comentarii

metode pentru indrazneala


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pedeapsa capitala sau moarte - de (anonim) la: 25/11/2003 10:56:57
(la: Pedeapsa capitala sau inchisoare pe viata?)
Totusi mie mi se pare ca noi oamenii nu avem dreptul sa luam viata cuiva. Poate inchis in cele mai rele conditii l-ar face pe vinovat sa se simta mult mai rau. Daca ar fi omorat, el ar scapa de furia oamenilor, poate de propria sa constiinta, dar asa trebuie sa indure viata, daca se mai poate numi viata conditiile mizerabile din inchisori, si atitudinea respingatoare a celor din jur. Sunt studenta la drept, tatal meu este avocat, am vazut si eu multi monstrii, creaturi ce nu se pot numi oameni, dar parerea mea este ca inchisoarea pe viata fara eliberare conditionata, in mizerii, si nu in conditii de lux cum sunt unele inchisori este o metoda mai buna.
Si lista ar putea continua... - de Madalina la: 25/11/2003 19:49:33
(la: Inventii si inventatori.)
Marie Curie este singura personalitate din domeniul stiinei care a cistigat Premiul Nobel de doua ori (1903-in fizica, 1911-in chimie).
A descoperit o serie de elemente radioactive (Poloniu, Radium,Thorium etc.)
A revolutionat gindirea despre radioactivitate si a pus la punct modul de utilizare a acesteia in domenil medical-in forma in care se utilizeaza si azi-Radiografia. De asemenea a fost prima care a utilizat metodele radioactive pentru studii medicale in domeniul regresiei tumorale.

Dorothy Crowfoot Hodgkin
A primit premiul Nobel pentru chimie in 1964 pentru identificarea structrii tridimensionale a unor biomolecule fundamentale, utilizind metode fizice de cristalografie si radiografie cu raze X. Ei i se datoreaza descrierea structurii tridimensionale si cristaline a pepsinei (enzima din sucul gastric care contribuie la digestia proteinelor)-prima proteina descrisa ca cristal(1934). Tot ea a descris pt. prima data structura cristalina si tridimensinala a vitaminei B12, a peniciline, a insulinei si altor biomolecule.

Si lista ar putea continua...
Jurnalul National>26/11/03 - de anita47 la: 26/11/2003 00:28:12
(la: Marea tzeapa cu armata cica ne-obligatorie: 30.000.000 de lei)
Manevre cu stagiul militar
„Faci sau nu armata?” este pentru tinerii români o întrebare pe care politicienii, în an preelectoral, o exploateazã cu nesat.
Curios, nici una dintre initiativele puse în dezbatere nu evidentiazã, cu adevãrat, o viziune politicã, argumentatã, privind securitatea nationalã.

Atitudinile politice sunt transmise si liderilor ministerelor, iar specialistii acestora sunt pusi în pozitia de a-si „ameti” ideile.
NATO nu impune în nici un fel României dacã armata sa trebuie sã fie alcãtuitã pe bazã de conscriptie sau pe bazã de voluntariat. De exemplu, în Germania, jumãtate din armatã este formatã din militari în termen.
Alianta vrea doar ca militarii români sã aibã un standard ridicat de pregãtire si sã facã fatã misiunilor date.
Armata a optat pentru sistemul profesionist si si-a fixat ca pânã în 2007 sã nu mai aibã militari în termen. Deja se preconizeazã ca la nivelul anului 2004 sã se renunte la militarii în termen din Fortele Navale si Fortele Aeriene.
Trecerea de pragul NATO îi oferã Armatei un rol nou. Se observã si prin misiunile din Afganistan si Irak cã Armata executã si o activã, sã-i spunem, diplomatie prin forta armelor, aceasta pe lângã misiunile impuse de necesitãtile colective de securitate la care ne-am raliat de bunãvoie. În sistemul democratic românesc, Armatei îi revine rolul de ultimã solutie în cazuri extreme. În aceastã privintã, faptul cã se va renunta la cei 31.000 de militari în termen pe care îi mai are acum este pe deplin justificat. Luptãtorul din MApN trebuie sã fie un profesionist desãvârsit.
Pe de altã parte, analizând riscurile de securitate la care este supusã România, nu se poate trece cu vederea explozia terorismului la nivel mondial, dar si posibilele actiuni ostile României promovate din interior. Astfel, apare fireascã dezvoltarea structurilor Ministerului Administratiei si Internelor. Jandarmeria, structura militarã a MAI, capãtã rol de verigã între Armatã si Politie, fiind forta potrivitã în a interveni în conflictele de joasã intensitate.
Un jandarm în termen face cam 15 la sutã dintr-un profesionist, în termeni de eficientã a muncii. „Înlocuind 7.000 de militari în termen cu 3.000 de profesionisti, mergem chiar pe economii”, îmi spunea generalul Gavrilã Pop, adjunct al comandantului Jandarmeriei. Acesti profesionisti, proveniti din grupãrile mobile, sunt folositi cu succes si ei în misiuni externe. Dar Jandarmeria are si date în pazã peste 1.200 obiective.
Pompierii, militari în termen, sunt cei care astãzi sting incendiile din România. Încã de prin 2000 se anunta cã pompierii se demilitarizeazã, dar apare problema banilor. Reteaua de unitãti ale pompierilor, bine pusã la punct, poate primi voluntari fãrã probleme. Un militar în termen va fi înlocuit de 3 schimburi de profesionisti civili.
Jandarmii si pompierii nu stau în cazãrmi sã astepte rãzboiul, ci sunt solicitati nonstop. Cert este cã nu se pot forma dintr-o datã profesionisti. Voluntariatul implicã punerea la punct a unui sistem riguros de promovare a carierei, de selectie, de instruire, de evolutie în carierã si de pregãtire continuã. Apoi, implicã fixarea unui sistem de mobilizare. Cumulat la acestea, sã observãm cum a involuat populatia României. Din 1992 pânã în 2002, populatia a scãzut cu 1 milion de persoane. Creste numãrul persoanelor peste 60 de ani si scade cel al persoanelor sub 15 ani. Mai creste si numãrul tinerilor ce fac studii postliceale si facultãti, unii înscriindu-se si pentru a scãpa de armatã. De asemenea, creste numãrul tinerilor care pleacã la muncã si la studii în strãinãtate, iar carierele militare nu par atât de avantajoase pe lângã perspectiva unui contract în UE.
Cã MAI a introdus o „clauzã” în proiectul de lege privind pregãtirea populatiei pentru apãrare care propune scãparea de armatã contra cost (în jur de 30 milioane lei) apare doar ca o tacticã de a face uitate cele expuse. Cu metoda respectivã, nãstrusnicã precum o mitã, dar uzitatã în Occident, se preconizeazã a se scãpa de cei care vin cu silã la armatã. Pentru cã MAI este angrenat si în reforma administratiei publice, si în realizarea, cu adevãrat, a demilitarizãrii politiei, nu mai poate suporta si renuntarea totalã, deodatã, la militarii în termen. Cel putin pânã în 2010. Pânã atunci, stagiul militar se „executã”, cu tot cu prevederile constitutionale. (razvan.belciuganu@jurnalul.ro)
homeopatia - de mama la: 26/11/2003 04:07:00
(la: Homeopatia)
este o metoda de medicina alternativa
in prezent inca contestata de multi medici
si bine-nteles de marile concerne care ar pierde multi bani
daca metodele de tratare a bolilor cu plante medicinale
ar lua amploare
si noi n-am mai privi tratamentul cu medicamente de sinteza ca pe ceva unic si de neinlocuit.

sa nu uitam ca bunica avea leac la toate
culegand plante din padure si facand infuzii sau decocturi.

ma indoiesc ca bunica stia de ce (din ce cauza)
sunt ele bune
dar strabunicii ei, sigur stiau ceva...

acest mesaj este tot unul de reintoarcere la valorile traditionale
adica sa nu uitam ce mesaj doreau sa ne trimita strabunicii nostri.
Precizari - de Madalina la: 29/11/2003 16:13:00
(la: Inventii si inventatori.)
Stefania Maracineanu a evidentiat intr-adevar radioactivitatea artificiala , insa nu a reusit sa o explice nici fizic si nici prin modelare matematica, ceea ce Irene (fiica Mariei Curie) si Frederic Curie reusesc si primesc in 1924 Premiul nobel pentru asta.
Oricit de patriotici am dori sa fim…sa nu cadem in extrema cealalta….
Caz celebru de “furt intelectual” si dureros pt. noi romanii este acela al lui Paulescu si faimoasei sale descoperiri-insulina (numita de el initial pancreatina).
Cit despre descoperirea Poloniului…el a fost izolat, purificat, masa lui atomica determinata, ca si radioactivitatea, inca din 1898, iar primul premiu Nobel primit de sotii Curie a fost tocmai pentru aceasta (in 1903).

Circul societatii, cu toata mizeria ei, a patruns, nu o data, pina cel mai inalt nivel si in stiinta. Furtul intelectual, motivat politic din umbra sau motivat de inegalitatile sociale ale diferitelor perioade, a devenit un instrument foarte utilizat chiar la nivelul onorabililor cistigatori ai premiilor Nobel.

Iata citeva mostre de furturi intelectuale…Si cu aceasta continui tema blog-ului. Toate sunt legate de femei deosebit de inteligente (cine vrea sa auda, sa auda!) in domeniul fizicii si chimiei ( domenii atit de "masculine", nu?)

Lise Meitner
Si-a facut Doctoratul cu nimeni altul decit Boltzmann (…celebra constanta a lui Boltzmann…), dupa care a lucrat cu nimeni altul decit cu… Max Planck.
30 de ani a studiat fizica si chimia substantelor radioactive si fizica nucleara. A colaborat cu chimistul O.Hahn in studii de radioactivitatea uraniului si radiumului. A fost prima care a evidentiat si teoretizat matematic fisiunea nucleara (ea a dat si numele acestui process, fenomen ulterior intarit experimental si matematic de Fermi) utilizind modelul lui Bohr si…bariu, crezind initial ca este vorba de uranium. Realizind la timp gresala, dar fara alte merite, Hahn publica rapid descoperirea, iar in 1945 el primeste Premiul Nobel...
Dupa Al Doilea Razboi Mondial este celebrata ca "mama fisiunii nuclere" si prin aceasta a bombei atomice. Comitetul Nobel a "gresit" cu buna stiinta si i-a neglijat meritele…pentru ca... era austriaca (a se vedea semnificatia aceasta in contexul razboiului-suntem in 1945) si refugiata-emigranta…

Chien-Shiung Wu
A fost fiziciana care a descoperit dezintegrarea beta in cimp inalt electromagnetic utilizind atomi puri de cobalt la aproape 0 absolut. A realizat pentru prima data modelul matematic pentru radiatiile beta si conservarea vectoriala a energiei. A masurat pentru prima data emisia radiatiei la dezintegrarea particulelor beta in cimp electromagnetic, fenoment prefigurat doar theoretic de Fermi si fundamentat "principiul paritatii", in forma lui de azi si deosebit de important in fizica nucleara.
In 1957 doi fizicieni, Lee si Yang, primesc premiul Nobel pentru fizica, in domeniul in care Wu deja publicase…Cei doi o si consultasera in multe din experimente…Ea "primeste" doar dreptul de coautor pentru cartile pe care cei doi le vor publica mai tirziu….
A lucrat intens la elaborarea teoriei electronilor, pozitronilor, si altor particole subatomice. A colaborat la virf la Proiectul Manhatan in domeniul energiei atomice si de inarmare nucleara a SUA, utilizind difuzia in gaze a atomilor de uranium imbogatit. Este prima femeie presedinta a Societatii Americane de Fizica.

Rosalind Franklin
A obtinut doctoratul in fizica-chimie la Cambridge. A fost primul om de stiinta care, utilizind, difractia cu razeX, a fotografiat stuctura moleculara dublu catenara-dublu helix a ADN. S-a spus despre aceasta ca e “ cea mai frumoasa fotografie facuta de cineva pe aceasta planeta”. Intre 1951 si 1953 a publicat numeroase articole privind structura AND.
In 1954 (deci cel putin 1 an mai tirziu), cind Watson a vazut fotografia AND a realizat veridicitatea datelor obtinute de el prin metode cristalografice si isi publica faimosul articol in Nature, pentru care, in 1962, primeste impreuna cu Crick Premiul Nobel…la patru ani dupa ce R.Franklin murise de cancer ovarian (consecinta a metodelor de cercetare utilizate…).

Si nu in ultimul rind, dar poate cel mai faimos furt intelectual se pare…
Mileva Marici Einstein
A fost fiziciana si matematiciana, prima sotie a lui Einstein.
Incepind de la primele lui articole (despre capilaritate si amestecul fluidelor) si pina la Teoria Generala a Relativitatii, atit experimentele cit si ecuatiile matematice au fost puse la punct impreuna de cei doi…Chiar Einstein declara ca "fara ea nu as fi reusit", iar in 1905 spunea " voi fi atit de fericit cind vom imparti impreuna Premiul Nobel!"….
Finalul povestii, insa il stie fiecare-in 1921, Einstein cistiga premiul Nobel in fizica si imparte cu Mileva, de care divortase de 2 ani pe motiv de adulter, doar…banii ("foarte reparator", nu?!), recunoscindu-i astfel neoficial meritele!

Cu siguranta in Romania - de (anonim) la: 02/12/2003 12:25:15
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Daca as castiga aceasta suma cu siguranta as pleca in prima secunda in Romania si m-as folosi de acesti bani incat sa-mi asigur un viitor prosper acolo. Romania e tara noastra, lasand la o parte problemele trecatoare, ea are un potential fenomenal. Nu inteleg cum se mai poate numi roman acela care nu vrea sa mai traiasca in Romania chiar si atunci cand ar dispune de asemenea suma. Inteleg pe cei ce pleaca din ratiuni financiare dar altfel mi se pare de neconceput. Eu intotdeauna cand ies din tara mi se pare ca totul e sinistru si bunastarea occidentala nu mai face doi bani pentru mine. Oare este de ajuns sa-ti indesi stomacul in timp ce preaslavesti o alta tara si te adancesti porceste in non-valoare? Omul are nevoie de transcendenta orginii si a pamantului iar atunci cand asta lipseste e ca si cum ai sectiona o bucata din el.

Eu unul astept sa-mi iau cetatenia tarii unde locuiesc de 4 ani (4 ani de chin din viata mea, chin si foame spirituala nu materiala) si ma intorc in tara definitiv sfidand pe toti trepadusii diasporei romanesti care nu pot concepe asemenea atitudine. Pentru mine este ceva firesc. Nu exagerez in patriotism, dar mi se pare evident ca orice om sa traiasca in cultura lui, in tara lui cat timp nu e razboi, foamete sau mai stiu eu ce dezastru. Puneti mana la munca, lasati lamentatiile si faceti ceva pentru tara asta, concret, sa se ridice nivelul de trai, luptati pe toate caile impotriva coruptiei si a mizeriei si nu va lasati descurajati de nimic. Romanului ii lipseste spritul de sacrificiu si indrazneala, el da fuga in America, tara tuturor deziluziilor si a multiculturalismului bolnavicios atunci cand vede ca da putin de greutati.
Nu uitati dragii mei ca Romania e viitorul, oricat ati vrea sa o uitati sau sa va descotorositi de ea, va va urmari, va va macina un dor in cel mai ascuns cotlon al inimii, iar viata in alta parte nu va va tihni niciodata.

Sa construim deci o Romanie a tuturor romanilor, care sa domine Europa de est! Daca n-am putea n-as mai fi zis asta... Dar stiu ca se poate! Daca toti am avea aceiasi determinare de neclintit s-ar schimba mult mai rapid situatia dar lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman. Nu ma preocupa decat Romania, acum pot sa discern, am vazut toata lumea! Sa lasam vorba si sa facem ceva concret!
#5845 (raspuns la: #2008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice - de Radu Herjeu la: 03/12/2003 08:47:11
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Depinde de batalie. Daca este batalia idealurilor tale, nu se pune problema sacrificiului. Sacrificiu e atunci cand faci ceva ce nu simti sa faci. Eu imi trimit sufletul la fiecare batalie, in prima linie. Iar razboiul... n-o sa-l castige nimeni niciodata, probabil...
Am avut mereu o problema cu oamenii care nu cred ca cineva poate avea ideluri si poate fi lipsit de interese meschine. Intotdeauna ii banuim pe ceilalti de motive obscure atunci cand fac ceva ce noi nu suntem in stare sa facem. Cineva ma acuza, dupa ce-mi vizitase pagina de pe Internet, ca vreau sa intru in politica. Ca vreau sa-mi atrag tinerii... I-am raspuns ca, daca doream acest lucru, apelam la alte metode, nu la poezii, reviste de cultura generala, festivaluri de arte etc. Iar eu am decis ca n-am ce sa demonstrez nimanui. Cine vrea sa creada, cine are atata frumos in el incat sa creada ca si oamenii pot fi frumosi, poate fi fericit. Cine nu poate sa creada, cine priveste lumea printr-o lupa manjita de propria micime, n-are decat sa traiasca asa.
#5917 (raspuns la: #5912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
banc creat de studentii de la Cluj - de (anonim) la: 03/12/2003 12:41:33
(la: banc)
Elementul chimic "Femeia"
1. DESCOPERITA: De mult timp de un chimist pe nume ADAM. Data descoperirii este necunoscuta.
2. SIMBOLUL IUPAC:Fm
3. APARITIA IN NATURA: peste tot atunci cand nu o cauti si nicaieri atunci cand e cautata. De obicei apare in locurile cu populatie umana.
4. OBTINERE: La inceput a fost preparata dintr-o coasta; cu timpul, insa, datorita evolutiei, se prepara din greseala. Cu toate ca s-au intreprins multe incercari o sinteza a acestui element nu a reusit nici unui cercetator. Se presupune ca reactia de sinteza ar fi Fe+Me+Ie= Femeie
5. GREUTATE ATOMICA: Se cunosc mai multi izotopi: izotopul "snur" (45 kg), izotopul "dama bine" (55 kg), izotopul "forme pline" (65 kg) si izotopul "batoza" (100 kg). Datorita acestor izotopi elementul nu are un loc bine stabilit in sistemul periodic al elementelor.
6. RASPINDIRE. Se gaseste in natura, in stare libera sau in combinatii. In general se gaseste acolo unde nu trebuie si, in special in Cuba, ai carei locuitori sunt "cu-banii".
7. PROPRIETATI FIZICE: Suprafata este acoperita in general cu un strat de pudra. Se gaseste in patru stari de agregare: stare amorfa (pina la 16 ani), stare cristalina (16-35 de ani), stare gelatinoasa (35-50 de ani) si stare uscata (peste 50 de ani). Aflat in starile cristalina si gelatinoasa, elementul fierbe la simplul contact, ingheata greu si brusc se topeste cind este bine tratat. Daca la inceput e dulce, o data cu trecerea timpului se acreste, devine amar si apoi otrava curata. Poate fi acru si la tratari nepotrivite. Daca e lovit, scoate sunete ascutite. Poate crea multe dureri de cap.Spectrele sunt de la blond, roscat pina la negru. Se dizolva greu in lichide. Solubila in acid sulfuric. Activitatea creste exponential cu saturarea in alcool.
8. PROPRIETATI CHIMICE: Elementul are mai multe valente, din care cauza se combina foarte usor. Cu numarul de coordinare 1 formeaza un complex familiar cu schimb ocazional de liganzi. Numarul maxim de coordinare este dat de efectul steric al ganzilor. Liber, ataca inima. Combinat, ataca ficatul si punga. Are o mare afinitate pentru metalele rare si pietrele pretioase mai ales combinatii cubice cristaline ale carbonului) si absoarbe usor, in cantitati apreciabile, bauturi fine, prajituri si multe alte delicatese. Poate exploda instantaneu daca activitatile planificate nu au loc. O reactie violenta, insotita cu cresterea activitatii de legare de liganzi apare atunci cind e lasata in stare libera. Este un foarte bun agent reducator al finantelor barbatilor.
9. INTREBUINTARE: Se intrebuinteaza mai ales in bucatarii si in dormitoare. Se mai foloseste ca podoaba, pentru ridicarea nivelului si, accidental, pentru inmultire. (Caz in care se produce o crestere in volum, cu centre de distributie a laptelui.) Este cel mai puternic agent reducator de venituri. Este folosit pentru a creste efectul estetic al masinilor sport.
10. METODE DE ANALIZA: Elementul in stare pura se inroseste daca este descoperit sau vazut in starea sa naturala. Se inverzeste in prezenta unui izotop cu insusiri mai bune.
11. ATENTIE LA FOLOSIRE! Fiind exploziv, elementul trebuie tratat cu multa atentie si delicatete si minuit cu multa indeminare. In caz contrar, este vai si amar de cel ce o manipuleaza. Se poate evita explozia prin tinerea in palme (sau pumni).Nu se recomanda manipularea de catre barbatii fara vigoare. Elementul "femeie" se serveste gol si trebuie agitat inainte de intrebuintare. In stare cristalina, se poate utiliza atit la lumina, cit si la intuneric. In stare gelatinoasa, numai la intuneric. Este ilegal (desi dorit) de a poseda mai mult de un izotop. La imbatrbnire elementul este greu de reciclat si trebuie tratat ca gunoiul radioactiv

probabil - de karina la: 06/12/2003 17:07:19
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
ca locuiesti in Canada,aici obtii cetatenia in aproape 4 ani.

"Romanului ii lipseste spiritul de indrazneala si sacrificiu"...

pai cred ca toti cei plecati din tara sunt nebuni de-a dreptul:))

ce sa mai zic de marea majoritate a celor ramasi;lupta cu coruptia si-au pierdut si vor pierde...a!tu invitai la spirit de kamikaze(cred ca am scris gresit,dar s-a-nteles ideea)be my guest,honey!fii primul care invinge morile de vant si fac sedinta de spiritism sa-l combat pe Cervantes.Pentru tine!

ce ai tu cu multiculturalismul?vorba unei prietene:nu-mi plac cei care nu pot sa iasa dintr-un singur spatiu cultural pentru ca dovedesc lipsa de flexibilitate:))

stii,e al naibii de usor sa fii patriot dincolo de ocean,sa-i pui pe altii sa lupte,sa faca ceva concret...

si cred ca Racovitan avea dreptate.

(iar treaba cu cetatenia,las-o balta!probabil faci parte dintre cei care-si etaleaza pasaportul in fata prostilor de romani,cum au unii obiceiul.Chiar ma intreb cum anume o sa te ajute cetatenia asta sa lupti in tara,de ce-ai stat 4 ani?nu stiu dar mi se pare ca te contrazici,asta daca nu cumva astepti cetatenia pentru ca apoi sa faci colectie de vize:))
#6065 (raspuns la: #5845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
JCC am o intrebare - de (anonim) la: 09/12/2003 08:23:01
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
metodele astea de obtinere a uleiului de masline sunt traditionale?

si in industrie se utilizeaza doua metode de obtinere a uleiului:
una la cald si una la rece.

problema uleiului obtinut prin prelucrare la rece este dificultatea operatiei de rafinare.
de multe ori el ramane putin ,tulbure'

cum este uleiul de masline obtinut la rece?
banuiesc ca problemele sunt mult mai mici
datorita compozitiei uleiului de masline:
multi acizi nesaturati,
si prin urmare
metode mai simple de rafinare.
Cata
nu, nu este acelasi.. - de Jimmy_Cecilia la: 12/12/2003 13:12:37
(la: Lucrul la stat. Statul francez.)
nu este acelasi peste tot, la functionarii din Franta nu dai mita la ghiseu, nu-ti cere, poti avea informatiile dorite si daca te prezinti politicos, amabil, cu o galanterie sau gluma bine plasata (ca sa interesezi sau amuzi) esti bine si rapid tratat.
Politetea, amabilitatea si iarasi politetea...
Ma prezint la un ghiseu : "Bonjour madame, va rog frumos, puteti fi amabila sa-mi spuneti.... bla-bla-bla..."
la sfarsit, daca trebuie sa revin : "v-as fi recunoscatoare daca ati binevoi sa-l faceti repede, m-ar aranja teribil, va multumesc anticipat, La revedere doamna si petreceti o seara placuta (agreabila)"

Asta-i metoda sa reduci termenii lungi birocratici... sa faci demi-zeul de functionar sa coboare la nivelul tau, sau sa te urce el la nivelul lui... :))
Asta-i politetea franceza, toti francezii cu bun simt o aplica, de aceia sunt serviti in prioritate sau informati cu zambetul pe buze..

Va dau un exemplu : anul trecut la Milan, ma intreaba un cuplu de turisti intr-o italiana pocita, unde este o strada , le raspund in italiana ca sunt franceza si nu cunosc numele strazilor mai mici, vedem un carabinieri (politai) , le propun sa-l intrebam, ne apropiem de el, eu incep sa dau "buna ziua domnule agent," sa spun "va rog frumos..",
când cuplul meu zice " unde este strada..?" asa direct, ca boii, nici salut, nici va rog.. nimic
urmarea? mi-a raspuns politicos mie, i-a ignorat pe cuplu
am mai bavardat politicos, a plecat politaiul, dar inainte s-a intors spre cuplu si le-a spus intr-o engleza perfecta la revedere, urandu-le o dupa masa placuta..

cand aud doamna indignata zicand sotului in romaneste: "ce magari si politistii astia italieni!"

ce credeti c-am facut?
Am plecat, dupa cateva urari si explicatii in italiana-engleza-franceza (ca nu cunosteau nici una corect) ca mi-a fost rusine ca romani pot fi asa lipsiti de politete elementara..sa nu spuna nici "buna ziua" sau "va rog"...
si apoi se intorc la ei acasa si spun ca italienii sunt rasisti..si xenofobi...
doar ceva fapte ... - de (anonim) la: 14/12/2003 20:47:48
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Am citit un pic din forumul asta si parca toti ar avea dreptatea lor pe undeva, mai multa sau mai putina, mai confuz sau mai clar exprimata.

Si stau si ma tot intreb :
- de ce Tsahal (armata israeliana) foloseste in secolul 21, la ordinul guvernului israelian, exact aceleasi metode ca Wehrmacht-ul si SS-ul naziste acum vreo 60 de ani ?
- de ce contele Bernadotte, consulul suedez la Paris in timpul ocupatiei germane, care a salvat de la deportarea si moartea in lagare peste 2.000 de evrei, a fost asasinat de un evreu in 1948, pe cind incerca sa medieze un conflict in care mureau evrei ?
- de ce, 50 de ani mai tirziu, Itzak Rabin a fost asasinat de un evreu dupa ce a semnat in tratat de pace cu palestinienii, de natura sa puna capat mortii evreilor (si palestinienilor) ?
- de ce nimeni nu se mai leaga si de Lenin, un evreu celebru, care a pus bazele iadului in care au murit multe zeci de milioane de oameni, evrei si neevrei, si al carui proces inca nu l-a organizat nimeni ?

Ma tot gindesc si nu gasesc raspunsuri izvorite din bun-simt.
Poate ma lamuresc unii mai exclusivisti si mai dornici sa acuze numai pe altii...

Calin
Calin,6565 - de anita47 la: 15/12/2003 03:37:21
(la: Evreii si o manie curioasa..)
1)De ce armata americana in Irak foloseste aceleasi metode?Pentru ca nuimic nu s-a schimbat!
Ce metode au fost folosite de "glorioasele armate ONU/NATO/Americane in fosta Iugoslavie?Da-ne niste exemple de "ocupatie democrata si inaintata".
Ma mira de ce OARE nu ai facut nici o paralela intre bombardarea Belgradului si bombardarea Drezdei!
2)De ce te iei de "anumite crime politice"!Doar pentru ca in ele au fost amestecati "oameni de o anumita rasa/etnie"?De ce nu-ti pui aceste "intrebari retorice" la ce s-a intamplat FOARTE recent si acum 20 de ani in Suedia?Sau Suedia nu este destul de democrata pentru tine!Sau nu sunt destul de "blonzi cu ochi albastrii"?
Raspunsul cred ca este foarte simplu!
In fiecare tara normala vei gasi "extremistii lor si nebunii lor".(de ce nu te-ai legat de asasinarea ideologica a lui Arlozoroff in 1935?)
Si tin sa te anunt ca Israelul este o tara perfect normala cu serioase probleme de securitate.
3)Cineva scria de "noi romanii".Imediat ai ajuns la Lenin!De ce Romania nu face "procesul comunismului"?Tot din cauza "unei anumite natii" aproape inexistente acolo?
Imediat ai cautat si sarit la "cineva care are in familie ceva nearian".
Ce legatura are Lenin si ce a facut el , cu originea mamei sale!Sau s-a descoperit si ceva "nearian" si in biografia lui Stalin(marele iubitor al popoarelor libere!).
De "bulgarul" GGDej(care a facut numai BINE Romaniei nu ai nimic de spus?Sau de "arianul soim din Carpati",Ceausescu,care a dus Romania in culmile bunastarii!!)
4)Nu numai raspunsurile ar trebui sa izvoreasca dintr-un bun simt elementar,ci si intrebarile.
5)Da-mi te rog UN SINGUR exemplu in care eu am "atacat" sau am dovedit o atitudine "anti-romana".

P.S.Caline,nu inteleg de ce postezi ca un "anonim" cand te poti inscrie sub numele de Calin(mie-mi place sa discut cu oameni carora le cunosc ideile,urmarind un sir mai lung de mesaje.Iar acest lucru nu poate fi realizat cu un "anonim"-daca nu semnai Calin,nici nu-ti raspundeam la mesaj!)
Numai bine,anita47
*****
#6577 (raspuns la: #6565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns ... - de Leon la: 15/12/2003 12:38:56
(la: Sadam a fost prins!)
Salut Athos ! Raspunsul la intrebarile tale e foarte simplu:

Armele sunt ascunse in desertul sirian si vai de capul tanarului ASSAD daca Saddam deschide gura.

La a doua intrebare sunt trei posibilitati si ca sa fiu inteles mai bine, am sa merg cu metoda elimanarii:

1. Tribunalul de la Haga.
2. Tribunalul American.
3. Tribunalul Irakian .

1. cade pt. ca ar insemna ca Saddam sa ramana in viata si acest fapt v-a aduce la noul "sport national " al musulmanilor radicali.. Liga Eliberarii lui Saddam. Sa vezi ce multe echipe se vor inscrie in aceasta liga!
2. cade pt. ca atunci Saddam am avea drepturi de aparare ca orice cetatean american, iar constitutia americana o sa-l salveze de la moarte....aceasta e cauza secestrarii lui in Golf si nici macar in Quantanamo.
3. doar irakienii il vor judeca ( cu ajutor international probabil ) la moarte si in asa fel americanii vor iesii cu basmaua curata si irakienii cu consecintele sentintei date de ei insisi.

In concluzie, Saddam e deja un mort viu si totul e in functie de cat de repede v-a ciripii !!

Fac pariu pe o lada de bere.

Regards,

Leon.
#6608 (raspuns la: #6604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata lunga - de (anonim) la: 17/12/2003 14:08:03
(la: De ce nu 120 de ani??? sau sa imbatranim intinerind?,, :-)))
Ma numesc Victor.Gindul despre o viata lunga ma framinta demult.Vreau sa-mi expun unele concluzii.
Pentru a trai o viata lunga este necesar de a indeplini 4 lucruri esentiale:
1.A gindi corect.
2.A face sex corect.
3.A respira corect.
4.A consuma hrana corect.
Toate aceste chestii sunt strins legate si destinate pentru a primi, retine si a folosi eficient energia. In lume sunt diferite metode de a face cele enumerate mai sus corect, dar sunt putine scoli pe tematica expusa. Idea mea consta in crearea unei scoli sau clubul vietii lungi.Rog sa va expuneti parerile.
Victor.
#6800 (raspuns la: #1180) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din Romania Libera - de anita47 la: 17/12/2003 23:48:51
(la: 14 ani de la Revolutie)
La 14 ani de la revolutie, societatea romaneasca, desi directionata clar catre integrarea in sistemul de valori euroatlantic, nu-si gaseste echilibrul. Coruptia, birocratia excesiva, slabiciunile structurale ale statului de drept, economia de piata nefunctionala s.a.m.d. au ca efect un nivel de trai extrem de scazut pentru majoritatea populatiei. Nu numai ca nu putem vorbi de existenta unei clase mijlocii, dar milioane de oameni abia supravietuiesc de la o zi la alta, devenind total dependenti de diversele pomeni guvernamentale. Pomeni care deja si-au pierdut caracterul de protectie sociala a unor restranse categorii defavorizate din moment ce au devenit uzuale pe o scara atat de larga. In loc sa se creeze locuri de munca, sa se stabilizeze economia, sa se elimine "gaurile negre" si tunurile financiare, astfel incat sa ajungem a trai intr-o lume normala, unde omul obisnuit sa-si poata recapata demnitatea, sa poata trai decent din ceea ce castiga, nu din ceea ce "i se da", asistam la o perpetuare a starii de nesiguranta si, cel mai grav, nu vedem nici o raza de speranta. Societatea romaneasca este grav bolnava - boala se numeste anomie, nu dezvolt subiectul pentru ca am scris de nenumarate ori despre el -, iar cetateanul mediu vietuieste intr-o permanenta stare de nesiguranta, de frustrare tocmai din cauza faptului ca nu s-a cristalizat noul sistem de valori la care sa se poata raporta. De aceea constatam o crestere alarmanta a agresivitatii, a numarului de bolnavi psihic sau a apatiei ori a dorintei de a evada din acest mediu mocirlos catre alte zari.
Socul tranzitiei este cu atat mai grav cu cat sistemul comunist le-a inoculat timp de aproape o jumatate de secol cetatenilor credinta intr-un anume set de valori: cinste, egalitate, etica si echitate socialista s.a.m.d., in timp ce construia inegalitati flagrante intre marea masa a "oamenilor noi" si casta privilegiatilor. Acum respectiva casta a preluat fraiele puterii politico-economice, a jefuit economia, a calcat in picioare idealurile utopice in numele carora si-a marcat ascensiunea si a refuzat cu obstinatie sa reconstruiasca sistemul de valori specific unei societati normale. Inexistenta acestui sistem perpetueaza si accentueaza boala societatii romanesti. Tragedia este ca fortele politice nu par nicidecum interesate sa iasa din cercul vicios. Fie ca sunt incapabile de pasi radicali, fie ca, pur si simplu, nu vor pentru ca in aceasta stare de dezagregare sociala, de lipsa a competitiei valorilor se pot castiga marile averi. In consecinta, asistam la aceleasi dispute sterile, la aceeasi batalie pentru imagine, la aceleasi artificii menite sa ascunda lipsa de proiecte politice serioase, dar sa mascheze si lacomia funciara a celor care cu cat au mai mult cu atat vor mai mult. Nu-i de mirare ca in sondajele de opinie numarul nehotaratilor e urias, la fel cum este si numarul nemultumitilor. Si pentru ca vine anul electoral pericolele cresc exponential. Faptul ca se mizeaza doar pe imagine, pe manipularea opiniei publice prin tot felul de metode, fie grosiere, fie subtile, nu poate decat sa sporeasca probabilitatea unor surprize de proportii. Nu poti controla o societate instabila, frustrata, fara sperante, oricati batrani specialisti in diversiuni ai avea.
Este pacat ca nu putem incepe cu sperante de mai bine noul an. N-avem motive sa credem ca vom asista la schimbari fundamentale menite sa aduca Romania intr-o minima stare de normalitate. Fete noi nu sunt, iar cele deja cunoscute nu mai inspira incredere. Cei care au puterea sa schimbe in bine societatea nu vor s-o faca, iar cei care ar vrea nu pot. De fapt, ce sa mai doresti, ce sa mai speri cand pana si Regele Mihai a ajuns sa vina special de la Versoix pentru a-i inmana, din partea unei reviste mondene, premiul "Omul anului 2003" premierului Adrian Nastase?!

#6810 (raspuns la: #6802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga Victor - de (anonim) la: 18/12/2003 01:29:12
(la: De ce nu 120 de ani??? sau sa imbatranim intinerind?,, :-)))
acum ca ai definit patru metode pentru a avea o viata lunga

doresc sa-ti mai spun inca una fara de care teoria ta frumoasa se sparge:

sa fie pace in sufletul tau

Cata
#6819 (raspuns la: #6800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
USA - de (anonim) la: 18/12/2003 13:21:50
(la: Nu se cer bani, dar poate cunoasteti...)
Suntem cativa romani ce ne gasim in the US, mai precis in Cleveland, Ohio. Recent am intrat si noi in posesia acestui mesaj. Dupa ce s-a facut o traducere de rigoare a textului, unul dintre noi, si anume Lucian F., a incercat si chiar a sunat la numarul publicat in mesaj. Mesajul primit a fost "numar inexistent". Daca cineva dintre voi stie o alta metoda de contactare va rog sa imi scrieti pe urmatoare adresa de e-mail si anume: orablue@hotmail.com
Va multumim.
Ovi.
P.S.
Daca itr-adevar e ceva real am vrea sa vedem cum am putea ajuta acel copil.
#6921 (raspuns la: #6459) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...