficiente si inspira mai mult respect decat o avalansa de cuvinte grele, inverzite de furie. Nu cred ca cineva e bleg daca e pasnic, cred numai ca gandeste de doua ori inainte de a tipa. Mie mi se pare odioasa o femeie care tipa, de exemplu, care se cearta. Sa fie oare degeaba vorba ca mai bine nu te pui cu prostul? Intreb si eu...
#111600 (raspuns la: #111590) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frate, stii si tu ce epitete ai scris in mesajul acela, legat strict de persoana si nu in general. Ce facem, ne razboim intre noi, e doar un site de discutii. Avind in vedere ca e a treia oara cind ajungem la divergente mari, cred ca e mai bine sa nu iti mai raspund. Nu ca as fi suparat pe tine, dar ce rost ar avea sa ajungem la acelasi rezultat.
Pe subiectul mai larg, iti repet ca tu zici (intr-un mod dur de fiecare data, adica lansind un atac personal) ca eu am gresit, de fiecare data am aratat ca nu e o greseala. Ti-am scris ca am recunoscut atunci cind am gresit, de exemplu atunci cind nu stiam ca Ioan Botezatorul nu e recunoscut ca profet la evrei, am incurcat cu musulmanii.
Tu si citiva atei va legati intotdeauna de ambalaj, gen cum sa scrie nu stiu ce nume, o idee periferica (nu la mine). Am vazut ca au aparut reactii culmea intre cei ce sint atei mai moderati, care scriu cu teama sa nu greseasca un cuvint sau o idee. Te contrazic, incerc sa scriu ceea ce se scrie si se stie in ortodoxie (deci nu sint numai ideile mele), in plus unele sint idei si pareri personale.
Cum am mai scris de zeci de ori, probabil la subiecte la care nu ai participat, inainte sa devin credincios am studiat si alte religii, stiinte si paranormal. Am zis ca nu imi pierd timpul cu lucruri si carti neimportante sau chiar periculoase. Nu citesc de exemplu o carte de paranormal pentru ca acum stiu cum se pune problema. Tu daca pierzi ceva si il cauti si il gasesti cauti in continuare lucrul ala? Nu inseamna ca iti pierzi timpul? Sau daca scrie cineva o carte despre o masa ca este un hipopotam te apuci sa o citesti? Doar stii ca e o aberatie. La fel cu Codul si altele.
Aici pe site poti sa observi si tu ca cei ce sint de obicei atei sint mai intoleranti, mai agresivi si de obicei f increzuti.
Acum, zici ""să dau numai câteva exemple de oameni de ştiinţă care nu-s creştini""
Aici normal ca ai gresit putin, poate din graba, fara sa iti dai seama. Dar ma apuc eu sa scriu un mesaj intreg despre cum ai gresit si cite nu stii cum ai face tu sau altii? Am respect fata de tine si ma gindesc intotdeuna sa nu jignesc persoana, sa ma leg doar de idei sau de ceea ce important. Asa eram si inainte sa devin credincios, ti-am scris ca nu m-am certat decit o data cu cineva in afara familiei ( de fapt nici nu a fost o cearta, doar o afirmatie).
Normal ca Euclid nu avea cum sa fie crestin, nu exista crestinismul atunci. Dar aveau alte religii, deci erau credinciosi. La Einstain ar fi o indoiala, el oricum era evreu. De zeci de ori am facut specificarea cu oameni de stiinta credinciosi, chiar si in mesajele de la subiectul asta, chiar lui Jeniffer. Am scris mai larg acolo Jeniffer isi dadea seama despre ce e vorba, din mesajul dinainte. Asa ca ce rost avea aici interventia ta? Chiar tu stii cum am zis de citeva ori.
La subiectul de la "credeti despre Dumnezeu" la fel, o observatie periferica care nu avea legatura cu ceea ce scriam. Si daca voiaia sa faci precizarea, cum am si zis ca bine ai facut, de ce trebuia sa ataci gratuit persoana? (ma refer la primul mileniu de crestinism).
Eu nu te condamn, stiu ca unele persoane sint asa si eu caut tot tompul sa imi corectez defectele sau sa invat.
Legat acum si de adevar. Tu ce zici, Dumnezeu nu a lasat si adevarul pe Pamint, si in Vechiul Testament la evrei si inainte, tot timpul a fost si adevarul prin profeti, etc. Asadar, daca exista adevarul absolut, ar trebui sa fie si reprezentarea lui pe Pamint.
Crestinii (sa ii luam pe toti, chiar putin mai departati) zic ca acesta ar fi. Se bazeaza pe Biblie, sfinti, viziuni, profetii, etc. Tu pe ce te bazezi, sau cineva din alta religie pe ce se bazeaza? Evreii au mai avut profeti dupa Ioan Botezatorul pe care am aflat ca nu il recunosc? Ca ei nu se poate spune ca nu au avut si ii si recunosc, in Vechiul Testament. Eu stiu ca nu au mai avut, dar nu sint sigur daca ei zic sau nu ca au mai avut.
Tot ce scriu se poate si argumenta, de aceea nu ma bazez doar pe intuitia mea sau pe pareri strict personale.
Numai bine



cattallin2002@yahoo.com
#116485 (raspuns la: #115736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mda.biserica manipuleaza mase - de Star la: 10/06/2006 08:31:11
(la: SINUCIDEREA...am nevoie de ajutor !!!!)
mda.biserica manipuleaza masele, inventeaza legi si pe masura ce trece timpul le modifica dupa cum ii e placerea (si profitul).la fel si cu aprobarea in unele state a oficierii casatoriei intre persoane de acelasi sex (nu am nimic impotriva lor,e doar un exemplu).biblia interzice asa ceva,dar biserica... la fel si cu inmormantarea crestineasca a sinucigasilor.prietenul meu s-a sinucis exact acum o luna. si de atunci tot umblu pe site-uri, forum-uri,de curiozitate,sa vad ce vorbeste lumea.mi se pare stupid faptul ca ucigasii,violatorii etc, au dreptul la o inmormantare crestineasca, pe cand sinucigasii nu.interesant. biserica e de acord sa ingroape cu tot tam tam-ul oameni care au atentat la viata altora, dar daca iti iei viata in maini si iei decizia asta (pana la urma este viata ta,dreptul tau, tu decizi daca vrei sa faci ceva, orice te taie capul, nu esti dator nimanui si nu raspunzi in fata nimanui de viata TA), se schimba datele problemei. rudele ucigasului sa se smiorcaie la inmormantarea lui CRESTINEASCA, dar familia unui sinucigas sa ramana mereu cu umbra asta de rusine, stiti, lumea vorbeste si judeca. dar pana nu ajungi in situatia asta, nu ai de unde sti cum e, cum reactionezi si e foarte usor sa intri pe un forum si sa faci comentarii 'optimiste', sa afisezi totul in roz si chiar sa iei lumea putin peste picior.
Cati din romanii care maine a - de mya la: 29/11/2006 03:32:12
(la: ce nu merge in Romania ?)
Cati din romanii care maine ar ajunge intr-o functie de conducere ar profita de asta? Cati si-ar "baga" copiii si nepotii in functii bune? Cati ar lua mita? Raspunsul e: foarte multi (nu scriu in procente cat de multi ca or sa se supere unii precis).

Simtul civic le lipseste romanilor, din pacate. Cati scuipa pe jos pe strada si nimeni nu le atrage atentia? Risti sa fi luat la bataie si nuintervine nimeni. Cati arunca gunoaie cu cea mai mare dezinvoltura? Cati injura si se cearta in public? Sau la locul de munca? Sau in familie? Multi. E plin de mitocani si badarani, de toape si mahalagioaice. In lumea occidentala, mai civilizata clar, ti se atrage atentia daca "iti cade" vreo hartie pe jos imediat. Exista amenzi pentru asta si sunt usturatoare, nu mai zic ca te faci de ras. Iar daca zbieri pe strada si esti isteric se uita toti la tine ca la alta minune.

Bunul simt le lipseste si gradul de civilizatie. Si mai cred ca diferentele intre marea masa care compune tara (si care voteaza!) si cei de genul Plesu sunt mult mai mari in Romania decat sunt in occident. Credeti ca le e usor celor ca Plesu sa traiasca in Romania inconjurati zilnic de prostie, idiotenie, nedreptati, mitocanie si chestii vulgare, dizgratioase. Si totusi toti sunt romani!

Pai e simplu de ce in tara nu se prea omoara romanul cu munca fiindca zice el ca e prea prost platit. Pe de alta parte, e prost platit pentru ca nu sunt bani, nu sunt bani fiindca au furat securistii dupa revolutie. Securistii care au furat ne conduc acuma si ne mint in fata. Romanul ii voteaza pe cei care au primit cotizatii in bani de la securisti (vezi Iliescu si partidul lui care a primit "ca cadou" contributii in bani de la de-alde Patriciu sau Bivolaru etc.). Asa ca Iliescu (sau altii, ma rog) ii sustine pe acestia. Daca ar exista o separare intr-adevar a puterilor in stat in Romania, alta ar fi treaba. Si daca nu ar fi fondurile de la FMI, Banca Mondiala etc....Romania ar fi in colaps financiar acuma. Chiar nu realizeaza nimeni asta? Numai eu stiu vreo 10 amici si rude care lucreaza la firme straine sau sponsorizate din fondurile respective. Sa se retraga maine fondurile si ar fi toti someri peste noapte rapid de tot.

In occident, daca vrei sa mananci, trebuie sa muncesti. Nu muncesti, nu mananci. Simplu. Cu cat muncesti mai mult, cu atat ai mai mult. Ideea de munca e clara, un serviciu normal are 8 ore (+ pauza de masa) dar in astea 8 ore nu stai de vorba cu colegii, nu o arzi pe internet (rar ;)), intr-un cuvant nu freci duda. Dar si leafa iti asigura un trai decent. Mancarea nu mai e o problema, altele sunt prioritatile. Te gandesti la o casa, un concediu mai deosebit, carti, te ocupi de hobby-uri, iei lectii de canto (zic si io) iti ajuti rudele si prietenii din tara cu bani, medicamente, lucruri etc. Ii chemi in vizita (i-ai lua pe toti da' nu se poate...) si asa mai departe.

Asta este.
casa si familia - de princess la: 28/01/2007 10:40:44
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Familia e un lucru mare in zilele noastre,daca il spui in sensul propriu,nu cel figurat.Incerc de mult timp sa gasesc in jurul meu o familie unita,dar din nefericire nu reusesc!De ce?Pentru ca nu exista perfectiunea?Sau sa fie pentru ca...banii conteaza prea mult?!Si de acolo incep toate certurile,de obicei.
Parintii se duc la serviciu,vin seara tarziu acasa,nu mai au timp de nimic,nici macar de o vorba frumoasa pentru copilul lor.Mananca ceva rapid,se mai invartesc prin casa si se duc la culcare.Maine e o noua zi...E tragic!Cunosc atatia copii care se simt singuri,nu mai au cu cine discuta,nu mai aud o vorba buna,numai nervi,tensiune si stress!Asta daca privesc din punctul de vedere al copiilor.
Daca analizez situatia parintilor,ei nu fac altceva decat sa se gandeasca la viitorul si la binele copiilor.Dar de ce atat de mult?In strafundul lor si ei au inteles ca e foarte greu sa fii singur,sa nu ai pe cineva langa tine care sa iti spuna o vorba buna cand nevoie,sa te stranga in brate...Numesc asta sacrificiu.
De obicei este un subiect tabu,pentru ca fiecare casa si familie isi are secretele ei care nu se spun..Ce e in casa ramane in casa.Asta asa e!Tot ce pot sa spun cu certitudine este ca nicaieri nu e numai lapte si miere.In orice familie exista certuri,momente de criza,de neintelegere,dar e important sa privesti inainte si ta gandesti ca viata merge inainte indiferent de orice.Pentru toate exista o rezolvare!
Cineva spune ceva despre retetele fericirii.Dupa parerea mea,e doar una:sa stii cand sa vorbesti si cand sa taci!Iar daca chiar ai ajuns la cearta,e bine sa lasi si de la tine pana intr-u anumit punct..Cam asta este...
Oricum,interesant subiect!
casa si familia - de princess la: 28/01/2007 10:40:44
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Familia e un lucru mare in zilele noastre,daca il spui in sensul propriu,nu cel figurat.Incerc de mult timp sa gasesc in jurul meu o familie unita,dar din nefericire nu reusesc!De ce?Pentru ca nu exista perfectiunea?Sau sa fie pentru ca...banii conteaza prea mult?!Si de acolo incep toate certurile,de obicei.
Parintii se duc la serviciu,vin seara tarziu acasa,nu mai au timp de nimic,nici macar de o vorba frumoasa pentru copilul lor.Mananca ceva rapid,se mai invartesc prin casa si se duc la culcare.Maine e o noua zi...E tragic!Cunosc atatia copii care se simt singuri,nu mai au cu cine discuta,nu mai aud o vorba buna,numai nervi,tensiune si stress!Asta daca privesc din punctul de vedere al copiilor.
Daca analizez situatia parintilor,ei nu fac altceva decat sa se gandeasca la viitorul si la binele copiilor.Dar de ce atat de mult?In strafundul lor si ei au inteles ca e foarte greu sa fii singur,sa nu ai pe cineva langa tine care sa iti spuna o vorba buna cand nevoie,sa te stranga in brate...Numesc asta sacrificiu.
De obicei este un subiect tabu,pentru ca fiecare casa si familie isi are secretele ei care nu se spun..Ce e in casa ramane in casa.Asta asa e!Tot ce pot sa spun cu certitudine este ca nicaieri nu e numai lapte si miere.In orice familie exista certuri,momente de criza,de neintelegere,dar e important sa privesti inainte si ta gandesti ca viata merge inainte indiferent de orice.Pentru toate exista o rezolvare!
Cineva spune ceva despre retetele fericirii.Dupa parerea mea,e doar una:sa stii cand sa vorbesti si cand sa taci!Iar daca chiar ai ajuns la cearta,e bine sa lasi si de la tine pana intr-un anumit punct..Cam asta este...
Oricum,interesant subiect!
FAMILIE - de Areal la: 24/07/2008 09:46:41
(la: DICTIONAR DE CUGETARI)
De obicei un tata vrea ca fiul sau sa fie asa cum ...n-a reusit el sa ajunga.

Tatal este acea persoana care a ajuns sa poarte poze acolo unde obisnuia sa tina banii.

Viata are un fel de a tine lucrurile in echilibru:
pentru fiecare femeie care nenoroceste un barbat este o alta care face un barbat dintr-un nenorocit.

Primul "detector de minciuni" a fost facut din coasta unui barbat si de atunci nu a trebuit sa i se faca nici un fel de imbunatatire!

Este adevarat ca, acasa barbatul poarta pantalonii, dar femeia tine bretelele.

Acelasi barbat care-i in stare sa piarda o zi intreaga la panda in balta,
la vanat rate, sau pe mal la pescuit, sare ca ars daca acasa sotia lui intarzie zece minute cu masa.

Semn pe peretele unui magazin de vopsele si tapet: "Sotii care aleg culorile trebuie sa aiba aprobare scrisa din partea sotiilor lor."

Traieste in asa fel incat atunci cand oamenii ii vor spune
copilului tau ca seamana cu tine, el sa simta nevoia sa scoata in afara pieptul, nu limba.

Definitia data de un copil pentru "ziua tatalui": Este la fel ca si ziua mamei, numai ca costa mult mai putin.

Cineva descria cam asa reactia sa cu ocazia logodnei fiicei sale:
"Este cea de a treia fata a mea care se logodeste si de fiecare data ma simt
de parca as da un stradivarius de un milion de dolari pe mana unei gorile".

Nici scoala si nici Biserica nu pot inlocui familia in educatia copiilor.

Daca cineva ti-ar da cate 10 bani pentru fiecare cuvant frumos spus cuiva
si ti-ar cere inapoi cate 5 bani pentru fiecare cuvant urat spus, ce ai fi: om bogat sau ... sarantoc?

Imparat sau om de rand, cel mai fericit este cel ce-si gaseste fericirea acasa.-J.W. von Goethe

Parintii n-ar trebui sa-i minta pe copiii lor niciodata, nici macar atunci cand pare a fi in folosul lor. Minciuna este ceva foarte periculos chiar si in cantitati mici. Ea deterioreaza constiinta, iar aceasta, impreuna cu dragostea, sunt lucruri de valoare eterna. (Pablo Casals)

Opusul iubirii nu este ura, asa cum se crede de obicei. Ura, cu toate efectele ei negative este un sentiment care tine seama ca celalalt exista. Opusul iubirii este ceva mult mai rece si mai distrugator, mult mai plin de cruzime: opusul iubirii este indiferenta! Cele mai multe familii sunt dezintegrate de aceasta maladie moderna.

Exista doua greseli in conflictul dintre generatii. Prima este ca cei tineri cred ca inteligenta este un substitut pentru experienta, iar cea de a doua este a celor in varsta care cred ca experienta poate inlocui cu succes inteligenta.

Una dintre cele mai raspandite greseli printre femei: credinta ca este suficient sa ai un copil pentru a deveni mama; este ca si cum ai crede ca poti deveni mare muzician de indata ce ti-ai procurat un pian.

Pentru o mama, fiul ei nu inceteaza niciodata sa fie un copil; iar fiul nu a ajuns cu adevarat adult decat atunci cand intelege si accepta acest adevar despre propria lui mama.

Cuvantul evreiesc pentru parinte este "horim" care deriva de la "moreh", invatator. Primul si cel mai mare invatator al copilului trebuie sa se afle in familia lui.

Necazul cu cresterea copiilor este ca pe cand crezi ca ai ajuns sa ai experienta, copiii te scot la pensie.

Sa nu crezi ca ai pierdut timpul degeaba daca copii tai ti-au auzit sfaturile dar nu le-au pus in practica. Peste ani de zile ei si le vor reaminti si le vor spune la randul lor copiilor pe care-i vor creste.

Cel mai mare dar pe care-l pot face parintii copiilor este propria lor prietenie.

Tatii nostri ne-au invatat cum ar fi trebuit sa fim; mamele noastre ne-au invatat ceea ce suntem.
#328382 (raspuns la: #328286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O familie de tineri... - de zaraza sc la: 02/10/2008 09:23:24
(la: banc!)
O familie de tineri merge in vizita la niste prieteni mai in varsta. Se aseaza la masa sa manance. Batranul ii zice sotiei:
- Luceafarul meu, adu felul intai.
Dupa ce termina batranul zice:
- Frumoasa mea, adu felul doi.
Dupa ce termina, batranul ii zice sotiei:
- Iubirea mea, adu desertul.
Dupa masa femeile merg la bucatarie, iar barbatii raman singuri. Tanarul il intreaba pe batran:
- Cum de reusesti dupa atatia ani sa-i mai spui cuvinte asa frumoase?
- Sa mor de mai stiu cum o cheama.

#347064 (raspuns la: #345901) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tacerea e de aur, vorba de argint - de Tot Areal la: 23/09/2009 15:35:51
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Intr-o familie de tarani din muntii Tirolului se nascuse un fiu mut ca un peste. Baiatul indeplinea toate muncile care i se cereau si se arata cuminte si in celelalte privinte, dar nu scosese nici un singur sunet, in toata viata lui.
Intr-o seara, se povesteste, muntenii se asezasera la masa. Si atunci, mutul a deschis deodata gura si a pronuntat, fara sa se incurce: "Supa-i prea sarata." Au incremenit cu totii de uimire, cu lingurile in aer, deasupra strachinilor aburinde. Primul care si-a regasit cumpatul a fost pater familias. "Baiete, de ce pana acum n-ai scos nici o vorba?", l-a intrebat. Iar tanarul si-a lasat privirile in pamant. "Pai, pen'ca, s-a incumetat el, pan'acu' supa n-a fost niciodat' prea sarata."
Admirabila economie de expresie! Vai, de-am fi cu totii aidoma acelui pui de tarani: suficient de discreti si modesti ca sa renuntam la vorbele inutile. Din pacate, lumea, in totalitatea ei, este departe de acest ideal. Palavrageste, se cearta, dezbate, spune vrute si nevrute, nascoceste si raspandeste barfe, dupa cum ii sta in fire. Da, peste tot si mereu se vorbeste...
#484509 (raspuns la: #484508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
( 6/2 ) - de Tot Areal la: 12/03/2010 14:21:19
(la: Pensia de moarte ( 6 ))
- Am vorbit şi cu domnul doctor, a mai spus ea. E în concediu, dar probabil o să vină mâine dimineaţă.
Moaşa o asculta tot mai des şi Mona se străduia să nu adoarmă. Durerile nu mai veneau. S-a făcut dimineaţa şi moaşa a plecat. A venit alta, o ascultă, se uită pe prosopul pătat şi plecă crispată. Pe hol începuse o gălăgie foarte mare. „Se ceartă de la prima oră” îi trecea ei prin gând. Uşa se deschise şi mai multe femei îmbrăcate în alb dădura buzna în salon.
- Urcaţi-vă pe masă doamnă! zise una din ele. După ce o controlă zise alarmată:
- Dilataţie zero! Lichid nu, pulsul slab, de ce trebuie să se întâmple chiar azi?!
A doua zi era revelionul. Toată lumea agitată pentru sărbători, numai de o naştere cu probleme nu le ardea. Veni soţul.
- Mi se pare că ceva nu e-n ordine. Asistentele s-au alarmat şi doctorii nu sunt aici.
- Fii liniştită, o să fie bine.
După plecarea soţului a venit o asistentă:
- Doamnă, o să fiţi operată la ora două. Şefa vine la zece şi o să vină şi domnul doctor. Dacă vi se pare că nu mai mişcă copilul, anunţaţi-ne.
Mona a cerut să dea un telefon şi sună la socri.
- O să fiu operată la două.
- Ştim, am fost anunţaţi, îi zise socrul.
Îşi făcu apariţia doctorul:
- Ia să văd şi eu prosopul acela, e chiar aşa de alarmant cum zic doamnele?... Probabil are cordonul înfăşurat în jurul gâtului.
Amândoi medicii o văzură din nou la ecograf, amândoi au fost de părere că ar fi o fetiţă, dar nu puteau fi siguri. Ar fi fost după dorinţa ei.
Începu operaţia. O asistentă la capul ei îi vorbea şi căuta un loc pentru perfuzare.
- Toate persoanele care n-au vene sunt predispuse la operaţii, comentă ea... Toată familia e aici. Şi socrii, şi d-na profesoară cu fetiţa.
Nu dură mai mult de zece minute, până când auzi:
- E totuşi băiat...
- Cordonul dublu înfăşurat! Bine că nu s-a declanşat travaliul! E deja slăbit. N-ar fi rezistat.
- Ce copil frumos! zise cineva.
Auzi strigătul de venire pe lume al copilului şi se simţi copleşită. Era salvat! Dumnezeu o ascultase, se rugase atât de mult...Ochii i se umplură de lacrimi.
Strigătul copilului nu era puternic, dar a pătruns în holul unde timpul aştepta. Bucuria îi cuprinse pe toţi. Un alt medic veni cu un coşuleţ arătându-le minunea abia petrecută:
- Felicitări! Aveţi băiat, îi zise doctorul proaspătului tătic şi plecă cu copilul spre incubator.
Bucuria avea să destindă chipurile crispate de aşteptare, dar în sala de operaţii, problemele se aflau la început.
- A scăzut tensiunea!
- A ieşit perfuzia!
- Stăm pe loc! Zise şefa. Hai rezolvaţi repede...
Asistenta căuta iar o venă şi în cele din urmă găsi un loc să pună perfuzia. Tensiunea a revenit şi medicii şi-au reluat treaba întreruptă.
http://www.cotidianul.ro/eveniment/even1824aug.htm - de Ingrid la: 11/10/2003 15:19:10
(la: A existat holocaust in Romania?)
Povestea evreilor din Iasi, dupa batranul Finkelstein

Felul in care Romania incearca sa se impace cu propriul trecut, in special in chestiunea Holocaustului, revine in atentia presei internationale printr-un reportaj usturator al reputatei Agentii Reuters, referitor la trecutul, prezentul si viitorul comunitatii evreiesti din Romania. Pornind de la povestea batranului evreu Leizer Finkelstein din Iasi, „caruia ii place sa bea bere rece si sa spuna glume cu evrei“, dar care-si aminteste chinurile prin care a trecut in urma cu 60 de ani, cand a fost fortat sa „bea urina“ intr-unul din „trenurile mortii“ ale fostului regim Antonescu, articolul cu pricina ajunge la concluzia ca, desi incearca sa-si curete imaginea renuntand la simbolurile fasciste, Romania a facut putine pentru a dezvalui adevarul despre rolul sau in Holocaust.
Reuters il citeaza pe Finkelstein, in varsta de 79 de ani, amintindu-si ca, „la 17 ani, cand ma urcam pentru prima data intr-un tren, era un tren al mortii... Acum beau bere, dar atunci beam si urina“. Personajul este prezentat drept unul dintre putinii supravietuitori ai deportarilor in masa si ai pogromurilor organizate de regimul Antonescu impotriva evreilor din Romania. Batranul povesteste cum, intr-o dimineata de duminica, in iunie 1941, soldatii romani au intreprins un raid in cartierul evreiesc din Iasi, fortandu-i familia sa-si paraseasca domiciliul, alaturi de alte mii de evrei, la sectia locala de Politie, unde-i asteptau ofiteri SS. A doua zi, toti au fost ingramaditi in vagoanele inchise ermetic ale trenurilor ce urmau sa-i transporte in Transnistria: „Cine a avut ideea sa faca astfel de camere de gazare, fara foc sau fum, nu-mi pot imagina“, comenteaza Finkelstein, precizand ca el si cei 22 „colegi de vagon“ care au supravietuit transportului, din totalul de 120, au fost fortati sa sape groapa comuna in care sa-i ingroape pe ceilalti, pe un camp din apropiere de Iasi.
Peste 10.000 de evrei din Iasi, continua Reuters, au fost ucisi in trenurile mortii, multi altii pierind in lagarele de concentrare si munca silnica din Transnistria. Agentia citeaza Enciclopedia Holocaustului, potrivit careia aproximativ 420.000 dintre cei 750.000 de membri cat numara comunitatea evreiasca din Romania, inainte de razboi, au pierit. In reportaj se precizeaza ca, in timp ce, inaintea pogromurilor, in Iasi traiau peste 50.000 de evrei, orasul mandrindu-se cu 127 de sinagogi, la ora actuala, Iasiul mai numara doar 480 de evrei, majoritatea varstnici, frecventand o singura sinagoga. Liderii comunitatii precizeaza ca, in timp ce „peste 60% dintre noi avem peste 60 de ani si murim circa 20 anual“, nu s-a mai inregistrat o nastere de opt ani.
Profesorul Silviu Sanie, director al Muzeului Evreiesc din Iasi, este la randul sau citat in privinta faptului ca Antonescu, vazut inca de multi romani drept un erou care a luptat impotriva Armatei sovietice, este principalul motiv pentru care Romania este sovaielnica atunci cand vine vorba de impacarea cu trecutul.
Carte si mp3. Sint biliotecile ilegale_ - de dan-calin la: 14/10/2003 08:08:26
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Sint bibliotecile ilegale? Biblioteca cumpara o carte si o da la citit la 1000 de oameni. Si o dau pe gratis!
Iar acest “furt” este sustinut cu bani publici de la buget!
Eu, biblioteca, am imprumutat cartea, cititorul a citit-o, poate a si copiat-o, s-a comis ceva ilegal?
Sint bibliotecile in afara legii? Respecta ele dreptul de autor? Daca da, cum? Daca nu, de ce nu sint interzise si scoase in afara legii?


Iata ce spune legea 8 din 1996.
********************************************************************************
ART. 34
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamintul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cit si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

ART. 107
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sint fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vinzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.
********************************************************************************

Copierea oricarui produs este o actiune cu baze strict economice si care respecta cu sfintenie legile profitului si pe cele ale cererii si ofertei.
Urmariti piata si veti constata ca se copiaza doar acele produse cu o rata a profitului extrem de mare si care permit un profit de peste 45-60% din cifra de afaceri.
Cum tehnologiile de copiere sint din ce in ce mai performante, si aici includ si productiile pirat de textile, incaltaminte, etc, marfa copiata sau contrafacuta va avea succes si va inlocui marfa originala.
La fel, cit timp se va vinde muzica la preturi astronomice, ea va fi piratata, copiata, schimbata, tocmai pentru ca reproducerea ei este extrem de simpla. Pe de alta parte in pretul aparatelor de reproducere exista o cota parte pentru drepturile de autor (nu drepturile autorului!!!!).
Daca insa s-ar dori vinzari reale, nu preturi de jaf, s-ar putea realiza vinzari de masa la preturi extrem de mici, costul suportului + profit de bun simt. Adica ar fi mai ieftin sa cumperi decit sa piratezi!
Cum asa ceva nu exista, si muzica si softul se vinde prea scump fata de cit face, ele sint cele mai usor de copiat si piratat.
Un exemplu:
In România un W98 costa 100$ la un salar de 100$. Pirateria este de 65%.
In SUA, W98 costa tot atita 100$, dar la un salar de 1200$, iar pirateria este de 25%.
Daca luam in calcul si conditiile economice, atasate pirateriei, ajungem la o cu totul alta structura si ierarhie a piratilor. Adica nici in SUA unde oricine si-ar permite o licenta pe bani, pretul este prea mare ca sa determine cumpararea in locul piratarii.

Asta demonstreaza ca preturile de vinzare ale acestor produse sint prea mari si permit o eficienta foarte mare a pirateriei.
Muzica este un produs perisabil, usor de copiat, si care se vinde cu preturi astronomice fata de valoarea de intrebuintare. Rezultatul: cistiguri maxime, la costuri minime.
Pentru ca pirateria si copierea sa fie reduse (nu pot fi eliminate!) trebuie schimbate principiile de vinzare ale lor. Aceste principii dateaza de pe vremea gramofonului, iar acum sintem in anul 2003, secolul 21! Lucrurile au evoluat. Cel putin unele din ele!!

Si revin la prima intrebare: sint bibliotecile ilegale??


Dan-Calin




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...