mi ai retezat aripile ca sa nu mai pot zbura

asta si spune, ca vrea sa iasa din relatie..:-)

Zboara rapid fluture...nu sta sa-ti rupa aripile...ca mai apoi nu ai sa mai poti zbura deloc"..

Cum ajungi la concluzia ca ne mai nastem odata?... sper doar sa fie asa. sunt atat de multe de trait inca, iar timpul de-acum mi-e prea putin.
dar daca e sa ramanem ingeri, de-a pururi in paradis... atunci am sa-mi aleg o fetita pe care sa o ocrotesc si sa o indemn sa traiasca din plin fiecare clipa.
ingerii de care spui... au aripi si pot zbura oriunde? si nu le frange nimeni aripile, asa ca noua? si pot sa fie oriunde vor, oricand le e dor?
daca da... atunci vreau si eu sa devin un inger cand timpul de-aici va fi sfarsit...
_________________________________________________
just because I was thinking about you...

Inger, ingerasul meu.....Ce furmoasa cerere! Ca si textul. Si eu am intilnit un inger, si apoi l-am revazut si de fiecare data mi-a bucurat sufletul, si nu numai pe al meu. Daruia tuturor. Sunt rari astfel de inger, dar din fericire exista. Si cind ii intilnim ar trebui sa ii recunoastem si sa ne apropiem de ei. Dar din pacate cei mai multi dintre noi nu au curajul sa o faca tocmai pentru ca stim ca suntem muritori si ei sunt ingeri. Ei daruiesc, ne ocrotesc si ne vegheaza.
Uneori simti durere, alteori bucurie cind iti amintesti de ei. Cel mai placut e atunci cind ingerul tau ocrotitor se intilneste cu acel inger de care tu vorbesti. Eu cred in ei pentru ca am intilnit unul si mi-a schimbat viata, mi-a daruit fericirea ce a asteptam de foarte mult timp. Dar cind pleaca e atata durere. Le doresc tuturor sa intilneasca macar odata in viata un astfel de inger dar sa aiba grija sa nu il piarda. Caci au aripi si pot zbura. Aveti grija ce faceti cu ingerii pe care ii intilniti!

Am urmarit aceasta conferinta, am ezitat sa ma amestec pentru ca, cel putin deocamdata, I don't feel like shit. Dar am vazut ca mai toata lumea s-a concentrat pe "feel like shit" si nimeni n-a dat importanta la "sometimes".

Cri Cri, eu nu vreau sa-ti dau sfaturi, de fapt nu vreau sa-ti dau nimic, incerc sa exprim doar ce NU mi-a placut din ceea ce s-a spus pe aici. Va rog sa nu va suparati daca uneori o sa par mai agresiv.

Pe mine m-ar enerva la culme sa mi se spuna: "Inca nu ai iubit! Inca n-ai cunoscut ce e dragostea! Cum iubesti tu?"
De unde naiba poti sa stii ca eu n-am iubit sau ca nu iubesc?
Ma intrebi cum iubesc eu? Scuza-ma, dar asta mi se pare o intrebare de puradel cu cosuri, nerabdator sa vada filme erotice pentru ca singura femeie care l-a tinut in brate a fost mamica lui si poate ca nici aia nu statea prea mult pe acasa.

Sa presupunem ca un el si o ea petrec momente placute impreuna, indiferent ce fac, indiferent unde merg, fac si dragoste etc. Totul este minunat, un minunat relativ dar totusi minunat, cu tot ce trebuie:
-Te iubesc!
-Si eu te iubesc!
Pana aici inca este totul minunat. Nu conteaza care a fost el si care a fost ea la replicile de mai sus, tot asa cum nu conteaza cine spune replica urmatoare:
-Si ce mai facem acum?
Si asta-i o intrebare faina...
Si mai teribil este atunci cand fiecare se intreaba acest lucru in gand...

Am mai vazut pe aici chestia cu muntele. "Du-te la munte!"
Ohoho! Am fost la munte! M-am saturat de munte! Va si spun rezumatul:
Eram eu si cu Muntele.
Muntele a avut primul cuvant pentru ca era mai mare:
-Sunt aici de mii de ani! Sunt falnic, deasupra tuturor, cu varful meu il gadil la fund pe Dumnezeu si voi mai fi aici inca multe mii de ani!
Si eu am raspuns:
-Nu mai spune!... Mi-e mila de tine, gramada de cataroaie ce esti! Eu o sa scap mult mai repede de aici! Pe tine au sa te cheleasca altii de paduri, au sa te linga apele pana te vei dizolva. vei muri incet, iar cand tu nu vei mai fi, eu am fost de mult altceva...

Nici chestia cu "tine un animalut" nu mi-a placut.
Oare animalul vrea asta? Toata chestia este cam asa:
-Hei, Bimbo, de acum ai sa fi catelusul meu. Ai sa stai cu mine, o sa fim prieteni, o sa ne jucam...
Pana aici totul e ok, dar...
-Nu te mai gandi la catelusele care se zbenguie prin parc. Te ducem la veterinar, iti zburam bilutele, scapi de grijile astea...
In plus:
-Ai sa urci scarile blocului pana faci spondiloza si ramai paralizat...
Ajunge! Jesus! No! No! No! Urasc astfel de iubitori de animale! Asta nu-i dragoste! Asta-i egoism in forma cea mai scarboasa!

Daca Bimbo e hamster, se invarteste toata ziua de nebun pe o roata.
Un prieten avea un hamster. Pisica lui se obisnuise cu el si nu-i facea nici un rau. Ba chiar uneori pisica dormea cu hamsterul pe burta. Pana si ea il compatimea pe nenorocitul ala. Asta doar pentru ca prietenul meu sa poata povesti la servici:
-Am acasa un hamster.

Daca Bimbo e o pasarica, sarmana pasarica:
-Sunt pasare, am aripi si pot zbura catre Soare!
Stapanul:
-Ba sa-ti iei gandul de la zburat! Ai sa stai in colivie si fa bine sa ciripesti din cand in cand ca sa nu ma simt eu singur!
Ce mai este asta?! Ce fel de dragoste mai este si asta?!
O colivie este tot colivie chiar si daca e de aur!

Mai este partea cu planta. O planta e doar o planta. La fel cum a spus Cri Cri, "mi-e egal" daca planta este pe balconul meu, sau in parcul din apropiere, sau in padure. Dar mi-am amintit de o intamplare din copilarie...
Pe vremea cand eu eram la gradinita, mama tinea un lamai pe balcon, intr-un ghiveci mare.
De la un timp lamaiul a inceput sa se usuce pana ce a murit.
Mama nu stia cu ce a gresit, ce conditii ar fi trebuit sa-i asigure...
Eu i-am spus:
-Ma mir ca s-a uscat, ca doar l-am udat!
Ea stia ca nu eu ma ocupam de udatul florilor.
-Cum adica?... Cum l-ai udat?
-Am facut pipi acolo.

Despre alte chestii, cum ar fi yoga, nu vreau sa mai vorbesc. Rahatul ala nu-mi place. Sunt prea temperamental ca sa am rabdare sa stau innodat intr-o anumita pozitie pentru nu stiu cat timp.

Asa cum am mai spus, draga Cri Cri, eu nu-ti dau sfaturi pentru ca am observat ca cei care ti-au dat au sfarsit prin a-ti cere ei sfaturi. Ma tem sa nu ajung in aceeasi situatie.
:)))

da... asa e anisia.... ai mare dreptate in ceea ce spui... totul este o Fata Morgana...SINCER spun.... ITI DAU DREPTATE.... si totusi... CAT DE MULT GRESESTI!!!
desi nu toate pasarile POT zbura la aceeasi inaltime...conteaza ca ZBOARA... atat cat pot...CREDE-MA... n-am vazut nici o taratoare cu aripi...

O sa te contrazic. Nu lasi pe toata lumea sa stie exact ceea ce simti. Nu stiu cat adevar este in ceea ce am scrs ami sus... dar... eu asa simt. pentru ca mi-ai (ai) spus ca uneori te-ai inchis in carapacea ta... pentru ca sti... ca daca toata lumea ASTIE ce simti... se vor gasi multi "binevoitori" care se vor invita in sufletul tau.. incaltatzi cu cea u in picioare. Nu sun de acord ca trebuie ca toata lumea sa stie ce gandim.. ceea ce simtim... pentru ca foarte multi nu ar intelege. Tocamai asta m-a facut sa scriu putin pe forumuri. Pentru ac ... multi vad putini pricep. Nu pentruca nu ar putea. Ci pentru ca ... NU VOR sa inteleaga. pe de altra parteNICIODATA nu mi-a fost teama sa spun ceea ce am simtit daca am simtit ca cel din fatza mea POATE si VREA sa inteleaga ceea ce am simtit. Cred ca inteleg ce vrei sa spui cu.."Nu maine... cred ca pot muri acum". de multe ori m-am simtit si eu mult prea mic pentyru aceasta lme. M-am simtit mult prea singur. STIU CA NU AM DREPTUL SA VB ASTFEL. STIU CA SUNT INGROZITO DE NEDREPT ATUNCI CAND GANDESC ASA CA TINE. Dar... am momente cand simt asta.
Tcred ca uneori e simti PREA singura... dar nici pe departe nu o sa fiu vreodata de acord cu tine... ca esti lipsita de sentimente. si dorintze!! NU CRED ASTA. sti plina de sentimente sui dorintze. Esti un curcubeu de sentimente... dar... poate ti-e teama de ele. poate ti-e teama sa nu f lasata din nou singura. TU... nu cred ca esti o persoana pesimista. Esti opersoana optimista in esentza ta... dar... ceva s-a intamplat... undeva ceva s-a frant in zborul tau. Si...ti-a fost prea greu sa te ridici din nou. Dar nu e corect! TREBUIE SA TE RIDICI. FA orice pentru a te ridica. ORICE. Zborul este atat de frumos. Am visat de zeci de ori ca zbor. Este... nu-ti pot desctrie senzatia... dar ti-o poti imagina daca vrei... daca vrei... iti intind mana... nu este o aripa... eu nu o sa fiu niciodata un inger... intotdeauan o sa fiu un biet muritor... dar... iti ofer mana mea... si... ii sun... POTI ZBURA. Trebuie doar sa vrei.... POTI si TREBUIE sa reincepi sa zbori. Ai spus ca odata un inger te-a ajutat sa te ridici. Vei gasi un alt inger care va face acelasi lucru... e va ajuta de dragul zborului.
Daca as sti azi ar fi ultima mea zi de viatza.... poate ... as mai zbura un ultim zbor...

Adrian Fuchs :

O singura remarca. E vie si lina, in ciuda lavei; iar aripile chiar si nereparate, tot aripi sunt. Poti zbura chiar si cu ele date la ... meshterit.
Ai dovedit-o.

partea din biblie care se ocupa cu perioda relevanta discutiei e destul de restransa, pentru ca nu asta a fost scopul pentru care a fost scrisa. practic toata istoria mai veche a universului e concentrata in 6 zile si vreo 2 sau 3 capitole in care pot fi intalnite cateva nepotriviri 'temporare' (si de logica si raportate la descoperirile si teoriile stiintifice) :)

ceea ce prezinti aici, e o teorie creationista alternativa, pe ocolite dar tot creationista...
probabil 98% potrivire genetica cu maimutele e gluma a creatorului...
se plictisea si a vrut sa se distreze uitandu-se la noi cum argumentam...

nu neg posibilitatea vizitarii planetei de catre alte civilizatii si nici posibilitatea ca sa se fi incrucisat (sau macar incercat sase incruciseze) cu rasa umana; posibilitate confirmata de mai multe legende din culturi diferite care nu au avut contact unele cu altele.
'oameni cu aripi' dpdv mecanic si aerodinamic nu pot zbura. poate ca aripile descrise in legende sa fi fost aparate individuale de zbor.

acuma de unde potrivirea genetica e alta chestie, posibil sa fi fost urmasii nostrii din viitor care s-au intors in trecut, au avut 'incidente de zbor' si nu s-au mai putut intorce in lumea lor. :)

mersul pe ape/levitatia, simularea mortii clinice, controlul circulatiei sangelui, etc. sunt chestii de rutina pentru practicantii de yoga la nivel superior (yoga adevarata, nu de aia practicata de excrocii gen bivolaru)

Excelent ales verbul "a suna"!
Diavoleasca ideea de a primi aripi si sa nu poti zbura...Eu am definit iadul ca absenta iubirii si consider ca iadul si raiul nu apartin vietii de apoi ci fix vietii acesteia.Viata de apoi isi are alt rost.

Trista si tare frumoasa,ce dureros e sa ai aripile batute-n cuie.
Sa nu mai poti zbura ,e cumplit.

A fost odata o pasare maiastra, impodobita cu o pereche de aripi minunate. Intr-o zi, o femeie o vazu si se indragosti de ea. Ii urmari zborul uimita, cu inima batandu-i mai repede, cu ochii stralucindu-i de emotie. Se indeamna sa zboare impreuna cu ea si amandoua calatorira pe cer intr-o armonie desavarsita.
Desi venera pasarea, ii trecu prin minte gandul nebunesc ca inaripata ar fi voit poate la un moment dat sa cunoasca cine stie ce munti indepartati. Femeia se infricosa la gandul ca nu va mai avea niciodata acelasi sentiment pentru o alta pasare si se simti singura. Ca sa evite aceasta drama se gandi sa puna o capcana in care sa prinda frumoasa zburatoare. Pasarea, indragostita si ea, reveni a doua zi, cazu in capcana, si fu inchisa intr-o colivie, de unde stapana o privea zilnic. Intre timp, femeia isi pierdu interesul pentru cea care o facuse sa visezse…
Iar pasarea, nemaiputand sa zboare, incepu sa slabeasca, pierzandu-si stralucirea. Intr-o buna zi, ea isi dadu duhul. Femeia fu cuprinsa de o adanca tristete si-si ducea zilele cu gandul la prietena sa. Nu-si amintea insa de colivie, ci de ziua in care o vazuse pentru prima oara zburand multumita printre nori.
Daca s-ar fi observat pe sine insasi, ar fi descoperit ca libertatea si energia aripilor pasarii erau lucrurile care o emotionau atat de mult. Fara tovarasa ei de zi cu zi viata femeii si-a pierdut sensul, iar Moartea a venit sa-i bata la usa:
- De ce sti aici?, intreba ea.
- Pentru ca tu sa poti zbura iarasi cu pasarea in cer, raspunse Moartea. Daca ai fi lasat-o sa plece si sa se intoarca nestanjenita, ai fi iubit-o si admirat-o si mai mult. Acum insa ai nevoie de mine ca s-o reintalnesti.

La Sancho am sangerat citind poezia, dar aici textul ma face sa caut repede leac...

Eu nu gasesc struguri striviti cand rascolesc, eu las in urma tesatura mai mult sau mai putin trainica. Iar cand ma-ntorc, o tot intaresc cu noduri abia invatate, cu modele de flori si fluturi.

Totul e o parere, viata e o parere si cand ne asteptam mai putin ne intindem brusc aripi mai mari, mai puternice si zburam si mai sus. La un moment dat zburam atat de sus, incat suntem absorbiti pentru totdeauna de Cer.

Lacrimile secate nu ne taie putinta izbavirii, doar ne scutesc de o pierdere de vreme si ne indreapta fiinta spre adevarata izbavire. Sa faci ceea ce trebuie, sa iti gasesti menirea.

Nu stiu cat de lunga va fi toamna pana va inflori un trandafir rosu in inima ta, dar stiu ca nu-ti trebuie decat sa tragi o gura de aer proaspat si sa iti desfaci aripile pe care le ai. Secretul e aici...iubeste si vei fi iubit. Iubeste flori, si ochi, si buze, si morminte...

- Mămico, mi-ai spus că îngeraşii au aripi şi pot zbura!
- Desigur, scumpa mea.
- Aseară, când tu nu erai, am auzit cum tata îi spunea bonei „îngeraş”. Ea când o să zboare???
- Mâine dimineaţă, scumpo, mâine dimineaţă...

m-am împartit cumva in mai multe bucatele. sunt, deocamdata, ca un puzzle împrastiat...))

muntii aia i-am batut mult cu pasul(retezatul, mai ales) si nu-i pot uita asa usor. si, in general, nu prea uit pe unde-am fost sau de unde-am plecat.

într-un an am facut poze scârboase prin tara, pozam numai gunoaie, eram revoltat si bagat in priza. si mi-era rau continuu. m-am lecuit, cred, m-am saturat sa tot scuip, ca tot mie-mi venea scuipatu-n fata desi nu batea niciun vânt.

vorba lui alecu paleologu, incerc sa ma concentrez pe 'lucrurile cu adevarat importante' .

un taran, rosu la fata, cu palarie si gâtul la bulgari mi se pare destul de important ca sa fie fotografiat..:):

de multe ori stau si ma gandesc in cate cuvinte poti aduna ploaia si curcubeul trairilor? dar pana la urma cine are timp sa numere cuvintele cand nici macar ele insele nu mai au rabdare...
mi-as dori sa pornesc...pupa, nimfa ce trebuie sa moara pentru a invia din coaja hibernarii...mesager ce pompeaza povesti in panza aripilor...

mi-am dorit sa pot sangera sub numele acesta...despartire...dar nu oricui ii este data starea de gratie a mereu inceputului

si Jules Verne si-a dorit cu ardoare multe lucruri dar tot ce a putut lasa in urma a fost doar arderea...

data viitoare o sa incerc alta traire...dar cu siguranta ca cea mai dulce traire este cea de traitor in visele voastre

un limbaj poetic subred, poticnit si vetust
o idee banala insuficient exploatata in ramificatiile posibile

daca folosesti sintagme uzate precum "curg ca un riu rece", elemente poetice atit de uzate incit nici firul nu a mai ramas intact, precum "zbor, aripi, lumina, talpi, etc" nu poti emite alta pretentie decit aceea ca demersul tau este circumscris unui exerciu-compunere, personal si rigid/inchis

altfel, exista emotie pe care nu reusesti sa o transmiti si exista deprinderea scrisului
nu ajunge

aripi de otel ca sa poti sa te inalti acum:)

:))))))
pai e asa simplu rindunicile isi fac cuib la casele oamenilor,apoi zboara nasc copii,alearga dupa mincare iar noi oamenii suntem inchisi in coilivii ca de aia nu prea avem loc unul de altul.
Cind apare iubirea e tardiv ca doare ca o boala incurabila,pasarile au aripi ca si noi da ele pot zbura noi doar visam:)))
m am scos?:))))
amu nu fac parte din elita da no inteleji tu,dara:)))

Multumesc :)

Ma bucur ca te vad deseara pot sa te sun?

Mamico, mi-ai spus ca ingerasii au aripi si pot zbura!
- Desigur,scumpa mea.
- Aseara, cand tu nu erai, am auzit cum tata ii spunea bonei ‘ingeras’. Ea cand o sa zboare???
- Maine dimineata scumpo, maine dimineata…

cea stanga, cea dreapta
a treia aripa
aripa din mijloc, de sub frunte?
ar trebui sa facem un sondaj
cand ati vazut ultima data
un om insotit de niste aripi
(sau niste aripi ducand un om?!)
sunteti de acord cu asta
de ce da de ce nu
sa recunoastem
oamenii nu au aripi decat
in frigidere pe adidasi la avioane...
si, la naiba, oricat de patetic ar suna,
... in varfurile unor creioane.

si acum 'in afara concursului':), multumesc, alter_ego si Alice, pentru comentariile in versuri:). a iesit ceva fain.