comentarii

miruna si sil


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Hypatia, - de (anonim) la: 21/10/2004 09:07:50
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Nu stiu daca ceea ce am sa spun acum iti va fi pe plac, dar o spun cu toata sinceritatea:
- predarea religiei in scoli ar trebui sa se faca numai dca parintii si elevii doresc acest lucru. Nu trebuie obligativitate;
- biserica ortodoxa isi are rolul sau, dar marea majoritate a preotilor reprezinta un palc de nechemati, carora nu le-a placut munca, si au dorit castiguri facile. Am destule exemple, si cunosc personal cativa preoti carora le-ar sta bine prin alte zone: puscarii, bordeluri, sali de jocuri de noroc, etc.;
- Am citit cu ochisorii mei pe 18 dec. '89 in Romania Libera, (cred ca acolo) mesajul lui Teoctist adresat lui Ceausecu prin care isi arata sustinerea alaturi de partid, si infiera actiunea revolutionarilor de la Timisoara;
- Aproape toti burtosii fatarnici din fruntea bisericii ortodoxe se inghesuie sa-i linga pe actualii guvernanti, participand la tot felul de manifestatii, cu caracter mai mult sau mai putin religios;
- Din experienta iti spun ca toti preotii incerca sa te jupoaie indiferent ca ai nunta, botez, inmormantare, lucru care-mi provoaca sila;
- Cu ceva ani in urma, un preot venit cu boboteaza i-a lasat fostei sotii cartea de vizita, spunandu-i ca n-ar strica sa treaca pe la el. Norocul lui ca n-am fost pe acasa, ca-l mai recunosteau doar dupa ADN...

Cu astfel de exemple clare, eu nu vad apropierea de Dumnezeu decat printr-o legatura personala. Nu am nevoie de intermediari intre mine si EL.
Eu n-am ajuns un nenorocit, chiar daca n-am facut religie in scoala, iar copiii mei sunt cuminti si buni, (am baiatul student, iar fata se pregateste de facultate). Nu i-a obligat nimeni , (ca si pe mine de altfel, parintii mei), sa citeasca Biblia, sa se duca la biserica, sau sa se inchine.
Cred in Dumnezeu, dar nu in popi sau profesori de religie.

Cand am sa vad preotimea de la noi umbland desculta, traind in posturi si purtand haine din sac, va fi OK!

Cine ne judeca pentru ce am facut? - de cesensare la: 28/10/2004 15:34:29
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
Salut,
m-a impresionat mesajul tau. Dar ma intreb cine ne judeca pentru ce am facut? Si in ce fel?
Constiinta noastra? Sau nevoia noastra de a a face lucrurile intr-un anumit fel, ideal as spune, prin care rezultatul ajuns sa ne dea o bucurie. Adica...eu imi doresc sa tratez bine o persoana, fata la care tin, de exemplu. Si deseori nu o fac. Si imi dau seama de acest lucru in chiar acel moment, indiferent de ceea ce fac. Si atunci...care este termenul de comparatie? In primul rand este intentia pe care o am in raportul cu acea persoana. Eu ii vreau binele, o iubesc, as vrea sa ii si demonstrez acest lucru, dar nu reusesc. Ba din contra, ma comport exact invers. Si apoi incep sa ma acuz, sa ma enervez si sa depasesc niste limite de comportament atat fata de mine cat si fata de ea si de ceilalti.
Pentru mine, in raportul cu cei dragi, in primul rand, una din cauzele pentru care lucrurile nu merg bine este aceea a propriei priviri asupra propriilor greseli. Adica imaginea mea despre mine, devenita tot mai negativa, imi determinta un comportament pe masura mai negativ. Si atunci sunt ca intr-un cerc vicios, sau pe o pista in cadere ce pare sa nu se mai termine.
Dar atunci incep sa imi pun problema: ce atentie am fata de mine, eu care in intentiile mele sunt bun si in punerea lor in practica sunt deseori rau? Cum ma privesc eu? Cine sunt eu si ce valoare imi dau?
Mi se pare o intrebare deschisa oricui, care ar putea sa fie un inceput de intelegere a dilemei in care ma aflu in raport atat cu mine dar si cu ceilalti.
Deci criteriul de analiza pentru faptele noastre trebuie sa fie intentiile inimii noastre. Ne "judecam" pe noi insine in raport cu ceea ce dorim sa facem si nu cu ceea ce am facut. Chiar si in urma unei greseli, desi deseori nu suntem in stare sa o reparam, noi avem intentia aceasta de a readuce lucrurile la normal. Dar se pare ca intotdeauna ramanem in urma cu aplicarea.
Cine a facut astfel inima noastra? Cine a facut inima noastra plina de aceste intentii pozitive? Si de ce a facut-o asa?
Si mai ales de unde vine aceasta contradictie intre ceea ce inima noastra doreste sa faca si ceea ce noi apoi reusim?
Dar in final, aceasta contradictie cine o poate salva? Cine poate da o valoare acestei lupte necontenite dintre binele si raul din noi?
La toate aceste intrebari trebuie sa existe un raspuns? Si noi toti suntem datori sa ne silim sa il gasim? Altfel viata pare sa fie in van. Dar nu este.
Un prieten imi spunea ca nu existe raspuns la o intrebare care nu se pune? Deci intrebarile trebuie sa ni le punem. Si din viata mea de pana acum am invatat ca de obicei raspunsurile nu intarzie sa apara. Mai ales atunci cand intrebarea mea nu este sub forma unei pretentii. Si am mai invatat ca INTREBAREA este cel mai mare motor al inimii noastre. Ca CEREREA de SENS nu trebuie abandonata niciodata, nu trebuie ascunsa niciodata, nu trebuie lasata nicioadata neluata in seama.
Incearca si tu sa iti pui intrebari despre tine si despre ceea ce se intampla in viata ta. Sunt convins ca vor aparea raspunsuri. Singura conditie este ca sa fii fidel acestei neintrerupte nevoi de semnificatie a ceea ce se intampla. Si sa prevaleze acest lucru in fata propriilor acuzatii, in fata insistentelor asupra propriilor incapacitati si fragilitati. Pentru ca altel ramanem la nivelul acestora si nu vom avea bucuria sa le aflam sensul. Pentru ca totul trebuie sa aiba un sens, chiar si atunci cand suntem asa cum te descrii tu. Dar eu nu ma opresc acolo. Merg mai departe si ma intreb despre sensul lor. DE CE?

Poate iti vor fi de ajutor aceste cuvinte. Sper.
Radu
#26619 (raspuns la: #17344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domnule Racovitan, - de Hypatia la: 31/10/2004 11:40:10
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Ceea ce am scris se refera la nr. de participanti nonanonimi din conferinta despre conflict. Si am avansat cifrele 95%, nu 98% din 36 de utilizatori la un moment dat. Ceea ce am luat eu in calcul ca baza de studiu. "Frantura unei milisecunde", zicea un specialist. E drept ca frantura asta la noi a fost de doua saptamani...:))
Acuma, oricine are rabdare, poate lua mesajele la citit sa verifice cate sunt pentru conflict, cate sunt pentru "pace", din intervalul amintit. Daca gasiti o alta reprezentare numerica, imi cer scuze, nu stau chiar asa bine cu matematica:))
Repet, la modul cel mai serios, nu era o generalizare a atmosferei din Cafenea, ci doar ceea ce se intampla aici , la conferinta despre conflict. Acuma, si eu sunt om si poate ca tendinta de a gasi procentul asa mare se datoreaza si alimentarii cu nemultumirea a ceea ce se intampla dincolo, la "obligativitatea religiei" (unde nu ati vrut sa interveniti...)
Pe de alta parte, revenind la :
"fenomenul e ca unii se lasa prada impulsurilor primare, defularilor, tocmai fiindca este extrem de facil (moralmente) sa injuri un simplu indicativ anonim, mai ales cand la randul tau te afli in spatele unui indicativ anonim. Corect?
Nu cred ca aceeasi persoana ar indrazni sa mai spuna aceleasi lucruri daca ar avea cealalta persoana in fata ei, sau daca ar cunoaste-o in mod personal. ",
va propun sa analizam ce spune teoria despre acest fenomen. In preambul conferintei, am spus cu sinceritate ca am ales sa fac din acest subiect unul din proiectele mele studentesti.-lucru care a starnit alta stare de conflict, desi am fost sincera...
Deci, acu' ca am terminat proiectul, putem gasi o modalitate in care sa postez raportul cercetarii? Acolo am punctat un minim de teorie in domeniu si cei ineresati se pot edifica asupra lucrurilor. Acolo am analizat si problema anonimatului, a conditiei dezbaterii in retea, unde am aratat si avantajele si dezavantajele situatiei.
Pe de alta parte, am nevoie si de criticile partenerilor de discutie din conferinta, pentru ca eu gasesc firesc sa cunoasca rezultatul cercetarii. E dreptul lor. Revin iar la anonimat: eu vad lucrurile un pic altfel. Poate ca dau apa la moara celor care ma vad ca pe o idealista incurabila, insa vrand-nevrand formam o comunitate. Nimeni nu ne-a adus aici cu de-a sila. Indiferent sub ce nume postam mesajele noastre, ele vorbesc despre noi, ne caracterizeaza. E drept ca unii poate s-ar manifesta altfel daca s-ar manifesta in numele propriu, insa altii se comporta , scriu si gandesc exact asa cum ar face-o si in nume propriu. Si cred ca fiecare dintre noi avem " instrumentul" la purtator pentru a ne da seama care si cum a ales sa relationeze...Parerea mea.
Cat despre forum, un singur lucru pot spune cu certitudine: are marea calitate ca e foarte accesibil, incat si un novice, un incepator al lucrului cu calculatorul si/sau in reteau internet, poate sa acceseze forumul. E o mare calitate...A doua este ca si accesul la "celalalt" este relativ usor si asta ne ajuta sa ne cunoastem mai repede si mai bine. Asta e tot ce pot spune eu despre forum. Nu ma intereseaza ce se intampla in locuri greu accesibile de pe alte forumuri, mie imi place sa ma simt aici printre ai mei, sa ma simt acasa si de aceea as dori ca mediul ambient din Cafenea sa fie tot mai placut. Sper ca asta nu deranjeaza pe nimeni....
Hypatia
#27050 (raspuns la: #26815) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scepticilor si celor contra! - de anisia la: 03/11/2004 14:11:30
(la: 30.000.000 euro despagubiri pentru rege. No comment.)
nu stiu daca ati avut vreodata in peosesie proprietati ce v-au fost luate cu de-a sila si vi s-a spus ca "intra in patrimoniul statului". nu stiu daca ati simtit sentimentul de frustrare si neputiintza. sa vezi cum ceea ce a apartinut familiei tale de generatii se duce...dispare. si ramii descult, doar cu un gust amar si cu speranta ca intr-o zi se va face dreptate.
nu vorbesc in numele meu personal, ci a cuiva drag mie. am intilnit privirea din ochii ei, durerea din suflet si tristetea ca nu poate face nimic. am cunoscut trairile ei. demnitatea cu care isi stapinea lacrimile. eleganta cu care isi aseza servetul in poala. ceasca de cafea se ridica de pe masa intotdeauna impreuna cu farfurioara ei. imi amintesc povesti de la curtea regala, cum am invatat primii pasi de vals, blindetea din glasul ei povestindu-mi de prima ei iesire in societate, teama din vocea ei cand imi povestea despre soldatii rusi. imi amintesc ... si sint fericita ca am cunoscut o astfel de persoana. pentru ca nu stiu ce credeti voi despre singele albastru. dar am cunoscut si am inteles ca ei sint persoane ce mor incet daca le scoti din lumea lor. prea sensibili, prea firavi pentru a fi supusi intemperiilor.

nu stiu cit va ajuta sau nu Regele Mihai sa isi recapete cladiri de fel si fel. Poate ca doar sentimentul de frustrare sa dispara. ce nu poate el primi inapoi este lumea pe care a cunoscut-o. si fara ea...numic altceva nu are aceeasi valoare in sufletul lor!
paranormal sau anormal? - de anisia la: 03/11/2004 15:46:34
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
sanjuro, interesant subiectul tau. am intalnit odata o individa care musai sa imi spuna ce si cum cu viata mea si ce se va intampla in viitor, sub pretextul ca ea are puteri paranormale si ca vede in viitor. acuma eu am fost foarte sceptica afirmatiei ei. mai de sila mai de mila, am lasat-o sa isi satisfaca dorinta. surprinsa pot sa iti spun ca se uita doar la mine (nu chestii de carit sau cafea, in care oricum nu cred). se uita pur si simplu la mine si imi spunea intamplari din trecutul meu. apoi a inceput sa gingureasca despre intamplari ce vor avea loc.
nu am retinut mare lucru din ce spunea, pentru ca mi se parea asa ciudat...

acum vin si te intreb pe tine, care spui ca ai puteri paranormale. cum poate o persoana care nu m-a intilnit inainte sa se aseze in fata mea, sa ma priveasca in ochi si sa imi spuna intamplari din viata mea?
Epigonii - de Little Eagle la: 05/11/2004 20:27:44
(la: Alegerile in USA)
Nu doar nesimtit,dar si redus mintal,e de ajuns sa te uiti la moaca lui sa vezi ca scrie pe ea prostia intruchipata si atitudinea de taranoi.
Nu vad nici o diferenta intre el si cei care l-au ales.Aceiasi demagogi ignoranti care se gandesc numai la ei si nu mai stiu ce sa gateasca maine,de parca viata se invarte in jurul oalei de mancare.

Acesti oameni sunt lasi si inca posedati de teama primitiva din sufletele lor.Se ascund in spatele unei credinte pe care nu doar ca n-o inteleg dar o si interpreteaza scuipand in jur lozinci de etica si morala,ca si cum astea vor salva economia de la faliment sau vor crea locuri de munca.
M-as fi asteptat mai mult de la romanii/americani (unii din ei)ce au cunoscut pe vremuri totalitarismul despotic ceausist.Au venit aici si s-au transformat in cei care-i asuprisera in Ro.Lingai si lasi,le e frica de umbra lor.

Si tot ei vorbesc despre...democrati cum ca sunt....liberali?Acesti zeloti republicani imi evoca hitlerismul.Ce e rau sa fii liberal?Poate curand n-o sa avem voie sa citim anumite romane straine sau americane scrise de oameni prea...liberali in gandire?
Ce-ar fi sa faceti voi un foc urias sa le ardeti pe toate pt. ca sunt decadente?Poate inventati si vre-un fel de lagar de concentrare unde cei ce nu-s de-o credinta cu voi sa fie batuti si siliti sa devina papagali bisericosi ca voi.
Vreti si cu Tvnea si marele ecran sa indepartati orice filme mai realiste sau...liberale.Vai d-abia astept sa vad iar Bonanza la Tv sau Leave it to beaver ori cine stie ce siropuri si emisiuni ce nu spun nimic.

Ma uit la voi si vad cum v-ati transformat in roboti programati braindead sau brain washed,oricum e acelasi lucru.
Nu va pasa decat de cuburile in care traiti ca prizionierii si cum sa cheltuiti banii pe lucruri neimportante cand altcineva undeva se gandeste ce va manca maine.
Va contaminati paturile intr-atat incat intr-o buna zi propriul kkt va va sufoca de moarte.Shallow minds!Dati din gura dar nu faceti nimic decat sa propovaduiti mizeria intelectuala in care va complaceti si lenea de a gandi cu simtul raspunderii fata de ce va inconjoara.Treceti pe langa un copac de parca nu ar exista,admirati natura dar ce faceti pt. a o salva?Bush al vostru mare Chief nu se gandeste decat la faptul ca va muri oricum deci ce-l intereseaza daca va fi sau nu natura dupa el?
La o adica si pe voi v-ar trada si si-ar intoarce spatele lasandu-va cu ochii-n soare,de fapt meritati din plin.Nu uitati ca prostia se plateste intr-o zi cu varf si indesat.Acel moment nu-i chiar departe in viitor.

Credeti ca vi se cuvine totul,mereu ati luat si luat si luat dar n-ati dat nimic inapoi
si precum marele vostru Chief suprem,nu multumiti niciodata.Ii multumiti lui Dumnezeu?Nu Lui sa va rugati si inchinati ci celor multi pe ale caror spinari v-ati ridicat si pe care ii urati ca sunt saraci si mexicani si hispanici si blacks(va e teama de ei,nu?Ha!)si indieni americani,mai ales ei!
Nu aveti rusine!Duceti-va inapoi la oalele voastre in care va preparati supa de egoism,tampenie ,ignoranta,prostie si lasitate.Vai ce buna este.Miam miam.
Pofta mare si mancati din ea pana cadeti sub masa,este destula si pt. maine si pt. viitorul vostru de zi cu zi.
V-a placut comunismul din Ro?Daca erati din elita de sus desigur ca da,dar multi din voi ati plecat de acolo.Ce ati devenit aici? Acea elita ce n-ati putut fi in Ro.
De fapt ati si uitat complet de voi insiva ametiti de betia minciunilor lui Bush si gasca lui,parca e o banda de gangsters cu deosebire insa ca sunt aparati de ..lege
si ideologia totalitara de a nu da socoteala nimanui.
Cel mai nefast presedinte din istoria Americii de 75 ani incoace,o mare performanta de care el si voi sa fiti mandri si sa-l purtati sanatosi.

LOVE&PEACE,
Ozzy

...."Cum nu vii tu Tepes doamne,ca punand mana pe ei,
Sa-i imparti in doua cete:in smintiti si in misei,
Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!"

"Oamenii din toate cele fac icoana si simbol;
Numesc sint,frumos si bine ce nimic nu insemneaza,
Impartesc a lor gindire pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol."







































#27848 (raspuns la: #27828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
linkuri si rabdare - de Mary la: 06/11/2004 11:38:09
(la: Alegerile in USA)
Stiu ca esti bine intentionat sfatuind la rabdare si lectura , ca unele linkuri sint chiar interesante si informative. Dar sint pe teme destul de diferite si oricine (cine vrea!) le poate gasi cautind la Google despre liberalism sau comunism !!!…. Ori eu nu imi amintesc sa fi deschis cineva o discutie aici despre comunism aici.
Pe cit de interesante, deci, pe atit de diferite,…Si este cam confuz ce anume din vastitatea de informatii poate reprezenta ceea ce persoana respectiva crede in..
Trimiterea la pagina Partidului Comunist American mi se pare insinuanta, si rau voitoare, cind discutia este despre conservatism extrem de dreapta SI democratie de mijloc, liberalism.
In afara de asta, nu fac parte din generatia care cunoaste comunismul numai de pe hirtie si imi este sila sa imi pierd vremea cu gunoaiele de pe Internet numai pentru ca cineva nu are argumente proprii, clare si de inteles de toata lumea.
Eu nu am nevoie sa citesc despre communism, ii port cicatricile in sulfet.Dar ma si mindresc cu ceva apropos de asta, nici macar carnet de partid nu am avut, pentru ca nu am meritat !!;))
Si sint de acord, nici eu
""nu inteleg cum se impaca crestinismul lui Bush cu minciuna si omorul, si nici republicanismul sau cu risipa de bani intr-un razboi inutil.""(vezi mesajul lui Adrian).
In final mai am de adaugat, cei care inteleg limba engleza aici sint citiva, pe cind cei care cunosc problema sint majoritatea, dar linkurile fiind numai in engleza restringe din start numarul celor participanti la discutie.
#27927 (raspuns la: #27916) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iachy - de anisia la: 16/11/2004 23:30:54
(la: Altruism sau egoism?)
chestia cu mandria ranita nu intra in calcul cand iubesti. iar cand simti ca omul a inceput sa plece inseamna ca a incetat sa te mai iubeasca, si atunci il lasi sa plece. dragoste cu sila nu se poate... cam asta era altruismul ce-l definisem..
#28957 (raspuns la: #28853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E incurcata rau... - de camyb1981 la: 30/11/2004 17:00:43
(la: Ceva miroase urat. Alegerile au fost fraudate?)
Dar sint convinsa ca "respectabilii " vor face tot posibilul sa-si pastreze bine merci fotoliul caldut care li s-a lipit efectiv de fund de-atitia ani de cind se tin cu amindoua miinile de el...

Mi se face sila pur si simplu, dar n-am sa stau acasa ca atitia altii carora li se pare ca absenta e o forma de protest. Doar actiunea e o forma de protest. Si mai zic sa facem dracului ceva daca (doamne fereste!!!) nu scapam in doua saptamini... chiar ne lasam minjiti si scuipati in halul asta?

Niste scursuri de oameni efectiv, ca altfel n-am cum sa le spun celor care se ghiontesc veseli (in direct pe nenumarate posturi TV) ca ne-au mai tras-o o data...
Dublura din Diaspora a domnului Petru Russu - de Pettrusu la: 09/12/2004 14:06:30
(la: SCURT / 2 (concluzii in urma fraudei))
Domnule Petru Russu,
Va saluta cu respect Petru Rusu din Melbourne Australia, s-ar putea sa aveti aceasi surpriza pe care am avut-o eu in momentul cand am dat de mesajele d-vs, sincer credeam ca cineva scrie in numele meu dar facand un mic tur Google cu numele meu dar adaugand un s la rusu am gasit ca mai sunt Petru Russu nu numai eu.

Va felicit pentru ceea ce am gasit scris despre d-vs pe Google, nu am apucat sa citesc decat unele titluri deoarece am intrat doar de un jumatate de ora pe acest site, nou pentru mine, dar citindu-va mesajele, de-si sunt departe subscriu la 90% din ceea ce ati scris.

Surpriza mare pentru mine vazand numele meu atasat la mesajele d-vs a fost mare deoarece, am avut impresia la prima vedere ca cineva expune faptele PSD-ului in numele meu. Vreau sa va spun ca sunt si eu o victima a acestui partid stat care suporta hotii si hotiile, cu cat sunt mai mari cu atat mai bine pentru ei ca si cotizatiile sunt mai mari.

Am si eu cateva bombe intercontinentale pe care m-am abtinut sa le lansez (trimit) de aici in mijlocul campaniei electorale deoarece am promis Presedintelui Romanie Ion Iliescu ca daca v-a reconsidera o situatie cu care am ajuns la CEDO o sa le las uitate. Dar sincer sa fiu nu stiu cat ma vor tine balamalele sa le tin inchise deoarece tactica folosita de PSD-isti este de o curvenie rara.

Situatia mea este lunga, patru ani in Tribunalele din Romania, mi-au mancat timpul si bani si dupa patru ani de chin m-au si expropriat de proprietatea mea, va rog sa intrati pe Google cu numele, Petru Rusu, pettrusu, sau al firmei SC Natanael Com SRL Gherla al carui asociat majoritar am fost pana cand hotii PSD-ului m-au expropriat. A fost implicat direct si candidatul la presedentie A.N, stie toata Transilvania si toate comunitatile Romane din Diaspora despre faptele lor, este strigator la cer ca poporul Roman inca mai poate indura atata nedreptate.

Sincer am fost si sunt patriot, imi iubesc tara si neamul, am dovedit-o in multe randuri, mai putin in 08.08.1988 cand vazandu-ma fara viitor pentru familia mea, mi-am riscat viata sarind in dunare si lasand o sotie gravida de doua luni, care a fost mireasa cu trei luni inainte de acest gest disperat al meu de a scapa de comunism si de ideologiile lui Ceausescu care mi-au afectat tineretea. Acum dupa tratamentul primit in tara in care m-am nascut si dupa ceea ce citesc zilnic despre natiunea mea mi-e sila si nu vreau sa va mai spun de cine si de ce.

Domnule Russu nu v-am citit decat ultimele doua mesaje, gandim la fel, virsta, sunt mai tanar cu 6 ani ca d-vs, as vrea daca doriti sa ne cunoastem. Nu cred ca ati putea refuza o prietenie cu unul care va poarta numele si mai mult poate ne putem uni fortele pentru a deschide noi cai de lupta pentru dreptate, democratie reala nu mascarada sau matrapazlacuri PSD-iste si o relatie cred ca ar fi recomandata pentru noi.

Astept un raspuns on-line sau direct in adresa mea E-mail: pettrusu@yahoo.com.au

Regards
Petru Rusu >>>> Melbourne - Australia la 09/12/2004
#31218 (raspuns la: #31199) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
shi la galatzi e la fel, Tele - de (anonim) la: 10/12/2004 16:47:03
(la: Cu cine votati la turul 2 de alegeri ?)
shi la galatzi e la fel, Televiziunea locala e mai ceva decat fosta televiziune romana de pe vremuri, pur shi simplu mi-e sila sa ma uit la TV Galati, PSd in sus PSD in jos.........mi-e scarba.....pe 20 Dec. plec in Italia..dak ies bomboneii la vot....crek raman acolo!
#31333 (raspuns la: #31106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Motive pentru iubire - de (anonim) la: 22/12/2004 02:13:21
(la: CATEVA MOTIVE PENTRU CARE IUBIM FEMEILE de Mircea Cartarescu)
Sincer? Sincer sa fie! Unele fraze sunt dragute, dar marea majoritate ma socheaza. Nu vreau sa fiu iubita pentru ca am fundul mare, nici pentru o sumedenie de alte motive, din text. Este o "mostra" de gandire brutala si romantica concomitent, proprie multor barbati, dar nu oricine cuteaza sa exteriorizeze un asa tip de gandire. Mai degraba il dau in vileag pe cel brutal. In general, nu exista motive, pentru care un barbat iubeste femeile - exista o necesitate, pe care natura le-o impune, drogandu-i - hormonii sunt aceleasi droguri, doar ca sunt naturale. Doar asta ii mai indreptateste, "Pentru ca se gandesc cum sa i-o traga tipei
dragute pe car o vad in troleibuz". Aproape intotdeauna. Dar sincer sa va spun, mi-e sila de asa ceva. De aceea nu ma incanta acele o mie si unul de motive, pentru care sunt gata barbatii sa ma iubeasca. Sa nu fi existat nici unul, tot l-ar fi gasit. Pentru ca ii innebunesc hormonii. Asta e!
mai intai promisiunea - de carapiscum la: 08/01/2005 05:24:29
(la: FILOSOFUL)
Stii ca o promisiune facuta e datorie de onoare... Recunosc faptul ca nu m-am straduit f. mult in construirea versurilor mele, a fost pur si simplu vorba de insiruirea celor simtite de mine. Si sper sa nu te supere ca am luat la modul personal ce ai scris acolo :} .

DE-AS FI IUBIREA

Tocmai singuratatea ma sperie de moarte,
Nu suferinta cruda pe care capu-mi plec
In fiecare clipa, din noapte pana-n noapte;

Iar suferinta asta nu voi ca sa o trec
Ci vreau cu drag s-o mangai- poate
Intr-un sfarsit voi reusi s-o-nduplec.

Mi-e frica sa-mi arat obrazul
Ce l-am lasat ades nepalmuit
Si mi-e rusine sa-mi arat extazul;

Chiar dorul meu l-am zugravit
Cand peste mine da necazul
Ca mi-a parut mult mai cinstit.

Drept sa iti spun, prieten de departe,
La cei ca tine vreau s-ajung
Macar cat ochii-mi pot sa cate;

Si fie drumul cat de lung,
De oi cadea in praf, pe coate,
Singuratatea voi voi s-alung.

Nu cred in mine, ca nu-s zeu,
Desi spre toti intorc privirea
Cea lacoma, de unic semizeu;

Dara dreptatea si iubirea
Raman de-a pururi telul meu
Pe cand ceilalti voiesc doar fericirea.

Mi-e mila sau mi-e sila uneori
De toti acei manati orbeste
A caror cizma neagra calca flori;

Si chiar de vad ca stratul se goleste
De ma cuprind in brate reci fiori,
Ii iert, caci viata lor boleste.

Oh, de-as fi eu acel ce umple lumea
M-as infunda in cea mai rece stanca
Si-as pravali pe mine culmea,

Apoi lumina ce soarele-o arunca
Mi-ar lacrima in ochi doar lunea
Pana ce m-as sfarsi in vis ca o naluca.

E-adevarat, aici sunt totul si nimic,
Unii ma vor aproape si altii ma gonesc,
Pot fi chiar mare si puternic, pot fi pitic,

Cu cei fara de lege nu voi sa ma-nvoiesc,
Am suflet tanar dar parul de bunic
Si asta e cosmarul pe care il traiesc.

Un singur loc mi-a mai ramas
Unde sa-mi odihnesc tampla straina
Si pot sa fac un ultim, lung popas:

Oh, scumpa mama, cu fata ta blajina
Inrourata-ades de plans si de necaz,
Mai lasa-ma odat la sanul tau cu smirna!…

Lumestii oameni cata placerile de-o zi
Si parca dinadins alunga nemurirea
Ce zace in uitare, la antici si in vis;

Se invoiesc cu totii sa afle lamurirea
Si cearca fara noima, ca un fugar proscris,
Sa-si uite fardelegea ce i-a adus pieirea.

Am invatat demult ce-nseamna sa iubesti
Dar cand credeam ca-i sorb suflarea minunata
Ascunsa intre file de mituri si povesti

Mi-a tras o palma grea ce-mi stinse verva toata
Si mi-a racnit severa: -Acestia nu-s onesti!
Atunci mi s-a strivit tot sufletul pe roata.

Dar ce sa fac cu firea-mi pacatoasa,
Ca am iubit din nou, cu patima nebuna,
Pana ce vocea ei tuna din nou geloasa

Si fara ca macar acum sa mai imi spuna
Imi prefacu iubita in harca cea gheboasa
Si ma lasa sa urlu ca lupul inspre luna.

Insa acum sunt prins in chingi si in robie:
Cu cat mai mult ma chinui sa uit de dorul ei,
Cu cat mai mult imi spun ca asta-i o prostie,

Cu toate ca respinge cu cruzi-i ochi de lei,
Nu pot uita argintul sclipind in pirostrie
Si gandul nu se-mpaca cu pumnii sai cei grei.

Probabil am sa mor visand de dor si jale,
Poate deja sunt mort si inca nu-mi dau seama,
De-as fi iubirea insasi, atunci de ce ma doare?

Pot trece peste toate, pot umili si teama
Dar sa nu-mi ceara nimeni sa calc la fel pe floare
Caci n-as mai fi eu insumi, cum poti sa iti dai seama.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#32961 (raspuns la: #32907) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poftim de cititi: http://www - de Daniel Racovitan la: 11/01/2005 00:35:56
(la: O romanca naste la 67 de ani, record!)
Poftim de cititi:
http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=146190&topic=32

Mie mi s-a facut sila.

___________________________________________________________________
"Étoile des neiges / Pays merveilleux / où ceux qui s'aiment / Vivent à deux /
Étoiles de neiges / Mon coeur amoureux Est pris au piège / De tes grands yeux"
Pentru administratori - de mya la: 19/01/2005 22:46:44
(la: Bush-Personalitatea Anului)
Cred ca ar trebui inchis si subiectul asta, nu de alta dar vad ca incepe lumea sa-si descarce din prea plinul sufletului. Eu personal sunt satula de dejectii aruncate aici pe forum. Mai e putin si ajungem sa citim iar ca arabii teroristi sunt niste eroi ai neamului, ca evreii si americanii reprezinta diavolul pe planeta si ca de-alde "Eminescu" si altii de acelasi tip sunt detinatorii adevarului suprem. Mi se face sila.
maverick74 - de (anonim) la: 20/01/2005 11:04:06
(la: Bush-Personalitatea Anului)
fratilor,
io cred ca va pierdeti in amanunte !

mai inainte trebuie lamurit cine pe cine vrea sau nu vrea!
si mai trebuie inteles asa numitul "tratat de suzeranitate" folosit multa vreme inainte si actualizat acum in forme mult mai "elevate".
se incerca crearea unui concept de genul "america-politia mondiala".Gre-shit!!!!
umbra guvernului mondial incepe sa capete forme, singurele forme de rezistenta ramanand practic reminescentele culturale ale unor civilizatii de mult apuse.
cu alte cuvinte avalansa de "civilizatie" sau mai bine spus "democratizarea" ca solutie generala eset un mare bullshit.
Unde nu a fost posibila "negocierea" la masa rotunda dar cu colturi virtuale a fost folosita "vointa natiunilor unite" prin dislocarea de forte de mentinere a pacii inarmate pana in dinti care distrug tot ce este impotriva lor.deci cine nu e cu noi.....nu merita sa ni se impotriveasca, sic!

pana la urma kktul o sa explodeze, da nu se stie sub ce forma.Marea probleme e ca americanul de rand, participant la astfel de "manifestari" habar nu are de ce o face, pentru cine o face, si impotriva cui?
Americanul fortat de imprejurari sa "pazeasca valorile democratiei"la Guantanamo stie doar trei lucruri : god, country, marinecore.Asta nu inseamna decat un singur lucru:BLASFEMIE(apropos: vezi bancnota verde-IN GOD WE TRUST!)

HAI CA MI SE FACE SILA!
bucurati-va ca intram in UM


#33867 (raspuns la: #33535) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cred ca cea mai buna atitudin - de maan la: 23/01/2005 15:57:26
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
cred ca cea mai buna atitudine e cinstea: incepand cu sine.
atunci cand iubesti, celalalt are dreptul s-o stie, asa cum esti dator sa-i spui cand s-a sfarsit.
daca nu fugi, ai toate sansele sa iei cea mai buna decizie si sa-i permiti si celuilalt s-o faca, oricat de dureros ar fi.

ce om normal ar accepta sa traiasca alaturi de un partener care tocmai i-a declarat ca nu-l mai poate iubi?
ce om indragostit ar tine langa el, cu sila, un suflet care nu-i impartaseste sentimentele?

toti cei care insala, s-au inselat pe sine, in prealabil, de mult prea multe ori...

in sfarsit, nu cred ca exista un singur raspuns corect pentru intrebarile tale.


Intoarcere... in vizita - de alexandra30 la: 29/01/2005 23:11:45
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
M-am intors in tara dupa 6 ani de absenta... in vizita. M-am simtit bine. M-am bucurat sa merg pe strada si sa intalnesc mereu figuri cunoscute, mi-a placut sa ma vizitez cu prieteni si cunoscuti, mi-au placut oamenii care nu au nevoie de programari si planificari pentru timpul liber. Insa... mi-a fost mila de moarte de cainii vagabonzi, am constatat ca presa nu prea e libera, mi-a fost sila si frica de tigani. E frumos in vizita... dar n-as mai vrea sa locuiesc in RO.
reactii - de ondine la: 18/02/2005 11:01:37
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
Multumesc tuturor pentru contributii. Imi pare rau ca reactionez asa tarziu : am urmarit cateva zile sa vad daca apare mesajul pe site, dupa care am crezut ca…s-a pierdut in spatiu. Din intamplare am descoperit ca fusese totusi postat. Sunt foarte multe replici interesante la care as vrea sa raspund.

Maan :

Foarte limpede si frumos. Ce bine ar fi daca s-ar putea aplica la fel de usor si la altii.
"Atunci cand iubesti, celalalt are dreptul s-o stie, asa cum esti dator sa-i spui cand s-a sfarsit."
Asta ma tem ca e mai degraba dovada de curaj decat de iubire. Mai bine zis, de lipsa de lasitate. De care nu toti sunt capabili, din nefericire.

"Ce om normal ar accepta sa traiasca alaturi de un partener care tocmai i-a declarat ca nu-l mai poate iubi? ce om indragostit ar tine langa el, cu sila, un suflet care nu-i impartaseste sentimentele?"
Din pacate, in afara de sentimentul pur si simplu aici-si-acum, mai exista tot soiul de iluzii si sperante, de genul : "poate ca totusi o sa ma iubeasca intr-o zi", precum si un intreg arsenal de alte mijloace de persuasiune decat sentimentul, si anume, de exemplu, culpabilizarea (si aici societatea, familia, religia si morala, pot juca in unele cazuri un rol determinant). Pentru unii, e mai important sa pastreze proprietatea decat sentimentul si poate am sa revin mai tarziu la aceasta idee.

"Toti cei care insala, s-au inselat pe sine, in prealabil, de mult prea multe ori..."
Corect. Dar ma intreb daca poate spune cineva cu inima impacata ca nu s-a inselat pe sine niciodata.

"In sfarsit, nu cred ca exista un singur raspuns corect pentru intrebarile tale."
Cu siguranta, si nici nu urmaream asa ceva. Raspunsul depinde, cred, in mare parte, si de tipurile de temperament in cauza, printre altele. In situatii identice nu alegem cu totii acelasi lucru. Tocmai de aceea mi s-a parut interesant.

Anonim :

Intr-adevar, existenta unui copil schimba destul de mult datele problemei. De asemenea, forta de autosugestie a fiecaruia. Iata un raspuns bun la intrebarile retorice ale lui maan : chiar daca sentimentul se sterge, mai exista si vointa. Iata un caz in care cineva a avut motive sa continue sa traiasca alaturi de un partener, desi iubirea nu mai era impartasita : cu timpul, lucrurile s-au rezolvat in favoarea sa, si nu a amantei.

De altfel, statistic vorbind, cred ca asa se intampla in majoritatea cazurilor. Faptul ca in discutia noastra opiniile au fost mai degraba de partea cealalta nu dovedeste, poate, decat o tipica eroare statistica, si anume ca aceia care aleg o solutie de genul "renuntarea la iubire" se simt poate mai putin mandri de fapta lor si, implicit, mai putini dispusi sa vorbeasca despre asta. Mai poate sa dovedeasca, de asemenea, o anume medie de varsta / experienta a interlocutorilor. In cazul de fata imi pare ca e vorba de cineva care a lasat in urma o astfel de poveste de mult timp. Merci pentru sinceritate.

"Nimeni", Criss

Ipoteza nu presupunea neaparat ca respectiva casatorie sa se fi realizat din dragoste. Se subintelege ca, daca mariajul in cauza nu avea nici o hiba, nu ar fi fost posibila o atare pasiune extra-conjugala.

De asemenea, unele persoane nu sunt neaparat constiente de ceea ce inseamna "animus" ori "anima" pentru ele. Unii nu descopera nici dupa o viata, timp in care au trait alaturi de altcineva…Insa in momentul cand acest lucru se produce, poate fi intr-adevar o revelatie, si n-are cu nimic de-a face nici cu nesinceritatea prealabila a persoanei, nici cu inconsecventa, nici cu descoperirea unor calitati anume. Poate fi cu adevarat un coup de foudre, chiar si stiintific vorbind. Este vorba pur si simplu de o determinare psihologica careia ii suntem supusi cu totii, care teoretic se poate intampla oricui. Nu putem decat, cel mult, sa diminuam posibilul impact al unei eventuale "revelatii", incercand sa constientizam cat mai bine aceasta latura obscura a inconstientului nostru. Atunci procesul poate deveni controlabil. Dar nu inevitabil.

In ce priveste inertia, cred ca ea trebuie privita ca o problema individuala si apoi relationala. Si mai cred ca are si mult de a face cu imaginatia, mai bine zis cu lipsa ei. Evident, it takes 2 to tango, dar…nu e neaparat nevoie de tot atatia pentru a induce o schimbare.

Wild wind (frumos nickname) :

Dupa cum ziceam si dupa cum a si precizat cineva foarte bine la un moment dat, oamenii se pot casatorii si din motive mult mai jalnice decat simplele iluzii.
Iar dilema nu este neaparat a mea (asta ca o paranteza, doar in caz ca nu era foarte limpede). Eu am lansat intrebarea pentru ca m-a interesat cine ce ar face in atare situatii si de ce. Sau cine ce experiente similare a avut. Nu a fost o intrebare din categoria "ce sa fac?"

"Intrebare: Putem iubi intens si adevarat de mai multe ori in viata?"
Da, daca suntem destul de norocosi…Orice e posibil, de ce nu? Cine spune ca numarul maxim e unu? Uneori murim, in sufletul nostru, de mai multe ori in decursul unei vieti. De ce n-am avea si sansa sa renastem cu adevarat, printr-o noua iubire?

Paianjenul

Foarte exact. O lista de motive foarte…realista. Punctul pe i. Asa e, si pentru atare indivizi, poate ca mai importanta decat toate e consecventa. Adica daca tot te resemnezi, sa iti asumi decizia, nu sa ravnesti toata viata la ce ai renuntat. Asta ar insemna, cum zic francezii, sa vrei "le beurre et l'argent du beurre". Si, cu siguranta, totul are un pret.

Imi permit sa adaug un singur motiv : principiul practic potrivit caruia "sa nu dai vrabia de mâna pe cioara de pe gard". Functioneaza incredibil de bine.

Samadhi, Little Eagle :

Merci ca ati impartasit cu noi niste experiente atat de frumoase. Ma face sa ma gandesc ca a meritat intr-adevar sa lansez intrebarea. E frumos sa vezi ca la unii in suflet e asa verde si luminos...

Ice Queen

M-a impresionat profund povestea. Dar m-a si revoltat putin, incercand sa ma pun in situatia respectiva. Merita sa va acordati mai multe sanse, amandoi! Si care e problema, sa adopti un copil? E un lucru minunat. Oricine poate sa faca copii si s-au vazut atatea cazuri de mame ingrate, dar sa adopti un copil orfan e cu adevarat un act nobil. Si nu era singura solutie; sa nu mai spun ca, in ziua de azi, stiinta ofera atatea posibilitati...

Povestea are o doza de tragism care o face sa para desprinsa din romane. Ca esteta, nu as putea spune decat "superb", insa m-a miscat destul cat sa nu ma opresc la atat.

Nu vreau totusi sa incep a da sfaturi, fiindca realizez ca experienta a fost devastatoare. As spune numai ca, uneori, ne-ar fi mai bine sa nu fim atat de aspri cu noi si sa ne sacrificam mai putin. Poate sa sune meschin, dar fiind vorba de riscul de a interioriza o suferinta, dincolo de anumite limite subiective acest lucru poate avea efecte nedorite inclusiv la nivel somatic. Si asta nu aduce nimic bun.

Eu cred ca exista intotdeauna o compensatie si, cu cat pretul de platit e mai mare, cu atat ceea ce ar putea fi obtinut in schimb e mai important. Si nu e vorba de fatalism, ci de la o ecuatie simpla, potrivit careia suma energiilor care, din diverse motive, nu se pot cheltui intr-o directie, ar putea fi canalizate in alta directie, daca nu substituibila, dupa cum spuneam, macar compensatorie. Dar e o simpla probabilitate, si tocmai de aceea e important sa-i dam totusi o sansa sa se manifeste.

Destin
Maxima de la sfarsit e absolut geniala...
In ce priveste felul dilemei, nu am vrut sa dau prea multe detalii fiindca mi s-a parut limitativ pentru discutie. De aceea am spus „sa ne imaginam”. Intr-adevar, felul casatoriei poate fi un factor care sa accentueze dilema, la fel si autenticitatea „marii iubiri”. Cu toate acestea, mai exista si alte posibilitati. De pilda, pentru naturile duale, profund scindate, sa iubeasca doua persoane in acelasi timp. Este posibil sau e doar o dovada de superficialitate? Astept pareri si pe tema asta.
Ca simplu exercitiu de imaginatie...? - de ondine la: 18/02/2005 12:23:25
(la: Ultima luna din viata)
Mie mi s-a intamplat, desi intervalul nu era de numai o luna…Si n-am facut nimic din ceea ce inainte mi-as fi imaginat ca as face. E usor de zis, insa nimic, absolut nimic nu-ti poate sterge din minte un astfel de gand, decat sa fii in stare de inconstienta tot timpul. Am continuat sa traiesc ca si pana atunci. Probabil mult mai intens, dar si mult, mult mai trist. Am facut-o si pentru ceilalti, fiindca a-mi fi modificat radical comportamentul ar fi echivalat cu a-i sili sa inceapa doliul cu cateva luni mai devreme, dar am facut-o si pentru mine…Am avut destule cazuri asemanatoare in familie si am observat acelasi tip de comportament. Nimeni nu a facut lucruri deosebite pe ultima suta de metri.

Si asta fiindca « facutul » devine, in atare situatii, total irelevant. Tot ceea ce mai poate conta, privind in urma, este intelesul – ceea ce ai iubit cu adevarat, daca ai iubit, ceea ce ai facut bine sau rau, ceea ce ar fi trebuit sa faci pana atunci, in viata ta, caci rostul pentru care ai avut de trait nu se mai poate oricum rezolva in doar o luna.

Iar privind inainte, intr-un astfel de moment, tot ce ne mai ramane e sa ne impacam cu noi insine si cu lumea, pentru ca sufletul sa ne fie cat mai usor cand va fi vorba sa trecem pragul…

Ideal ar fi sa nu trebuiasca neaparat sa ne trezim fata in fata cu moartea ca sa realizam ce e cu adevarat important, fiindca atunci oricum va fi prea tarziu si timpul care ne ramane ne ramane doar ca sa ne pregatim.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...