comentarii

medic psihiatru roman in canada


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mao - de dacia1300 la: 28/09/2006 19:55:17
(la: Proamerican sau antiamerican?)
Dupa cum am mai spus, un om normal nu si-ar lua ca nick Himmler sau Göring sau Hitler. Banuiesc ca esti de acord.

Foametea nu a fost o cauza directa a conducerii despotice a lui Mao, a avut alte origini.

Nu e adevarat. Originile foametei au fost exact experimentele, "metodele stiintifice" in agricultura ale lui Mao. La asta s-au adaugat seceta, inundatii si coruptia birocratiei comuniste chineze. A fost o inlantuire perfecta de evenimente, la baza carora a stat Mao. Mao este cel care a pornit experimente pe spinarea poporului; experimentele au esuat si zeci de milioane au murit.

Revenind la Truman, tu afirmi ca efectul psihologic ar fi fost acelasi si daca ar fi lovit baze militare. Asta e teorie foarte frumoasa, despre care se poate discuta la nesfirsit acum, in linistea de dupa razboi. Problema e ca practica arata altfel la ora aceea. Americanii deja bombardau puternic cu arme conventionale Japonia, dar asta nu ii facea pe japonezi sa se predea. Sigur, le diminua substantial puterea militara, dar atit... Dupa cum poate stii, Germania a fost bombardata crunt, atit orasele cit si instalatiile militare si industriale. Cu toate astea Germania s-a predat neconditionat doar in momentul cind pur si simplu nu mai putea lupta la sol.

Tinind cont de faptul ca japonezii erau mult mai fanatici decit germanii, nu e greu de inteles ce ar fi insemnat invadarea Japoniei pentru armata americana. E un lucru foarte bine stiut in doctrina militara ca un razboi (conflict) nu se poate cistiga doar prin bombardamente aeriene. E nevoie de ceea ce se numeste "boots on the ground". Truman in acel moment pur si simplu nu mai vroia sa puna "boots on the ground" in Japonia, asa ca a folosit bombele. (Apropo, spuneai ca americanii ar fi trebuit sa atace baze militare in loc de Hiroshima si Nagasaki. Hiroshima era centru logistic vital pentru armata japoneza, iar Nagasaki era baza navala militara).

Imi pare rau de unchiul tau, era insa militar. Chiar nu poti face diferenta?

Mao, tu chiar nu ai inteles ce am vrut sa spun. Am dat exemplul unchiului meu pentru a iti arata ca el a murit in lupta in martie-aprilile 1945 doar din cauza incapatinarii germanilor de a inceta razboiul, desi era evident ca pierdusera razboiul. Acelasi lucru s-ar fi intimplat cu zeci de mii de soldati americani daca invadau insulele japoneze, ar fi murit inutil doar din cauza fanatismului japonez.

Asta e practic tot ceea ce se poate spune despre subiectul asta. Daca tot nu intelegi ideea mea, nu ai decit sa continui sa afirmi ca Truman e monstru cu nimic mai prejos decat Bin Laden.

Zici ca nu esti adeptul teoriilor nebune? Foarte bine, asa sa fie. Apropo, ce parere ai despre linkurile postate de paianjen la subiectul despre tortura? Ti se par normale, putin exagerate dar totusi interesante sau produsul unei minti bolnave?

Ghicesc la tine o atitudine ciudata fata de romani... Faptul ca ai emigrat ... ti-a schimbat optica si ti-a ridicat nasul?

De ani buni citesc in mod regulat forumuri in doua limbi straine, si din cind in cind forumuri in limba romana. De-a lungul acestor ani am observat un fenomen care se repeta in mod regulat: discutiile in contradictoriu ale romanilor degenereaza in certuri si chiar injuraturi (daca permit moderatorii) mult mai des decit cele ale strainilor. (Evident ca nu vorbesc de absolut toate discutiile romanilor). Nu am absolut nimic impotriva unui ton puternic, chiar agresiv, daca ramine totusi politicos. La multi romani politetea dispare prima in cazul unui conflict verbal. In engleza exista o vorba: "we agree to disagree" - sintem de acord ca sintem in dezacord. La multi romani, daca sint in dezacord, discutia o ia usor, usor (sau chiar repede) spre cearta.

Poate ma insel, poate e o observatie falsa. Cu toate astea, imi amintesc de certuri in mijloacele de transport in comun la ora 7 dimineata (!). Un om normal (cum sint de altfel foarte multi romani) probabil ca dormiteaza in autobuz la ora aia :-) Un mitocan roman injura la ora aia. Nu injura pentru ca e beat sau face parte dintr-o clasa sociala defavorizata. E un domn (doamna), bine imbracat(a), nervo(a)s(a) si se descarca pe cei din jur. Expresia "Fa, io sint o doamna!", e reala si isi una din origini in troileibuz. La asta adaug ceea ce scrie in ziare in mod regulat, si anume faptul ca dupa revolutie a crescut enorm numarul persoanelor care sufera de tulburari psihice sau nervoase. (Asta mi-a confirmat si o prietena din Romania, medic psihiatru la celebrul fost spital 9). Un medic psihiatru roman din America mi-a spus ca exista romani care au tulburari psihice din cauza socului produs de emigratie, dar asta deja e altceva.

Tragind linie sub tot ceea ce am spus pina acum, am tras concluzia ca multor romani le lipseste intr-adevar cultura dialogului in contradictoriu. Nu ai decit sa consideri explicatia asta ca fiind un semn de aroganta din partea mea.

nu te vad niciodata la "useri online". Sub ce nick mai postezi?

Nici un alt nick. Postez si citesc doar de citeva ori pe an.
Sunt roman si traiesc in Cana - de adimac la: 06/12/2003 09:25:00
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
Sunt roman si traiesc in Canada de ceva timp.Cunosc cum muncesc medicii in Romania,dar am ajuns si in spitalele de aici.Nu se poate compara.In sala unde astepti nu se discuta daca banii pregatiti sunt suficienti!Doamne!Rusine medicilor din Romania!Rusine!Aici,in Canada,medicii muncesc,nu asteapta nici 5 bani!Si muncesc,cu adevarat,nu se fac!Apoi,acum cand pot compara(este dreptul mae),medicii romani sunt slab pregatiti profesional,comparativ cu cei din tarile civilizate unde legislatia este severa si se mai si respecta!Aici medicul este un om de rand care stie ca de multe ori nu poate gresi.E suficient o data!
#6057 (raspuns la: #5900) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata in Canada.... - de (anonim) la: 13/03/2004 21:05:59
(la: Romani in strainatate)
Locuiesc in Canada de 5 ani... In afara de Romania si Canada n-am mai vazut si altele, asa ca nu pot spune "e mai bine" sau "e mai rau" decit in alte parti. Singura comparatie pe care as putea s-o fac este intre Canada si Romania dar nu cred ca asta va intereseaza.
Am observat ca v-a mai raspuns cineva, ader la sfatul lui cu privire la mersul la ambasada Canadiana din Spania (banuesc ca trebuie sa fie una prin Madrid), nu v-as sfatui sa incercati altceva, riscurile sunt prea mari. Odata venit aici legal aveti dreptul la ajutor social (daca Doamne fereste e nevoie), asigurari medicale (mai putin dentare) de care in general e nevoie si nu sunteti pus in situatia de a cauta de lucru la negru care, cu toate ca de la distanta pare ireal, vazut de aproape este cit se poate de periculos si riscant. Am citit chiar zilele trecute un articol intr-o publicatie locala in care povesteau cite miini si picioare se taie anual prin padurile candiene si cite vieti se pierd ca urmare a accidentelor...
Despre viata de aici... trecind peste "problemele culturale" care sunt mai mult sau mai putin importante, de la om la om, viata de zi cu zi poate fi oriunde intre baietii care fac administrare de system sau baze de date pentru bancile importante si au biroul la etajul ics intr-un zgirienori si pina la homeless-ii care dorm in cutii de carton la baza aceluiasi zgirienori... Cu alte cuvinte: sunt meserii care se cauta si meserii care nu se cauta, calificari care iti asigura gasirea unui job in mai putin de o luna si calificari pe care le uiti complet si te apuci de altceva dupa ce ti-ai cautat de lucru sase luni, ai mai stat pe welfare inca sase si ai facut cursuri de recalificare. Mai intervine putin si norocul dar din experienta mea personala norocul e mai mult o functie de cit de indaratnic esti cind e vorba sa-ti schimbi stilul de viata.
Va pot recomanda un site pe care-l apreciez foarte mult, e al unui roman din Timisoara venit aici si care-i "mentorul" majoritatii romanilor care au venit aici (www.thebans.com). Exista citeva restrictii: "intemeietorul" site-ului lucreaza in IT, deci site-ul si in general cei care se plimba pe acolo sunt persoane care lucreaza in IT. "Computeristi" cu alte cuvinte. Daca nu sunteti unul dintre ei sfatul meu ar fi sa cautati romani care au calificari asemanatoare cu ale dumneavoastra sa aflati de la ei cit de usor le-a fost sa-si gaseasca de lucru, cit de multumiti sunt de serviciul care-l au si cit de mult le place viata in Canada cu resursele financiare de care beneficiaza pe urma acelui serviciu. Am constatat pe pielea mea, care pentru mine e cea mai pretioasa piele din lume, ca totul graviteaza in jurul serviciului ca generator de venituri, daca-ti aduce cit trebuie atunci ai acces si la cultura, femei, istorie, bautura, arta, masini, excursii, droguri, jocuri pe computer, filme, pornografie, etc, functie de care va sunt pasiunile, cu alte cuvinte: de toate pentru toti.
#11993 (raspuns la: #11746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Medicii din Romania - de ampop la: 17/03/2005 13:16:59
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
nu ne putem astepta ca o categorie profesionala sa fie diferita total de restul societatii romane. Asa cum este intreaga societate sunt si medicii, juristii, inginerii, profesorii, muncitorii etc.
Cunosc medici extraordinari, care fac totul cu daruire si nemotivat financiar, medici perversi si corupti pana in maduva oaselor, medici geniali si medici mediocri...Sotia este jurist intr-un spital si mai cunosc cate ceva din dificultatile mai ales materiale (dotari, salarizare etc.) cu care se confrunta sistemul sanatatii din Romania.
Ceea ce este daunator se pare este mentalitatea de "casta" atat de des promovata in Romania. Medicii fac parte din aceeasi casta care se apara reciproc, judecatorii si procurorii fac parte din alta casta, care si ea lucreaza la fel etc. De aceea nu cunosc cazuri de malpraxis clar (exceptie Ciomu) , soldat cu sanctiuni bine definite, pana la ridicarea dreptului de practica in Romania. Chiar societatile de asigurare prospera pe asigurarile obligatorii de malpraxis in Romania ale medicilor, pentru suma asigurata de 150.000 euro platindu-se cam 20 (douazeci)-50 euro/an de catre un medic. Societatile sunt constiente ca probabilitatea de a plati pentru evenimetul asigurat tinde spre zero. Legistul il va acoperi intotdeuna pe colegul sau internist, chirurg, anestezist...si pacientul a murit cu pensa in abdomen ori s-a contaminat cu AIDS in spital.
La fel este si "casta" magistratilor...un amic magistrat imi tinea o teorie cum trebuie sa "tinem aproape"...si sa fim uniti ca si casta. Oare si cand un confrate incalca legea?

Mario
#39685 (raspuns la: #38736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romani in Romania - de Florin George la: 20/10/2003 05:42:24
(la: Romani in strainatate)
Dragilor, va este usor acolo unde sunteti? Nu trebuie sa munciti pentru tot ce aveti? Aveti o reteta de imbogatire rapida in occident?
Hai sa fim seriosi! Chiar daca traiesc in Romania am avut prilejul sa vad cum traiesc romanii in Canada si nici unul nu a spus ca a inceput usor. Nu poti sa spui ca ati renuntat la lupta pentru supravietuire, lupta este aceeasi si aici si acolo desi rezultatele sunt altele. Patriotism? Tine patriotismul de foame? Pentru mine, unul, ramaneti aceiasi, sunteti romani oriunde sunteti, munciti, vedeti-va de treaba si nu va puneti intrebari de genul acesta! Rezultatul conteaza!
Intelectualitatea si Securitatea - de Mirela la: 25/10/2003 04:48:25
(la: Intelectualitatea romana)
Politia politica a fost un instrument de tortura psihica. Instreaga doctrina socialista se bazeaza pe nivelarea, aducerea la un numitor comun a tuturor membrilor societatii care adopteaza acest sistem. Iar politia politica nu facea decat sa corecteze, prin orice mijloace, "denivelarile" sau sa impiedice orice tentativa de a iesi din uniformitate. Despre niveul intelectual al fostilor ofiteri de securitate, sa fim seriosi, nu cred ca se numeste nivel "intelectual". Cine, in toate mintile si constient de el si de umanitate, ar fi facut asa ceva semenilor sai? Un om inteligent in nici un caz. Te poti lasa convins de un prieten/un nebun/un medic psihiatru, de o personalitate puternica in general, sa renunti la ideile tale, insa nu poti, ca fiinta inteligenta, sa accepti turnatoria si tortura psihica la nivelul la care o acceptau si practicau angajatii Securitatii si colaboratorii lor civili. Atat timp cat renunti la dreptul tau ancestral de a-ti gandi propriile miscari si a lua deciziile cu mintea ta deja nu mai esti un om ci esti o masina. (acum daca il ascultam pe Dostoievsky, omul nu e in stare sa isi asume libertatea proprie sau sa accepte ca altii sa si-o asume in mod responsabil, deci tre sa lase pe altii sa gandeasca ptr el si el sa execute; dar socialismul tocmai despre asta nu era, tocmai asta iti lua, te convingea sa iti vinzi libertatea pe un plan "decent" al vietii tale; iti planifica gandirea, comportamentul) Securitatea avea in 25468 de angajati, dintre care cam jumatate erau absolventi de studii superioare, jumatatea cealalta era formata din absolventi de scoala primara, pana la profesionala si liceu. (diplomele se puteau confectiona, si s-a facut asta cu mare spor; erai dispus sa spionezi si sa torni, iti iesea diploma imediat, puteai absolvi ce doreai tu). Vorbim deci aici de un nivel "intelectual"? O comparatie cu CIA: CIA are cam 18000 de angajati, 68% sunt absolventi de studii universitare si postuniversitare, 78% cunosc mai multe limbi straine. Iar despre intelectualii care colaborau la securitate, platiti sau dintr-un elan patriotic, se pot spune multe. In primul rand ca multi dintre "intelectualii" romani s-au prostituat scriind texte=
creatii" socialist-comuniste. Iar cei ce nu au facut-o, ex. Dinescu, Paler, Goma, Steinhardt, Liiceanu, Plesu, au suportat consecintele. Insa si-au parstrat verticalitatea literara. Doctrina socialista stim cu totii ca are la baza ideologia marxista, bina pusa la punct stintific, altfel nici nu ar fi convins atatia omeni, insa complet rupta de realitate. Insa multi intelectuali au fost convinsi de aceasta ideologie care promitea o pace sociala, egalitate pe toate planurile, o bunastare asigurata fara competitie. In Cehoslovacia (pe vremea acea, acum sunt doua tari) cei mai multi dintre scriitori au devenit membri ai P Comunist, fiind convinsi intelectual de doctrina. Si asta s-a accentuat chiar in perioada Primaverii de la Praga, in care se promitea o reformare econimca si o detensionare a relatiilor intre intelectualitate si partid. Eh, pe urma s-au lasat pagubasi au vazut siei ca nu functioneaza dar au avut libertatea, nu garantata, dar tolerata, sa critice sistemul. Disidenta nu era un fenomen de ratacire individuala ca in romania, era o miscare responsabila, avea un scop, vezi Charta 77. La noi a fost ceva mai drastic regimul, o Pimavara de la Bucuresti (nu ma refer la finalul miscarii de la Praga) nu ar fi fost posibila, exista o prea mare vigilenta, absurda ca si dictatura personala a lui Ceausescu, spre a se ajunge la o disidenta constructiva.
Hai ca am scris deja prea mult:)
#2126 (raspuns la: #1732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acasa-Romania - de (anonim) la: 06/02/2004 11:20:55
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
imi place sa vad ca sant si oameni care se mai gandesc la romania cu o mare nostalgie.este adevarat ca daca esti un om caruia nu-i este rusine sa spuna ca este roman,Romania ramane ``cuibul``tuturor amintirilor placute,al suferintelor -intr-un cuvant al neamului romanesc.
eu traiesc in canada si nu pot sa fiu de acord cu tine in privinta ''curateniei'' de afara.cata mizerie am vazut aici,nu am vazut nicaieri.sau sa zic altfel.cine ridica in canada bariera curateniei?noi,emigrantii.cei care pleaca din Romania gandesc ca se pot debarasa de trecut?asa ceva nu se poate.de exemplu:cum traiesc romanii din canada sarbatorile?nimic deosebit...totul este ca de obicei,zile normale numai ca stai acasa si pe deasupra sant si platite.TOTI NE GANDIM LA MATERIAL,si ignoram lucrurile simple ,lucrurile frumoase ce se petrc in ROMANIA.pt mine ''acasa'' este locul unde persoanele nu au nevoie sa vorbeasca pt a se intelege...si nu aici unde pe langa gura mai folosesti si mainile pt a te face inteles.Pamantul romanesc,cred eu ,este ravnit de foarte multi romani plecati in strainatate,numai ca foarte putini sant cei care vor sa recunoasca.le este greu sa recunoasca mizeriile la care sant supusi ,aici in strainatate,pentru a supravietui si nu pentru a ''trai''-care si aici este deja un lux.
#9041 (raspuns la: #7701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Afaceri cu Romania - de Dantimis la: 23/02/2004 11:47:16
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Multumesc pt raspunsul la intrebarea pusa. Faptele se potrivesc cu gandirea intortocheata a autoritatilor de atunci (oare acum o fi mai diferita?).

Sa revenim la discutia referitoare la ajutorul pe care l-ar putea da tarii romanii din afara. Pe scurt, ziceai ca ar trebui sa ne implicam din punct de vedere economic, cu investitii directe. Sunt de acord, asta ar implusiona intradevar intr-o oarecare masura economia Ro. Numai ca apar atatea probleme... Am sa dau ca exemplu cateva situatii din experienta personala.

In primul rand vreau sa precizez ca nu sunt businessman ci inginer proiectant, deci o persoana tehnica. Asa ca privesc lucrurile foarte simplu. Compania americana la care lucrez cumpara matritze de pe piata locala si din Asia, in principal China. Sculele din China sunt 20-30% din pretul celor americane dar se face un compromis la calitate. La discutiile cu patronul american am reusit sa-i starnesc interesul in a stabili o colaborare cu una-doua fabrici romanesti care sa produca o calitate comparabila cu cea americana la preturi mai scazute, chiar daca ceva mai mari decat cele chinezesti. Amicul mi-a cerut sa-i fac un raport in care sa compar cele doua piete. Am cerut estimari de preturi de la niste furnizori din Ro pe care-i cunosteam dinainte de-a pleca, am dat ceva telefoane iar concluzia... total necompetitiv. Preturile erau undeva la 70-80% din cele americane (datorata in parte preturilor in Euro), termenele de livrare cam cu 30% mai lungi (la care mai trebuia sa adaug si shippingul 4-5 weeks din Ro), calitatea... acceptabila sa zicem, iar servirea... cu nuanta romaneasca. La a 3-a cerere de quote am fost deja apostrofat ca "... da nu le dau nici o comanda deja?" desi le-am explicat aspectul de market research al cererilor mele. Concluzia raportului a fost... total neprofitabil si am ramas cu un gust amar dupa aceasta experienta. Se pare ca in unele fabrici romanesti inca mai domneste acea mentalitate comunista in care furnizorul era mult mai important decat cumparatorul "Daca nu-ti convine du-te si cumpara din alta parte!". Nu mi s-a spus asta chiar in fata dar cam asa s-ar fi translatat indiferenta celor cu care-am vorbit. Cred ca asta se datoreaza faptului ca in Ro nu exista inca o piata cu adevarat competitiva in anumite domenii.

Tot pe aceeasi tema: aceeasi firma americana la care lucrez a primit la un moment dat o cerere de proiecte care depasea cu mult capacitatea noastra de executie. I-am spus sefului nici o problema se va rezolva. Ma gandeam ca stiu atatea birouri de proiectare in Ro ca va fi imposibil sa nu gasesc pe cineva sa ma ajute. Surpriza: am gasit binenteles, dar cu $17/ora. Cei care mi-au oferit $10/ora nu aveau high-speed internet access, deci nu puteam comunica usor. Prietenii (tot romani) din Canada au oferit $22/ora. Nici nu a trebuit sa stau pe ganduri. Mai tarziu am rugat pe cineva din tara sa abordeze biroul de proiectare care-mi cerea $17/ora. Culmea, lui i-au cerut 10 euro/ora. Oare cat era cursul valutar euro/dolar acum 6 luni? De ce pt cineva din afara practicau un tarif separat? Poate am parut mai fraier?

Acum vre-un an stateam de vorba cu un prieten inginer aflat inca in tara. Tipul se descurca binisor cu aceeasi meserie ca si mine. Avea si ceva practica particulara cu care mai facea ceva extra. Acum isi face bagajele sa plece in Canada. (Nu am avut nici un amestec... pe bune!) La vremea aia ma intreba daca as fi dispus sa investesc si sa deschid o mica fabricuta cu el in Timisoara, ca se ocupa el de tot. I-am cerut informatii suplimentare. Concluzia a fost pana la urma ca m-ar costa mai putin si s-ar rezolva mai repede daca mi-as deschide o afacere similara intr-una din suburbiile Chicago-ului, unde locuiesc. De ce? Datorita birocratiiei din Ro, a coruptiei, etc. Si aici trebuie sa platesti tot felul de fees dar ce putin ti se da o chitanta si suma poti sa o deduci de la income tax. Pe cand in Ro cum poti sa deduci o spaga data unui functionar la Primarie? Aici pot sa-mi deschid o afacere privata si pe internet, pe cand in Ro trebuie sa-mi iau un avocat. Un alt aspect erau utilajele: masini-unelte second hand cumparate in Ro, aveau aproape acelasi pret ca unele noi in USA. OK, poate ca astea de aici sunt made in Taiwan si nu in Elvetia, dar sunt noi si cu garantie. Si le poti lua in financing foarte simplu, fara giranti, fara sa-ti pui casa ca si colateral. Se poate folosi utilajul respectiv si business-ul ca si colateral, pe cand in Ro... un milion de hartii.

Scuze daca v-am facut sa va pierdeti pierdut timpul citind exemplele astea lungi, insa am vrut sa explic un pic punctul meu de vedere. Prin prisma experientei personale pot sa va zic ca nu vad prea multe beneficii in a investi in o afacere in RO. Poate doar din patriotism sau faptul ca vorbim aceeasi limba. Iar un businessman care-si justifica investitiile pe baza acestor sentimente nu prea cred ca o sa faca multe parale. Momentan speculatiile la bursa americana mi se par mult mai safe decat investitiile in RO.

Concluzia mea e ca in primul rand romanii din tara trebuie sa faca tara mai atractiva investitorilor din afara prin crearea unuei legislatii friendly si crearea unei atitudini care sa incurajeze acesti investitori. Romanii care pleaca in afara ajung sa vada felul de a face afaceri prin modul in care acestea se fac in noile lor tari, iar daca dupa o vreme le vine ideea de a se intoarce si investi in tara, sunt loviti de palma realitatii romanesti, care le cam taie cheful. Cei care o duc pana la capat totusi, sunt de admirat pentru curajul lor.

Dan

#10366 (raspuns la: #10196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Canada - de Tombola la: 17/03/2004 11:48:06
(la: Romani in strainatate)
Nu am inteles un lucru?
Citind acest forum vad ca mai toti vor sa emigreze in Canada
Ce-o fi in Canda de nu s-o gasi in alte tari?
Quebecul ca somaj este in frunte, majoritatea qubechistilor lucrind la guvernul qubecuez iar provincia este mai francofila decit Franta cu oameni ne-prietenosi si sustinuta financial de guvernul de la Ottawa.
Montrealul pe care l-am vizitat intensiv sfirsit de saptamina dupa sfirsit de saptamina este frumos dar sa nu exageram...:)
Cea ce mi-a placut ca turist a fost St Lawrence River si vechiul Quebec.
Personal cred ca multi romani vor Canada din cauza ajutoarelor sociale si gratuite si mai putin pentru slujbe fiindca somajul este ridicat.
Am aterizat in America acum 27 de ani cu 1000 de dolari in buzunar si nu am fost pe nici un ajutor social. Am fost dezgustat de birocratia si formele inutile care trebuia sa le complectez numai ca sa intru pe niste bonuri de mincare ca de un aparttament nici ca se punea vorba. Gasit o slujba dupa o luna de cautari si somaj. Din cei 1000 de dolari am inchiriat o garsoniera cu 195 de dolari pe luna plus chiria avans pe o luna.Restul i-am cheltuit pe mincare si pe benzina de la masina imprumutata de la cineva ca sa merg la interviuri plus mi-am cumparat un tv in culori,haine,pantofi,aparte de bucatarie ca mixer. toaster, ,oale ,tacimuri, cutite,farfurii si alte aiureli...:0,istalat telefon,
Sint uimit cit de multe stiu romanii cum sa intre in sistemul social de asistenta canadian.Este un plus sau un minus ? Nu stiu.
Stiu ca nu am apelat la asa ceva niciodata.

Succes la toti

Andre Morariu
#12270 (raspuns la: #12200) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O intrebare ptr.romanii din Canada. - de (anonim) la: 17/04/2004 11:30:51
(la: Pe unde mai calatorim? Canada.)
Ma suzati.dar nu e un comentariu.Daca exista vreo persoana in Canada(nu stiu in ce oras),care il cunoaste pe dl.Strateanu Victor Relu din Timisoara,are o fata pe nume Karina,si sotia lui se numeste Otilia,(nu mai stiu nimic de ei de foarte multa vreme)va rog transmite-tii acest e-mail: uraburru_7@hotmail.com din partea unui prieten si fost coleg de servici,nu reusesc sa-l gasesc prin mijloace "clasice";va-s fi recunoscator.Cu multumiri Petre
Mie mi-e frica sa ma reintorc! - de (anonim) la: 27/11/2004 21:42:33
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Sincer! Locuiesc in SUA de 14 ani. Nu am gasit NICI O solutie practica care mi-ar putea facilita reintoarcerea in tara. Eu sint cap de familie, nu am alte surse de venit decit munca in profesia mea: sint medic specialist psihiatru, cu specializarea completata in SUA. Aceasta specializare NU ESTE recunoscuta in Romania a priori, ci trebuie sa treci iar de niste examene (ca nu mi-au ajuns toate examenele pe care le-am dat pina acum!). Nici dreptul de libera practica nu este usor de obtinut. Procesul de re-echivalare mi se pare chiar mult mai greu de trecut decit a fost inversul lui, la plecarea din Romania catre SUA. Cum as putea sa ma reintorc si sa reusesc sa ma intretin in Romania? Nu am pretentii de vila, nici de masina macar...va rog din tot sufletul sa ma credeti. Ma ingrozeste faptul ca in Romania, daca m-as duce sa ma interesez pentru un post, de exemplu, sau pentru a obtine o autorizatie de libera practica, sau de a face demersurile pentru recunoasterea macar in parte, sau prin examen, a specializarii mele (in virtutea legislatiei f. complicate curent in vigoare)...m-as putea izbi de ZIDURI poate mai mari decit cele pe care le-am cucerit prima oara, cind am venit aici in SUA acum 14 ani. Eu nu am bani nelimitati la dispozitie. Aici, in SUA, pe perioada specializarii, salariul abia imi ajungea de la o luna la alta; pe urma, desi am intrat "in piine", nu am putut sa pun mare lucru de o parte, deoarece am avut copilul la colegiu, si tot am continuat sa cheltuiesc in continuare sume greu de imaginat in Romania, pentru certificare, obtinerea si mentinerea licentelor de aici, etc. Mie mi s-ar parea reintoarcerea in Romania o adevarata aventura...la risc...pe care, la virsta mea nu stiu daca m-ar putea "tine curelele" sa o mai tentez...desi...tot ma mai gindesc uneori cum ar fi si cum as putea sa ma reintorc. Majoritatea colegilor mei sint spulberati prin toata lumea. Am rude, am familie in Romania...dar cum ar fi sa se trezeasca cu mine pe capul lor...si tot ei, saracii, sa trebuie sa ma ajute pe mine la un nou eventual inceput in Romania...sa ma ajute sa re-invat sa navighez un sistem atit de greoi si complicat ca ma apuca disperarea numai cind ma gindesc la "logistica" pe care ar trebui sa o indeplinesc. Mi-e groaza de o potentiala "invidie profesionala" pe care as putea sa o re-intilnesc la unii colegi la care ar trebui sa apelez in virtutea demersurilor care ar trebui luate pentru a putea practica din nou in Romania. Mi-e frica de "sistem"...si nu stiu cit si ce s-a mai schimbat, deoarece eu am plecat la putin timp dupa caderea "sistemului vechi" si nu am apucat sa practic prea mult in Romania, dupa terminarea facultatii. Abia se reinfiitase "rezidentiatul" pe vremea aceea, si eu eram dupa terminarea fostului stagiu la tara obligatoriu.

Acum un timp, pe un forum al studentilor medicinisti din Romania, am vazut un caz al unui doctor roman, care s-a reintors in tara dupa obtinerea specializarii in Medicina Interna in SUA...si el chiar reusise sa obtina dreptul de libera practica in Romania ca "generalist" (ca specializarea din SUA nu i-au recunoscut-o) si chiar a avut initiativa sa isi deschida un cabinet particular in Romania...dar dupa 1-2 ani A RENUNTAT, si acum vine inapoi in SUA sa-si ia o a doua specializare in Neurologie). Si STIE ca vine IAR sa o ia aproape de la capat aici, deoarece ca rezident (medic la specializare) in SUA, va munci si invata iar 4-5 ani grei 80-100 ore/saptamina pentru un salariu sub medie. Deci NU LA BANI si NU LA VIATA USOARA vine el inapoi.

Va rog din tot sufletul sa nu imi aruncati cu pietre in cap sau sa credeti ca ma pling doar pentru ca n-am altceva mai bun de facut, deoarece stiu ca sint multi imigranti care s-au zbatut si au avut de suferit poate MULT mai mult decit mine. Eu mi-am vazut de carte si de meserie, la fel ca si multi alti profesionisti din Romania, pe alte domenii...nu numai Medicina. Dar...ceea ce se petrece in sistemul actual al practicii Medicale in Romania...mi se pare chiar strigator la cer. Si stiu ca rezidentii din Romania abia asteapta sa plece si ei saracii...pentru ca a ajuns sa fie mai usor pentru un roman sa practice in alta tara decit acasa (cu toate examenele si pragurile care trebuie date, cu toate complicatiile legate de viza, etc.) Ma doare sufletul, va rog sa ma credeti, ca eu nu am CUM sa ma reintorc...pentru ca eu, acum, daca termina copilul colegiul si are o slujba si se va putea intretine, mie PERSONAL nu-mi trebuie mare lucru (gen acumulari materiale), dar inca sint in putere si as vrea sa pot sa muncesc si sa dau inapoi ceva din experienta mea Romaniei, daca s-ar putea. Nu am pretentii "academice"...doar sa practic profesia mea, sa vad bolnavi, sa incerc sa ajut cu ceva...dar nu imi permit sa o fac total voluntar si caritabil, ca NU am bani destui pentru asa ceva. Si nici nu am cap de "afaceri". Doar diplomele, juramintul lui Hipocrate si experienta clinica. Atita tot.
danila prepeleac jr., - de maria de la medgidia la: 17/11/2005 13:04:49
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
cateva idei care, sincer, nu stiu daca te vor ajuta sa intelegi si altfel situatia...

1. prin "experienta canadiana" se intelege mai mult decat experienta de munca, e vorba de o civilizatie si mentalitate diferite de ale noastre... mai clar, maestre, dumneata imi pari fix eponentul mentalitatii romanesti de tip "fotbalistic" comparativ cu mentalitatea canadiana de tip "inot"...
diferenta e ca, atunci cand joci fotbal, ai posibilitatea sa scorezi fie alergand mai repede decat adversarul si "fiind pe faza", fie dand la craci la cine iti sta in drum... la inot, in schimb, esti pe culoarul tau si trebuie sa tragi cat poti, numai asta te va scoate in fatza... nu poti sa speculezi greseala altuia...

2. numai o mentalitate fotbalistica putea sa emita bula "in Canada, emigrantul nu trebuie sa lucreze in meseria lui. Simpla extragere a unui calificat din tara de origine inseamna slabirea concurentei pe piata globalizata"... crezi `mneatale ca asta vrea canada? ca e o conspiratie nationala ca fiecare angajator sa aiba femei de serviciu cu diploma de medicina, ca sa moara lumea de icter? grow up, will you?

3. experienta canadiana de gandire si actiune se invata lucrand voluntar in lunile alea cand nu te angajeaza nimeni... voluntariatul iti deschide perspective si contacte pe care simplul cautat in ziare sau prin agentii de joburi nu ti le poate oferi...

4. contactul cu cultura si civilizatia canadiana te invata sa pui accentul pe capacitati, nu pe promisiuni... diplomele alea sunt promisiuni, baiete, nu realitati... este cunoscut modul cum se pot lua diplome in tarile sarace, dintre care romania nu face exceptie...
arati o hartie si astepti covoras rosu? pai prost ar fi nenea ala sa te angajeze... daca esti cu adevarat bun, se va vedea in cateva luni de munca, luind-o de jos... de foarte jos... de la spalat vase sau wc-uri, daca e nevoie...

5. ma enervez citind ce se sacrifica emigrantii romani prin canada, cum devin ei "carne de tun", bietii... ce rau le merge dinspre win-win inspre lose-lose situations...
lose-lose e mentalitatea asta de "intai fii tu prost si da-mi ce vreau, ca dup-aia sa nu mai fie nevoie sa arat io tot ce pot"... obisnuita de a freca menta prin birouri ca in romania, cu pauza de cafea si tigara, ca deh! salariul s`asa e prea mic fata de ce e nea vasile roaita in stare sa faca... drept pentru care, fiind vasile roaita jignit de asa salariu, nici nu munceste, se considera platit ca sa faca act de prezenta...

munca de nici un fel nu-i o rusine, prin munca iti dobandesti credibilitate si respect si avansezi... loseri sunt aia care asteapta sa primeasca inainte sa dea... am destule exemple de prieteni si cunostiinte din ambele categorii... sunt oameni care inteleg ca trebuie intai sa tragi si dup-aia sa emiti pretentii, si oameni rigizi, care nu se pot acomoda cu un alt sistem social...

pentru acestia din urma, maestre danila, vanzatoarele din magazine ar trebui sa nu zambeasca si sa considere ca-ti fac o favoare cand te servesc, in fata flat studio-ului sau casei tale sa puta gunoaiele in tomberoane depasite dpv al capacitatii, sa nu-ti permiti o masina ci sa circuli in troleibuze pline de persoane care confunda sapunul cu deodorantul, sa n-ai apa, caldura si sa nu-ti poti permite serviciile medicale, si altele... poate, aducandu-ti aminte de ce ai plecat din romania, capeti o alta evaluare a lucrurilor care in canada ti se par for granted...

cu o asemenea mentalitate, baiete, e cazul sa sorbi lung un ceai verde in timp ce scrii cu manutza ta pe hartie "dintr-un paduche indigen stramutat nu se face decat tot un paduche", da` canadian, ce-i drept...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
Cit de uniti sunt romanii - de Iulia_ la: 03/01/2006 11:51:14
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Pentru ca tocmai acum am citit postul asta ma vad nevoita sa raspund intrebarii "Cit de uniti sint romanii din strainatate?" abia acum. Si, din pacate, trebuie sa-i dau dreptate ante"vorbitoarei" (sau ante"vorbitorului"?!) mele si sa spun ca dupa cite am auzit despre comunitatile celelalte de romani (din Canada de ex.), dupa parerea mea, cea din Spania este una dintre cele mai neunite. Experienta mea aici este de un an si jumatate si pot sa spun ca relatiile mele cu romanii sint identice cu cele pe care le am cu spaniolii: la fel de formale si la fel de reci. Din pacate, "sa moara si capra vecinului" functioneaza aici cel mai bine. Asa cum spunea si Adriana anterior, e dureros.
#98123 (raspuns la: #39973) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"minoritati sexuale care se prefac a fi persecutate" - de a399 la: 04/01/2006 11:16:37
(la: Minoritati)
Incerc sa scriu eu cateva cuvinte despre cat de nepersecutate au fost "minoritatile sexuale", intrucat eu insumi sunt homosexual.

Am trait si in Ardeal si in Bucuresti in plina perioada ceausista. Mi-am dat seama ca sunt homosexual foarte devreme in viata, dar abia pe la 17 ani am simtit cu adevarat ce inseamna insingurarea in care eram silit sa traiesc. Nu numai ca nu puteam spune nimanui nimic, dar imi insusisem toate prejudecatile pe care chiar cei care au scris mesaje aici inca le au din plin in privinta homosexualitatii. Toate institutiile: familia, religia, societatea, corpul medical , justitia erau impotriva homosexualilor, cum bine stiti. Si acum, cu exceptia justitiei, lucrurile stau la fel.

Religia imi baga in cap ca sunt din nastere un pacatos de neiertat, justitia imi spunea ca sunt criminal iar corpul medical imi spunea ca homosexualitatea este o boala mintala. Familia mea fiind crestina rau, stiu cum ar fi reactionat daca ar fi aflat.

[Nici acum nu s-au schimbat multe in Romania, devreme ce la tv apar medici care sa se laude ca furnizeaza "tratament pentru schimbare" si devreme ce a fost nevoie de interventia Uniunii Europene ca sa se schimbe legile nedrepte din codul penal.]

La 17 ani am facut toate pregatirile sa ma sinucid, pentru ca toata propaganda sociala si educatia religioasa ma facea sa ma simt un monstru. Nu aveam curajul sa trec imendiat la fapte si am inceput sa-mi fac singur autosugestie, spunand in fiecare zi "trebuie sa ma sinucid". Parintii nu stiau nimic, nici colegii, nimeni si nu aveam cu cine discuta. "pregatirea" a durat cateva luni si urmarea fiziologica a fost o durere de cap permanenta si insuportabila. Dar cand sa execut actul, am avut un moment de revolta totala, ca o explozie, cand mi-am spus ca daca Dumnezeu a stabilit reguli atat de inumane, refuz sa mai cred intr-un asemenea animal si din acel moment am inceput treptat sa-mi pierd orice credinta (nu a fost posibil sa renunt dintr-o data la totul).

Treptat am parcurs calea inversa spre viata normala spunandu-mi ca trebuie sa traiesc. Tot treptat, in cateva luni,a disparut si durerea insuportabila de cap ce o dobadisem.

[Trebuie sa va spun ca foarte multi tineri (majoritatea baieti ) se sinucid totusi la adolescenta din motive legate de orientarea sexuala chiar si in America unde traiesc acum si unde societatea e mai toleranta. Procentul publicat in anul 2003 a fost de 40% din totalul sinuciderilor celor intre 12-24 de ani.]

A urmat o perioada in care eram deprimat permanent pentru ca nu gaseam nici o solutie sa traiesc. Am fost la medici psihiatrii ca "sa ma schimbe"; ei erau mai ageamii decat mine si dadeau tratamente de tot rasul! Ba injectii cu ...Testosteron (care ma faceau sa fiu si mai inebunit dupa sex), ba se comportau ca securistii, etc. Unul din ei-vestit; nu-i dau aici numele- m-a pus sa stau trei zile in spital ca sa-mi dea un diagnostic care sa permita o luna de concediu, ca sa aranjeze el sa ma culc cu una din asistentele lui (care mi se parea groaznica). In sfarsit, nu insist. Ar trebui sa-i dau de gol pe toti tampitii care au titlul de medic psihiatru in tara si care nici acum nu spun nimic stiintific in presa. Am consultat toate cartile de psihologie si psihiatrie aparute in ultimii ani in tara: nicaieri nu se scrie esentialul: ca orientarea sexuala nu se face la ...alegere. Nu-ti poti alege sa fi heterosexual sau homosexual. Totul e o rezultanta a multor factori.

Eram naiv si prima experienta erotica a fost cu un tanar de o calitate execrabila, care m-a santajat si mi-a furat totul (el era mandru ca nu e homosexual; invatase de la societate ca homosexualii trebuie tratati ca ultimele lepadaturi si aplica invatatura). Asa a fost vandalizata tineretea mea. Tremuram tot timpul "sa nu afle nimeni" si sa nu fac puscarie Duceam o viata dubla: pe de o parte elev model si student foarte bun, pe de alta drojdia societatii. Cand am putut, am plecat din tara.

De cateva ori cand am revenit in Bucuresti am intalnit in aeroporturi sau in avion tineri romani stabiliti in diverse tari europene cu care am discutat si care mi-au spus ca mai bine si-ar taia limba decat sa recunoasca in tara ca sunt homosexuali, pentru ca societatea romaneasca este foarte intoleranta.
Credeti ca nu au dreptate? Chiar citind mesajele de aici se pot trage concluzii clare. Eu insumi mi-am pierdut prieteni "buni" in tara din momentul cand nu am mai vrut sa mint sau sa ma ascund dupa deget.

Revenind in tara in septembrie 05 am vazut care este situatia astazi: nu exista nici presa, nici cluburi, nici cafenele nici asociatii care sa le permita homosexualilor sa se intalneasca. La Universitati mi s-a spus ca rectorii au amenintat cu exmatricularea pe cei care ar vrea sa faca asociatii ca in restul lumii civilizate. Copiii la scoala nu invata ca trebuie sa fie toleranti si cei care sunt homosexuali nu au nici un suport moral. Totul e "bagat sub covor" ca sa nu deranjeze mentalitatea "nationala".
Presa tot mai scrie tampenii , ca de exemplu ca "romanii sunt un popor viril", aratand ca nu intelege problema. Stil VC Tudor.Tarele din trecut continua.

Sunt tratati homosexualii la fel cu alte minoritati? Evident ca nu. Chiar cele mai marunte semne de progres sunt interpretate exact cum scrieti aici: ca vor sa-ti bage pe gat orientarea sexuala.

Pentru comparatie va pot spune ca am un nepot de 8 ani la NY care a spus ca a invatat la scoala ca baietii care iubesc alti baieti si fetele care iubesc alte fete sunt gay si ca iubirea e un lucru foarte bun. Pe cand in tara? Poate ca asta ar insemna "bagat pe gat" pentru un roman din tara, dar e ceva foarte necesar pentru evitarea batailor si umilirilor la care sunt supusi elevii perceputi ca diferiti.

Sunt de prevazut urmari negative ale situatiei de azi din tara.
Ca urmare a faptului ca nu exista centre locale care sa se ocupe de informarea, educatia si necesitatile sociale ale tineretului homosexual (elevi si studenti): are loc o explozie a activitatilor sexuale care se practica fara protectie si in absenta oricaror informatii legate de protejarea sanatatii. Totul mocneste acum; surpriza va veni in curand si toti vor avea de suferit, inclusiv heterosexualii.
Asa s-a intamplat si in America in perioada cand oficial se ascundea problema, ca acum in tara. Consecinta de prevazut:o explozie a bolilor venerice si in special a bolii SIDA. Acum americanii regreta homofobia lor de atunci dar nu mai pot corecta nimic. In Romania s-ar mai putea face ceva daca nu ar exista atitudinea homofoba atat de generalizata. La fel si bolile psihice vor fi in crestere (si mai ales deprimarea psihica si sinuciderile). In perioada ceusista pentru multi religia nu avea nici o importanta, dar azi sunt destui tineri care sunt credinciosi si homosexuali in acelasi timp, iar mesajul intolerantei religioase e mult mai virulent.

In incheiere: chiar credeti ca nu e nici o problema in privinta locului pe care homosexualii in au in societate? Dar transexualii, care sunt intr-o pozitie si mai proasta? Si credeti-ma, nimeni nu poate sa-si schimbe identitatea. Poti sa-ti alegi sa fi italian sau roman, baptist sau agnostic, gras sau slab. Dar nu poti sa-ti alegi sa fi alb sau negru, homosexual sau heterosexual. Cine crede ca se poate schimba, sa incerce sa fie pentru o zi de cealalta parte a baricadei si va vedea ca nu poate.

Am mai scris catreva mesaje pe aceasta tema la subiectul "oamenii devin homosexuali?" Am incercat sa fiu cat se poate de sincer cu acest subiect. E oarecum ironic ca o diferenta practic minora in viata omului are in societatea noastra atata importanta!

PS 1. Am vazut anul trecut un sondaj publicat la Bucuresti dupa care 85% din romani nu ar accepta sa aiba un vecin homosexual. Ca in Zimbabwe. Puteti sa-mi explicati de ce? O fi iar vorba de vreun protocronism romanesc.

PS2. In cazul meu, desi sunt 100% roman ca nationalitate in ultimele 4 generatii cel putin, vedeti ca in Romania am fost mai minoritate decat toate minoritatile.
#98426 (raspuns la: #98183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Cuget" - de a399 la: 24/01/2006 20:01:17
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
OK. Nu te-am convins ca atunci cand vrei sa te informezi corect trebuie sa mergi la specialistii in domeniu si nu la toti cei care posteaza orice pe net. Nu inteleg de ce nu esti convinsa de asta, mai ales cand spui ca ai un "caz" apropiat; deci ai nevoie de informatiile cele mai corecte cu putintza! Daca reusesc sa te conving, cauta totusi pe net ce spun "American Psychological Association" si "American Psychiatric Association".

Schimbarea? Eu am fost in situatia asta, de a prefera sa fiu altul. Ai fost la vreun medic psihiatru competent? Iti va spune clar, daca e cinstit, ca dupa datele stiintifice actuale "schimbarea " e iluzorie.Sa zicem ca e vorba de fiul tau (sunt convins ca e vorba de un baiat, dupa accentul pe care il pui pe "sex" In cazul lesbienelor lumea nu prea se gandeste la "prea mult sex"!).

Du-te la un psihiatru sarlatan: iti va lua tone de bani ca sa-l "converteasca" si rezultatul e acelasi.Nu poti converti un negru sa devina alb (cu exceptia lui Maical Geacson:).Dar va face o serie de sedinte in care sa-ti ia banii. Din cauza asta asemenea medici sunt dati afara din bransa in America.

Miscarea "ex-gay" e de rasul lumii; au aparut atatea marturii interne despre ce se intampla cu adevarat acolo. Este finantata de biserici, dar face mult rau.

In ceea ce scrii faci mai multe greseli care arata ca nu stii ce inseamna orientarea sexuala. A fi homosexual nu inseamna a avea tot timpul sex si a nu iubi pe nimeni. Multi oameni au "multumiri de natura sufleteasca" indiferent de orientarea sexuala, iar altii nu le au-chiar in casniciile heterosexuale cele mai stabile.
Despre dorinta de schimbare: multi avem dorinta de a nu ne fi nascut romani, dar daca tot suntem, trebuie sa ne bucuram de ceea ce ne ofera faptul ca suntem romani. La fel si cu homosexualii.

Nu natura si cantitatea relatiilor sexuale determina daca cineva este homosexual sau nu, ci natura afectiunii fata de alte persoane! Multi heterosexuali au in inchisori sex cu alti barbati, dar odata iesiti alearga dupa femei! Nu pari sa-ti dai seama de asta!

Ce as face eu daca as avea un fiu despre care am aflat ca are relatii homosexuale (hai sa zicem ca sunt mama lui:):

1. (L-as lua deoparte si i-as spune ca vreau sa discut cu el ceva serios. El se va supune, ca nu are de ales.
2. I-as spune: stii ca atat eu cat si tatal tau iti vrem numai binele si asta nu se va schimba niciodata. Te iubim neconditionat! Vrem ca tu sa fi fericit!
3. L-as intreba apoi: ceea ce stim despre tine (ca ai relatii cu baietii) este ceva natural pentru tine, sau o faci ca sa fii "cool"? Ai avut relatii si cu fete? Ce crezi tu despre tine insuti: ca esti homosexual, bisexual sau heterosexual? Ce stii tu despre tine insuti?
4. Daca va spune ca el se considera homosexual, sa fii sigura ca o face nu pentru ca a avut sex cu baieti ci pentru ca exista ceva mai adanc in el care ii arata orientarea sexuala, ca in fiecare dintre noi.
5. Apoi ii spui: uite, in lumea in care traim exista atata ignorantza si atatea prejudecati, incat noi credem ca nu vei fi fericit ca homosexual. Poti incerca sa te schimbi? Macar pentru saptamana viitoare?
La care probabil ca el iti va raspunde: bine mama, voi incerca sa iubesc saptamana viitoare numai fete. Dar ca sa intelegi cat de adanca e iubirea mea pentru baieti iti cer si tie sa faci un mic sacrificiu pentru mine: iti gasesc o lesbiana si timp de o saptamana iti cer si eu tie sa te schimbi, sa o iubesti numai pe ea. Dupa care poti sa revii la tata!

Bineinteles ca vei accepta daca il iubesti!

Bineinteles ca am glumit in ultima fraza, dar numai pe jumatate: cum crezi (cum poti crede) ca orientarea sexuala este ceva ca o pereche de ciorapi, sa o schimbi cand vrei? Dar asta vei afla numai pe parcurs, cand incerci sa faci ce iti va cere baiatul.

In final ii vei spune: daca crezi ca esti homosexual, te acceptam cum esti , desi nu suntem incantati. mamei mele i-au trebuit 6 luni ca sa se obisnuiasca cu gandul, dar in majoritatea cazurilor romanii nu comunica cu parintii din cauza lipsei de deschidere sociala. Deschiderea sociala evolueaza mult mai greu decat nivelul de trai, asa ca cel putin generatia actuala de homosexuali tineri din tara va trai ascunsa, cu toate riscurile aferente.
Pentru ca un parinte care se respecta va spune copilului sau: daca esti homosexual trebuie sa fii constient si de riscurile sexului intamplator, etc, etc si sa fii responsabil cu viata ta!
#102039 (raspuns la: #101970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Italia la: 21/02/2008 23:01:23
(la: coltul sentimentelor)
anitza,NU esti o intrusa!!!Sau,daca tu esti,suntem cu totii!
Eu in coltul sentimentelor pun urmatorul sentiment:
Citind "amenintarea"Rodicai Munteanu ca nu mi va mai raspunde nimeni,sentimentul meu e de ELIBERARE!!!Decat raspunsuri incarcate de prostie,mediocritate,ura,complexe de inferioritate,rautate,marlanie,gen Rodica Munteanu,Proletaru,Maan,Zaraza,Mao,Picky,prefer SA NU LE PRIMESC!!!Rog aceste nick name uri sa ma ignore.Proletaru probabil e medic psihiatru,in acest caz e invitat sa dea consultatii in familie ori prietenilor din viata reala.Mi se pare absurd,imposibil de stabilit un diagnostic virtual-un semn de prostie crasa,daca tot imi exprim un sentiment.
anitza,daca si tu te retragi,raman mahnita.Imi spunea o persoana speciala in privat,zilele trecute,ca e ca in viata reala viata in Cafenea,pare o idee simpla,de fapt este un adevar amar.Ca si in viata reala,in Cafenea,(pare ca)reusesc gurile mari si urate,prostiile si mediocritatea.Si VECHIMEA!!!Cine e vechi da in cap,da in inima,da peste tot,pentru ca e VECHI!E vechi da,dar e si speriat de nou,de inteligent,de "intrusi",de schimbare...Ca in viata reala a Romaniei!
NU PLECA!!!
Colegiul medicilor - de cattallin2002 la: 28/06/2008 10:20:41 Modificat la: 28/06/2008 10:23:56
(la: Revoltator?)
Comunicatul colegiului medicilor a fost:

Colegiul Medicilor din Romania observa cu ingrijorare ca, in cazul unei fetite cu o sarcina de 20 saptamani, in loc sa se analizeze responsabilitatile reale, se incearca culpabilizarea medicilor si chiar modificarea legii privind avortul.

Dezbaterea publica, in loc sa se axeze pe modul in care este organizata societatea romaneasca si modul in care institutiile statului si-au facut datoria, este din de in ce mai mult orientata spre legitimitatea intreruperii sarcinii la o varsta inaintata a acesteia. In aceste conditii Colegiul Medicilor din Romania face urmatoarele precizari:

1.Avortul constituie de regula un act medical fara valente terapeutice deoarece sarcina nu este o boala ci o stare fiziologica. Numai in situatii exceptionale (sarcina pune in pericol iminent viata femeii si acest pericol nu poate fi indepartat decat prin intreruperea sarcinii) avortul capata si valente terapeutice.
2.Avortul indiferent de varsta sarcinii prezinta riscuri de moment si riscuri indepartate pentru sanatatea femeii. Aceste riscuri trebuie sa fie acceptate atit de femeie (consimtamantul informat) cat si de medicul care il practica.
3. Embrionul si fatul sunt fiinte vii cu drepturi. Trebuie sa existe intodeauna un echilibru intre drepturile mamei si ale fatului. Exista reglementari ale Consiliului Europei si ale Asociatiei Medicale Mondiale privind protectia drepturilor embrionului si ale fatului de care Romania trebuie sa tina cont.
4. Progresele realizate in domeniul medical fac ca, in acest moment, fatul cu o varsta de 20 saptamini sa aiba sansa de a supravietui in afara mediului intrauterin cu riscul unui handicap major. In aceste conditii chiar daca medicii ar fi acceptat sa intrerupa sarcina erau obligati sa utilizeze toate mijloacele pentru a salva viata fatului. Cu cat insa virsta fatului este mai mare, cu atat sansele de a nu se realiza un handicap major sunt mai mari.
5. Reglementarile romanesti in ceea ce priveste avortul sunt printre cele mai liberale din Europa. Liberalizarea excesiva a avorturilor va avea un impact negativ asupra sanatatii femeilor si asupra sanatatii populatiei influentand reproducerea si demografia.
6. A incerca sa se impuna medicilor obligativitatea de a efectua avorturi este o grava incalcare a libertatii de constiinta a unor cetateni si a autonomiei profesiei medicale. Mesajul profesiei medicale este de a apara viata sub orice forma si un medic nu poate fi obligat sa distruga un embrion sau un fat dupa principiul „mana care vindeca nu poate fi mana care ucide”.
Colegiul Medicilor din Romania a aflat cu surprinderere ca va avea loc o intalnire a conducerii Ministerului Sanatatii si a altor institutii publice care are drept scop analiza atitudinii medicilor si chiar modificarea reglementarilor privind avortul prin intermediul unei Ordonante de Urgenta.
Colegiul Medicilor din Romania spera ca la aceasta intalnire va fi analizat si modul in care institutiile statului si-au facut datoria in ceea ce priveste protectia victimei minore, confidentialitatea in conditiile in care in mass-media au aparut fotografii si date care permit identificarea acesteia si transformarea intr-un caz de senzatie.
Colegiul Medicilor din Romania solicita autoritatilor ca o problema atat de importanta ca reglementarea avortului sa nu fie rezolvata sub presiunea unor emotii de moment ci a unor dezbateri largi la care sa participe societatea civila.


oare cine a distrus reputatia medicilor din Romania?! - de proud la: 18/04/2013 15:01:39
(la: "Cine a distrus reputatia medicilor in Romania")


mai sunt din astia? si acuma? Criminalii dracului sa-i ia!

http://www.realitatea.net/nu-a-avut-bani-de-spaga-pentru-un-avort-ce-i-a-cerut-medicul-ginecolog-unei-eleve-de-18-ani_1160587.html#axzz2QoqVfLBr
Pacat de tara asta... - de (anonim) la: 21/10/2003 22:21:53
(la: Romani in strainatate)
Am plecat din Romania in '95 deoarece munceam 70-80 de ore pe saptamina la propria firma ptr. $500 profit pe luna. Stiam ca pot mai mult decit atit - sint in Canada acum si muncesc 50 de ore pe saptamina la propria firma ptr. $15000-20000. Nu e usor dar se poate fara sa furi, fara sa dai spaga si fara sa iti fie frica sa iti lasi masina pe strada.
Aseara am vazut Filantropica de Nae Caranfil... Am rasuflat usurat ca sint la mii de kilometri de Romania. Pacat de tara asta! Pot sa zic totusi ca in continuare contribui la ceva ptr. oamenii de acolo - am angajat doi studenti care lucreaza prin Internet la proiecte in Canada. Ce e nevoie aici ei Canada, ei stiu deja - ce e nevoie acolo in Romania, ii invatam noi. Incet, incet poate se ajunge undeva, insa nu mai devreme de 20-30 de ani.
Majoritatea romanilor din Canada pe care ii stiu, sint dupa standardele romanesti, realizati: masina noua, casa, job. Problema e ca se compari cu ceilalti care nu au casa ci "vila", nu Chevrolet ci BMW, se duc la cottage, nu la iarba verde, isi petrec concediul nu in Cuba ci in Bahamas si in Alberta samd... E uimitor cit de repede te obisnuiesti la bine si cum uiti de rau! Patriotism? Nu imi permit!Patriotism isi permite Vadim Tudor si ceilalti sarlatani numiti "politicieni"... Eu ma multumesc sa le sap temelia de aici, de departe, invatind romani cum sa gindesca ptr. ei!
Mersi - de Dantimis la: 11/02/2004 16:19:47
(la: Politica Romaniei ( sau in RO ). Ce ai face TU?)
SB, Aussie - mersi pt felicitari desi nu cred ca le merit in mod deosebit. Sunt convins ca marea majoritate a romanilor gandesc in mod similar, fie ca o spun in gura mare sau nu. Iar referitor la biletul dus pt Romania... mersi, poate pe cand ies la pensie. Daca-o sa-nceapa sa ninga si-n Florida... atunci chiar ca ma intorc in Romania.

Si ca o intarire la cele spuse de mine in mesajul anterior, Ev Zilei publica la stirea zilei de azi articolul "Guvernul cu oua de aur", unde se prezinta ce au mai reusit unii dintre guvernanti sa "economiseasca" din salariul de demnitar in timp uluitor de scurt. Sa-ti vina sa sari in sus de pe scaun cind citesti articolul. Cum pot ministrii romani sa economiseasca mai mult decat salariul pe care-l primesc? Poate din alte afaceri secundare? Pai daca au si alte afaceri, cand le mai ramane timp sa-si faca meseria? Dupa cate stiu un doctor, sau un inginer, sau un muncitor in fabrica, daca sunt alesi pe post de demnitar atunci renunta la a-si practica meseria pe perioada mandatului. Se pare ca un excroc si-o intensifica...

Si alta chestie: cum de au salariile astea uriase pt nivelul unei tari ca Romania? 800 - 1200 de euro/luna in situatia in care media e pe economie e... cat? 100 - 200 euro/luna, cred? Din discutiile pe care le mai am cu prieteni proaspat veniti din Ro sau care mai sunt inca in Ro, salariul unui inginer e undeva intre 150 - 300 euro. Am auzit de cativa super norocosi care au ajuns la 400-500. Corectati-ma daca gresesc...

Cum se explica atunci faptul ca un demnitar are asa salariu mare? Aha... stiu: si l-au stabilit singuri! Pai daca au salariu asa de mare in comparatie cu omul de rand banuiesc ca sunt cam rupti de realitate, nu credeti?

Doar ca si comparatie si sunt convins ca in cazul ca gresesc sunt multi romani din Canada sau SUA aici care m-ar putea corecta: In Canada si SUA salariul unui inginer cu experienta medie (si care lucreaza ca si inginer nu ca si muncitor) este intre 40k si 70k, fara beneficii sau overtime, sau functie de conducere. Binenteles ca sunt si exceptii care fac mai mult sau mai putin. Iar salariul unui om politic este undeva intre 70k si 120k. Schwarzenegger ca si guvernor (una dintre cele mai inalte functii politice in SUA) a primit salariul de 108k (de parca si avea nevoie...). Deci in concluzie diferenta nu e chiar asa mare, ba chiar daca esti un inginer bun poti sa faci mai mult decat un congressman. Binenteles ei mai au si alte beneficii in plus fata de salariu. Dar de ce in Romania diferenta e asa de mare intre salariul unui om politic si omul de rand? Ce merite deosebite au acesti tovarasi? Cunosc treaba cu "partea leului"...

Articolul cu pricina din Ev Zilei il puteti gasi aici (sper):

http://www.expres.ro/topstory/?news_id=145710

Daca nu l-ati citit inca v-as recomanda sa nu-l cititi pe stomacul gol :))

Bafta,

Dan




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: