comentarii

miezul iernii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
d-nei Adela - de souris la: 22/11/2004 02:52:51
(la: Cele mai frumoase poezii)
sigur ca postand acea poezie am fost un pic off topic( "cele mai frumoase" poezii,nu?) :) dar ideea era sa provoc un zambet pe fata celui care ar fi citit-o.Sigur ca "Moartea lui Fulger"(o citesc intodeuna cu voce tare asa cum o citeam la ora de romana in clasa a 7-a ) Scrisoare de la Muselim Selo dar si altele Zobail,El-Zorab astea imi vin acum in minte,sunt pline de patetism si continua sa faca sa se incretesca pielea pe mine chiar si la a n-a lecturare..

Ce minunate erau erau orele de lb. romana cand aveam de studiat poezii!Profesoara noastra,o persoana extraordinar de sensibila si un pedagog fara cusur,cauta intodeauna sa creeze un context prielnic pentru fiecare poet in parte mai inainte de a trece la lectia propriu-zisa.Acum,cand la Iasi avem parte de prima ninsoare :), imi amintesc cum a amanat poezia lui Alecsandri,Miezul Iernii pana cand s-a asezat un strat gros de zapada si un inghet din acela care face sa crape pietrele...Iar noi aveam cursuri dupa-amiaza,cand la ora 16.00 deja se lasa intunericul....Ei ,asa, cu perdelele date la o parte de pe geamuri citeam noi poezia Miezul iernii ....
#29447 (raspuns la: #29348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
deja l-am pus - de Belle la: 03/12/2007 11:51:28
(la: Vânzare de Brazi )
de sambata... si nu miroase a cosciug ci a padure de brazi in miezul iernii
#262341 (raspuns la: #262339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Francesco Petrarca... - de monte_oro la: 29/03/2008 19:36:18
(la: despre poeti si poeziile lor)
De nu-i iubire ceea ce simt- ce, dar, să fie...


De nu-i iubire ceea ce simt- ce, dar, să fie?
Şi de-i iubire, spune-mi ce lucru e şi nu-i?
E rău? De ce atuncea mi-i dulce chinul lui?
E bun? De ce m-apasă şi vrea să mă sfîşie?

Cînd singur caut chinul, la ce mai plîng cu foc?
Şi de nu-l vreau, la ce bun mă jălui în tăcere?
O, moartea mea cea vie, bolnava mea plăcere,
Cum poţi să-mi fii stăpînă, cînd n-o doresc de loc?

Şi de-o doresc, nedrepte mi-s chinurile toate...
Şi-aşa, bătut de vînturi potrivnice, pe mare,
Mă leagănă o luntre, fără lopeţi, uşoară.

Şi-n luntre nu duc gînduri senine, duc păcate,
Că nu mai ştiu eu singur ce vreau şi ce mă doare-
Şi ard în miezul iernii şi tremur cînd e vară.
*** - de donquijote la: 12/06/2008 12:49:20 Modificat la: 12/06/2008 13:02:44
(la: Vulturi si Gaini)
hai sa va spun si eu una ...
cica in miezul iernii, in timpul unei campanii, napoleon se trezeste insetat in mijlocul noptii.
dar, fantana, era la capatul taberei, si in mintea lui incepe sa se contureze o mare dilema:
- cum, adica eu, marele napoleon, sa nu pot infrange senzatia de sete?
si pe de alta parte:
- cum, eu marele napoleon sa stau pe ganduri cand e vorba de iesit in ger in toiul noptii?
pana la urma, a gsit solutia: s-a dat jos din pat, a mers pana la fantana, i-a dat un ocol si s-a intors in pat.
cel care relata povestea voia sa scoata in evidenta capacitatea lui napoleon de a rezolva probleme.

pana cand un profesor de psihologie, caruia i-a fost relatata a constat ca solutia asta a scos in evidenta nu capacitatea lui napoleon de a rezolva probleme, ci o trasatura negativa a caracterului lui: orgoliul.

asa ca povestioarele astea sunt cam cu doua taisuri...
proud - de zaraza sc la: 12/03/2014 12:23:38
(la: Fotografiile noastre din natura)
Cand le-a mers mai bine infloreau aici in curte si in miezul iernii, daca era iarna mai blanda si neaparat sa nu fie zapada atunci. Nu pareau a fi de primavara, ci de tot anul, inflorind cand le venea bine. :)

#651272 (raspuns la: #651267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adaos de miez - de Jay la: 23/08/2004 15:57:07
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Draga Muresh,permite-mi sa ma ating si eu de miez. Pe vremea aia,dupa cum stii, omul nu traia
prea mult.O femeie,la 25 de ani atunci,ar arata azi ca....Lia Roberts nefardata.Cand a vazut Isaia asa ceva ,
prima data,tulburat a bolborosit in vechea ebraica" Phiiii..ishma adonai eize mechoeret ve zkena" ..daca iei ce a zis el
si comprimi iese : ISHA( nici decum maritata,never) .Problema e ca multe din astea or fi fost Alma,cum zici dumneata,si urate si nici nu stiau sa gateasca .Cine sa le ia de nevasta?
Acum , ce spui dumneata ca e Eshet Ish s-ar traduce Lia Roberts al lui Ish. Ish asta, in vechea ebraica vine de la
vechiul PatIsh ,adica un barbat "ciocan" care era considerat in vechea ebraica "gheverghever" adica un barbat la patrat.(adevarat)
Paradoxul e ca Ish umbla numai cu bucati tinere,domnisoare si le oferea tot felul de placeri.
Imi pare rau sa te contrazic dar Alma nu era neaparat domnisoara.Uneori unii razboinici care beau multa votca
ruseasca ieftina ( se va produce peste multi ani,pe aceleasi meleaguri) se uitau la Alma si nu li se mai parea ca e
Isha.Ci mai degraba ca Lia Roberts arata ca Julia Roberts.
Acum ,va intreb.Cat timp o sa mai frecati chestia cu fecioara? Pacatosilor !!! :-)
#20164 (raspuns la: #20160) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
miez - de AlexM la: 01/09/2004 20:11:21
(la: Mitul dualitatii)
nea OmGom spusa ca exista bine rau si indiferenta. Adica "miezul" sau acel loc unde se intalnesc cele doua extreme si se anihileaza reciproc. "ad nihil"= a se face nimic.

Cele exemple date de dinisor sint numai nuantse ale celor doua grupari initiale de - si + ; primesti ceva, ai gasit ceva inseamna + pentru ca intra in sac, pierzi ceva, ti se ia ceva, este minus ca iese din sac. Si tot asa. Starea de repaos, nul-ul,zero, este acel miez unde este ori sfarsitul ori inceputul extremelor as zice eu.

AlexM

#20798 (raspuns la: #20796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nimeni nu mai scrie? - de (anonim) la: 14/11/2004 03:25:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.

De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata":

1

Nu sufăr vorba spusă cu emfază -
Sinceritatea nu suportă falsul,
Timid şi molcum îi răsună glasul
Iar Adevăru-i stă mereu de pază.

În sufletul curat găsesc oaza
De sentimente mari, când sună ceasul,
Poruncitor chemându-mă Parnasul
Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază.

Acolo-mi este raiul de lumină
Spre care tind cu inima senină
Când Poezia-n suflet se pogoară...

Acolo râd şi plâng precum îmi place,
Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface,
Sunt simplă ca o strună de vioară.

2

Sunt simplă ca o strună de vioară,
Deşi exprim şi culmea şi abisul,
Conţin în mine iadul, paradisul,
Speranţa, ura, dragostea de ţară .

Moldova mea! Iubirea mea amară,
Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul,
Cu viitorul tău nutrescu-mi visul,
Prin tine Universul mă-nconjoară...

Ce dragi îmi sunt aceste sate albe
Cu case ca mărgelele în salbe,
Privite de pe deal în toi de vară,

Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite,
Băieţii tăi şi fetele smolite,
Admir aroma crinului, fugară...

3

Admir aroma crinului, fugară...
Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea
Petala-i albă - pură ca iubirea,
Ce frageda juneţe o-nfioară,

Dar fii atent - prea multe, te omoară
Aceste flori, deşi uimesc privirea
Şi par să-ţi dăruiască fericirea
Prin frumuseţea lor sublimă, rară.

Un paradox cum se întâmplă-ades,
Deşi e mult prea lesne de-nţeles :
Aşa-i natura - veşnic ne şochează...

Ci uneori îmi pare o trădare -
Perfidia aceasta crunt mă doare
Şi inima de dor mi se cabrează.

4

Când inima de dor mi se cabrează,
Speranţa-mi ca un abur se topeşte,
Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte
Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază...

Patriotismul? Nu e doar o frază
Cu care un popor se amăgeşte?
Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte
De cancerul verbal în metastază!

Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine,
Că dragostea ce-o port în piept la mine
Pentru poporul meu - ea mă salvează...

Cu ea mă simt păşind în nemurire -
Mă las cuprinsă de nemărginire,
Vibrând cu Universul într-o fază.

5

Vibrez cu Universul într-o fază
Şi simt că sunt mai sigură de mine
Când beau din energiile divine -
De parc-aş trece-n altă ipostază.

În alt diapazon îmi luminează
Şi soarele din cer; Atunci, în fine,
Micimile vieţi-mi sunt străine,
Pământul neclintit îmi stă la bază.

Sunt gata să împart cu toţi misterul
Acestei stări de forţă... Efemerul
Se sparge-n stânca asta solitară.

Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă,
Arunc calvarul grijilor din viaţă,
Absorb din lut esenţa mea primară.

6

Absorb din lut esenţa mea primară,
Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume -
Naiadă în a valurilor spume,
Driadă în pădurea seculară.

Cu arborii renasc în primăvară
Şi dau cu ei în floare - fără glume!
Aceste mici minunăţii anume
Îmi fac senzaţia vieţii clară.

În miezul codrului mă simt acasă,
Ating cu geana cerul de mătasă
Şi fruntea mi se mistuie în pară...

În arşiţele verii cu mirare
Din cupele ei pline cu vigoare
Sorb adierea vântului de vară.

7

Sorb adierea vântului de vară,
Ce poartă rodul lanului în spate -
Cu boabe de polen, înmiresmate
El fecundează grâul şi secara.

Această pâine-i dulce şi amară,
Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate,
Ea scoase din nevoi nenumărate
Şi neamul, şi familia, şi ţara.

Nu voi să iau nici cea mai albă pâine
Din alt pământ, din mâinile străine,
Căci maica noastră glia se-ntristează.

Mi-a-mprumutat orice atom din mine
Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine -
Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza...

8

Eu prind cu gura ploaia, roua, raza -
Orice-mi trimite cerul şi destinul;
Suport plăcerea, umilinţa, chinul,
Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează.

Eu le accept pe toate, cât durează
Această viaţă, căci urăsc suspinul.
Dulceaţă şi venin - aşa e vinul,
Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază!

Să joci, de ai intrat cumva în horă -
Ai de trăit un an, o zi, o oră?
Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate...

Dar am oricând o scumpă mângâiere -
Să simt Frumosul până la durere
Mă bucur pururea, că mi se poate!

9

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să simt căldura ţarinii străbune,
Când bat călcâiu-n horă, să răsune
Ecoul peste văi şi peste sate.

În glia asta inima-mi se zbate,
Din ea răsare versul meu pe strune
Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune
Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade!

Va spune Moartea, - vino, hai cu mine...
Şi voi pleca spre zările senine
Primindu-mi şi osânda, şi tainul.

Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă!
Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă,
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul...

10

Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Vrăjită de sclipirile-i solare
Şi beată de aromele-i amare -
Nedespărţit de trandafir e spinul.

Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul,
Deşi am tras necazuri, şi mă doare,
Dar am avut tărie şi răbdare -
Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul.

Greşit-am des, dar nu din rea voinţă,
Am fost senină chiar şi-n suferinţă
Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul.

Păşind mereu cu fruntea ridicată
Am stors din rodia vieţii toată
Dulceaţa, şi tăria, şi veninul!

11

Dulceaţa, şi tăria, şi veninul
Fac existenţa noastră precum este -
Haină, sau frumoasă ca-n poveste,
Sau neagră, sau mai albă decât crinul.

Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul -
Cad în abisuri şi mă urc pe creste,
Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste,
Ci tot câstig în lupta cu destinul!

Câstig această boltă azurie,
Toloacele în puf de păpădie
Şi primăverile înmiresmate.

Acestea le ador la nebunie
Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie
Aş vrea să mă dizolv încet... În toate!

12

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...

13

Când potoli-se-va această sete
De Dragoste, Frumos şi Poezie?
Atunci doar, când în inima pustie
Se va-ntrona răceala... Nu pot crede

Că osteneala cu mişcări încete
Din ochi va şterge râs şi veselie,
Că stelele vor înceta să-mi fie
Prietene fidele şi discrete.

Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară,
Tot ce iubesc acum va fi să piară,
Că e zadarnic visul unei fete...

Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă
Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă
Fără dureri şi fără de regrete.

14

Fără dureri şi fără de regrete
Voi părăsi această lume tristă,
Trecându-mi viaţa toată în revistă
Prin minte-mi trec imagini cete-cete.

Ştiu tainele-i şi micile-i secrete -
Ascund ades un zâmbet în batistă,
Având eu însumi suflet de artistă
Îi iert această farsă. Să se-mbete

Cu comedia azi jucată-n scenă
Cei obsedaţi de-o patimă obscenă -
Pe mine nada nu mă mai tentează.

Arunce-n aer fraze dulci, pompoase,
Pe mine doar în pace să mă lase -
Nu sufăr vorba spusă cu emfază.

15

Nu sufăr vorba spusă cu emfază,
Sunt simplă ca o strună de vioară,
Admir aroma crinului, fugară,
Şi inima de dor mi se cabrează.

Vibrez cu Universul într-o fază,
Absorb din lut esenţa mea primară,
Sorb adierea vântului de vară
Şi prind cu gura ploaia, roua, raza...

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul!

As vrea să mă dizolv încet în toate
Când potoli-se-va această sete -
Fără dureri şi fără de regrete...

Cu sincere salutari, Adela Vasiloi

De vreo doua ierni si-un pran - de Cri Cri la: 27/01/2007 01:10:45
(la: Versuri la comanda)
De vreo doua ierni si-un pranz
Mi-s voioasa ca un manz
Cerul sta cu barba-n palme
Nici nu ninge, nici nu doarme

Am, de fluturi, cam o hoarda,
Pitpalaci pe la mansarda
Hulubarii la ferestre
Si-nainte mult mai este...:))

in ciuda la trei ciocoi
zi ceva de cintezoi ;)
#171435 (raspuns la: #171421) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Care miez poetic? - de picky la: 19/11/2007 16:35:43
(la: Arta creatiei)
Dacă admiţi că se există acel miez ipotetic, vii în contradicţie cu deja stabilitul latului poem inexistent. Ceea ce nu se cade.
Dacă confecţionezi ad-hoc un miezuleţ, să fie acolo, iar nu e bine. Pen' că nu se cade.
#257481 (raspuns la: #257480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Revolutia mea, cu portocale... - Intruder - de alex andra la: 16/07/2008 17:10:17
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )


celor
cazuti in picioare,
celor
curmati pe nedrept
pentru ca noi,
sa fim aici, aproape vii...

priveste, mama!
cum mor copiii langa ziduri,
cum ninge-n tricolor!
de ce ma strangi in brate?
eu n-am sa cad
si n-am sa mor!

pe cartea de istorie
s-au asternut zapezi
si nins-a bland
cu lerui ler...
ei au murit perfect
cu cartile-n ghiozdane
cu ochii mari, la cer.
ne dor senilele de tancuri,
ce ne-au trecut prin oase;
ne dor,
dar nimeni nu mai simte
tarana-n calea lor...
din cruci improvizate
ceilalti- insemnatii-
si-au facut scari;
acum sunt sus de tot,
impinsi de noi
in urnele de vot.
vin iernile, se duc...
mai tinem minte
glasnost-ul ars pe rug
la Timisoara, Bucuresti
in timp ce cainii
se strangeau in haite
lingand zapada
insangerata, de sub ei.

in magazine
sunt portocale, mama!
...ma crezi?

cui sa-i mai pese
de gloantele cazute stramb
pe zambete neincepute,
si peste gestul tamp
uitat acasa, langa lumanare?
sunt asa multe portocale
incat imi vine
sa dorm cu ele-n pat,
mama!
...dar, mi-e rusine
de acel baiat
in uniforma militara
incremenit si rece,
sub un afet de tun
ca sub un brad.
...si cui sa spun?


miroase-a portocale
cu miez de sange proaspat
si ninge peste tara
si ninge peste iad.
ia mama, ia o portocala
si lasa...n-am sa cad!
n-o sa mai cada nimeni
si daca ei
n-au apucat sa guste
din portocalele rotunde,
nu-i nimic!
asa a fost sa fie...
poate le-a pus un om,
cu grija,
trei portocale in sicrie
si-n fiecare an
ne-aducem iar aminte
cum se faceau inmormantari
cu mortii stand la coada
si cum pe dinainte
ne fluturau stindarde...
...si iar miroase
a portocale,
ca-n fiecare iarna...
si-acum,
mancam cu totii
mai mult
de o felie.


http://www.cafeneaua.com/nodes/show/15869/revolutia-mea-cu-portocale/1
#325985 (raspuns la: #325977) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ia cu miez - de RSI la: 11/10/2008 16:46:28
(la: Help! cine are o propozitie inteligenta s-o zica aici.)
"Incepe sa te gandesti si la altii care nu au toate astea si ar putea beneficia de ajutorul tau si ai sa vezi ca nu te vei mai simti de prisos". Destul miez?
Eu si iarna - de anticena la: 16/12/2008 14:56:56
(la: Concurs de poezii pe o tema data)
de ce ne-am mutat de pe un tag pe altul?
ma rog;

Iarna,
miezul batrin al fulgului pur
se lasa fara glas
pe umilul meu destin;

imi apar amintirile
cu biciul zapezii viscolind

sunt un copil sur
pe un sotron al vietii
la capatul caruia e sfarsit de joc;
tresar
ca si coamele cailor mei de clestar
tragind sania, ieri

sunt un tanar frivol
intre abajururi rosii, dansind;
intre zapezi ma asez;
simt fumul care asupreste si sufoca totul;
si focul de pe rugul sufletului meu;
zapada ma doare, din ape cutez.

sunt un om cu multe ierni
si sunt o zapada cu miezuri de fulgi
inchise in sanii - odai;
sunt un parfum gatit de sarbatoare;
In amintiri isi scalda slabiciunea
in randuri asezati
toti anii mei.
#373599 (raspuns la: #373435) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SP - de om la: 22/02/2009 18:56:16 Modificat la: 22/02/2009 18:57:23
(la: …?)
Despre ?, frumos, dar parca fara liant si ierarhie ;)

scuze, m-am jucat si eu cu un pic de mortar :)

dacă aş fi
aş strânge litere şi mirări fără miez
în cuibul iernărilor mele

m-aş iubi cu lumina
cu vântul cu pielea mătase a ierbii
neauzită de umbra mestecenilor

sorbind orizontul printre buzele arse

ducand în spate
saci de cuvinte
la moara nimicului.

foame, miez - de Guinevere la: 01/09/2009 23:29:40
(la: joc)
foamea

un lup pe dinauntru

miez

de-a baba oarba

ce-i vioriul?
#477270 (raspuns la: #477265) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iernile de demult, - de munteanu rodica la: 14/12/2009 10:24:05
(la: Ninge...)
iernile din suflet...
şi totuşi prima ninsoare este o bucurie
în fiecare an.
o melodie veche, veche ,un titlu gresit
("ninge pe strada" mea se numeste)o
solista uitată si totusi o zi frumoasă.
#507223 (raspuns la: #507156) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prima intalnire cu muntii si revenirea iernii - de zaraza sc la: 17/03/2014 21:55:12
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/prima-intalnire-cu-muntii-si-revenirea-iernii

"Cred ca primavara asta o sa ma mai tot joc cu trecerea intre primavara si vara. Pana acum, cel putin, am facut-o de doua ori si probabil prin muntii prin care voi trece dupa Trabzon, de unde trebuie sa iau viza pentru Iran, o sa mai dau cu nasul de iarna cel putin inca odata. Dar deocamdata, iata ca am mai intalnit-o pe doamna iarna inca odata in momentul in care am plecat din Safranbolu.
[...]
Despre Turcia, in schimb, trebuie spus ca desi are aglomerari urbane cu densitatea foarte mare, cum e Istanbulul spre exemplu, per total tara are cam aceasi densitate ca si Romania, iar in zonele muntoase e destul de multa pustietate. Si traficul scade simtitor in intensitate pe masura ce te departezi de orasele mari, astfel incat si pe drumuri relativ principale se intampla destul de des sa pedalezi singur, fara zumzetul masinilor."

Revenirea iernii, prin podisurile Turciei - de zaraza sc la: 18/03/2014 12:32:34
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/revenirea-iernii-prin-podisurile-turciei

"Bun… Si vine si dimineata si iata ca afara a nins peste noapte si totul este alb. E a doua intalnire cu iarna de cand am plecat, dupa viscolul din Shumen. In schimb de data asta fiind cu cortul pus destul de sus si avand destul de multa deschidere in jur profit de moment si de un rasarit extrem de spectaculos pentru a ma juca cu trepiedul si cu aparatul.
[...]
Doar ca odata ce am plecat imi dau seama ca frana fata e intr-o stare incerta si dupa ceva incercari de a mesteri la ea si dupa ce reusesc sa busesc putin un filet de plastic ma hotarasc sa schimb sabotii, cam repede fata de cum planuisem dar poate am ceva sanse sa gasesc inca 2 perechi de saboti de schimb in Trabzon, Tabriz sau Teheran. Doar ca operatiunea de a schimba sabotii de frana cu mainile inghetate pe viscol nu a fost chiar asa de placuta. Totusi din proprie experienta atunci cand apare o problema cel mai bine e sa o rezolvi din timp, altfel piticul si nelinistea nu mi-ar fi dat pace toata ziua.
[...]
In Kastamonu iau o pauza de masa unde incerc o specialitate locala, Etli Ekmek, un fel de paine cu carne. Bine nu e chiar paine cu un fel de aluat mai subtire decat cel de pizza care e folosit in Turcia pentru mai multe feluri de mancare. Etli Ekmek e bun dar nu ma da pe spate, dar cu stomacul plin continui catre Taskopru, patria usturoiului, de unde cred ca vine tot usturoiul turcesc care e in Romania. Fiind in plina campanie electorala toti candidatii au si usturoiul pe posterele electorale, atat de important e pentru regiune.
[...]
Locul de cort e perfect, retras de drum intr-o veche pasune pe la 800 de metri in mijlocul podisului. Si de data asta nici nu ninge, nici nu ploua, e frig si e uscat. Iar inovatia culinara din seara asta e terminatul lucrurilor care le am prin bagaje, adica paste cu supa si cu branza (toate la un loc). Si chiar a iesit foarte buna combinatia!"



#651368 (raspuns la: #651358) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Revenirea iernii in aprilie si drumul catre Miyaneh - de zaraza sc la: 10/04/2014 10:44:50
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/revenirea-iernii-aprilie-drumul-catre-miyaneh

"[...]Dimineata vine fix cum a anuntat-o prognoza, iar vantul si viscolul vuiesc prin peretii si ferestrele destul de subtiri ale hotelului. In Iran, desi iernile sunt destul de reci toata incalzirea e pe gaz care e obscen de ieftin, la fel ca si benzina astfel incat in multe situatii oamenii nu isi bat capul cu izolarea. Pe la 11 strang lucrurile si plec de la hotel printr-o ninsoare ca in mijloc de ianuarie, iar fata de zilele trecute totul e acoperit de zapada. Dupa ora 14:00 se opreste si vantul si pot sa inaintez un pic mai cu spor, chiar daca drumul e in urcare pentru primii 30 de kilometri.

In momentul in care incepe coborarea in schimb imi ingheata in schimb instant mainile si picioarele, cu tot cu 2 perechi de ciorapi si cu manusi groase. Mai fac pauze pentru a ma incalzi, dar totusi cred ca e cea mai friguroasa zi pe care am prins-o pana acum de cand am plecat si parca dintii iernii au fost mai ascutiti in Iran decat in Bulgaria si in Turcia. Termometrul ceasului care e in geanta de ghidon (neagra si un pic mai la caldura) arata -5 grade, afara dupa cum le-am simtit eu mi s-au parut ca erau pe undeva pe la -10. Pe portiunile de urcare nu era o problema, dar atunci cand mergeai cu 30 de kilometri la ora la vale situatia se schimba.

Din fericire Bostan Abad apare repede la orizont si gasesc cu usurinta hotelul, astfel incat am timp sa caut si un frizer in seara asta pentru par si pentru barba. Dupa 2 dolari si dupa ce ii explic prin gesturi ce ar trebui sa faca plec inapoi prin ger catre hotel. Si in timp ce pedalez imi dau seama ca barba chiar tine putin de cald, dar sper ca asta sa fie ultima rabufnire a iernii, cel putin pana cand ajung in Pamir.
A doua zi incepe la fel de friguroasa, dar cu cer senin si cu un soare cu foarte multi dinti. Planul pentru ziua de azi e sa ajung pana in Miyaneh, un mic oras situat pe fostul drum al matasii unde ar trebui sa il intalnesc pe Amir, gazda de pe warmshowers de acolo.
[...]
Si cand intru si eu in sacul de dormit si ma pregatesc de somn apare prietenul lui Amir impreuna cu inca 2 iranieni tineri, care desi vorbesc extrem de putina engleza vor sa mai stea cu mine putin in seara asta. Bun, dar pana acolo trebuie schimbat un bec, caci in camera in care suntem (o camera de urgenta de deasupra unei spalatorii auto care arata destul de darapanata) nu merge lumina. 2 becuri, 4 oameni dupa multiple incercari in care imi venea in minte bancul cu “De cati politisti e nevoie pentru a schimba un bec” reusim sa ne dam seama ca problema vine de la siguranta si nu de la bec. Tot in stilul iranian, de obicei nu exista scaune, doar covoare astfel incat un iranian statea capra, unul se urca pe el si eu si cu celalalt iranian in stabilizam pe cel care schimba becul. Toata operatia de cel putin 5 ori pana sa ne dam seama ca problema vine de la siguranta. Iar in minte doar bancul cu politistii."


Despartirea de civilizatie si revenirea iernii - de zaraza sc la: 12/06/2014 11:43:41
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/despartirea-de-civilizatie-si-revenirea-iernii

"Langar e ultimul sat din capatul Wakhan-ului si de aici urmeaza sa urc in Pamir si sa ma despart de verdele plin de viata al satelor. Urmatorul sat e peste 150 de kilometri si urmeaza ceea ce va fi cea mai grea portiune de pe tot traseul din punct de vedere al drumului. Raportandu-ma la cum m-am miscat si pe alte portiuni rupte nu cred ca o sa pot sa fac mai mult de 50 de kilometri pe zi, mai ales ca o sa fie de trecut si un pas la 4300 de metri. Asta inseamna 3 zile de mancare de carat dupa mine, si e cand intru in magazinul saracacios din Langar e foarte greu sa-mi dau seama ce pot sa iau dupa mine pentru ca nu prea am din ce alege.

Pana la urma, cu ce mai aveam in traista, inventarul de mancare pentru 3 zile arata cam asa: 2 conserve de carne, 1 conserva sos tomate, 4 supe rolton, destul de multa paine, 3 conserve de lapte condensat, 200 de grame de alune pentru ceva proteine, o punga de caise uscate, 3 mini-ciocolati de 40 de grame si ceva resturi ramase de prin diferite pungi. Baza pe timpul zilei e painea si laptele condensat, iar seara fie supa, fie paste cu sos de rosii si carne. Si poate la fel de important un flacon cu un complex de vitame caci la o asa dieta e cam greu de obtinut vitamine, asta si pentru ca la vremea asta, inca nu s-a facut nimic prin zona.[...]
Sunt momente atunci cand calatoresti, cand frumosetea locurilor te loveste dintr-o data, si cand norii, lumina si poate mai ales felul in care le vezi tu se aliniaza, si cand te simti extrem de norocos ca esti acolo unde esti. Iar acum, la 3500 de metri, cu Pamir-ul in fata si cu varfurile din Hindu Kush in spate, cu mica fereastra de senin deasupra, e unul din aceste momente. Conteaza prea putin ca nu mai am semnal la telefon de 4 zile si ca probabil nici nu voi avea in urmatoare 4 zile, ca nu voi intalni aproape pe nimeni in urmatoarele 3 zile, ca sunt singur. De fapt daca stau bine sa ma gandesc, in momente de genul acesta nu m-am simtit niciodata singur.

Atunci cand mama mea a citit jurnalele lui Mihai Barbu din Pamir m-a intrebat ce vad la muntii astia golasi, fara paduri si fara verdeata. Ei bine muntii astia au o frumusete aspra si dura ce cred ca e imposibil de ilustrat prin poze, din simpul motiv ca scara se pierde. In orice fotografie se pierde ceva, dar aici mi se pare de-a dreptul imposibil sa exprimi printr-o imagine cum e sa fii aici, la capatul lumii cu muntii astia in jur. Pur si simplu nu ai cum.

Dar ajunge cu momentele poetice, caci la fel de brusc cum a aparut peticul de senin si soarele dispar, iar varfurile din jur incep sa fie acoperite de nori. Trec de la pantaloni scurti si tricou la tot echipamentul de iarna in interval de 10 minute, asta in timp ce blestem un pic caci hainele sunt la fundul bagajelor. Drumul in schimb devine mai bun si recuperez din kilometrii, poate si pentru ca cerul a devenit mohorat si ploaia pare sa ma impinga de la spate.[...]"

Image and video hosting by TinyPic



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...