comentarii

medievale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
alex andra, - de 1brasovean la: 15/12/2008 17:53:26
(la: Suportati o veste proasta? Hai, doua. Si o dilema.)
nici eu nu cred ca vom ajunge de unde am placat, cum tot asa nu vom ajunge sa traim in castele medievale.
dar, o realitate de azi sau de maine, poate avea similitudini cu realtiati de ieri sau de alaltaieri. in sensul asta...
#373124 (raspuns la: #373116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 23/12/2008 17:08:21
(la: Deshruşcăizarea României)
Nu-mi plac colindele în genere. Îmi place mult muzichia medievală și instrumentele ei, unele apuse.
Reggio Emilia - de Honey in the Sunshine la: 27/01/2009 23:00:22
(la: Orasul meu (compunere))
pro:
-unul dintre cele mai prospere orase din Peninsula
-gastronomia si produsele tipice
-centrul istoric, cu mesele in piete unde sa bei un pahar de vin
-colinele din apropiere, cu restaurante cu atmosfera calda si fara pretentii
-bisericile si castelele medievale
-teatrele
-atmosfera echilibrata de oras care nu e nici molcom nici frenetic

contra:
-ceata
-umiditatea
-magazinele inchise de la 12.00 la 15.00, luni dimineata, joi dupa-amiaza, sambata si duminica:)
-aversiunea localnicilor fata de zapada
#398645 (raspuns la: #398636) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de pe email, nu stiu sursa - de donquijote la: 03/03/2009 17:47:27
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Mandria de a fi inginer...
Andrei Gheorghe declara ca inginerii nu pot fi considerati intelectuali. Din pacate, un recent articol de presa (când am sa gasesc referinta am sa o trec în aceasta paranteza) separa iar intelectualii de ingineri, cu precizia unei lopeti tâind o brazda într-o groapa de balegar. Autorii articolului spun, nici mai mult nici mai putin, ca PSD este un partid al inginerilor, pe când bravele noastre forte de dreapta ar fi predominant umaniste (cât pot fi de umanisti avocatii). Ma rog, afirmatia nu e atât de jignitoare pe cât este de falsa. Ce m-a enervat însa este ca în articol au fost grupate câteva pareri ale unor persoane suficient de cunoscute, niciunul având legatura cu profesia de inginer, care încercau sa explice aceasta polarizare. Printre platitudini specific umaniste, s-a ridicat la suprafata (de fapt s-a ridicat mirosul) o caracterizare emisa de balena societatii civile românesti, Alina Muget Pipi-Pipi (Mungiu Pipidi in cartea de identitate). O definitie concisa, emisa, probabil, între doua cotlete de porc: inginerii sunt tehnicienii lui Ceausescu. Sau cam asa ceva.
Deci inginerii nu sunt intelectuali, inginerii sunt PSD-isti, pentru ca de fapt ei sunt tehnicienii lui Ceausescu. În mod normal, aici ar trebui sa bag o tirada asupra utilitatii inginerului în societate, sa-i sugerez doamnei Pipi-pipi sa renunte la computerul pe care îsi scrie emanatiile (nu sunt sigur ca foloseste asa ceva, totusi), sau sa-i spun cu o jude cata inginereasca ca (cacofoniile sunt licenta "poetica" in acest pamflet) ar fi cu vreo o suta de kilograme mai slaba daca ar merge pe jos în loc sa foloseasca masini sau alte mijloace de transport, sau ca în lipsa inginerilor ea ar trebui sa stea afara în frig, neîncapând pe gura pesterii. Dar nu vreau sa spun aceste lucruri, pentru ca sunt prea simtit. În schimb, voi încerca sa explic hoardei umaniste ce creatura este inginerul.
Sa începem cu începutul.

Scoala generala si liceul

Foarte rar inginerul straluceste la învatatura, nu pentru ca nu ar avea materie cenusie deasupra gâtului, ci pentru ca nu suporta sa învete pe de rost texte si comentarii la limba româna, sau nume si ani la istorie. Asta nu înseamna ca uraste materiile respective - poate citi cu placere o carte, doar ca îl enerveaza notiunea de memorat. Nici matematica nu-i place în mod deosebit, pentru ca inginerul nu e tâmpit. Totusi, materiile interesante, precum fizica (cu circuitele electronice mai ales), chimia (stiinta chestiilor care fac bum), sau informatica (echivalentul modern al magiei medievale) necesita matematica, asa ca nu are de ales si o va învata. Desi nu va avea mediile cele mai mari din clasa, viitorul inginer va avea satisfactia ca el este posesorul unor cunostinte si abilitati pe care colegii lui le vad inaccesibile, si în acelasi timp poate sa-si spuna linistit ca nu ar fi o mare problema pentru el sa exceleze la celelalte materii, doar ca nu vrea. El e cool.

Facultatea

Inginerul nu se streseaza foarte mult în facultate. desi are de mers la laboratoare si are de facut proiecte. Indiferent cât de stresant este programul si cât de duri sunt profesorii, viitorul inginer va gasi întotdeauna timp pentru distractie, socializare, sau pur si simplu pentru stat degeaba. Pe când studentii celorlalte facultati sunt lipsiti de griji ca pasarea cerului, sau coplesiti de griji ca un animal ierbivor, viitorul inginer este echivalentul studentesc al animalului de prada: 90% din timp doarme si se joaca, dar în restul de 10% reuseste sa mobilizeze o impresionanta energie în scopul finalizarii unui proiect sau trecerii unui examen. Ziua sau noaptea nu conteaza pentru el, cu suficienta cafea sau Coca Cola la dispozitie. Dupa ce scopul a fost atins, reactorul energetic se stinge cu cantitati impresionante de etanol si programul lejer este adoptat din nou.

alex - de proletaru la: 10/03/2009 10:02:55
(la: despre penibil)
programele de televiziune din ultimele luni abunda de ridicol, penibil si grotesc: Oana Zavoranu injurandu-se cu maica-sa in direct, Marian Nistor si pupaza blonda, Nikite si alte animale mai mult sau mai putin cretine, elodii si magde, toate mi se par decupate dintr-un scenariu apocaliptic - sfarsitul decentei, a bunului gust, a unei forme de cultura civilizatoare.
se pare ca televiziunile au descoperit gusturile unei populatii iesite din epoci medievale pentru ca ratingurile pe care le inregistreaza aceste productii sunt uluitoare.
ridicolul si penibilul au insa forme mult mai subtile de exprimare: un Nastase curat ca lacrima vrea sa fie presedinte, un Boc incompetent si lingau al cizmei prezidentiale isi da cu stangu'n'dreptu' din doua in doua zile dar isi da cuvantul ca vom trai mai bine (probabil el si nemurile pe care si le-a adus de la Cluj), etc.
in tot acest spectacol, nu stiu daca respectivele personaje sunt bizare ci mai degraba realizatorii de talk-show-uri nu mai au limite in a se intrece in a arata asemenea scarbosenii.
legat de Nistor si Cucuveaua Blonda, am prins acum ceva vreme o secventa dintr-o cantare de-a lor la un post Tv (nu stiu nici care si nici pana la capat nu m-am uitat). vai de capul lui! muzica pentru nevertebrate!
brighty - de proletaru la: 06/04/2009 13:48:47
(la: Cu stima)
Romania Medievala!
#424945 (raspuns la: #424915) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 20/04/2009 14:17:43
(la: Marul otravit)
Hmmm.
In Germania exista un oras vechi, foarte frumos in partea lui medievala, care se cheama Worms. Adica... viermi.
#428270 (raspuns la: #428268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
perfect, pickyrutz - de just.a.touch la: 20/04/2009 14:28:31
(la: Marul otravit)
ce bine ca aceasta clipa devine ca si cea medievala, macar ajunge frumoasa candva. ;)))))))))))))
#428272 (raspuns la: #428270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
FARA TITLU(I) - de Tot Areal la: 01/05/2009 08:51:33
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Ascetul semidivin, Nârada, i-a cerut cândva dirct Fiinţei Supreme să-l înveţe secretul Mâyei sale. Acest Nârada, în mitologia hinduismului, este un model favorit al discipolului aflat pe „calea evlaviei”(bhakti-mârga). Ca răspuns la prelungita şi ferventa sa austeritate, Vishnu îi apăruse în sihăstrie şi-I făgăduise satisfacerea unei dorinţe. Când el îşi exprimă smerit dorinţa sa adâncă, zeul îl învaţă nu cu vorbe, ci supunându-l unei întâmplări teribile. Versiunea literară a poveştii ne-a parvenit în Matsya-Purâna, o culegere sanscrită care şi-a căpătat forma actuală în timpul perioadei clasice a hinduismului medieval, aproximativ în sec. al IV-lea d. Cr. Ea ne este prezentată ca fiind povestită de către un sfânta pe nume Vyâsa.
În jurul sihastrului Vyâsa, în singurătatea sa din pădure, se adunase un grup de bărbaţi sfinţi. „Tu înţelegi ordinea eternă şi divină”, îi spuseră ei, „prin urmare, dezvăluie-ne secretul Mâyei lui Vishnu”.
„Cine poate oare înţelege Mâyâ Zeului Suprem, afară de el însuşi? Mâyâ lui Vishnu îşi exercită vraja sa asupra noastră. Mâyâ lui Vishnu e visul nostru al tuturora. Nu vă pot spune decât o poveste, care a ajuns până la noi din zilele vechimii, despre felul în care această Mâyâ şi-a făcut simţit efectul într-o anumită împrejurare aparte şi neobişnuită.”
Vizitatorii erau dornici să-l asculte. Vyâsa a început:
„A fost odată ca niciodată, un tânăr prinţ, Kâmadamana, adică „Îmblânzitorul Dorinţelor”, care, purtându-se în deplină potrivire cu înţelesul numelui său, îşi petrecea viaţa petrecând cele mai aspre şi mai ascetice austerităţi. Tatăl său, dorind să-l însoare, îi vorbi însă într-o anumită împrejurare cu următoarele cuvinte: „Kâmadamana, fiule, ce se întâmplă cu tine? De ce nu-ţi iei o soţie? Căsătoria aduce împlinirea tuturor dorinţelor unui bărbat şi prin aceasta, îngăduie atingerea unei fericiri desăvârşite. Femeile sunt însăşi rădăcina fericirii şi a bunăstării. Prin urmare du-te fiule drag, şi însoară-te.”
Tânărul rămase tăcut din respect pentru tatăl său. Dar când regele stărui mai departe şi-l îndemnă necontenit, Kâmadamana îi răspunse: „Dragă tată, îmi însuşesc purtarea pe care mi-o arată numele meu. Mi-a fost revelată puterea divină a lui Vishnu, care ne susţine şi ne ţine ca într-o plasă atât pe noi, cât şi toate cele ce sunt pe lume.”
Regescul tată făcu o pauză de o clipă ca să cugete, apoi îşi mută cu dibăcie argumentarea de la atracţia plăcerii personale la aceea a datoriei. Bărbatul trebuie să se căsătorească, declară el, pentru a zămisli urmaşi, astfel încât spiritele sale ancestrale de pe tărâmul strămoşilor să nu fie lipsite de jertfele de bucate ale urmaşilor şi ameninţate să se cufunde în mizerie şi deznădejde de nedescris.
„Iubite tată, spuse tânărul, am trecut prin mii de vieţi. Am suferit moartea şi bătrâneţea de multe sute de ori. Am cunoscut unirea cu soţiile şi pierzania. Am existat sub chip de iarbă şi de tufe, de liane şi de arbori. M-am mişcat printre vite şi animale de pradă. De multe sute de ori am fost brahman, femeie, bărbat. M-am împărtăşit din binecuvântarea lăcaşelor cereşti ale lui Shiva; am trăit printre nemuritori. Într-adevăr, nu e nici un fel de fiinţă, nici chiar supraomenească, a cărei formă eu să nu o fi îmbrăcat de mai multe ori; am fost demon, spiriduş, paznic al comorilor pământeşti; am fost spirit al apelor fluviilor; am fost prinţ ceresc; am fost şi rege printre şerpii-demoni. De fiecare dată când cosmosul a dispărut spre a fi sorbit din nou în esenţa fără formă a Divinului, am dispărut şi eu; iar când universul şi-a făcut din nou apariţia, am reapărut şi eu întru fiinţă, spre a trăi o nouă serie de renaşteri. În repetate rânduri am căzut pradă amăgirilor existenţei, şi totdeauna atunci când mi-am luat o soţie.
Dă-mi voie să-ţi povestesc, continuă tânărul, ceva ce mi s-a întâmplat în timpul penultimei mele întrupări. Numele meu în timpul acestei existenţe era Sutapas, „Cel-Ale-Cărui-Austerităţi-sunt-Bune”; eram ascet. Şi fierbintea mea credinţă în Vishnu, Stăpânul Universului, mi-a atras bunăvoinţa sa. Încântat de felul în care îmi împlinisem numeroasele-mi legăminte, el mi s-a arătat în faţa ochilor mei trupeşti, călare pe Garuda, pasărea cerească.
„Îţi fac un hatâr”, spuse el. „Orice doreşti ţi se va împlini.”
#432052 (raspuns la: #432048) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 03/05/2009 14:04:44
(la: femeia regelui pescar )
calugareste-le cu un singur i.
complexul castrarii ori stadiul falic al dezvoltarii...nu imi zic nimica, metaforic vorbind.
nici macar combinate cu un mit medieval.
Prole, omiti ceva, totusi - de Sancho Panza la: 03/05/2009 14:18:26 Modificat la: 03/05/2009 14:47:04
(la: Micii si Opera, Vanghelie si Bastilia)
nici primele universitati occidentale nu erau rupte de Biserica. Sorbona a fost infiintata de un teolog, de exemplu... Cambridge s-a format in jurul unor scoli fransiscane si dominicane...etc.
iar cultura medievala romana, atat cat exista, datoreaza cam tot ce are manastirilor si bisericilor. Vezi ca avem Biserica Sfantu Nicolae in oras...:)
#433051 (raspuns la: #432909) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 17/05/2009 16:46:31
(la: program de facut muzica eurodance)
:(
Daca te interesa unul de confectionat muzichie medievala, te ajutam.
pentru cadrare - de Jimmy_Cecilia la: 21/05/2009 21:39:30
(la: foto - locuri)
pozele lui Horica sunt exceptionale!

uite aici, dar tot poze de la inceputul meu in reflex, numai astea le am in calculator:

1. culori din sudul Frantei, piatza unui sat de pe Coasta de Azur:



2. Ventimille, en Italie, orasul vechi medieval:



3.orasul vechi de Menton, Coasta de Azur, seara:



uite ce mari se pot pune pozele!
metoda, am pus-o in pagina 6 la "concurs de foto"
#442403 (raspuns la: #442393) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Castelul fetei in alb (cetatea medievala de la Biertan - Sibiu) - de zaraza sc la: 22/05/2009 10:20:58
(la: foto - locuri)
Image Hosted by ImageShack.us
Debutul festivalului de arta medievala de la Sighisoara - 2007 - de zaraza sc la: 22/05/2009 10:24:09
(la: foto - locuri)
Image Hosted by ImageShack.us
In piata din centrul medieval al Sighisoarei - de zaraza sc la: 22/05/2009 12:01:42
(la: foto - locuri)
Eu sunt in rochia pe fond negru, iar fiica mea sta jos pe cartoane. Nu esti pe aproape? :D

Image Hosted by ImageShack.us
#442556 (raspuns la: #442552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de zaraza sc la: 23/05/2009 08:00:25
(la: foto - locuri)
Festivalul de la Sighisoara are loc la sfarsitul lunii iulie, vineri-sambata-duminica.
Nu e chiar "fete de la musique", tematica trebuie sa fie medievala sau pe aproape. :)

Alti interpreti:

Image Hosted by ImageShack.us

#442764 (raspuns la: #442642) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 04/09/2009 11:55:33
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Alo? Nu va suparati, sunteti zero sapte patru patru trei unu unu cinci doi opt?
- Da da da nu da nu nu da da nu.

Doi pescari, unul ungur si unul roman, la pescuit in acelasi lac.
Dupa ore in sir, pestisorul de aur se incurca in firele ambilor pescari, iar acesta se vede nevoit sa indeplineasca fiecaruia cate o dorinta.
- Eu vreau ca judetele Covasta si Harghita sa fieimprejmuite de Marele Zid Chinezesc, pentru ca niciun roman sa nu mai poata calca pe aceste pamanturi, spune ungurul oftand de bucurie.
- Done, spune pestisorul.
Romanul, linistit, intreaba pestisorul de aur:
- Zidul asta are usi?
- Nu.
- Dar ferestre?
- Nici.
- Umple-l cu apa…

In padurea cu alune, aveau casa trei pitici. Vine pupaza si spune:
-Simptomatic, idiosincrazia dilematica îsi reverbereaza atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsulând filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al
transmigratiei alchimice înspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care tind sa formeze adevarate supape paleontologice înspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista.
Pupaza a fost ucisa cu bestialitate de cei trei pitici.

in padure ... - de beatlemaniacul la: 10/09/2009 05:55:10
(la: confă despre nimic)
In padurea cu alune,
Aveau casa trei pitici,
Vine pupaza si spune:
"Simptomatic, idiosincrazia dilematica isi reverbereaza atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsuland filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al transmigratiei alchimice inspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care tind sa formeze adevarate supape paleontologice inspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista. Parerea mea!"
Primul pitic lesina.
Al doilea pitic scapa ciocanul.
Al treilea pitic suspina:
"Iar ne vorbesti despre nimic?"
*** - de Yuki la: 10/09/2009 15:10:43
(la: Teze)
teatru medieval



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: