comentarii

micul val


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Ai dreptate, insa cu o mica p - de Daniel Racovitan la: 21/01/2004 15:05:14
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Ai dreptate, insa cu o mica precizare: daca nu au carte de rezident imigrantii nu primesc niciun RMI.
Chiar si cu RMI, cu 420 euroi pe luna nu te descurci.

_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8324 (raspuns la: #8323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Plus ca în micile orasele ga - de My la: 26/01/2004 09:20:17
(la: Un salariu decent in Romania)
Plus ca în micile orasele gasesti chirii modeste, 2-300 euro pentru apartament cu 2-3 camere.

Cine vrea musai Berlin sau Paris înseamna ca are bani, deci bravo lui.

Nu trebuie uitat nici faptul ca daca ai venit mic în familie (de exemplu 1000 euro e considerat mic), te ajuta statul cu cazarea într-o proportie variabila (poate merge pâna la 100% din chirie uneori).
#8472 (raspuns la: #8470) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Parerea unui om simplu - de Dantimis la: 09/02/2004 14:51:49
(la: Politica Romaniei ( sau in RO ). Ce ai face TU?)
Nu sunt politician, nu sunt redactor de ziar sau TV, sau orice fel de alta "personalitate". Doar un om simplu, un amarat de inginer, ingineri pe care unii nici macar nu-i considera ca facand parte dintre intelectuali. Asa ca atunci cand aud cuvantul "portofoliu" gandul ma duce direct la stock market-ul american unde ma mai joc cu options din cand in cand, caci sa cumpar shares nu-mi permit inca. Scuze de paranteza, inteleg ca te refereai la un portofoliu politic.

Cred ca situatia grava in care se afla Ro la ora actuala se datoreaza faptului ca noi nu avem oameni politici de fapt, ci oameni pusi pe chiverniseala. Oameni care dupa ce au fraierit poporul sa ii aleaga, nu se ocupa cu a-si face job-ul pt care au fost alesi, ci alearga frenetici sa-si umple buzunarele. Cred ca "oamenii politici" de azi jefuiesc poporul roman mai ceva decat ne-au jefuit turcii sau tatarii sau boierii de pe vremuri. Si asta nu la figurat ci la propriu. Isi vand unii la altii fabrici si terenuri pe preturi de nimic, firme cu venituri imense care se sustrag de la plata impozitelor, tot felul de afaceri murdare, etc. Ce fac toate astea? Saracesc statul, adica poporul roman. In loc ca statul sa aiba bani sa plateasca spitalele, boierii romani isi umplu buzunarele, uneori chiar pe fata, fara nici o jena. Ce-au de pierdut? Imaginea publica? Chiar credeti ca ii pasa hotului de imaginea publica?

Desigur veti spune, nu sunt toti chiar asa, mai sunt si unii cinstiti printre ei. Binenteles, orice padure are si uscaturi. Dar parerea mea e ca se lasa dusi de val si se pierd in multime.

Ce ar fi de facut in situatia asta? Ce ne-a unit pe noi romanii de-a lungul istoriei? Ca si pe multe alte popoare: FRICA. Nu vreau sa spun ca am fi un popor de fricosi, nu mai mult decat alte popoare, dar se pare ca prin frica poporul roman poate fi manipulat foarte usor: frica ne-a facut sa ne unim in fata cotropitorilor din afara si frica ne-a tinut atata vreme sub comunism. Iar mai marii zilelor noastre tot prin frica incearca in zilele de azi sa inchida gura ziaristilor. Si se pare ca reusesc destul de bine!

De bine, de rau, dupa aproape 15 ani de "democratie" Ro are deja ceva legi. Sigur ca mai pot fi imbunatatite, dar asta va dura ceva vreme. Nu asta e problema insa: sunt convins ca daca toata lumea le-ar respecta, asa cum sunt ele, viata in Ro ar fi mult mai buna. Dar cum sa se intample asa ceva cand cei care le-au facut sunt primii care le calca? Ce folos daca pedepsele s-au inasprit cand nimeni nu este pedepsit? Chiar daca e gasit vinovat! Cei care sunt gasiti vinovati sunt numai pestii cei mici, rechinii inoata liberi si nestingheriti. Cum spunea ambasadorul american nu demult: "Aratati-mi pe cineva la nivel inalt condamnat pt coruptie?" si asta nu pt ca nu ar fi acuzatii... Ia prinde si condamna ceva ministri, senatori sau deputati, arunca-i dupa gratii pana vor implini 100 de ani si confisca-le toate averile, caci oricum sunt facute prin jefuirea poporului. Sa vezi cum cei ramasi, de frica, isi vor schimba naravurile si vor deveni din lupi mielusei...

Concluzia mea e ca, daca as fi eu maine ales prim-ministru, mai putin m-ar interesa din ce partid e format guvernul, ci cat de cinstit e. Iar cinstea guvernului ar trebui impusa prin frica, caci altceva nu cred ca ar functiona. Daca un ministru, sau cineva din cabinetul lui e prins cu ocaua mica sa fie articulat sa simta si nepotii lui. Iar odata ce ai un guvern si oameni in functiile de conducere cinstiti atunci te poti apuca sa faci curatenie si ordine in straturile de mai jos. Oricum, asta e doar o utopie... pt ca oricum nu voi candida niciodata :))).

Multa bafta!

Dan

ah, povestea e un mic junk (p - de Daniel Racovitan la: 12/02/2004 15:11:05
(la: Cotofenele)
ah, povestea e un mic junk (postmodernist ,fireste) :))

sugerez a nu se lua (prea) in serios :)


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9529 (raspuns la: #9527) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Numai un mic comentariu: . - de SB_one la: 14/02/2004 14:53:22
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Numai un mic comentariu:

...noi tot am fi plecat ; si-ar fi fost pacat sa nu putem sta de vorba pe aici! Mare pacat.

Asa ca ai saa regretam faptul ca timpul cu el nu a trecut mai Rapidi..

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9623 (raspuns la: #9588) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns pt HORIA - despre legi, ROI, value si EU - de Cristian C. FRANCU la: 17/02/2004 15:54:32
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Perfect deacord stimate roman mai in varsta din Kentuky. Fara un cadru legal stabil si aplicabil fara discriminari preferinte sau spaga...lucrurile nu au cum sa mearga cu adevarat inainte.

Investitii si recompense pentru investitii. Nu stiu daca te-ai referit si la asta, insa personal nu cred ca e nevoie de super-mega-facilitati pentru Investitorii straini.
Ce cred ca este insa esential? - acel cadru legal STABIL, rezonabil, CLAR si care incurajeaza INVESTITIILE, garanteaza PROPRIETATEA, vegheaza insa nu influenteaza direct PIATA...
NU cred ca mai suntem in perioada in care aveam nevoie sa oferim super bonusuri investitorilor.
Sunt sigur ca Romania, cu cei 22 milkioane de consumers ai ei, cu inevitabila EU admission...este o piata pe care vor intra curand, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu..all the major players.
Multi sunt deja aici.
Intr-adevar, au probleme. Intr-adevar mai sunt multe de rezolvat si clarificat, mai ales in sistemul legal.

Dar nu neaparat legile in sine sunt problema ci instabilitatea si inaplicarea lor.

ROI...mic ---risc mic
ROI mare - risc mare...

INTOTDEAUNA a fost si va fi asa!

Nu de putine ori cei ce accepta riscul dau lovitura!
Nu de putine ori un risc calculat este necesar!

Important, sunt deacord, este sa POTI calcula acest risc.
LONG TERM!

Sa fii sigur pe stabilitatea unor legi si nu numai...pentru a putea sa iti faci o strategie viabila si nu sa lucrezi tactic, dupa cum bate vantu.

Cred ca integrarea in UE, desi sunt sanse sa ne rinda nepregatiti...ne va pune pe drumul cel bun. Fie ca vrem sau nu!

De 'murit'...vor 'muri' cei care nu sunt competitivi, cei care nu se pregatsc si cei ce nu inteleg conjunctura.

Sunt fonduri de care Ro poate profita daca are parte de antreprenori si oameni de decizie competenti, inteligenti si gata sa isi asume si riscuri si responsabilitati!

Nu trebuie sa pierdem valul acesta al Integrarii, cu toate riscurile si dezavantajele unei Integrari usor 'premature'. PAREREA MEA!

Sunt intotdeauna deschis sa ascult alte pareri, alte argumente...deschis sa imi schimb parerea sau sa agree to disagree!

Al vostru

Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#9864 (raspuns la: #9842) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Operatiunea "Peregrinii" - de anita47 la: 29/02/2004 04:39:17
(la: Refugiat politic: de ce si cum ai fugit din Romania?)
Operatiunea "Peregrinii" - redutabila sursa de imbogatire pentru agentii acoperiti
=====
Emil Berdeli
Dezbaterile pe marginea cazului Pacepa aduc in discutie, din nou, faptul ca fostul Serviciu de Informatii Externe a functionat inainte de 1989 ca un veritabil "sereleu" comunist. O intreprindere care a bagat bani grei atat in vistieria statului, cat si-n buzunarele propriilor ofiteri. In episoadele noastre anterioare privind serviciile secrete romanesti, am mai abordat acest subiect. Dupa cum scriam atunci, spionajul romanesc din perioada comunista se specializase nu atat pe strangerea de informatii, cat pe procurarea de aur, valuta forte sau alte valori. Nu doar ofiterilor conspirati peste granita din Directia de Informatii Externe (DIE) li se permitea sa faca afaceri, ci si celor din tara. Operatiunea "Peregrinii" este elocventa in acest sens. Din pacate, operatiunea "Peregrinii" a adus deservicii atat de mari Romaniei, incat si-n ziua de azi tragem ponoasele, mai ales ca o buna parte din victimele acestui rusinos episod, sau rudele lor, sunt in viata.

In vara anului 1970, cu aprobarea conducerii superioare a partidului comunist, Ion Stanescu, presedintele Consiliului Securitatii Statului, a ordonat declansarea operatiunii cu nume de cod "Peregrinii". Scopul acesteia: sa se obtina valuta forte si bunuri mobile, in primul rand de la rudele din strainatate ale romanilor care doreau sa paraseasca definitiv tara. Cu alte cuvinte, conducerea superioara de partid, in frunte cu Ceausescu, hotarase sa-si vanda pe bani grei concetatenii. Nu conta ca acestia erau romani, etnici germani sau evrei. Fiecare avea un pret. Actiunea in sine a fost coordonata de catre Directia de Informatii Externe, unitate de elita a Securitatii.

Prima etapa: depistarea potentialilor clienti
Pentru cei mai tineri dintre cititorii nostri, amintim ca pe vremea regimului comunist a dori sa pleci din Romania era practic un delict. Cei care-si manifestau aceasta intentie erau tratati ca niste tradatori. Asta pana ce comunistii au constatat ca emigrarea poate fi o afacere extrem de banoasa.

Prima faza a operatiunii "Peregrinii" a fost depistarea celor care voiau sa paraseasca Romania. Apoi, o armata de ofiteri de Securitate sub acoperire de functionari in administratia de stat sau avocati a intrat in legatura cu potentialii emigranti. Mecanismul era urmatorul: persoana care dorea sa emigreze stabilea impreuna cu agentul conspirat suma ce-ar urma sa fie donata statului de catre el sau rudele sale din strainatate, in cazul plecarii definitive din tara. Nu era vorba doar despre bani, ci si despre autoturisme sau imobile proprietate personala.

O mare enigma - sumele subtilizate
Cand treaba a fost pusa pe picioare, ofiterii din DIE au observat ca operatiunea "Peregrinii" le poate aduce si lor substantiale venituri. Asa ca s-au pus pe treaba, incepand sa doseasca in propriile buzunare o parte din sumele "donate" statului de catre emigranti.

Ancheta asupra acestei actiuni, facuta cu ocazia defectiunii generalului Ion Mihai Pacepa, in 1978, a scos la iveala faptul ca statul roman a castigat peste 6 milioane de dolari. Nu se cunosc insa, nici macar cu aproximatie, sumele deturnate de catre ofiterii de Securitate angajati in stoarcerea de fonduri de la cei care doreau sa paraseasca definitiv tara, cu toate ca se stia pana la cel mai inalt nivel al DIE faptul ca o mare parte din agenti subtilizasera sume importante de bani.

Darea in vileag s-a facut din SUA
Va dam doar un exemplu, extras din arhivele Securitatii. Numai la plecarea unui grup de patru persoane, doi medici si doi ingineri, colonelul Constantin Mazilu, acoperit cu functia de consilier la Presedintia Consiliului de Ministri (Guvernul de pe atunci), a dosit cel putin 2.000 de dolari si o considerabila suma in lei. Informatia n-a transpirat din Romania, ci tocmai din Statele Unite, unde se stabilise Gavrila Cacuci, unul dintre medici. Acesta i-a povestit unui agent acoperit al DIE - nume de cod "Sandulescu" -, ca i-a dat lui Mazilu suma de 9.000 de dolari drept "taxa de emigrare". La randul sau, "Sandulescu" a raportat informatia la Bucuresti, unde s-a constatat faptul ca ofiterul cu acoperire de consilier la Guvern nu depusese la casierie decat 7.000 din cei 9.000 de dolari primiti. Tot atunci s-a descoperit ca Mazilu isi "trasese" un mic comision de la cei doi ingineri si celalalt medic: nu mai putin de 35.000 de lei, ceea ce, la acea vreme, insemna mai mult decat jumatate din pretul unei Dacia 1300.

Cazuri precum cel de mai sus sunt nenumarate, iar coruptia se instalase la toate nivelurile ofiterilor angrenati in "Peregrinii". Acesta a fost si motivul pentru care s-au luat niste masuri drastice de urmarire a banilor si de conspirativitate, insa fara rezultate notabile, mai ales in ce priveste stoparea dosirii unor importante sume.

Conturi ratacite si musamalizari
Desi faptul era in flagranta contradictie cu legislatia de atunci, seful DIE, Nicolae Doicaru, a aprobat deschiderea, la Koln, a unui cont cu banii primiti de la cei care urmau sa plece din tara (peste10.000 de dolari). La acea vreme, generalul Pacepa a vrut sa transfere banii din acel cont in Elvetia, pentru finantarea operatiunii "Bujorul", dar n-a reusit. In prezent, nu exista date despre aceasta operatiune, dar nici nu se stie ce s-a facut cu banii din contul de la Koln. Conform documentelor Securitatii, acesta a fost gestionat "necorespunzator" de catre ofiterii DIE. Traducand din limbajul de lemn al epocii, "necorespunzator" insemna ca o buna parte din suma depusa la Koln a disparut fara urma. Intreaga afacere a fost musamalizata de catre Doicaru. Daca Ceausescu ar fi aflat ce sume vehicula DIE prin strainatate, ar fi cazut multe capete. Si asta pentru ca el dorea sa detina controlul asupra marilor afaceri, fie ele si de spionaj.

Casa conspirativa "Minerva"
Operatiunea "Peregrinii" a continuat, iar rapoartele intocmite la inceputul anului 1971 scoteau la iveala faptul ca totul mergea struna. Sute de oameni paraseau definitiv Romania, depunand in "fondul sinistratilor" sume care variau intre 5.000 si 10.000 de dolari.

In vara anului 1971, Nicolae Doicaru ii aproba generalului Eugen Luchian, unul dintre principalii responsabili ai operatiunii "Peregrinii", "infiintarea casei conspirative "Minerva"" in Soseaua Mihai Bravu nr. 53-55. De fapt, o garsoniera, unde s-au purtat discutiile intre ofiterii de Securitate sub acoperire de functionari publici si cei care doreau sa emigreze. De pe urma acestor intalniri conspirative au ramas doar niste chitante intr-un singur exemplar, pe numele a sute si sute de oameni. Si acestea dovedesc faptul ca sumele erau mai mult decat substantiale pentru acele vremuri, de obicei intre 5.000 si 10.000 de dolari.

Pana si puscariasii puteau pleca
N-a trecut mult timp si retelele infiltrate in strainatate pentru operatiunea "Peregrinii" au inceput si ele sa produca bani buni, storsi de la cei care aveau rude in Romania. Afacerea devenise deosebit de rentabila, insa mintile sprintene din Directia de Informatii Externe s-au gandit ca pot obtine si mai mult. Asa ca s-au cerut bani celor care voiau sa emigreze si pentru scolarizarea din Romania ori pentru diferite cursuri de perfectionare absolvite in tara. Coarda a fost intinsa la maximum. Au fost scoase la mezat si persoanele condamnate pentru diverse prejudicii aduse economiei nationale, ale caror zile de detentie urmau a fi achitate de catre rudele sau prietenii din strainatate. Masura nu numai ca era ilegala, chiar si pentru un regim comunist, dar intra in contradictie cu acordurile si conventiile la care Romania aderase. Setea de valuta era insa atat de mare, incat, bineinteles ca orice puscarias, nu doar cei care se faceau vinovati de infractiuni economice, ar fi fost liber, daca cineva din Occident platea pentru el.

O avere stransa in doar sase luni
La un moment dat, Ceausescu a dorit sa intre intr-o aparenta legalitate, incercand sa transforme in lege ordinele secrete si ilegale ce priveau vanzarea de oameni. A fost o miscare total gresita. Lumea civilizata, desi avea de multa vreme informatii neoficiale in privinta emigrarilor cu cantec din Romania, n-a acceptat asa ceva. Din acel motiv, in decembrie1973, Emil Bobu, pe atunci ministru de interne, a ordonat incheierea operatiunii "Peregrinii", ca urmare a unor "ecouri negative din presa internationala", dupa cum consemneaza documentele Securitatii. In realitate, era vorba despre presiunile pe care Occidentul le facea la adresa Romaniei si despre amenintarile cu sanctiuni economice drastice. Atunci, Ceausescu era inca pe val si nu-si putea permite o disputa pe aceasta tema. Oficial, operatiunea "Peregrinii" nu mai exista.

Ultimul raport al generalului Eugen Luchian, principal responsabil al operatiunii, mentiona ca doar in primele sase luni ale anului 1973 s-au strans de la cei care doreau sa emigreze, mai precis 237 de persoane, urmatoarele sume si valori: 555.499 de dolari SUA, 3.316.101 de marci vest-germane, 112.100 de franci francezi, 475 de coroane suedeze, 2.120 de lire sterline, 50.000 de silingi austrieci, 28.868 de franci elvetieni, 990.827 de lei, bijuterii din aur in greutate de 474,70 g, o garsoniera, alte bunuri in valoare de 1.740 de marci vest-germane.

O avere imensa, stransa in doar jumatate de an. Cat s-a strans in cei trei ani cat a decurs operatiunea "Peregrinii" nu se va sti niciodata cu exactitate. Cert e ca o mare parte din ofiterii care au participat la actiune au facut bani cu ghiotura. Iar buhul s-a dus asa de tare, incat si dupa ce s-a ordonat la cel mai inalt nivel suspendarea operatiunii, multe dintre cadrele DIE sau angajatii Comisiei guvernamentale de pasapoarte si vize au continuat sa perceapa in beneficiu propriu diverse taxe de la persoane care urmau sa plece definitiv din tara.

Generalul Luchian - tapul ispasitor
Spuneam la inceputul acestui material ca operatiunea "Peregrinii" a adus statului peste 6 milioane de dolari. Dar un simplu calcul ne arata ca in doar 6 luni s-au obtinut aproape trei milioane de dolari. E greu de apreciat intreaga suma si pentru faptul ca DIE a deschis o serie de conturi in strainatate cu acesti bani, care, dupa cum s-a vazut si in materialul nostru, s-au "evaporat" in diverse operatiuni.

Dupa defectarea generalului Pacepa, in vara anului 1978, ancheta Securitatii a scos la iveala faptul ca generalul Eugen Luchian detinea o avere considerabila, pe care n-o putea justifica. Din acest motiv a fost condamnat la 8 ani de inchisoare, punandu-i-se in sarcina diverse infractiuni. Banuim ca Luchian nu a avut parte de un proces corect, fiind de fapt tap ispasitor mai mult din cauza defectarii lui Pacepa decat din cauza faptului ca ar fi bagat mana in borcanul cu miere in timpul operatiunii "Peregrinii". Vinovatia lui Luchian era de fapt vinovatia unui regim politic ce initiase o mare ticalosie: vanzarea propriilor cetateni ca pe niste vite.

Si generalul Pacepa cunoaste multe despre operatiunea "Peregrinii". Avea o functie importanta in acea perioada - adjunct al sefului Directiei de Informatii Externe, ca sa nu mai vorbim despre cea politica, de secretar general al Ministerului de Interne -, iar numele sau apare in documentele legate de aceasta operatiune.

Despre acest subiect ar putea discuta Pacepa, daca doreste sa-si ajute tara, dupa cum declara recent. Nu injurandu-si la nesfarsit adversarii, fara a scoate o vorba despre marile operatiuni in care a fost implicat. El este unul dintre cei care ne pot spune si unde au ajuns o parte din banii storsi din aceasta afacere.

Numai clarificand din toate punctele de vedere asemenea actiuni si asumandu-ne un trecut care uneori nu ne onoreaza, putem sa ne plivim tara de "buruienile comunismului", ca sa-l citam tot pe generalul Ion Mihai Pacepa. Mai cu seama ca operatiunea "Peregrinii" a fost una dintre cele mai rusinoase initiative ale regimului comunist din Romania.

GARDIANUL

=====

SE AFLA PE "DRUM" UN MATERIAL IDENTIC CU ACESTA,POSTAT DE UN "ANONOM".
ANONIMUL SUNT TOT EU SI ROG CA MATERIALUL SA NU FIE LUAT INCA O DATA IN CONSIDERATIE!!!




mici ca la buzau - de bluey2564 la: 04/03/2004 02:07:16
(la: Mici ca la Buzau)
...din cate stiam, in compozitia pentru mici se foloseste si carne de oaie;
probabil ca aceasta reteta "ca al buzau" e usor diferita de ceea ce stiam eu; dupa stiinta mea, carnea cea mai buna pentru mici o reprezinta ceafa (porc+vita+oaie)

Dar, una peste alta, ca la Buzau sau ca oriunde pe la noi, astept cu dor anotimpul unor gratare cu mici bine stropiti cu bere la adapostul umbrei generoase ale unei bolti de vita.....
o mica observatie: raspunsuri - de mapopescu la: 04/03/2004 05:14:11
(la: Integrarea tiganilor)
o mica observatie: raspunsurile "negative" sint mai mult decit majoritare.
ar fi binevenita o detaliere.

in caz ca e dificil de detaliat cazurile pozitive, de integrare, posibile, ar trebui sa ne punem un semn de intrebare.
RSI, o mica precizare - de Filip Antonio la: 15/03/2004 03:11:01
(la: Ion Antonescu - erou sau criminal de razboi)
O recenta carte "The Extradited," a istoricei finlandeze Elina Sana a scos la iveala faptul ca autoritatile de la Helsinki au permis extradarea a 3000 de persoane, inclusiv 74 de evrei, in Germania dupa 1941. Stiu ca este o cifra mica, raportat la sutele de mii de evrei de a caror moarte se face vinovat Antonescu, dar trebuie sa fim corecti pana la capat.

In orice caz Mannerheim este un erou al poporului finlandez, pe cand Antonescu NU e un erou al poporului roman.
#12055 (raspuns la: #12053) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o mica diferenta... - de hgrancea la: 15/03/2004 10:12:35
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
intre a fura o sicla de sampanie si a copia un mp3 sau chiar un soft oarecare e totusi o mica diferenta...siticla o furi .. si gata .nu mai este
nu ii faci o copie ... nu ?
nici eu nu as fura un cd din magazin nici macar un blanc de citva lei...
dar de copiat muzica si programe copiez la greu ...
si nu cred ca asta ar fi de condamnat ci numai alt aspect ....
si anume comercializarea ...si profitul facut din vinzarea a ceva
ce nu iti apartine ...
sau folosirea in scop comercial al programelor ..mai exact sa scot bani din asta ...
dar ca sa ascult de citeva ori un mp3 de pe net ...
sau ca sa vad performentele unui soft oarecare .. nu sint ca as fura ceva
asa simt eu ... oare ma insel ???
--------------------
Horia Grancea
SB - de belazur la: 17/03/2004 15:49:58
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
SB, am avut si eu ideea sa postez acest articol, si chiar l-am postat acolo unde se discuta despre "vina de a fi rus". :) Asta si pentru ca, asa cum spunea cineva, in RM subiectul este la ordinea zilei.

Andrei Vartic este un autor foarte controversat, dar sunt de acord cu el cand zice ca romanii au cu cine se mandri: "De ce nu s-ar mândri tot românul cu dnii Plesu, Nistorescu, Patapievici? Iar dl Nistorescu cu mama lui? Iar mama lui de ce nu ar intra în UE impreuna cu toate rudele ei de pe Valea Stretului?.. " - cred ca anume asa trebuie pusa problema. Asta nu inseamna sa nu se mai discute despre greselile din trecut, in nici un caz. Dar mi se pare crestineste sa accepti ca fiecare popor isi merita locul sub soare, cel putin pentru ca dumnezeu ii iubeste pe toti la fel, cu tot cu greseli si pacate. In acest sens, romanii sunt pe ACEEASI treapta cu oricare alt popor din lume - fie el mare sau mic. Si, la fel ca oricare dintre ele, are dreptul sa fie mandru de valorile sale...
The trinity:Marx,Engels,Lenin.....CIOCU' MIC !!! - de (anonim) la: 21/03/2004 16:53:00
(la: America, o tara comunista?)
Draga Adacartianu,
Am citit textul tau,ma intreb CE cauti in America daca nu-ti place si colac peste pupaza o mai numesti si ...comunista?Iti place Franta,apoi cine te opreste sa nu te duci si sa-ti faci viitorul acolo? ori daca ai,precum spui nostalgii romanesti,intoarce-te acasa si incearca sa-ti faci un viitor sub DON Corleone Iliescu(un real comunist,altfel bun ...baiat)si gasca lui de mafioti din guvern,niste fosti securisti si curpupisti,poate le simti lipsa.
Ca sa ajungi sa critici USA iti trebuie o gramada de ani in carca si o gramada de experienta de viata ce azi NU o ai deloc,asa ca ....CIOCU MIC!!!
Ai doar 25 ani si este exact virsta la care am venit eu aici,ciudat insa dar ne deosebim....eu la acea vreme nu-mi venea sa cred ca sint aici si eram in culmea fericirii fara un cent in buzunare si fara sa ma gindesc macar(inca) la ce voi face din mine!!!!Eram in delir,imi venea sa pling si sa urlu pe strazi ca-s liber si fericit asa cum sint,fara perspective de nici un fel!
Am trait comunismul din marele PLIN de a face ...TOTU...cum spunea ...marele conducator si erou national si ...incult si imbecil de 4 clase primare.Tu ce ai trait sa ai tupeul de a da cu parul intr-o tara care te-a acceptat azi sa traiesti in ea si sa-ti faci un viitor precum viselor tale?Poate ar fi bine sa te trimita inapoi,sint f.f.f.multi care vin aici si DORESC asta dar au nesansa sa fie ex-patriati,ori trec prin mari greutati sa aiba un green-card ori cetatenie,si apari tu,aiurea cu aere de artista si le dai pe filosofie si ginduri marxist-leniniste dar in final iti convine sa traiesti aici...cel putin pe moment pina-ti vine mintea la cap si vei alege CE TARA e potrivita gusturilor tale!Ce-ar fi sa dai cu banul?Cade pe muchie(f.RAR dar se intimpla),ia un revolver si joaca ruleta ruseasca tot cu gindul la o alegere....
Hai sa ma gindesc....deci 25 ani..hm,asta inseamna ca te-ai nascut in1979..you're just a baby to me.la virsta asta cam plina de elan tineresc si muncitoresc si plin de critici si creieri ce zbirnie de filosofii grandioase este cam normal sa gindesti in spiritul partidului,eu eram deja cu actele depuse la Iorga si treceam prin cacat cu secu,mai tirziu nu puteam pleca sa cumpar o piine ca eram filat si urmarit.Crezi ca-mi ardea de filosofii?Si eu sint artist si chiar realizat ,din arta mea traiesc eu si sotia,mai citeste alte texte despre mine la cafenea si afli mai multe.
DAR cind am venit aici nu am venit cu aere de artist,de fapt am muncit la docuri la inceput in port,am fost si messenger in Manhattan si pictor de firme si lucrat in diners ca bus-boy si lucrat la Metropolitan museum la stock services(magazie) si nu am facut arta ca atare dar am studiat in prostie si cu bursa la Art Students League of NY,am fost apoi si artist de b.d.si avut faima etc. si azi de 7 ani sint artist in advertising si ilustrez reclame comerciale pt. Tvnea USA.Un drum lung parcurs in ..23 ani si ca si altii de pe forum care traiesc aici de zeci de ani cam STIM cum e treaba pe la noi prin tara!!!!
Sa vii insa cu astfel de conceptii mi se pare deplasat si total IMATUR!!!Dar cert e un lucru:
NU iti convine ori place unde traiesti,pleaca inapoi de unde ai venit ori in tara pe care o admiri cel mai mult si lasa-ne in pace cu ale noastre caci avem destule pe cap si nu cred ca mai e nevoie de o alta ineptie si filosofie si aere boeme si nemultumiri ,oare chiar poti dormi noaptea cu gindurile astea ce le ai in cap?

Asta am avut de spus si oricit de dur as fi poate e necesar ca cineva sa te trezeasca la realitate....wake up and smell the coffee.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps : Nu stiu de ce dar o vorba veche de-a lui Napoleon Bonaparte mi se pare potrivita subiectului tau:

"You run in defense and you run in offence,when you have nowhere to run
you die."
Orgasm, lumi mici fictionale si servicii secrete - de Ovidiu Bufnila la: 23/03/2004 03:23:24
(la: Scrisul si sexul)
Lumile mici sunt pentru mine modele experimentale exemplare. Lucrez cu ele.
Construiesc structuri narative şi descriptive cărora le dau viaţă urmând instrucţiunile enciclopediei sau inventând altele noi, pregătindu-mă să mă războiesc cu miraculosul tot.
Bănuiesc că va fi cel mai teribil război al tuturor lumilor, războiul informaţional ultim. Pun la cale ambuscade. Sunt mici bijuterii informaţionale.
Capcane pentru serviciile secrete inamice, fragmentări, ruperi în cascadă, momente de torsiune informaţională.
Multe dintre serviciile inamice nu rezistă, se evaporă, se decorporează.
Unele nu şi-au organizat încă enciclopediile iar altele par să nu-şi fi definit misiunea. Altele sunt în derută după ce au primit lovituri mortale de la structurile imaginare libere pe care miraculosul tot le foloseşte cu multă abilitate în încercările sale de a organiza un orgasm universal al tuturor totalităţilor.
mici de Buzau - de Sibipot la: 18/04/2004 08:38:13
(la: Mici ca la Buzau)
Maioneza de usturoi se foloseste pentru condimentarea compozitiei impreuna cu cimbrul maruntit fiarte fin. Aroma de usturoi si cimbru este mai puternica prin frecarea cu ulei.
Mixcii au fost intrun fel inventati din "greseala" mi se pare de catre marele Brezoianu , care ajungand la carciuma preferata, Gambrinus si solicitand ca e obicei o pereche de patricieni i s-a raspuns ca nu au pentru ca nu au mate. Atunci a cerut sa se puna compozitie asa simpla pe gratar fara mat si s-a constatat ca sunt buni dar se rabunesc. Un bucatar, mai experimentat, a framantat mai mult aceasta compozitie si i-a adaugat un pic de bicarbonat si au vazut ca sunt mult mai savurosi decat patricienii care erau o delicatesa burgheza.
La origine patricienii se faceau din ceafa de porc cu putin adaus de ceafa de vita. Din pulpa micii sunt mai consistenitsi mai putin grasi
Tatari fac din ceafa si pulpa de oie, si muschi de vita, condinmentata numai cu sare, piper si boia iute, fara usturoi, fac ghiudemul.
In partile Buzaului se face renumitul BABIC, un salam de provenienta sarbeasca, foarte bun si usor de pastrat. In curand am sa va dau aceasta reteta, care se fabrica numai in perioada rece a anului (noembrie, decembrie) din carne de vitel.
Sibi
#14026 (raspuns la: #12702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Florin are dreptate si atat - de (anonim) la: 21/04/2004 17:16:03
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Ai dreptate, generalizarile sunt stiintific gratuite, si nu spun de fapt nimic cert. Intrebarea forumului a fost insa formulata astfel, si m-am lasat si eu dus de valul unei discutii in termeni generali si in fond speculativi. Dar nu prea stiu ce altceva am putea astepta de la o discutie la cafenea. Un tratat de psihologie sociala?

In paranteza, cred ca punctual nu ai drepate. Despre o masa de oameni care emigreaza dintr-o tara in alta tara pe o perioada de timp, se poate spune ceva. Exista, spre exemplu, motive sa credem ca reactia unui imigrant la procesul de relocare culturala depinde intr-o anumita masura de contextul cultural in tara de origine.
Dupa parerea ta despre "romani" nu se poate deci spune nimic? Ne se poate vorbi credibil si inteligibil decat despre indivizi? Poate ai dreptate, dar atunci idea acestui subiect de discutie este absurda, si nu este, dovada fiind ca suntem aici in principiu capabili de argumente si contra argumente (asta daca nu te superi tu pe noi si ne certi...:)

Un motiv pentru care am folosit "multi" si "noi", este tocmai pentru a nu parea ca vorbesc de la distanta. Am mai spus "noi" tocmai pentru ca nu vorbeam de tine personal. Si am mai spus "multi" pentru ca, asa cum scriam, am trait multa vreme prin preajma mai multor comunitati romanesti, si am intalnit pur si simplu multi oameni pe care i-am gasit resentimentari fata de Romania. Nu am spus "eu" pentru ca, pur si simplu, nu imi impartaseam o experienta personala.

Gata. Iti propun sa lasam aceasta mica cearta personala, pentru ca nu desfiinta discutia, care mi se pare interesanta. Daca vrei in continuare sa te certi cu mine, reiterez invitatia sa o faci la o palinca. A, si era sa uit, nu te-am facut marlan, ci mitocan. You look it up!
#14269 (raspuns la: #14257) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doar o mica observatie, proba - de danielt la: 28/04/2004 10:23:47
(la: Descrierea unui gand neterminat)
Doar o mica observatie, probabil "Confuz confund un cantec mut" este "Confuz compun un cantec mut". Sau nu?
complectari - de cosmir la: 30/04/2004 14:39:52
(la: Femeia)
O mamà si fiica ei càlàtoreau în taxi. Fiica vede pe stradà niste femei
imbràcate provocàtor stând pe marginea trotuarului si uitându-se la
fiecare masinà care trecea.
"Mami" intreabà fiica "ce fac doamnele alea acolo?"
"Isi asteaptà sotii sà se intoarcà de la servici" ràspunde mama.
"Hai cucoanà, cà-s prostituate !" intervine taximetristul.
Dupà câteva momente de liniste apàsàtoare, fetita intreabà :
"Mami, prostituatele au copii?"
"Desigur, draga mea, de unde crezi cà au apàrut taximetristii?"
--------------------------------------------------------------
Cineva bate la usa. Tipul deschide, se uità în stânga, nimeni. Se uità
în dreapta, nimeni. Se uità în jos si abia atunci vede un melc pe
stergàtor. ?l prinde si-l aruncà, în iarba, de partea cealaltà a casei.
Trec zece ani, iar bate cineva la usà. Tipul deschide, pe stergator
melcul care îl întreabà supàrat :
- Auzi dom'le, ai ceva cu mine?
------------------------------------------
O râmà batrînà se confeseaza alteia:
- De 20 de ani traiesc cu el si abia acum am observat cà e un siret...
------------------------------------------
Trei tauri stau pe vârful unui deal si aruncà priviri pofticioase spre
o turmà de vaci, aflatà în vale, la pàscut.
- Repede, repede! Sà coborîm la ele si sà le facem felul, spune cel mai
tânar dintre ei.
- Ei, ei. Nici chiar asa, tinerelule! Ai putinticà ràbdare. Mai întâi
mîncàm bine, ne facem bàieti frumosi si apoi chemàm doamnele sà vina
pânà sus la noi, spune cel de-al doilea, ceva mai în vârsta decît primul
- Fiti seriosi. De ce sà coborîm? De ce sà le chemam? Spune cel mai
batrân dintre tauri. Se vede foarte bine si de-aici...
-------------------------------------
intr-o searà (prima...) vine dinozaurul la dinozàurità:
El (facând cu ochiul): Ei, o facem?
Ea (uitându-se-n podea): Mmm... nu!
A doua zi, vine din nou dinozaurul la dinozàurità:
El (uitàndu-se cu subînteles): Ei, cum e? Merge una micà ?
Ea (privind la vârful pantofului): Pài... mmm... nu!
A treia zi, vine dinozaurul la dinozàurità:
El (cu nerabdare): Pài cum?... nimic, nimic?
Ea (sàgalnic): Nu, puisor... poate mâine!
Si asa mai departe...
Morala: asa au dipàrut dinozaurii!
----------------------------------
De ziua soacrei Bulã se prezintã cu un pachetel într-o mânã si cu o
puscã în cealaltã.
- La multi ani , mamã soacrã! Ti-am adus o pereche de cercei de aur.
- Multumesc Bulã. Dar cu pusca ce vrei sã faci ?
- Pãi , gãuri în urechi n-ai nevoie ?
---------------------------
Smena 8M - de Dragos Bora la: 13/05/2004 00:58:37
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Salutari!

Am tras o fuga saptamina trecuta la cabana Valea Sambetei,
http://www.simbata.ro. Unde m-am simtit foarte foarte bine.
Pe linga peisaje, amabilitatea gazdelor, sunetul apei,
cintecul pasarilor si cer (inclusiv noaptea) m-au impre-
sionat nu cele doua... Canoane aflate in trecere pe acolo
(EOS 1V si 10D) cu tot cu 100-400 L IS ci... ... ...
doua Smena 8M.

Primul Smena 8M a coborit frumushel din creasta la gitul
unui tinar turist bine echipat. Care turist, culmea ;-),
facea si fotografii cu el. ;-) Apropo, prima data l-am
intrebat daca in interiorul "ambalajului" are chiar un
Smena 8M sau a strecurat pe acolo un digital...

Marea surpriza abia avea sa vina... Pe la ora 16.00 a-
pare alt Smena 8M, urcind spre cabana de data asta, la
gitul unui domn la vreo 60 de ani. Era sa lesin, do-
ua Smena 8M-s multe si-n oras in 2004, daramite-n creierii
muntilor... Dar ma pastrez, nu lesin, si lesin cind
vorbesc cu domnul Kovacs Jozsef care scoate din buzunar
un mic album facut de domnia sa (imaginile (vreo 25) sca-
nate de pe diapozitive si printate pe o imprimanta cu jet
de cerneala cu "chenar", frumos, cu coperta color facuta
la tipografie mic si ingrijit totul, o placere sa vezi
si... sa nu crezi...
Evident, mi-au venit in cap cele repetate pina la
"pisalogeala" de dl. Lazar (aprox.): "Faceti-va, fratilor,
site, book (adica o chestie de prezentare, ca mai sus),
bagati-va peste tot, faceti-va cunoscuti, dati din coate
s.a.m.d.

Cear mai fi de spus? Domnul Kovacs Josef, care a facut mii
de diapozitive cu Carpatii si, mai ales, cu lacurile alpine,
n-a folosit toata viata doar Smena 8M. A folosit si...
Vilia. Avea si un Vilia la el...

Cam asta-i.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...