comentarii

medievale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"tendinta spre superspecializ - de Cassandra la: 09/01/2006 12:10:38
(la: Telectualu' si studiile superioare)
"tendinta spre superspecializare este inamicul "intelectualului".

Si atunci vrei sa spui ca cineva specializat intr-un domeniu literar sau stiintific care are o activitate creatoare in cimpul respectiv nu este un intelectual? Un specialist in literatura medievala de exemplu, care analizeaza critic si publica in tema respectiva, nu este un intelectual?
_____________
Long live the Great Spaghetti Monster! May his glorious noodle appendages bless those and keep those in his sauce.
#99190 (raspuns la: #99159) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Oamenii vestici, "moderni, i - de Cassandra la: 04/02/2006 02:28:51
(la: Va fi sau nu va fi)
"Oamenii vestici, "moderni, intelepti si luminati" care cred ca fanatismul este o inventie islamica, ar trebui sa cumpere o carte de istorie. Acolo ar putea citi ca "luminatii" europeni au facut cruciade ca sa elibereze pamantul sfant. Cat se poate de ironic, primele lor victime au fost crestini ai imperiului otoman, pentru ca ei... nu puteau intelege ca otomanii nu faceau nici o diferenta intre religii! Ei erau musulmani, dar evreii si crestinii erau DE ASEMEANEA oameni in Carte si erau tratati in consecinta cu aceleasi drepturi.
Se pare ca Islamul, in mod paradoxal, este singura religie care are toleranta pentru altele."


Dar nu trebuie trecut cu vederea ca Cruciadele nu au fost cu nimic mai presus in salbaticie si orori ca expansiunea islamului inceputa la numai trei ani de la moartea lui Mahomed prin anuul 635

Toleranta religioasa? Depinde ce intelegi prin toleranta, de vreme ce "ciinii necredinciosi" erau considerati inferiori musulmanilor, trebuiau sa se plece si sa se dea la o parte cind treceau acestia si nu aveau dreptul sa protesteze daca erau tratati ca inferiori. Nu erau obligati sa se converteasca la Islam pentru ca convertitii nu plateau impozite, dar ciinii necredinciosi, da. Si plateau din gros asa numitul jizyah sau taxa pe cap. Crestinii si evreii erau "tolerati" in sensul in care se poate "tolera" un ciine riios atita timp cit sta cuminte si pleaca capul stapinului.
Toleranta islamica e un mit iar daca vrei sa afli o parere avizata, citeste ce a scris Bat Ye'or, una din cele mai mari experte in istoria Islamului poate cea mai mare experta in ceea ce priveste modul in care convietuiau musulmanii cu crestinii si evreii. Cunosti notiunea de "dhimmi"? Stiai ca faimoasa stea galbena pe care erau obligati evreii sa o poarte din ordinul lui Hitler, a fost instituita prima data in Bagdadul medieval?
Iar in prezent, de exemplu in Arabia Saudita este interzis cultul public al altor religii in afara islamului, sub pedeapsa cu moartea.



______________
"Hmmm, prayer! The last resort of a scoundrel…" Lisa Simpson
#103852 (raspuns la: #103617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sugestie - de akros la: 07/03/2006 20:07:34
(la: Coasta de Azur si Provence)
Nice e un oras incredibil! (obligatoriu trebuie vizitat hotelul Negresco...). In plus as recomanda o drumetie din Eze pana la malul marii... (un satuc medieval la cativa km de Nice)
Religiile monoteiste "abraam - de Cassandra la: 12/03/2006 15:36:29
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Religiile monoteiste "abraamice" au fost si sint cel mai eficient instrument de impunere a "gindirii unice" si descurajare a gindirii (auto)critice a populatiilor umane, un instrument care inevitabil separa oamenii si genereaza violenta. Simplul fapt de a ne creste copiii ca fiind Crestini, Musulmani etc, este un pas spre diviziune si violenta. Copiii trebuie crescuti pur si simplu ca cinstiti, onesti, buni, iubitori. Religia nu face oamenii mai buni din contra, intareste interesul pentru bunastarea proprie si a celor apropiati in dorinta de cistigare a eternitatii, binele facut fiind colateral acestui scop. De multe ori persoane au afirmat pe acest forum convingerea ca Dzeu le iubeste, dar de ce oare nu se intreaba si de ce acelasi Dzeu nu iubeste si protejeaza si alte persoane cel putin la fel de demne de dragostea sa? Copii care cad victime ale asasinilor sau ale foametei in fiecare minut, de ce nu merita si ei sa fie iubiti de Dzeu? Desigur cind e vorba de credinta oarba, mintea umana dispune de mecanisme de autoaparare care elaboreaza imediat justificari pentru orice incongruenta, pentru orice oroare. Este unul din aspectele negative ale credintei. Si toate acestea nu ajung sa compenseze binele pe care il aduce religia, bine care pe de alta parte s-ar putea obtine prin educatie si simpla cultivare a sentimentului de compasiune si a constiintei sociale.

Ne aflam intr-o etapa in care conflictul intre religie si stiinta a devenit mai acut ca oricind. Stiinta progreseaza in timp ce religia stagneaza si vazindu-si amenintate dogmele, trece la atac. Religia obliga pe de alta parte omenirea sa se mentina la un nivel moral insuficient pentru a tine pasul cu progresul stiintei si tehnologiei. Asistam la manifestari clare de terorism religios pur si simplu pentru ca indivizi mentinuti prin manipulare religioasa la un nivel cultural si moral medieval, cu usurinta pot folosi rezultate stiintifice si tehnologice pentru a-si manifesta salbaticia si intoleranta. In curind vor avea bombe atomice…
Bineinteles ca stiinta si religia nu au nimic in comun fiind doua forme total diferite de a cauta raspunsuri la intrebari, de a cunoaste universul si de a ne cunoaste pe noi insine. Daca ar fi existat motive rationale si demonstrabile in favoarea faptului ca Isus s-a nascut dintr-o virgina sau ca Mohamed a zburat spre cer pe un cal inaripat, toate acestea ar fi fost incluse cu siguranta in descrierea rationala a universului in care traim. Dar nu este asa, credinta este doar o licenta pe care oamenii religiosi si-o acorda unii altora pentru a crede astfel de afirmatii atunci cind ratiunea nu le da raspunsurile asteptate. Asa cum spunea si Sam Harris, diferenta intre stiinta si relgie este diferenta intre dorinta de a cauta in mod rational noi dovezi si argumente si dorinta pasionala de a pastra etern aceleasi raspunsuri fanteziste care ne linistesc si mingiie sufletul. Diferenta intre stiinta si religie este diferenta intre deschiderea spre analiza si cercetarea umana si inchiderea prematura si principiala in fata acestei atitudini deschise. Diferenta consta in rigoarea cu care se trag concluziile pe baza ratiunii si a posibilitatii de verificare.
Sint infricosatoare perspectivele pe care le ofera faptul ca presedintele unei tari in secolul XXI crede Biblia in mod literal, sau ca ne vom infrunta intr-o zi cu Islamul inarmat cu arme nucleare. Dar si mai tare ar trebui sa ne preocupe faptul ca din punct de vedere intelectual nu facem nimic pentru a preveni asemenea orori (opiniile de pe acest forum demonstreaza perfect acest lucru). Avem nevoie de mai mult umanism, ratiune si constiinta sociala si mai putini zei care isi pierd vremea sa ne iubeasca si ocroteasca pe fiecare in parte, supersitii si gindire magica. Democratiile avansate cu un nivel scazut de credinciosi au cel mai inalt nivel de calitate de viata.

"I am hopeful that the necessary transformation in our thinking will come about as our scientific understanding of ourselves matures. When we find reliable ways to make human beings more loving, less fearful, and genuinely enraptured by the fact of our appearance in the cosmos, we will have no need for divisive religious myths." Sam Harris

PS Este interesanta cartea lui Sam Harris, The end of faith: Religion, Terror, and the Future of Reason. Se spune ca lucrarea sa aminteste de cea a lui Lucretiu, poetul si filozoful roman (Despre natura lucrurilor) - aceeasi convingere ca religia este de fapt o piedica pentru adevarata fericire si liniste spirituala a individului. Amblele sint lecturi importante in conjunctura actuala.
___________
"The more sand has escaped from the hourglass of our life, the clearer we should see through it" Niccolo Machiavelli
alexa - de anisia la: 05/04/2006 22:21:21
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
sa renunt? nici vorba nu-i
da flotari nu dau oricui
doar la colonei golani
care umbla dupa bani
nu de-aceea de metal
ci din-aia medievali ;)
___________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#115638 (raspuns la: #115631) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
doctors - de Cassandra la: 08/04/2006 15:14:41
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Poate ca nu ai simtit nici o interdictie, dar ma intreb daca realizezi faptul ca aceasta lipsa de interdictie se datoreaza in primul rind cunoasterii stiintifice si a extinderii democratiei si a societatilor libere. Cu alte cuvinte, in prezent asistam la o libertate spirituala spre deosebire de trecut, cind a fi credincios insemna IN PRIMUL RIND a adera la dogma. Gindirea in afara Bisericii insemna condamnarea si marginalizarea sociala si chiar moartea. Religia dezumanizase oamenii spre "binele lor". Si asta continua sa fie valabil in societatile care se mentin si azi in secolul XXI in conditii medievale. In ziua de azi lumea are mai multa libertate in gindire, citeste carti cum sint "Codul Da Vinci", are o perceptie despre Isus mai mult ca OM decit ca divinitate, fara ca astfel de acte eretice sa fie condamnate si pedepsite cu strictete ca in trecut.

Inteleg necesitatea oamenilor de a fi religiosi si de a crede in divinitati, asa cum stiu ca exista oameni care nu au nevoie de divinitate, de acea fiinta suprema care sa le controleze actiunile si asigure linistea interioara si o conduita sociala morala. Ateu nu presupune nici o filozofie, fiecare ateu are propriul sistem de valori. A fi ateu nu inseamna neaparat a crede ca esti "perfect" sau "cea mai tare pe pamint", din contra multi atei in lumina cunoasterii stiintifice considera contrariul. Multi atei inteleg ca nu e corect sa "dea dovada de trufie nejustificata", ca "libertatea se intinde pina acolo unde atinge libertatea celui de linga noi" etc. fara nevoia de divinitate.

Cred ca libertatea spirituala a individului se cistiga in absenta unei fiinte supreme. Nu avem nevoie de pedeapsa cereasca pentru asta, nici de un "tatic" ceresc cu barba alba plin de autoritate si razbunator cind e vorba de "greselile" umane, care isi pierde vremea controlind actiunile fiecarui individ in parte. Eu cred ca nu este acesta mesajul lui Isus, Budha si a celorlalti iluminati ai istoriei. Toti acestia nu sint decit modele pe care sa le urmam pe calea iluminarii personale. In Budism exista o vorba: "Daca il intilnesti vreodata pe Buda pe 'drum', omoara-l" ceea ce vrea sa spuna ca Buda este o stare, aceea a desteparii spirituale si nu poate fi niciodata o fiinta in carne si oase, nici o statuie, o icoana sau credinta dogmatica. In mod similar exista multi credinciosi care l-au "ucis" in mod metaforic pe Isus, adica nu venereaza o fiinta, o icoana, o dogma ci exemplul acestuia, desteptarea spirituala pe care de fapt Isus o predica.

Invataturile crestine trebuie urmate nu pentru ca cineva a poruncit sa fim buni, sa facem bine, sa ne iubim dusmanii, sa raspundem la rau intorcind celalalt obraz etc, ci din dorinta de a urma exemplul celor care au gasit "lumina" in interiorul lor, de a ne destepta spiritual. Ei bine acest mesaj nu este inteles de marea majoritate a oamenilor, care se agata de interpretarea literala a scrierilor biblice si cu toate acestea rareori intilnim adevarati crestini (aceia care renunta la avere, intorc obrazul in fata injustitiei, isi iarta dusmanii, isi iubesc semenii etc). Acea revolutie spirituala la scara globala nu s-a produs prin Crestinism, este evident. Cred ca toate religiile transmit de fapt mesajul unui Dzeu abstract care reprezinta perfectiunea spirituala si nu al unui super-judecator care sta pe un tron inalt (desi imaginea aceasta apare in VT la un moment dat). Il vom gasi pe acest Dzeu privind in interiorul nostru si nu in afara unde in mod gresit il cauta majoritatea oamenilor.

Am mai vorbit despre frumusetea poeziilor scrise de poetii mistici cei care l-au gasit cu adevarat pe Dzeu. Poeti ca Sf Ioan al Crucii. Iata si un exemplu din poetul mistic indian Kabir care spunea ca dupa ce a citit toate scripturile, dupa ce s-a scaldat in toate apele sacre si i-a ascultat pe toti Brahminii, nu l-a gasit pe Dzeu. Acesta i-a aparut numai cind a privit in interiorul sau. Acesta fiind mesajul, este absurda rivalitatea intre religii ele de fapt incercind sa transmita in linii mari aceiasi idee de spiritualitate.
Iata un fragment dintr-o poezie de Kabir:

Do not go to the garden of flowers!
O Friend ! go not there;
In your body is the garden of flowers.
Take your seat on the thousand petals of the lotus,
and there gaze on the Infinite Beauty.

sau:

The moon shines in my body, but my blind eyes cannot see it:
The moon is within me, and so is the sun.
The unstruck drum of Eternity is sounded within me; but my deaf ears cannot hear it.
So long as man clamours for the "I" and the "Mine", his works are as naught:
When all love of the "I" and the "Mine" is dead, then the work of the Lord is done.
For work has no other aim than the getting of knowledge:
When that comes, then work is put away.
The flower blooms for the fruit: when the fruit comes, the flower withers.
The musk is in the deer, but it seeks it not within itself: it wanders in quest of grass.

Rezumind, Dzeu se afla in noi si diferitele religii (ateiste sau ne-ateiste) sint cai de a-l gasi in interiorul nostru. De a cauta perfectiunea spirituala.





___________
"Properly read, the Bible is the most potent force for atheism ever conceived" Asimov
#116133 (raspuns la: #116085) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca dupa weekend - de cristinusha la: 10/04/2006 19:46:41
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
Acest text este un pamflet ºi trebuie tratat ca atare
Mândria de a fi inginer


A trecut ceva vreme de când un tip care-ºi extrage inspiraþia ºi verva din plicul cu praf alb, rãspunzând totodatã la numele de "Gheorghe. Andrei Gheorghe", declara cã inginerii nu pot fi consideraþi intelectuali. Suficientã vreme pentru a mã calma. Din pãcate, un recent articol de presã (când am sã gãsesc referinþa am sã o trec în aceastã parantezã) separã iar intelectualii de ingineri, cu precizia unei lopeþi tâind o brazdã într-o groapã de bãlegar. Autorii articolului spun, nici mai mult nici mai puþin, cã PSD este un partid al inginerilor, pe când bravele noastre forþe de dreapta ar fi predominant umaniste (cât pot fi de umaniºti avocaþii). Mã rog, afirmaþia nu e atât de jignitoare pe cât este de falsã. Ce m-a enervat însã este cã în articol au fost grupate câteva pãreri ale unor persoane suficient de cunoscute, niciunul având legãturã cu profesia de inginer, care încercau sã explice aceastã polarizare. Printre platitudini specific umaniste, s-a ridicat la suprafaþã (de fapt s-a ridicat mirosul) o caracterizare emisã de balena societãþii civile româneºti, Alina Muget Pipi-Pipi. O definiþie concisã, emisã, probabil, între douã cotlete de porc: inginerii sunt tehnicienii lui Ceauºescu. Sau cam aºa ceva.

Deci inginerii nu sunt intelectuali, inginerii sunt PSD-iºti, pentru cã de fapt ei sunt tehnicienii lui Ceauºescu. În mod normal, aici ar trebui sã bag o tiradã asupra utilitãþii inginerului în societate, sã-i sugerez doamnei Pipi-pipi sã renunþe la computerul pe care îºi scrie emanaþiile (nu sunt sigur cã foloseºte aºa ceva, totuºi), sau sã-i sugerez cã ar fi cu vreo douã sute de kilograme mai slabã dacã ar merge pe jos în loc sã foloseascã maºini sau alte mijloace de transport, sau cã în lipsa inginerilor ea ar trebui sã stea afarã în frig, neîncãpând pe gura peºterii... Dar nu vreau sã spun aceste lucruri, pentru cã sunt prea simþit. În schimb, voi încerca sã explic hoardei umaniste ce creaturã este inginerul.

Sã începem cu începutul...

ªcoala generalã ºi liceul

Foarte rar inginerul strãluceºte la învãþãturã, nu pentru cã nu ar avea materie cenuºie deasupra gâtului, ci pentru cã nu suportã sã înveþe pe de rost texte ºi comentarii la limba românã, sau nume ºi ani la istorie. Asta nu înseamnã cã urãºte materiile respective - poate citi cu plãcere o carte, doar cã îl enerveazã noþiunea de memorat. Nici matematica nu-i place în mod deosebit, pentru cã inginerul nu e tâmpit. Totuºi, materiile interesante, precum fizica (cu circuitele electronice mai ales), chimia (ºtiinþa chestiilor care fac bum), sau informatica (echivalentul modern al magiei medievale) necesitã matematicã, aºa cã nu are de ales ºi o va învãþa. Deºi nu va avea mediile cele mai mari din clasã, viitorul inginer va avea satisfacþia cã el este posesorul unor cunoºtinþe ºi abilitãþi pe care colegii lui le vãd inaccesibile, ºi în acelaºi timp poate sã-ºi spunã liniºtit cã nu ar fi o mare problemã pentru el sã exceleze la celelalte materii, doar cã nu vrea. El e cool.

Facultatea

Inginerul nu se streseazã foarte mult în facultate... deºi are de mers la laboratoare ºi are de fãcut proiecte. Indiferent cât de stresant este programul ºi cât de duri sunt profesorii, viitorul inginer va gãsi întotdeauna timp pentru distracþie, socializare, sau pur ºi simplu pentru stat degeaba. Pe când studenþii celorlalte facultãþi sunt lipsiþi de griji ca pasãrea cerului, sau copleºiþi de griji ca un animal ierbivor, viitorul inginer este echivalentul studenþesc al animalului de pradã: 90% din timp doarme ºi se joacã, dar în restul de 10% reuºeºte sã mobilizeze o impresionantã energie în scopul finalizãrii unui proiect sau trecerii unui examen. Ziua sau noaptea nu conteazã pentru el, cu suficientã cafea sau Coca Cola la dispoziþie. Dupã ce scopul a fost atins, reactorul energetic se stinge cu cantitãþi impresionante de etanol ºi programul lejer este adoptat din nou.

Locul de muncã

Inginerul nu este un "workaholic", dar va munci bine dacã îi place ceea ce face sau dacã este al dracului de bine plãtit. Nu este neaparat obsedat de bani (dacã era s-ar fi fãcut economist sau avocat), dar nu-i place nici sã facã implozie intestinalã. El va încerca, dar nu va reuºi decât rar, sã menþinã ritmul de viaþã din facultate, 90% frecat de mentã, 10% efort intens. Al dracului patroni nu-l lasã. În general este un tip orientat, care dacã vede cã meseria lui nu mai aduce suficiente fonduri la bugetul personal nu ezitã sã se reprofileze. "Lipsa lui de culturã", "incapacitatea lui de a comunica", sau "gândirea lui de ºoarece de laborator" nu-l încurcã: el poate deveni oricând un afacerist sau un politician de succes.

Cultura

Cultura nu este o componentã vitalã a unui inginer, dar nu este obligatoriu sã lipseascã. Un inginer va citi o carte, va asculta muzicã ºi va viziona un film atâta timp cât acestea îi vor face plãcere, fãrã sã se gândescã la faptul cã prin asta el îºi face upgrade la nivelul de culturã. Dacã preferã o carte care descrie o metodã ingenioasã de a lichida pe cineva, urmatã de o metodã ºi mai ingenioasã pentru aflarea vinovatului, în locul unei cãrþi care descrie lamentãrile ºi psihozele unui boºorog sau ale unei femei la menopauzã, asta e pentru simplul motiv cã inginerul nu are chef sã vomite pe timpul lui liber doar pentru a avea privilegiul de a se lãuda altora cu cât de cult este el. Dacã preferã sã vadã cum Bruce Willis sau Arnold Schwarzenegger lichideazã câte 50 de dobitoci per film în loc sã vadã "capodoperele" lui Mircea Danieliuc sau Cristi Puiu, asta este pentru cã filmele pentru el sunt un mijloc de relaxare, nu de enervare în plus. ªi un inginer nu citeºte niciodatã poezie, decât dacã vrea sã impresioneze o femeie, ceea ce pânã la urmã este un lucru lãudabil ºi îl iertãm.

Etica

Adevãratul punct slab al inginerului este etica, ºi probabil cã acolo bate ºi madam Pipi-Pipi când vorbeºte de tehnicienii lui Ceauºescu. Inginerii în general se ocupã sã construiascã dispozitive, fãrã sã-ºi facã prea multe griji cine este beneficiarul lor, iar motivul nu este întotdeauna de naturã financiarã. Inginerii fac bombe nucleare ºi rachete ghidate nu neaparat pentru cã sunt plãtiþi pentru asta (dar nu stricã) ºi nici pentru cã le-ar place foarte mult sã ucidã oameni (nu mai mult ca altor bãrbaþi, cel puþin), ci pentru cã sunt dispozitive complexe, de înaltã precizie, ºi e o plãcere sã arate cã pot face aºa ceva. E cool!

Acasã

Inginerul nu este cu mult diferit de ceilalþi oameni în viaþa de zi cu zi... cu excepþia faptului cã el este în stare sã schimbe un bec ars, sã monteze o prizã sau un întrerupãtor, sau un cablu TV, ºi nu trebuie sã ducã calculatorul la reparat dacã are un virus sau dacã vrea sã-ºi instaleze un modem. Inginerul nu ºtie ce e aia Tech Support.

Rezultate

Care este totuºi diferenþa dintre ingineri ºi umaniºti? Exceptând pregãtirea de specialitate... Diferenþa între ei este de scop: inginerul are ca scop crearea, perfecþionarea ºi întreþinerea unor dispozitive tehnice: mecanisme, circuite, construcþii, programe software... Umanistul are ca scop educarea ºi perfecþionarea oamenilor ºi a societãþii (asta pentru cã eu, ca inginer, le definesc lor un scop, pentru cã ei singuri probabil cã-ºi închipuie cã trebuie doar sã existe pentru a lumina lumea cu prezenþa lor). Scopul inginerilor este atins: tehnologia progreseazã de la un an la altul, ºi este clar cã ce se produce în ziua de azi e mai bun ca ceea ce se producea acum 50 de ani (nu neaparat mai frumos, dar aici nu e treaba noastrã). Dar scopul umaniºtilor? Sunt oamenii de acum mai buni, mai cinstiþi, mai generoºi? Sau e chiar invers? Noi ne facem treaba. Voi nu. Deci ciocul mic!
Pentru amatorii de Anouar Brahem - de Pasagerul la: 26/04/2006 15:38:07
(la: Muzica)
A iesit un disc nou, Voyage de Sahar
Iata ce scrie pe Amazon:
Recreating the ambience that made his 2002 outing, Pas de Chat Noir, so evanescent yet indelibly memorable, Tunisian oud master Brahem continues his by-now-well-established collaboration with François Couturier (piano) and Jean-Louis Matinier (accordion.) The trio's improvisations are miracles of weightless precision; while sounding like nobody else, they also evoke chanting medieval monks, Keith Jarrett's florid keyboard sagas, Parisian bal musette, the long-vanished Moorish kingdom of Granada via 20th-century Spanish composer Manuel de Falla, languid recollections of French impressionist Eric Satie plus dissonant gleanings from Astor Piazzolla's sardonic Argentinean neo-tangos. Despite this complex array of intellectual influences, which permeate the trio's constructions like smoke rings, their works come across as disarmingly simple and unpretentious, a tidily diffuse combination of Arabic modes, European classical disciplines and jazzy intuition. Liberated by sheer inventiveness, the trio's technical skill is so extreme that it has long since ceased to draw attention to itself. Instrumentalists of this caliber are long past needing to impress anyone but themselves


--------------------------------------------------
O fi bine in Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo
(Nietzsche)
stultus - de Cassandra la: 03/06/2006 18:24:33
(la: Cui ii place filosofia?)
Plecand de la Kant (impartirea oamenilor in fiinte rationale si persoane)

Adica fiintele rationale nu sint persoane? Mi se pare ca l-ai bagat gresit aici pe Kant, daca tot vroiai sa te legi de un filozof, puteai sa-l pui pe Platon.

Kant spunea ca adevarata natura a oamenilor este ratiunea si ca rationalitatea trebuie privita ca un scop, un obiectiv final de dorit in sine si nu ca un mijloc de a atinge alte scopuri irationale. Societatile umane nu pot fi comunitati de animale inteligente ci trebuie sa se caracterizeze printr-un nivel de civilizatie in care omul este liber si stapin pe tendintele naturale. Numai ratiunea si libertatea fata de natura a omului “iluminat” sint compatibile cu demnitatea umana.

Intr-o societate civilizata care se conduce dupa principii laice si care apreciaza demnitatea umana e normal sa existe mijloace de a evita suferinta inutila. Genetica este suficient de bine pusa la punct pentru a oferi un diagnostic precoce al bolilor genetice grave si de a permite printr-o decizie rationala proprie intreruperea timpurie a cursului unei astfel de sarcini si cu aceasta a unui imens chin in care sint implicati atit parintii cit mai ales cel afectat.

Iti pui probleme etice dar la fel de valabila este intrebarea "este moral sa se permita aceasta suferinta?" Sau "cine are autoritate sa nege mamei sa ia decizia justa in legatura cu ea si cu viitorul sau copil?" Decizia apartine parintilor care pot accepta sau nu ceea ce medicul este obligat sa informeze (dar nu si sa emita judecati personale). Sint si cei care refuza, in general respectind vointa divina, dar acesti indivizi nu sint consecventi credintei lor, pentru ca daca asa ar fi, nu ar trebui sa recurga la stiinta medicinei si la medici nici pentru a mentine in mod ne-natural (si impotriva dorintei divine) in viata copilul bolnav. Ar trebui sa lase totul in “mina” lui Dzeu. Dar ca intotdeauna, credinciosii care iubesc mult societatea medievala refuza sa si traiasca in ea...


#125947 (raspuns la: #125894) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inchid ochii si-i deschid Di - de cosmacpan la: 30/06/2006 13:21:25
(la: Intrarea permisa numai cu copilul)
Inchid ochii si-i deschid
Din intuneric spre lumina ma aprind
In umbra bratului, cresc versuri noi
Soptind copilului ce se-ascunde-n voi.

dar din dar se face raiul: (primite si date mai departe)
In padurea cu alune, Aveau casa trei pitici, Vine pupaza si spune:
"Simptomatic, idiosincrazia dilematica isi reverbereaza atenuant
ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant
al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsuland
filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al transmigratiei
alchimice inspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care
tind sa formeze adevarate supape paleontologice inspre propensiunea
paradigmelor de orientare paseista"

-Ce zik picioarele unei blonde moarte?
-In sfirshit impreuna!

Cand eram mai tânara, uram sa ma duc la nunti. Matusi de-ale mele si
cunostinte in vârsta veneau la mine, ma piscau de obraz si ziceau râzând:
"Tu urmezi acum." Au terminat cu porcaria asta cand am inceput la
înmormantari sa fac acelasi lucru cu ele.

Cassandra - de abc111 la: 11/07/2006 07:22:08
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
As dori sa ai dreptate! Am avut unele experiente nu prea placute cu acest site in primavara. Trebuie sa spun in primul rand ca apreciez foarte mult existentza site-ului si faptul ca ofera posibilitatea de discutii, chiar "a batons rompues", discutii utile societatii civile, dar de cateva ori am propus cate ceva fara sa primesc nici un raspuns. Chiar daca alegerile mele nu au fost cele mai bune, mi-ar fi placut sa mi se raspunda: nu suntem de acord cu aceasta tema pentru ca...ca sa inteleg.
Dar au mai fost unele lucruri discutabile... In primavara, subiectul acestei discutii disparea cu zilele sau saptamanile dupa ce contribuiam cu cate ceva; nu am mai putut accesa acest subiect din februarie pana aproape la sfarsitul lui martie...cand a reaparut. O vreme am renuntat sa-l urmaresc. Un mesaj al meu trimis unei persoane din tara a fost...discutat pe site!!! (comentarii cu privire la un mesaj trimis de mine cuiva care nu are legatrura cu acest site,de catre o persoana care a semnat "Bullet").
Cred ca e suficient ca sa intelegi ca dupa ce am trait intr-o societate condusa de un paranoic...sunt reticent. Ma si intreb: nu cumva m-am molipsit si eu?:))) Nu cumva si aceasta parte din Ceausescu e "in noi insine"?:)))

Oricum, am decis sa revin fara sa tin cont nici de interesul meu personal imediat (care ar fi poate sa tac din gura), nici de pozitia in care apar (oricine e vulnerabil cand isi deschide altor priviri propria lui viata), dar am facut-o pentru ca cred ca e bine ca altii sa poata judeca lucrurile in cunostinta de cauza, chiar daca personal acest lucru nu-mi aduce nimic bun. Cred ca in mare parte reactia romanilor la multe realitati moderne se datoreaza mai mult ignorantei si nu rautatii. As fi primul care sa condamn ceea ce vad ca e negativ in mine daca asta ar ajuta altora (sa aiba un termen mai bun de comparatie pentru diverse lucruri).

Motivul pentru care particip la discutii: cand eram in tara i-am condamnat foarte mult pe romanii din strainatate care (cand noi eram sub Ceausescu) nu informau deloc publicul. Imi amintesc de Europa Libera, cand Virgil Ierunca dadea emfatic citate din "Gai-Pied", fara sa mentioneze ca era o publicatie homosexuala! Ei ar fi trebuit sa informeze, nu sa ascunda! Urmarea? Crearea unei paturi de intelectuali laudati de Europa Libera care sunt azi tot atat de ignoranti in aceasta problema ca si pe vremea lui Ceausescu! Am promis ca eu nu voi face la fel!

Uneori poate ca am o atitudine dura fata de ceea ce unii ar spune ca e religia - organizata sau nu, sau altele. As vrea sa fiu foarte precis: am aceasta duritate numai fatza de impostura, nu fatza de omul de rand pentru care a merge la biserica inseamna poate singura raza de lumina dupa o saptamana de lipsuri si deznadejde. Deci, numai fatza de "Cantarea Romaniei rediviva".

In plus, sunt foarte dezolat cand vad cum au tratat oamenii in tara problema copiilor strazii, problema care am vazut ca inca nu e rezolvata. Faptul ca niste fiinte umane erau tratate ca gunoiul. Am multe marturii in sensul tratarii inumane a copiilor fugiti de acasa (nu degeaba; cu tati alcoolici si mame decazute). Vara mea mi-a scris si ea , speriata de modul cum ii trateaza lumea. Ea le dadea macar camasi si mancare, dar asta e o picatura de apa in ocean. In toiul iernii, copii cu o singura camasa pe ei, plini de apa sau inghetati, zgribulind de frig si cu temperatura inalta, erau alungati cand cerseau la blocuri (de exemplu in Valcea, dar peste tot) si practic obligati sa mearga iar in canalele lor unde mureau ca mustele. A fost un fenomen general si nimeni nu isi asuma raspunderea. Asta tradeaza o mentalitate mai apropiata de cea medievala decat de cea a statelor cu care ne place sa ne...comparam.

Inteleg ca pozitia mea e neconvenabila de multe ori, dar totusi particip la aceasta activitate - consumatoare de timp- pentru ca cred ca punctul meu de vedere poate fi util si pentru ca, spre deosebire de majoriatea romanilor emigrati, tin la tara si la locuitorii ei, cu toate tarele si bubele lor...Limba si cultura romaneasca sunt totusi foarte originale si le doresc numai bine.
#132624 (raspuns la: #132603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la o carte la alta - de Marghiolita la: 14/07/2006 00:41:35
(la: cum reusiti sa 'inodati' intre ele cartile?)
Interesanta interogatia dv., un subiect care incita la meditatie. In ceea ce ma priveste nu mi-am pus niciodata intrebarea asta, poate unde sunt o bulimica de lectura. Dintotdeauna am citit asa, la kilometru : cum am terminat o carte am inceput alta, desi se intampla sa am si doua-trei incepute in acelasi timp. Pentru mine lectura este ca un drog, nu pot trai fara sa citesc cateva zeci de pagini pe zi. Nu am nici o dificultate sa trec de la o carte la alta, si nici sa citesc mai multe carti in acelasi timp (o carte prea voluminoasa ca sa o trambalez dupa mine pe tren sau pe metrou o citesc acasa, in geanta - lectura pe transporturile in comun - o carte in format de buzunar, de preferinta de peste 300 pagini, o alta pe care tocmai am primit-o prin posta si care face parte dintr-o serie in curs de traducere...). Am perioade in care citesc preponderent literatura stiintifico-fantastica si pe ici pe colea romane politiste, fantezie medievala, sociologie, biografii... cam ce imi cade in mana sau sub ochi si mi se pare interesant. Cand subiectele sunt foarte diferite nu mi se pare dificil de trecut de la una la alta, ideile nu se amesteca. Cred ca ar putea fi dificil pentru cineva sa citeasca una dupa alta sau in acelasi timp carti cu subiecte foarte asemanatoare, ar putea exista riscul sa se incurce intre personaje. Fiecare avem felul nostru de a ne insusi o lectura, fiecare o "integram" intr-un mod diferit. In ceea ce ma priveste si eu imi imaginez locurile, personajele, situatiile, caut chiar sa ghicesc in ce fel va reactiona unul sau altul dintre personaje cand intriga se complica, dar nu mi se intampla sa ma incurc in ele, ca si cum fiecare s-ar aranja de la sine intr-o casuta undeva in memorie si nu ar avea conexiuni decat cu casutele personajelor care fac parte din aceeasi poveste. Am cunoscut persoane care nu puteau citi carti in care actiunea se dezvolta pe mai multe planuri : fiecare capitol trateaza actiunea vazuta de un personaj diferit, din punctul lui de vedere, un fel de simfonie literara in care linia melodica se impleteste din "sunetele" mai multor personaje iar rezultatul ramane totusi armonios. Mie imi plac, le gasesc stimulante, te obliga sa fii tot timpul atent, cu memoria in alerta.
Sper ca nu v-am ametit cu explicatiile mele care nu au drept scop decat a va ajuta sa nu va faceti complexe pentru ca aveti o mica dificultate in a "insira" cartile una dupa alta. Cred ca sunteti o persoana foarte sensibila, cu multa imaginatie, si care "traieste" foarte intens ceea ce citeste. Personajele va devin apropiate, cu unele chiar ca identificati temporar, si e normal sa va vina greu sa va despartiti de ele, de atmosfera in care au evoluat ca sa treceti imediat la alte personaje, care evolueaza intr-o perioada diferita, dupa o intriga diferita. Mi s-a intamplat si mie sa regret cand termin o carte fiindca ma atasasem prea mult de personaje. E cazul romanelor seriale (asa le-o zice?), in genul lui "Dune" al lui Frank Herbert.
Cred ca important nu este daca insiram cartile una dupa alta sau facem o pauza intre ele, important ramane faptul ca citim si, mai important, sa o facem intotdeauna cu placere si sa ne foloseasca la ceva : sa-i intelegem mai bine pe ceilalti sau cel putin sa-i acceptam asa cum sunt, pentru calitatile lor si cu defectele lor cu tot.
Alt autor, dar acelasi gen literar - de Marghiolita la: 17/07/2006 13:34:36
(la: cum reusiti sa 'inodati' intre ele cartile?)
Cred ca am trecut toti prin faza in care, dupa ce am descoperit un autor, am inceput sa citim si alte opere ale lui. Stilul ramane acelasi, vocabularul idem, ca sa nu mai vorbim de romanele a caror actiune se intinde pe mai multe volume si in care avem de-a face cu aceleasi personaje. Poate o solutie pentru a trece mai usor de la o carte la alta este sa cititi carti apartinand aceluiasi gen literar : romane stiintifico-fantastice, politiste, istorice, fantezie (medievala sau onirica sau orice alt gen). Am dat doar cateva exemple, dumneavoastra puteti gasi altele. Pe vremuri adoram romanele fals-politiste ale lui Vlad Musatescu (seria detectivului ConanDoi). De aici a trece la "Cianura pentru un suras" nu e decat un pas.
Sincer, nu e cazul sa va faceti complexe pentru ca va vine greu sa treceti de la o carte la alta, de la un autor la altul, de la un gen literar la altul. Deja sunteti o persoana care citeste, ceea ce, credeti-ma, incepe sa devina rar!
#133664 (raspuns la: #133102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Festival Sighisoar - de doamna T la: 28/07/2006 19:32:33
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
Stie cineva programul festivalului de arta medievala de la Sighisoara?
Festival Sighisoara - de doamna T la: 28/07/2006 19:32:33
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
Stie cineva programul festivalului de arta medievala de la Sighisoara?
cattalin - de abc111 la: 29/07/2006 11:08:02
(la: Ce este chestia aia numita stiinta?)
Ceea ce spui despre Galilei, Copernic si Kepler in privinta religiei e adevarat. L-ai uitat pe Newton, care si-a dedicat 99% din eforturi nu descoperirilor epocale pe care lea- facut in domeniul fizicii ci unei sterile incercari de a interpreta...Biblia. Ceea ce te face sa te gandesti la Legile Lui Murphy: 99% din efort duc la 1" din rezultate si 1 % din efort duce la 99% din rezultate ( am indulcit putin cifrele...:)

Dar nu era posibil sa fie altfel: de cand Justinian a interzis orice studiu inafara de biblie si a desfiintat academia de la Atena in anul 526, evident ca totul s-a prabusit in butoiul cu religie. Analfabetismul a pecetluit caderea lumii romane si intrarea in evul mediu. Nimic nu putea iesi din altceva. Am avut noroc cu contactul europenilor cu lumea araba care a conservat scrierile grecesti, ca altfel eram tot la fundul butoiului. (profesorii greci au fost alungati intai in Persia, apoi la Bagdad, unde au ridicat enorm nivelul stiintelor si culturii la arabi; norocul nostru ca Justinian nu a apucat sa-i ucida pe toti). Stiinta greaca a revenit in Europa prin Iberia. Pe cand Charlemagne se lauda ca are o biblioteca de 100 de biblii :), universitatile arabe din Spania aveau sute de mii de volume diferite, fiecare din ele...Renasterea europeana s-a bazat pe efortul de traducere a lucrarilor grecesti si arabe...din Iberia.

Asa ca nu e de mirare ca Universitatile europene au rasarit din "studiul Bibliei" si ca personalitatile stiintifice au aparut de unde au aparut, ( dar in ciuda invataturilor biblice). Cand a nu fi crestin insemna practic sa fi executat, ce e de mirare ca toata lumea in Europa era crestina?

E foarte adevarat totul, numai ca de atunci bazele stiintei puse in conditii atat de vitrege au parasit de mult matca lor initiala...stiinta de azi nu se mai bazeaza pe dreptcredincioslacul medieval!

Asa ca referirile tale la "crestinismul" personalitatilor de atunci e irelevant.
Daca nu ar fi existat caderea in religie, e foarte probabil ca aceleasi descoperiri s-ar fi facut mult mai repede intr-o atmosfera de tolerantza specifica societatilor pre-crestine...poate cu 1000 de ani mai devreme.

Dar nici chiar opresiunea religioasa nu putea dura la infinit. Iar stiinta ca disciplina separata de religie nu e contestata nici chiar de religionisti.
#136294 (raspuns la: #136272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anunt publicitar"vand colturi de oras:)..." - de sweetfall la: 03/08/2006 23:37:51
(la: Cum arata orasul tau ideal?)
putin medieval nu strica nu? pai asta vreau eu. ceva din strazile pietruite ale sighisoarei, poate si putin iz de veche Londra.Greu nu? cand peste tot vezi ridicandu-se de nicaieri skyscaper-uri si mall-uri. Nu stiu de ce, dar ma deprima atata mall-manie.
Asa... deci: iei o bucata cetate Sighisoara, presari putin pitoresc londonez(nu partea aceea tip Harrods)hai, fie si putin iz de metropola..insa doar putin cat sa se simta miros de condiment, plus mult mult verde:parcuri,parcuri,parcuri. Apoi asezi tot intr-o vale extraordinara in asa fel incat in orice colt al orasului te-ai afla sa ti se taie respiratia de peisaj, populezi cu chipuri care zambesc fara sa le fie teama sa faca asta(nu de alta dar am observat ca oamenii mai nou, prind fobie de zambit..), dai stress-ul la o parte, deschizi biblioteci, deschizi totusi si un sanatoriu pentru cei ce nu se simt bine in pielea lor:) si...atat cred..a! si ceva umezeala. Imi place sa vad multe umbrele colorate una langa alta, nu de alta, dar daca tot e oras ideal ar fi foarte interesant sa vad oamenii si zambind din cauza ploii..( de obicei toti se limiteaza sa injure si sa blemsteme "capriciile" vremii)!
wishful thinking si gindirea magica - de Cassandra la: 24/08/2006 11:08:02
(la: Intrebari pentru atei)
Modul de gindire in care pornind de la doua-trei "senzatii" se traseaza o generalizare gen - ateii, homosexualii, evreii, etc. este foarte periculos. Si sta la baza majoritatii conflictelor absurde ale istoriei. Iata de ce, consider ca ceea ce numesc englezii "wishful thinking", (a identifica dorintele si necesitatile proprii cu realitatea) si gindirea magica sint foarte daunatoare societatii. Este mult mai bine ca in societate sa predomine indivizi cu o minte critica care nu are nevoie de tot felul de povesti si fabule pentru a-si gasi fericirea si scopul vietii, decit sa predomine cei care pentru a da sens vietii au nevoie neaparat sa creada in nemurirea sufletului. Iar acest lucru se face mai evident pe masura ce se accentueaza decalajul intre stiinta si tehnologie pe de-o parte si nivelul moral si cultural al societatii. Sa ne gindim numai ca traim intr-o lume in care indivizi cu o gindire proprie societatii medievale sint dotati cu cele mai moderne metode de distrugere in masa, si nu au nici un fel de scrupul sa le foloseasca in numele credintei lor. La urma urmei sint convinsi ca astfel ii asteapta o lume mult mai buna. O lume despre care nu avem nici o dovada ca exista, doar legende si o incapatinare absurda de a le crede neglijind astfel singura lume de care sintem siguri ca exista.

Quidquid latine dictum sit, altum sonatur.

casandra - de carapiscum la: 28/09/2006 08:01:34
(la: D’ALE BĂRBAŢILOR)
1.daca pe pamant n-a mai ramas nici una inseamna ca au existat candva si ma intreb, logic, unde au disparut? daca nu mai e nici una inseamna ca trebuie sa caut in alt colt al universului. o fi pe "calea laptelui" vreo cupa cu miere negustata inca?...
2.nu, nu cred ca ar fi mai bine! 100% NU! imi dau seama ca ai vrut sa insinuezi altceva dar nu-i nimic, nu ma supar. pe de alta parte, ca tot mi-ai dat ocazia, de ce vor femeile sa fie "barbatoase"? ce le nemultumeste la felul lor de-a fi? ce nu le ajunge? ce vor sa dovedeasca in pornirea lor de a cuceri lumea imbracate in armura eroului medieval?
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#148296 (raspuns la: #148287) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de picky la: 10/11/2006 13:06:22
(la: BURICUL, GLORIA MUNDI)
Adrian Fuchs :

Curbele alea mai moi, sunt circumscrise buricului sau sunt doar un fel de gablontzuri ?

Portile medievale au un inel mare de batut la ele, in scopul de a se deschide. Buricele au si ele un inel, se cheama piercing, tot in acelasi scop probabil. De aici si nedumerirea ta precum si dumicatul cazut de la Horia. Vinul lui Lascar are cu sigurantza rolul de lubrifiere turmentatoare.

Faptu' ca folosesti in prealabil de a intra in buricul problemei (si abil )crema de galbenele, e o dovada de educatie. Cremoasa. Si galbenelicoasa.

#156205 (raspuns la: #155995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: