comentarii

matia


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
cheri, Unii cred ca Iisus si Matia nu in Eghipet au fugit, ci i - de Muresh la: 08/02/2007 20:15:50
(la: Isus + Maria Magdalena)
cheri
Unii cred ca Iisus si Maria nu in Eghipet au fugit, ci in Tibet.
Crezi ca ar fi posibil?
#174117 (raspuns la: #173632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Roman Haduch - de cher la: 25/01/2009 19:18:36 Modificat la: 25/01/2009 19:21:23
(la: Al 12-lea site pe care incerc)
Si totusi sunt 13 apostoli. L-ati uitat pe Matia?!
Deci al doisprezecilea apostol era de fapt al treisprezecilea !
PS. Maglalena nu poate fi al treisprezecilea, ori este Ioan ori Magdalena. Oricum femeile sunt o categorie aparte, nu puteau fi chiar apostoli poate doar un fel de preotese.
#397269 (raspuns la: #397249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
putina istorie... - de zaraza sc la: 26/09/2014 10:46:55
(la: O plimbare prin Dej)
Asa o fi sau nu, dar mie mi se pare ca in Transilvania lucrurile nu stau ca in tarile romanesti. De la inceput m-am gandit ca termenul de domnitori e impropriu Transilvaniei. In wikipedia zice "voievodate", pentru acele secole. Acum, citind ce am gasit, inclin sa cred ca bisericile erau ridicate de comunitatea locala, care obtinea fonduri din diferite surse.

"Biserica reformată actuală – a doua biserică parohială – este menţionată documentar prima dată în 1453, dar pe baza elementelor stilistice începutul lucrărilor sale de construcţie poate fi datată în anii 1440. În 1458 a fost menţionată capela Sf. Duh, aflată lângă biserică. În 1462 Ioan de Hunedoara a donat 50 de blocuri de sare bisericii, probabil pentru finanţarea construirii sale. În 1475 în faţa primarului Ioan Kodori parohul Paul şi priorul augustinian Emeric au semnat un contract în care au încercat să regleze autoritatea orăşenească ale celor două instituţii bisericeşti (eremiţii augustinieni sunt menţionaţi prima dată la Dej în 1310). Anul 1477 al clopotului returnat poate să indice terminarea turnului. În 1489 regele Matia Corvinul a donat anual parohului 1000, dascălului 400 de blocuri de sare, donaţia fiind probabil în legătură cu construcţia bisericii. În 1492 regele Vladislav II. confirmase donaţiile regelui Matia Corvinul. La cumpăna secolelor XV–XVI. au fost menţionate în biserică altarele Sf. Ştefan, Sf. Cruce, Sf. Treime şi Maica Domnului. Din anul 1500 datează un document important al istoriei bisericii, regulamentul asociaţiei Kalandos (care organiza serbările, înmormântările şi alte evenimente ale oraşului) despre misele solemne din bisericile Maica Domnului (biserica veche) şi Sf. Ştefan (biserica nouă), respectiv taxele transportului de sare. În 1530 regele Ioan Szapolyai a aprobat construirea unei mori pentru paroh şi rectorul altarului Maicii Domnului. În 1551 Gheorghe Martinuzzi, tezaurarul reginei Isabela, a dat înapoi decimele bisericii cu condiţia, ca banii să fie cheltuiţi pentru repararea bisericii. Cu aceste lucrări poate fi în legătură şi acordul din 1553 cu tăietorii de sare, prin care la nevoie şi ei ajută la construirea bisericii.

#652552 (raspuns la: #652540) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 26/09/2014 10:48:20
(la: O plimbare prin Dej)
continuare
"La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul deselor schimbări de confesiuni din timpul reformei, biserica era la rând în proprietatea confesiunii cu cei mai mulţi membri, dar nu este exclus că era şi în folosinţă comună în anumite perioade. În 1554 după moartea ultimului pleban, biserica a devenit luterană, din 1558 este calvină, iar din 1568 unitariană. În 1556 capelele bisericii au fost demolate sau au fost folosite ca şi magazie. În 1569 principele Ioan Sigismund a confirmat donaţia lui Matia Corvinul. În 1588 au avut loc reparaţii la biserică, pe baza inscripţiei de pe peretele vestic. În 1591 un incendiu devastator a mistuit biserica şi aproape tot oraşul, şi în urma acesteia ca ajutor Sigismund Báthory (1581–1602) a renunţat la impozitul de trei ani al oraşului. În 1602 mercenarii generalului Basta au măcelărit mulţi locuitori ai oraşului Dej. În 1612, în perioada principelui Gabriel Báthory (1608–1613) dejenii au extins fortificaţia din jurul bisericii. Biserica „veche şi nefolosită” a fost obţinută de reformaţi prin ordonanţa principelui Gabriel Bethlen (1613–1629) în 1622, confirmată de Gheorghe Rákóczi I. (1630–1648) în 1638. Ultimul a sprijinit şi reabilitarea lăcaşului de cult: în 1634 a comandat renovarea, iar după marele incendiu din 1642 (când probabil s-au prăbuşit bolţile din turn, navă şi cor), finanţase realizarea noului tavan de către meşterul Ioan Ács – renovarea era contemporană cu reparaţiile de mare anvergură ale bisericilor reformate din Cluj şi Turda Veche. Câteva grinzi pictate ale acestui tavan se mai păstrează in situ în podul bisericii, sub care se pot desluşi şi urmele frizei pictate de pe coronamentul peretelui. Intervenţia a fost una de mare anvergură, fiindcă la Dej apar la rând şi principalii meşterii constructori ai principelui: în 1643 Emeric Fundáló Sárdi, iar în 1647 italianul Agostino Serena. Pe baza a două inscripţii se poate afirma, că lucrările au fost finalizate în 1650. În 1678 principele Acaţiu Barcsay a donat 200 de blocuri de sare pentru preotul secund. În 1690 toate donaţiile vechi ale bisericii au fost revocate de puterea habsburgică, care tocmai se instalase în Transilvania. În 1697 şi în 1707 au avut loc noi incendii, în care s-au distrus tavanele din timpul lui Gheorghe Rákóczi I. În 1706 soldaţii imperiali ai generalului Tiege au devastat sfântul lăcaş, şi prin trădare au obţinut şi tezaurul bisericesc îngropat în sacristie. Inscripţia peretelui vestic menţionează unele reparaţii în 1712, şi faptul că au fost repartizate locurile enoriaşilor în biserică. În 1720 Sigismund Petki Nagy a finanţat ridicarea tribunei vestice, iar în 1726 construirea noului tavan. În 1754 şi 1760 catolicii au încercat în zadar ocuparea bisericii. În 1765 Laurentius Umling construise o tribună la est şi una de-a lungul peretelui nordic, casetele acestor tribune (între care şi cele inscripţionate) au fost reutilizate în tribuna vestică actuală de concepţie istoricizantă. Pe baza inscripţiilor comanditarii acestor lucrări au fost Ioan Farkas de Frata şi soţia lui. Din această perioadă datează epitaful de stil rococo al curatorului bisericii, Ladislau Mósa (1710–1775), notarul, apoi judele comitatului Solnocul Interior, dar şi un renumit traducător al mai multor opere literare. În 1776 s-a construit bolta corului, utilizându-se consolele medievale. Tavanul casetat, de culoare albastru închis s-a construit în 1779 cu finanţarea lui Petru Csernátoni şi Adam Szacsvai, iar coronamentul amvonului din comanda lui Gheorghe Mihály şi Susana Nagy. Tâmplarii şi pictorii care au realizat aceste opere au fost aduşi din Cluj, ei au pictat şi parapetul amvonului de piatră din 1752, respectiv au cioplit Masa Domnului. În această perioadă au avut loc şi lucrări de zidărie, respectiv au fost reparate ferestrele. La finele anilor 1880, din motive urbanistice s-a demolat zidul medieval de incintă din jurul bisericii, fiind înlocuit cu construcţia istoricizantă, pe baza proiectelor lui Endre Ferenczi şi Balázs Debreczeni. Mai târziu Ferenczi şi Károly Kádár au restaurat biserica, profesionalismul lucrărilor însă lăsa mult de dorit şi în concepţia contemporanilor. În acelaşi perioadă s-a realizat, din fragmentele refolosite ale tribunelor şi băncilor din secolul al XVIII-lea, mobilierul bisericesc de astăzi. În 1902 tencuiala exterioară a fost decapată, şi probabil atunci s-a lăcuit şi mobilierul bisericii. În anii 1960 faţadele exterioare ale bisericii au fost restaurate din nou."

http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=364
doar incursiuni in Transilvania... - de zaraza sc la: 26/09/2014 11:33:29
(la: O plimbare prin Dej)
http://www.medievistica.ro/texte/istorie/cercetarea/stefan_trans_Rusu.htm

"[...]Cel mai grav, dintre toate cadrele generale, este accentuarea unei bipolarităţi echivalente, în realitate inexistente, în care, chipurile, Transilvania[2] ar trebui privită ca un partener egal Moldovei. S-a indus persuasiv şi eronat faptul că Ungaria este responsabila tuturor „relelor” venite dinspre vest, în timp ce, dimpotrivă, Transilvania era o aliată prietenoasă şi constantă. Probabil că o asemenea manieră ar trebui corijată cel mai rapid. În adevăr, exista un singur partener politic la vest de Moldova. Mai mult decât atât, cel mai des, în filozofia politică contemporană ambilor parteneri de pe versantele Carpaţilor Estici se repeta stăruitor apartenenţa la acelaşi regat, mai concret subordonarea domnitorului la rege. În „marea politică”, Ştefan cel Mare a fost iniţial regionis illius tyrano, hostis acerrimus, care îi adăpostea pe duşmanii de etnie maghiară ai regatului[3], era autorul mai multor incursiuni[4], care numai plimbări turistice nu au fost, iar mai apoi spectabilis et magnificus, supus credincios, aliat constant şi procurator de glorie europeană şi bani papali pentru regalitate. La fel de „uitate” sunt şi subsidiile pe care Ungaria le acorda anual lui Ştefan[5]. Asemenea mărturii colorează substanţial termenii, până la detaliul unor decenii. Mai pot formula o observaţie generală: în timp ce anii din urmă au nuanţat mult raporturile moldo-osmane, cele moldo-maghiare nu au progresat aproape de loc prin noutăţi informative, ci numai prin interpretări, cel mai adesea speculative.

Acelaşi Ştefan cel Mare a avut raporturi certe cu grupuri şi entităţi particulare ale Transilvaniei, niciodată însă cu o „ţară” întreagă. Au fost legături cu oraşele săseşti (separat fiecare, Braşov, Bistriţa, Sibiu, dar nu cu „Universitatea” care se închega tocmai în vremurile lui Matia Corvin), în variante nebuloase, cu secuii, cu unii voievozi locali, cu locuri de adeverire catolice, poate, în unele limite, cu structurile bisericeşti ortodoxe. Din perspectivă românească ardeleană, avem doar idei despre folosiri de tălmaci[6] şi implicări de oşteni în luptele din Moldova, fie ca duşmani[7], fie ca aliaţi[8], în funcţie de comanda împrejurărilor dictate de regele Ungariei şi curtea sa.[...]"




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...