comentarii

metafora fluturilor eseu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ca definitie pur metaforica , - de dogmatic la: 16/10/2003 03:41:01
(la: suflet pereche?)
Ca definitie pur metaforica , suna foarte bine! Cel putin anticii pe care-i pomenesti, aveau destul timp sa contempleze si sa citeasca pe marginea acestui subiect. Evident vorbim de elita lor aici. Esti o romantica incurabila :) lucru intalnit destul de des dar pe care majoritatea prefera sa-l tainuiasca foarte bine. Singuratatea accentueza, din nefericire, starile de sensibilitatea sufleteasca. Cand vei iubi cu adevarat si ti se va raspunde in acelasi fel, vei simti cu siguranta daca ti-ai gasit jumatatea. Curiozitatea ta este data de oarece lipsa de experienta in domeniu. O replica pe care o vei adopta negresit este:" Toti barbatii sunt niste porci" si replica va fi" Toate femeile sunt tarfe". Nimic nu ne impiedica sa visam sau sa filosofam pe aceasta tema, dar ai grija la realitate caci foarte rar corespunde cu ceea ce noi cream virtual!
O toparceana...? Cu mare placere! - de Madalina la: 22/11/2003 20:56:10
(la: poezia)
Prefatã

Prin ce tinuturi ratacesti
Pribeaga?
In care grota din povesti
Ai hibernat -- o vara-ntreaga?

O, Muza mea cu nasul mic
Si coapse fine,
Abia sculptate din nimic,
De ce te-ai dus de lângã mine?...

Ti-am prins în parul inelat
Vreo floare artificiala?
Te-am ofensat
Cu vreo metafora banala?

Ori mi-ai batut vreodata-n geam
Si, spionînd perdeaua trasa,
Te-ai suparat ca nu eram
Acasa?...

Vrei poate macii din livezi
Pe toti cu mâna ta sã-i scuturi?
Sau te distrezi
Cu palaria dupa fluturi?

N-ai dormit cumva pe-afara
Si te-ai trezit sub un umbrar,
Indragostita de-un magar
Ca-n Visul unei nopti de vara?

Cu Demonul lui Lermontof
Te-ai fi-ntilnit si ti-a fost frica?...
Nu ti-a intrat cumva-n pantof
O pietricica?

(De-aceea-mi iese schiop si mic
Un vers, în fiecare stanta...
Vezi, tot m-ai inspirat un pic
De la distanta!)

Ori m-ai zarit vreodata stând
Cu Muza altuia? Se poate.
Le-am spus cuvinte dulci, pe rând,
La toate...

Dar n-am fãcut-o pe furis
Cum fac confratii mei cu tine,
Ci pe afis
Mi-am spus pacatul la oricine,

Si confidentele, tu stii,
Le-am dat pe fatã, tale-quale,
Intr-un volum de Parodii
Originale...

Oricum, de-o fi ca-n viitor
Sã pleaca stihurile mele,
Las marturie tuturor
Ca n-ai colaborat la ele

Ca singur m-ai lasat sã scriu
O carte-ntreaga fãrã tine...
Si daca totusi mai târziu
Te vei intoarce lângã mine,

Nici nu te-alung, nici nu te-mpac,
Ci-n fundul calimarii crunte
Muind un deget, am sã-ti fac
Un benghi în frunte!

Metafore ce ne ranesc - de (anonim) la: 17/03/2004 09:27:45
(la: "Anti-românul" Cioran)
Nu stiu daca si-a insirat acele ganduri despre patrie dupa ce a scris "Pe culmile disperarii" ,dar tragismul ce-l cuprinde in toata fiinta in aceasta carte, indepartandu-l de orice si inchizandu-l intr-un univers pustiu ii anuleaza orice obsesie de a fi fost francez de origine.Durerea si dezamagirea poate ca l-au cuprins de atatea ori gandindu-se la propria-i patrie,dar in cuvintele sale se gaseste esenta unei fiinte ce nu-si gaseste locul in nici o frantura a lumii noastre.Poate ca erau doar metafore.
#12262 (raspuns la: #11153) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1-"si luna de ar stinge dorul - de (anonim) la: 07/07/2004 15:00:28
(la: O iubire neomodernista)
1-"si luna de ar stinge dorul parfumurilor doar in gand
tu ai pleca cu ei in rand"
2-"si sufletul in piatra de ti s-ar transforma acum
tu ai uita ca m-ai iubit candva"
1-"doar" nu isi are rostul in acest vers,apare ca un cuvant inutil de umplutura ce da impresia de muzicalitate versului insa nu este justificat, iar muzicalitatea este doar la nivel auditiv si nu cognitiv.Este un cuvant ce falsifica versul.
-cine sunt "ei"?In toata poezia nu ne oferi nici un indiciu.Oricat de neomodernista si plina de semnificatii vrei sa para ea trebuie sa aiba un fundament logic.Indiciul trebuie sa existe pentru a restrange sfera de simboluri.Nu trebuie sa ne lasi pe noi cititorii sa il gasim in orice ne vine noua prin cap.Tu esti un ghid al poeziei tale si trebuie sa ne deschizi un orizont de tine bine delimitat pentru a ne face sa intelegem mesajul pe care vrei sa ni-l transmiti .Ca mesaje si indicii putem noi sa gasim si fara sa citim poezia ta.Valoarea poeziei tale consta tocmai in faptul ca ne indrepti pe noi spre o sfera de idei mai mica decat generalul,ca altfel transformi poezia in eseu filozofic si isi pierde calitatea ei de poezie.
2-aceste doua versuri au logica impreuna insa contrazic tot ce ne-ai povestit tu pana acum in poezie.Daca lumea ar deveni mai sensibila,acesta este mesajul pe care ni l-ai expus pana la ultimele versuri,s-ar transforma in piatra sufletul lui.Ajungem aici la o contradictie logica.Efectul asteptat este cel de sensibilizare.Trebuie sa-ti organizezi sub alta forma ideile.Unele metafore mi se par bune in poezia ta insa alaturarea lor ar trebui sa fie alta.Iti dau o alta sugestie-incearca sa spui partea cu sufletul de piatra sub alta forma pentru ca expresia mi se pare foarte uzata.Reinventeaza ideea.Asa creezi ceva original.Nu te mai chinui ca "rand" sa rimeze cu "gand" si renunta la unele conjunctii care se repeta de prea multe ori,organizeaza-le altfel pentru ca in loc sa dea muzicalitate si sa valorifice procedeul repetitie aluneca in plictiseala.
-"acum" deasemenea nu isi gaseste rostul mai ales in contradictia pe care ti-am subliniat-o mai sus.
Omul VALURIT - de Ovidiu Bufnila la: 08/09/2004 10:29:55
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Omul VALURIT
eseu de
Ovidiu Bufnila



O privire aruncata asupra lumii din perspectiva unui scriitor de science fiction care banuieste ca timpul este valurit in toate directiile



MOTTO:

Singurul lucru pe care il ai cu adevarat este ceea ce esti.

Si-l ai tot timpul cu tine.

Mihaela BUFNILA


PREMIZE

Daca Dumnezeu ar fi murit ce sens ar mai avea vorbirea fumoasa si de ce ar mai fiinta sau functiona frumosul in adancul oceanelor ?

Multiplicandu-ma si metamorfozandu-ma intr-un nor de puncte sub presiunea campurilor magnetice, imi pot mari suprafata informationala?

Miracolul ultim e felul in care o multime de puncte isi da seama ca este o multime de puncte.



[1]

Omul apropiat pare sa fie omul tuturor timpurilor turnat in corporalitatea contemporaneitatii. Daca nu e tocmai asa, atunci trebuie sa fie la mijloc doar gresita mea raportare la real, neramandu-mi decat sa accept fictiunea generalizata si generalizanta potrivit careia eu nici nu exist neputand fi martor al meu. Aceasta insemnand ca, fiind doar un cuprins, nu-mi pot construi nicicum exterioritatea din care sa ma spionez pe deplin dedat placerii perverse a principiului lui unu care se multiplica.

Omul apropiat pare a fi prins in falcile istoriei gata, gata sa fie facut praf fie de patimile lui, de propriile lui fictiuni, fie de multimile care se unduiesc ca valurile unui ocean larmuitor, fie de revolutii si razboaie sau de acte administrative impersonale fie de vicisitudinile naturii care si ea nu mai e natura.

Ca si construct de lumi, omul apropiat nu pare a fi construit prin adaugire, parelnica parand sa fie ideea unui timp aflat in scurgere. Mai degraba timpul pare valurit, ubicuitatea dand aparenta talazului care, iata se vede dincoace de orizontul nostru vizibil, cand sus, sub reflectorul constientei, cand disparut, in adancurile oceanului plin de universuri, spre nelinistea navigatorului.



[2]

Omul apropiat pare sa fie omul pe care il simti alaturi de tine, aidoma tie, navigator prin furtunile de sens sau lipsindu-se de sens, fiindu-si suficient.

Adeseori, omul apropiat sfarseste in ridicol, in tragic sau in anecdotic. E ca si cum, suparat ca inaintasii nu-i sunt alaturi in incercarile sale, i-ar pedepsi sfarsindu-i odata cu el, aceasta fiind expresia felului lui de a intelege finitul.

De multe ori, fiind fiinta fragmentata, omul apropiat nu reuseste sa inteleaga, sa cuprinda, sa afle, sa i se releve sensul lucrurilor si atunci este ras din registrul de navigatie dintr-o singura miscare. Dar poate ca nici nu vrea, acesta fiind un semn felului in care isi intelege el libertatea de a fi liber.

Pare sa fie apropiat nu numai pentru ca e invecinat cu tine ci pentru ca intr-un fel intim, profund, esti solidar cu el. Fie ca il judeci aspru, fie ca il deplangi, fie ca il ucizi intr-o metafora, intr-un articol de ziar sau intr-un schimb de focuri, fie ca nu-l cunosti sau refuzi sa iei la cunostinta de prezenta lui, nu va muri decat odata cu tine.

Fie ca e un roman, sau un incas, fie ca e un pigmeu, un iacobin sau un puscas marin ucis, fie ca e primul om ajuns pe Luna sau incantatorul om al cavernelor sau vecinul de pe strada ta de la numarul trei, fie ca este presedintele imperialei contemporane sau al comunistei de serviciu, un om apropiat.

Stii o multime de lucruri despre el sau esti pe cale sa afli totul despre el, fie ca vrei, fie ca nu vrei iar el te umple adesea de sens.

Omul apropiat ar putea deveni nu doar modelul, sarcina sau misiunea ta, chinul tau, sensul tau. Omul apropiat te locuieste sau se pregateste sa se aseze in sinele tau pe negandite. Si aceasta se intampla sa fie asa pentru ca este expresia tuturor oamenilor care au trait vreodata pe aceasta planeta si despre care, tu, crezi sau vei fi incredintat ca stii sau ca simti o multime de lucruri, aceasta fiind sa spunem enciclopedia ta.



[3]

Omul apropiat este tocmai invecinarea ta cu restul lumii fiind in acelasi timp intregul lumesc, este chiar enciclopedia ta. Nefiind limite, astazi esti la fel de apropiat cu imparatul cel viu, cu presedintele care tocmai a murit si cu legendarul spadasin care bantuie marele ecran si propriul tau imaginar, tu fiind godzila.

Poate ca nu e tocmai in acest fel si atunci se cheama ca granitele ar putea fi chiar aievea. Dar in propriul tau imaginar lucrurile nu stau chiar asa. Imaginarul te guverneaza cu perversitate in timp ce rationalul incearca din rasputeri sa-si revendice rolul de busola. El e permanent de cart in timp ce imaginarul, undeva, in gabie, sus, pe catarg, adulmeca departarile tropaind.

Omul apropiat paresa fie doar o constructie fictiva dar de trebuinta noua tuturor celor carora aparenta oceanului plin de universuri le construieste un amagitor continuu temporal.

Poate ca finitul e doar o constructie de trebuinta pentru ca tu sa capeti sens.

In afara lui, existenta ta nu ar mai avea noima. Sau poate ca tu insuti fiind omul apropiat.

Tu esti subiectul stirilor macabre de televiziune.

Tu, obiectul sondajelor de opinie, tu, care umpli gropile comune ale razboaielor de enclava. Tu, care ai fost ciopartit, hulit, strivit, gazat, ridicat pe soclu, adulat, otravit si curtat, ars pe rug, gonit si chemat in sanul lucrurilor de taina de-a lungul istoriei.

Despre tine spun filozofii ca esti expirat si primitiv, ca esti stupid si necivilizat, ca esti sfarsitul istoriei sau chiar Satana in persoana.

Poate ca esti inger decazut. Esti ticalosit. Esti plin de pacate. Un fragmentat.

Esti asa, o constructie imperfecta. Esti fie fascist transmutat in antifascist, fie rebelul anilor saptezeci devenit birocrat sadea, fie comunist pur-sange reesapat sub masca neoliberalismului.

Dar nu imperfectiunea este sansa ta de a fi?

Eu cred ca esti doar apropiat. Si inteleg prin aceasta ca imi esti invecinat, ca te pot atinge fizic sau metaforic, in imaginar, ca te pot intelege, cunoaste si numi.

Ca om apropiat, esti omul tuturor timpurilor. Eu nu-ti sunt superior si nici nu ma simt asa. Cred ca esti doar bulversat si tulburat de existenta-ta-in lume.

Nu l-ai ingropat pe Dumnezeu. Il pastrezi intr-un fiind al tau, de taina. Poate ca nici nu stii ca fiindul e in cuprinsul tau.



[4]

Esti fie un napoleon, fie un elvis, fie godzila sau un berlioz, fie batrana cersetoare care aseara mi-a urat sanatate pentru bancnota pusa in palma, fie un sartre sau un eminem sau un vangelis, sau un larry king, sau o shakira, sau un nostradamus sau chiar intreaga enciclopedie.

Pentru tine au pervertit arta cinematografica. Au rascolit imaginile de la propaganda impotriva lui Hitler sau Tito sau Bush sau Blair sau Dudaev sau Putin sau Mata Hari, la scufundarea sensului teribilului Titanic a carui ecranizare enunta principiul de ordine al noii lumi care ar fi, spun unii cu malitie, acela ca superbogatii sunt salvati de subbogati.

Dar superbogatii si-au pierdut misiunea, clevetesc midinetele aporiilor.

Superbogatii ei sunt arestati in corporalitatea maselor flamande asa cum filozoful desuet e arestat de utopice. Filozoful desuet asteapta multimile sublunare ale minelor minierilor care sunt gata, gata sa rada centrul, marsaluind simbolic cu garoafa la butoniera si scrie cu nesatiu despre fiinta fragmentataexpirat.

Dar cum sa fie expirata fiinta cand ea navigheaza inca spre ultimul sens?

Caci am putea descoperi, ridicandu-se valul de pe ochii nostri, ca insasi Dumnezeu are de construit un sens anume schimbandu-si infatisarile sub masca corporalitatii omului aproiat. Iar daca nu e sens, atunci trebuie sa fie manifestarea lui ludica sau poate a atitudinii lui mustratoare.





"metafora "MUIE" - plastic & Paianjenul, - de Denysa la: 02/10/2004 23:27:42
(la: Cine conduce lumea?)
"metafora "MUIE" - care in contextul dat are, oricum, sens strict figurativ - imi exprim regretul ca, pe moment nu am gasit in vocabularul decent nici un echivalent care sa exprime atit de plastic sentimentul meu de desconsideratie fata de incalificabilul gest al generalului Mohammed Ibrahim Omar al-Muslit."

Ce numesti tu metafora,un limbaj de periferie?

De altfel recunosti lipsa altor termeni din ingustul vocabular...ce il practici.

Cand asemenea expresie o numesti "plastic"...ceva trebuie sa iti dea de gandit...esti totusi pe un forum...nu in lumea gandurilor tale.

ce precizezi:
"In ce priveste felul meu de gindire... ma simt foarte confortabil cu el, indiferent daca altii il aproba sau nu..."

O asemenea gandire te califica deja...
#24039 (raspuns la: #24032) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un eseu foarte interesant pe - de Daniel Racovitan la: 13/10/2004 00:47:17
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
Un eseu foarte interesant pe tema interactiunii prin Internet a scris Iulian Nistea. Eseul il gasiti la
- http://www.nistea.com/ciber-relatia.htm ("Internet şi ciber-relatie")

___________________________________________________
"where did where do you want to go today go?"
problema de eseu - de blink la: 30/01/2005 01:10:41
(la: Sectiune noua: Ajutor)
am trimis un eseu dar trebuia sa ma adaug o nota d sfarsit. Il mai pot recupera/modifica pentru a adauga nota acum?Va multumesc!
#34910 (raspuns la: #13986) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
chitz si fluturele porc... sau porcul fluturas?!... - de Dr Evil la: 01/04/2005 18:56:52
(la: Ce animal v-ati dori sa fiti?)
chitz...

Fluturele este frumos, ornamental... dar nu are energie si are viata o foarte scurta... Si apoi, nu uita ca unii fluturi ramin doar la stagiul de "molie"... Pe cind porcul?!... dupa o viata de desfatare sexuala... in cel mai rau caz poate ajunge desfatare culinara:-))))

***...nu stiam asta despre porc...asta e motivul ???? :)))))))))***

Yes, never enough... Hence the expression: "as greedy as a pig!"... HAHAHAHAHAHAHA

Dr Evil


#41591 (raspuns la: #40062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi place mult.. - de dudi la: 28/06/2005 21:21:10
(la: Sa nu ne scape)
Frumoase imagini alaturi de personificarea lamailor tai, pe care mai bine i-ai fi incaltat cu "sosete de lana", asa, ca sa nu-i vezi suferind de frig si "Aruncand cu galben dupa fulgi", dupa "Fluturi reci", ce "zemuiesc spre cer".. Simpatica poezie cu un sfat concluziv venit ca o salvare de la capriciile anotimpului alb, pe care si eu as prefera sa-l admir prin fereastra , pe care zau ca l-as bombarda cu bulgari de soare, cu briza si petale:"Inchideti repede lumea in sere /Sa nu ne scape !" /
Imi place mult.. Te-ai jucat frumos cu metaforele..
ahhhaaaaa tu de fluturi vorbe - de om la: 28/09/2005 21:56:23
(la: Aveti fobii??)
ahhhaaaaa tu de fluturi vorbeai Belle :) = "macar stii unde sa te uiti :)))
ok, nu mai zic nimic de penis, ciomuire si alte legaturi....
nu-mi fac viata chiar imposibila ca in fond sunt mai mici ca mine... dar n-as vrea sa ma vada careva cum reactionez cand se-apropie vreunul de mine ca-mi stric reputatia :P"
#75359 (raspuns la: #75357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu despre fluturi vorbeam, pa - de Cassandra la: 28/09/2005 22:10:35
(la: Aveti fobii??)
Eu despre fluturi vorbeam, parol
#75362 (raspuns la: #75360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Superba metafora, desi eu n-a - de Honey in the Sunshine la: 20/10/2005 16:53:13
(la: in cautarea Adevarului)
Superba metafora, desi eu n-am facut acelasi drum.
_____________________________________________________
Membra SIMC - Securitatea Inchizitoriala Mister Cafenea
Fluturi zici? Precum un celeb - de Intruder la: 03/11/2005 10:41:22
(la: La ce va pricepeti cel mai bine?)
Fluturi zici? Precum un celebru " colectionar'?

care colectionar?...Grigore Antipa?...:)))


























#84207 (raspuns la: #84165) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
H2SO4 - de lavdyi la: 21/11/2005 10:34:00
(la: peste ani)
Ma bucura comentariul extrem de "realist" pe care l-ai facut, poate cam deplasat din partea unuia care scrie poezii si ar trebui sa inteleaga nuanta metaforica a anumitor cuvinte dincolo de valoarea lor strict proprie. Desi intr-un fel ai dreptate, pentru ca am incercat sa vad daca e greu de inteles "unde vreau sa bat " pentru o persoana care habar nu are despre ce e vorba. Asta e realitatea iar daca am gresit adresand un text "ca eseu" publicului larg in loc sa-l transmit doar persoanei care trebuie sa-l inteleaga imi cer scuze. Iar ca sa intelegi aceasta ultima fraza (pentru a nu ma mai lua peste picior) am sa-ti dau un exemplu: eu iti zic atat: "joi la ora 20:00"; normal ca nu ai intelege nimic insa un amic de-al meu cu care am vb despre cupa uefa isi va da seama ca e vb de ora la care incep meciurile. Desigur asemanarea e putin cam deplasata, dar releva clar faptul ca cel caruia ii transmiti un mesaj il va intelege mult mai bine decat ceilalti care il citesc pe langa el. Cum cred ca poeziile de dragoste ale lui Eminescu le-a inteles mult mai bine Veronica Micle decat noi.
Revenind insa putin si la aspectul strict propriu al frazelor legate de " a dori,a avea , a cunoaste" ca povara pe de o parte sau ca progres pe de alta parte trebuia sa te gandesti de doua ori inainte de a face acea afirmatie. Si stii de ce? Iti "esplic": de exemplu dorinta lui Newton de a descoperi de ce marul din copac cade in jos si nu in sus a reprezentat un mare progres prin descoperirea fortei gravitationale. Dorinta mea de avea o masina straina devine un progres personal sa spunem in momentul in care imi cumpar o Toyota Corolla. Si in ambele cazuri si un motiv de bucurie, de fericire. Dar, dorinta care odata realizata reprez progres si un motiv de fericire, este urmata de o alta dorinta. Si tot asa pana la urma totul devine o povara. Pentru ca Newton desi si-a dorit , nu a reusit sa descopere nimic mai reprezentativ decat ceea ce tocmai realizase, iar eu chiar daca acum mi-as dori un BMW M6 si prin absurd as reusi sa-l am, probabil ca dupa o scurta perioada de timp ma va multumi , cine stie, doar un Mig 29. Iar aceste doua exmple, chiar daca sunt diametral opuse converg spre aceeasi idee: totul este relativ in functie de momentul in care se petrece.Pentru ca daca acum cateva luni un lucru( o persoana) ma multumea pe deplin, ma facea fericit, acum acel lucru(persoana) nu mai imi trezeste aceleasi sentimente. Si atunci vine presupunerea fireasca: poate era mai bine daca ma opream in acel moment...Esti fericit acum ca ti-ai cumparat un apartament cu doua camere iar peste ceva timp nu-ti mai ajunge o vila cu piscina. Chiar daca aceasta evolutie a lucrurilor este fara doar si poate un progres, cu timpul nu cumva devine o povara pentru noi ca persoane?
#89181 (raspuns la: #88897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fluturi, file... - de Intruder la: 09/12/2005 11:23:07
(la: "inspiratie")
am un roi de fluturi in caiet...
pe fiecare fila, cate-o aripa franta,
pe fiecare gand, cate-o adiere
pe fiecare vers, cate-un tremur...
cine ar avea nevoie de fluturii mei presati?
cine ar avea puterea
sa-i invie si sa dea drumul roiului
intr-o pajiste cu flori de camp?

ma scuzi pentru divagatie...mi-a placut poezia ta...:)

___________________________________
semper idem...
"numa' daca zboara fluturii sunt fluturi" - de maan la: 10/12/2005 14:05:24
(la: 3,14)
Vara vîna fluturi cu dexteritatea cu care un informatician deschide calculatorul. Nu-i aşeza în insectare ci, mai clementă, îi punea la presat. Apoi, după cîteva luni, cand micile lepidoptere deveneau aproape transparente, le forţa la un pariu cu gravitaţia. Ex-fluturii pierdeau întotdeauna. Era un remake neaoş după episodul cu punga din „American Beauty”, o lipsă crasă de originalitate, o dovadă incontestabilă că nonconformismul devenise de mult trendy.

nu lipsa crasa de originalitate, ci un cinism frate cu neputinta de-a zbura vreodata.

"nu strica dumenzeu doua case" zicea bunica, vorbind de compatibilitate.
#94274 (raspuns la: #91723) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fluturi, libelule, soareci, s - de sierva la: 08/02/2006 09:31:17
(la: Aveti fobii??)
Fluturi, libelule, paianjeni, soareci, soparle, serpi, toate ma sperie.
o lume de basm - de proletaru la: 21/02/2006 16:25:51
(la: Eternul feminin ?)
ne invartim in metafore cu "eternul feminin". in plus de asta e destul de neclar ce vrei. mit sau inventie.... mai exista ceva?
care etern feminin???????
eu, ca muncitor, vad femeia doar ca pe un un tovarash util societatii pe santierele patriei, mama a 5 copii, gospodina aceea dedicata unicului om pe care l-a intalnit.
fara telenovele, farduri scumpe, tzoale de la Mango si plimbari inutile prin mall, fara chat sau forum, fara cluburi exclusiviste sau sau saloane de transforma uratul in frumos pe bani grei.
in opozitie cu "dorinta" mea, femeile (unele) isi doresc toate astea. e un trend la un anumit strat social. nu cumva iluzia de a fi mai frumoasa (pentru ca frumusetea este un atribut al sufletului) mai scump imbracata, vizibila in locuri in care majoritatea pietonilor doar se uita si trec mai departe, conducand masini luxoase si frecventand cercuri "inalte", induce acest etern feminin invocat?
de acord ca ceea ce am spus mai sus e mult exagerat pentru noi oamenii din stratul cel gros care inca nu ne-am capatuit cu averi, masini de curse sau concedii la Burj Al Arab, dar simtt ca exista aceasta tendinta si tentatie precum lumina pentru fluturi.
e fericirea mai babana daca te dai jos din Mercedes si nu din Cielo? daca mananci stridii in loc de friptura? daca iesi de la salonul X unde ora de ingrijire costa cat 3 salarii medii?
eu cred ca civilizatia e o inventie, un experiment al umanitatii si ca aceste spoieli care induc ideea de fericire "mai beton", nu fac decat sa intoxice bunul simt, simplitatea si frumusetea fireasca, sinceritatea si modestia.
tu vorbesti de eternul feminin ca de ceva ce se "lipeste" de femeie, un atribut sau o stare pe care ea ar trebui in mod natural sa si-o asume. eu asa deduc din ce ai scris.
suna rautacios ce spun acum dar dilema e cum sa ajungem inapoi la simplitate, bun gust, modestie, optimismul si bucuria aia marunta care ne ajuta sa tinem capul sus. lucrurile astea au consecinta asupra celor mai putin vizibile dar importante: demnitate, loialitate, sacrificiu, iubire, toleranta. mi se va replica probabil ca "eternul feminin" ca atribut al unui construct social artificial nu exclude ceea ce am spus mai devreme. mai cugetati si voi... ca mie mi-a obosit neuronul
Soare-fluturi, apa-tantari, inorat-amaraciune! - de sarsilovici la: 17/04/2006 15:42:18
(la: .)
Ca mai toate fiintele iubim Soarele! poate cand navigam cu o barcuta nu ne displace asa tare sa ne mai piste tantarii! cand e inorat suntem poate tristi... de ce? pentru ca speranta noastra are nevoie de spatiu, de luciul nesfarsit al apei, de albastrul cerului..... poate cu totii visam sa zburam cum zboara cu aripi stravezii un fluture, sa inotam liberi asemeni unui peste, sa scrutam orizontul asemeni unui vultur.. Zi de zi suntem 'altii'.. mai batrani decat ziua precedenta, mai intelepti, mai amarati, poate mai deznadajduiti, poate mai veseli, poate mai iubiti...Prieteni? sigur ne dorim in jurul nostru, dar niciodata nu vor intelege exact ce suntem si cine suntem , cum nu vom intelege nici noi ce sunt ei... Ingeri? Sigur am vrea sa dansam printre ei sa plutim pe norisori sa schimbam amabilitati sa ne jucam cu ei... spirite? Aici nu-s ce sa zic pare mult prea imaterial pentru mine.... Sigur cea mai mare bucurie si multumire e atat timp cat vedem in fata noastra 'morcovul' la care nu ajungem momentan dar dupa care pasim, alergam inotam toata existenta noastra. nu e cea mai fericita comparatie totusi ca si magarul indaratnic speram ca vom ajunge la acel morcov.... Speranta noastra e acolo in intuneric si cand avem chiar si iluzia ca scanteieste ne binedispune si ne face sa 'continuam lupta'... Bogatia noastra, visele,ce avem noi mai de pret. in rest traim ca toti oamenii pe Lumea asta. Tuturor ne place Soarele si cand simtim caldura sufleteasca ca navaleste in noi simtim ca nutrim sperante in a fi vesnici. Numai ca daca visam prea mult ne frigem iar arsura sufletului, greu se mai cicatrizeaza!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...