comentarii

moartea mea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
viata si frica de moarte - de desdemona la: 18/05/2004 05:06:20
(la: Trecut si viitor, amintiri si lacrimi)
Cunosc multi oameni carora nu le e frica de moarte (honestly, deloc). Dar pentru a avea aceasta stare de spirit trebuie sa fii un om ceva mai special. Trebuie sa te cunosti si intelegi, si sa vezi naturaletea acestor doua stari (caci se cunoaste din vechime ca tot ce se naste trebuie sa moara). Trebuie sa-ti accepti conditia cu seninatate, si sa profiti de viata pe care o traiesti, sa te bucuri si sa creezi ceva frumos, durabil, sau placut pentru altii. Cand eram mai mica (pe la 12-13 ani) ma tulbura gandul la efemerul fiintei umane, si nu puteam concepe aceasta realitate a mortii. Ma intrebam: care e folosul sa traiesti si sa creezi daca dupa un timp de toate se alege ... praful. Raspunsul mi l-a dat plopul din fata blocului meu, care crestea chiar sub fereastra mea: an de an ii vazusem frunzele inmugurind, cantandu-si verdeata in lumina soarelui si racoarea noptii, si cazand, galbene, sub frigul toamnei. Efemera e viata frunzelor ! Dar toate, prin existenta lor, hraneau copacul, care a crescut, an de an, de a ajuns mai inalt decat blocul (era un plop, si blocul are 4 etaje). Totul are un sens; daca o viata izolata nu inseamna nimic, viata si cultura unei comunitati (popor sau omenire) creste prin toti membrii ei, trecuti si prezenti.
Intr-o zi, plopul a fost taiat (crescuse mai mare decat permiteau standardele primariei). Am fost cam trista (era un copac-filozof, care ma invatase tainele mortii).
Dar (desi instinctul de conservare ma indeamna sa am grija, sa ma protejez si sa imi respect viata) in clipa cand mi se va spune sa 'ma pregatesc pentru ultima calatorie' voi fi gata, fara teama si fara regrete. De asemenea, as vrea ca la moartea mea, nimeni sa nu planga si nimeni sa nu-mi regrete disparitia, amintindu-si mai bine toti anii minunati pe care i-am trait, prietenii si bucuria care m-a insotit tot timpul. Caci si eu ca si altii sunt un val pe oceanul vietii si cand ajung la liman, alte valuri se nasc undeva pe acest mare ocean.

___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
proud - de om la: 11/08/2005 20:43:50
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
cool!
cred ca este o neconcordanta de interpretare! Las-o moarta! Mea culpa!
#64926 (raspuns la: #64923) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eugenia - de Jimmy_Cecilia la: 30/09/2005 20:52:32
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
ceva biscuitzi cu crema de ciocolata înauntru
si prin frantza se vace ceva asemanator, dar sunt rotude si multe intr-un pachet
nu m-a tentat nici o data, ca nu-mi place ciocolata
eu in RO.. moartea mea era langosqhii si covrigii.. :))

vad ca v-a mers bine guritza...:))
#75871 (raspuns la: #75869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Yuki - de Honey in the Sunshine la: 02/11/2005 20:52:25
(la: Locul de vesnicie)
ah... draguta gandirea altruista! :)... asa ma gandeam si eu, la rudele ramase in viata dupa moartea mea :)
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#84004 (raspuns la: #83900) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da, da, absolut - de Honey in the Sunshine la: 12/11/2005 19:51:05
(la: Funeralii ultra-moderne)
Eu vreau o piramida mica, cu un turn eiffel deasupra, daca se poate din aur, sau macar o imitatie care sa convinga...
Sa crape dusmanii si dupa moartea mea...
____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#87069 (raspuns la: #87019) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey - de latu la: 12/11/2005 22:33:58
(la: Funeralii ultra-moderne)
sa crape dusmanii si dupa moartea mea...
Tu ai dusmani???...:-))
#87103 (raspuns la: #87069) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
singuratate boala grea :) - de casandra_radu la: 17/07/2006 13:34:36
(la: solutii pentru singuratate)
Fiecare se gandeste la propria lui persoana. Este firesc. Fiecare de asemenea este singur. Venim pe lume singuri, plecam singuri. Fireste, ne putem inconjura de multe persoane, putem gasi diverse activitati ca sa ne umplem timpul. Mereu fugim catre ceva, catre cineva. Si toata aceasta framantare creeaza senzatia de gol, de singuratate, singuratatea aia apasatoare.
Mi-aduc aminte de o vreme in care ma simteam teribil de singura.
Singuratatea ca stare negativa. Eram singura, intre 4 pereti. Nu era nimeni acolo, nimeni nu ma astepta, nimeni nu ma intreba ce fac, nimeni nu-mi spunea ce sa fac. Nu aveam pe cine sa sun, cu cine sa ma vad. Pustiu. Nu stiam ce sa mai fac. Faceam curat, ma uitam la televizor, mancam, faceam dus, citeam, dormeam. Punct si de la capat. Disperarea ca nu exista sens. Apoi tanjirea dupa iubire. Si asta e cea mai pacatoasa.
Apoi lucrurile s-au schimbat. A, sa nu crezi ca m-am inconjurat de pireteni sau ca am gasit iubirea vietii mele.
Nu, pur si simplu am realizat ca sunt singura, ca nu am unde sa fug si ca de fapt nici nu vreau sa fug. Ca nu am nevoie de compania altora. Normal ca am momente in care vreau sa fiu cu ceilalti, atunci ies din casa si ma vad cu ei. Apoi vreau sa fiu singura. Oricum singura sau in compania altora viata mea este doar a mea, moartea mea va fi doar a mea. Poate ca singuratatea e un fel de boala. Gandeste-te la un bolnav care zace pe un pat. Si ce daca vin rudele si prietenii in jurul lui? Vor fi ei toti bolnavi impreuna? Nu...atunci esti inconjurat de lume, poate ca fiecare cauta sa faca orice pentru a-ti alina suferinta, dar in realitate esti mereu singur.
Nu apreciez ca ar exista vreun alt leac decat sa privesti singuratatea in fata, sa nu mai fugi de ea, sa nu cauti compania altora pentru a te amagi ca nu ai fi singur. Iar cand o privesti in fata realizezi ca este ceva simplu, natural si ca nu are nimic infricosator. Atunci incepi sa zambesti, atunci traiesti.
Si, serios acuma...nu e cool cand nimeni nu-ti spune ce sa faci si nu-ti cere socoteala?
Iar pe de alta parte, daca tu te bucuri cand te vezi cu cineva..oare acea bucurie nu era deja in tine si la vederea persoanei pur si simplu a venit la suprafata?
Si in cele din urma, neserios vorbind ... noi ce facem aici pe forum decat sa fugim de singuratate?
Lascar - de tatiku la: 05/08/2006 17:55:49
(la: Muzica Rock!)
Dieskau nu are o voce buna insa e un "intelectual al cantului". Stie sa frazeze ca nimeni altul si stie sa nuanteze la fel de bine. Insa nu e spectaculos decat in masura in care cel ce il asculta e "din bransa". Deci probabil ca iti place imprimarea cu oboistul francez. Scoala lor e lirica si ei interpreteaza Bach in spiritul romantic, ceea ce nu e autentic dar e mai frumos dupa opinia lor. Peter Kooy e intr-adevar mai stralucitor.
Despre cantata:
"Ich habe genug" inseamna "Imi e de ajuns". iar ideea din ea e pur filozofica: E moartea un dusman? E moarea un prieten? Se pare ca insusi Herr Bach a scris versurile, pentru ca nu avea "libretist" si nici din Evanghelie nu sunt luate.
"Imi e de ajuns, mi-a ramas doar nadejdea in Mantuitor, abia astept ca pleoapele mele sa se odihneasca definitv si sa ma culc in sanul cel cald al Sau. Adio loc de suferinta, eu plec spre Iisus....". Cam asta ar fi, intr-o traducere succinta si total aproximativa, versurile din prima arie.
E vorba despre atitudinea in fata mortii, asadar. Depinde de cel ce o interpreteaza daca crede ca ceea ce se spune in cantata e adevarat sau e o fronda, sau o resemnare... Dieskau crede cu sinceritate ca aceasta TREBUIE sa fie atitudinea tuturor, in timp ce alti interpreti canta lucrarea ca pe o resemnare, ca pe un cantec de lebada trist si sfasaietor, ca pe o incercare de impacare cu Marea Enigma. E un mare contrast intre tonalitatiile minore si glasul plangacios al oboiului din prima arie si asa zisa veselie din text...asa ca eu ma gandesc ca e foarte multa tristete inmagazinata aici. Ciudata e aria a doua, care e un cantec de leagan. "Inchideti-va ochi grei, cadeti in somn profund si va veti deschide acolo unde este eterna si miraculoasa liniste" . Aria a treia e un allegro in minor in care se spune "Ma bucur de moartea mea". De ce minor si Allegro, numai Bach stie. Si ca sa fie si mai filozofic, incheie totul cu un acord major, triumfator, poate sugerand insasi Moartea....
Nu cred ca poti fi fericit ca mori. Cred ca atitudinea asta e rezervata doar sfintilor. E moartea un prieten? un dusman? O imensa usurare sau o imensa nenorocire?
Poate ca asta ar fi titlul unei noi conferinte...
#137526 (raspuns la: #137469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ocazie pentru 'miraculisti' :) - de Cassandra la: 25/08/2006 16:02:11
(la: Intrebari pentru atei)
Iata o initiativa utila pentru a lupta impotriva falselor miracole, si o buna ocazie pentru cei care pot demonstra ca miracolele exista ;) - profesorul T Kovoor a oferit un premiu pentru "oricine din orice parte a lumii care poate demonstra puteri miraculoase sau supranaturale in conditii ce permit verificarea fraudei sau minciunii. Oferta este valabila pina la moartea mea sau pina se va gasi primul cistigator". Se adresa printre altele si celor care pretind ca pot:

- misca sau indoi obiecte solide prin puteri psihokinetice.
- sa citeasca gindurile altor persoane prin telepatie.
- sa leviteze prin puteri Yoghine
- sa-si opreasca bataile inimii pentru 5 min. prin putere yoghina
- sa-si opreasca respiratia pentru 30 min prin putere yoghina
- sa mearga pe apa
- sa prezica un eveniment viitor
- sa vorbeasca si inteleaga o limba necunoscuta ca urmare a posesiei divine sau maligne (Teresa Neumann vorbea citeva cuvinte in arameo cu accent german :)))
- sa fotografieze un spirit
- sa transforme apa in vin si vinul in singe etc. etc.

Astrologii si ghicitorii in palme pot si ei participa (a se vedea in ce conditii). Ei bine, Prof Kovoor a murit in 1976 fara ca nimeni sa cistige premiul din 1963 cind l-a propus ;) dar nu va dezamagiti, pentru ca altcineva s-a hotarit sa-i continue 'intreprinderea' - B Premanand (autorul volumelor Science versus Miracles si Lure of Miracles). Acesta din urma, a afirmat :I have been in search of miracles since I was twelve years of age. So far I have come across more that a thousand five hundred miracles and psychic phenomena. But when they were investigated, they were all tricks. From my experience I do not know whether I might yet come across a real miracle before die. Friends. if any of you believe that you have come across a real miracle, supernatural, occult, psychic and spirit phenomenon, kindly let me know in detail what it is and where it is happening, with the address so that we can investigate it and find the truth. I would be happy to see a real miracle before I die...
Belief in god is a philosophy of life. When you believe that god is all powerful then he does not need the help of his followers to protect him. Nor is he a beggar. He does not need any middlemen to help him with money. You pray directly to him and if it gives you peace of mind and courage, well and good. But do not allow others to exploit you in the name of god.
Work hard to cultivate a scientific temper, humanism, and a spirit of enquiry: Educate others around you by instilling in them a scientific temper aid the spirit of enquiry. This will help our country to progress.


Cititi va rog, si participati daca puteti :)


http://www.indian-skeptic.org/html/kovoor.htm
http://www.indian-skeptic.org/html/rules.htm
http://www.answers.com/topic/basava-premanand

Quidquid latine dictum sit, altum sonatur.

Profil de ateu - de Cavaleru la: 26/08/2006 22:42:20
(la: Intrebari pentru atei)
Este interesant modul cum privesc unii oameni pe cei care nu au credinta in Dumnezeu.
Trebuie sa fac un profil de ateu, ca sa inteleaga unii ca a fi ateu nu inseamna neaparat ca esti impotriva credintei in Dumnezeu.
Toti cei pe care ii cunosc, absolut toti, de la familie pana la prieteni, cred in Dumnezeu (multi dintre ei stiu ca sunt ateu, insa nu toti), in fiecare an, de Paste si Craciun, sarbatoresc ca un crestin ce nu sunt, daca ar fi dupa mine as sarbatori in fiecare zi, de Paste, "Hristos a inviat!Adevarat a inviat!", de Craciun, ascult colinde si uneori ajut persoane care sunt lipsite de ajutor.....
Evident ca voi face nunta atunci cand ma voi casatori, daca va fi necesar, imi este indiferent. Evenimentele religioase le privesc cu indiferenta, dar respect fiecare credinta pe care o au familia si prietenii. Familia mea este ortodoxa, am fost botezat la nastere si la moartea mea nu am pretentii sa nu mi se faca slujba sau alte nebunii......faptul ca sunt ateu nu inseamna ca trebuie sa evit evenimentele religioase cu orice pret.
Trebuie sa se inteleaga un lucru foarte clar, a fi ateu nu inseamna a fi impotriva credintei unei persoane intr-o "divinitate".
Fiecare ateu are anumite principii, fiecare dintre noi (ateii) privim lucrurile diferit si abordam lucrurile diferit, singurul element comun care este cert este faptul ca nu credem in Dumnezeu sau in orice alta "divinitate". Asta nu inseamna ca orice ateu se considera mai presus decat crestinii (desi unii atei probabil asta cred, eu nu cred acest lucru). NU cred in teoria lui Darwin, dar nici in teoria Bibliei.
Important este ca fiecare dintre noi, crestini sau atei, sa avem o credinta, avem nevoie sa credem in ceva pentru a putea trece peste greutatile pe care le intampinam.
Consider ca existenta bisericii in lume are un rol important pentru a oferi oamenilor nevoiasi ajutor, sprijin pentru a putea duce o viata mai buna si bineinteles de a oferi oamenilor speranta ca daca vor face fapte bune vor ajunge in rai.
Deasemnea, nu incurajez pe nimeni sa devina ateu, pentru ca daca majoritatea oamenilor de pe Pamant ar deveni atei, progresul ar fi prea rapid in raport cu resursele de care dispunem in acest moment, iar oamenii care nu au posibilitatea de a fi educati (ma refer la oamenii din zonele defavorizate din unele tari sau chiar la tari defavorizate din punct de vedere economic, care nu pot permite oamenilor un nivel de educatie astfel incat acestia sa poata gandi rational) ar putea intelege gresit ateismul, iar spiritul de turma ar avea consecinte grave la nivel global.
Am incercat sa fac un profil de ateu, este clar, ca nu exista ceva standard, fiecare gandim si actionam diferit chiar daca avem cel putin un element in comun.
DreamSeller - de MadMax la: 06/09/2006 19:43:48
(la: Singur pe pamant)
1.Dupa ce te-ai convinge ca esti singur si ca nu esti sub influienta substantelor interzise, dupa ce te-ai bucura un pic de singuratate si de noua ta pozitie de "zeu", s-ar putea sa te gandesti ca nimeni, niciodata, nu iti va vedea arta pentru ca esti ultimul om de pe pamant.
Esti un singuratic, dar asta in conditiile actuale. S-ar putea ca atunci sa te saturi foarte repede de singuratate.

2.As fi curios insa ce procedeu de reproducere ai putea sa gasesti. Clonarea? Da. Bine. Pe cine clonezi? Pe tine? Mai si daca iesiti toti de acelasi sex? Ce faceti? O sa te clonezi la nesfarsit?

"si cred ca la cat de dezvlotat este in momentul de fata omul, acesta se va adapta, si va incerca si fa reusi desigur sa continue indiferent de clima sau alte elemente care ar putea sa apara."
Sunt de parere ca la cat de dezvoltat e omul, acesta se va autodistruge inainte de a aparea vre-un element care sa ii ameninte existenta. Nu stiu cum va scapa de asta.

3.Sinuciderea asta pune ceva probleme. Vezi tu... pe mine ma roade un lucru. Daca nu se intampla nimic? Te-ai grabi sa te sinucizi daca moartea ta ar insemna si moartea speciei?

Intrebarea mi-a dat un pic de gandit. Daca as fi singur pe pamant, cum am mai spus, moartea mea ar insemna moartea speciei.

Daca as lua intrebarea exact asa cum a fost data, as raspunde astfel:
As compara inainte de a alege tot ce a facut omenirea bine cu toate "stricaciunile" pe care le-a facut iar cum acestea din urma, mai mult ca sigur ar misca acul balantei de partea raului, as alege moartea intregii omeniri. Daca as ramane singur m-as sinucide. Sunt om si doar prin asta merit aceeasi pedeapsa ceilalti.

Astepti...ce? :)
--------------------------------
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât si cum gândesc.
#143650 (raspuns la: #143447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sarsilovici - de Cri Cri la: 02/10/2006 02:20:03
(la: Timpul probabil.. pentru a muri)
Sa dau satisfactie cuiva? Nu, nu vreau asta. Nu cunosc pe cineva care ar fi afirmat ca l-ar satisface moartea mea, sau macar de faptul ca vorbesc despre asta.
Nici de martir n-am stofa, nici de sinucigas n-am franghie. :)
Nu-mi doresc sa ma impuste cineva; ma-ntrebam numai daca e timpul. Si e genul acela de intrebare cu "nici un raspuns gresit".
--------------------------------------------
Habar n-am sa fac un pronostic (sic!).
#149048 (raspuns la: #148695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mobila e cu tot cu durere si - de Bitterdream la: 15/10/2006 20:27:39
(la: Institutul de mistocarie !)
Mobila e cu tot cu durere si invers.

Daca zici in public ca e preferatul tau, te primesc la cursul de Autoironie, pe riscul meu.

Cum asa......manualul duplicitatii???!!!! De unde ai facut rost?

Mimez continuu. Va merge.

Intra pe profile si afla ID de YM. Ca o sa fii suspect si de moartea mea de curiozitate, nu doar de a pisicii.....
__________________________________
"i sit and watch the distant need,
that cracks me up and makes me bleed."
#151530 (raspuns la: #151353) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder - de Bitterdream la: 15/10/2006 20:27:39
(la: Institutul de mistocarie !)
Mobila e cu tot cu durere si invers.

Daca zici in public ca e preferatul tau, te primesc la cursul de Autoironie, pe riscul meu.

Cum asa......manualul duplicitatii???!!!! De unde ai facut rost?

Mimez continuu. Va merge.

Intra pe profile si afla ID de YM. Ca o sa fii suspect si de moartea mea de curiozitate, nu doar de a pisicii.....
__________________________________
"i sit and watch the distant need,
that cracks me up and makes me bleed."
#151532 (raspuns la: #151353) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
io - de maan la: 09/12/2006 11:57:37
(la: Culori.Corolar)
n-am asociat niciodata moartea cu negrul si nici 'doilu' nu-mi zice ceva, cand se exprima-n culoare, iar nu-n suflet cernit.

de-ar fi s-aleg, sa vina moartea mea ca o umbra-n mantie uriasa de catifea purpurie.
#162285 (raspuns la: #162267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de thebrightside la: 11/06/2007 13:35:41 Modificat la: 11/06/2007 13:36:13
(la: Buletin de analize (4))
mai! tu chiar crezi acest lucru?

nu. alter-ego'ul meu se plictisea si s-a gandit sa dea un raspuns asa de circumstanta. :P

la ce l-am mai cunoscut pe silviu, doctorul, cainele vagabond?

toata argumentatia ta sta in niste presupuneri. nu stii ce urmeaza, ai rabdare si vei vedea la ce i-ai cunoscut.

nu ma poti convinge ca interactiunea personajelor ar fi putut sa releve mai bine decat introspectia cauzalitatea gestului ei.

uite hinturile care m-au dus pe mine la ideea sinuciderii:

1. titlul


trimite la boala si nimic altceva.


2. femeie debusolata si isterica, ce ia primul tren spre nowhere

nu-i deloc debusolata stie clar sa vrea sa i se piarda urma si povestea iti spune la fel de clar asta.


3. disparitia ei fara sa zica nimanui

nu m-am gandit ca trebuie sa anunte pe cineva ca vrea sa-si piarda urma :P

4. referirile constante la copilul ei, ce-o fi facand acum, ce va face fara mine, saracutul. etc

'fara mine' nu-i echivalent cu 'dupa moartea mea'

5. faptul ca se internase intr-o clinica

nu reiese de nicaieri ca s-ar fi internat.

6. in final, explicatia despre boala tatalui si faptul ca o avea si ea, si apoteotic, faptul ca paseste brusc in fata masinii.

presupui ca paseste intentionat, iti repet ca nu se sinucide si ca nu reiese de nicaieri asta.

7. gandurile despre Moarte, presarate cu abundenta peste tot.

femeia are leucemie, logic ca o napadesc ganduri negre, nu?

ai dreptate, cum am putut sa ma gandesc la sinucidere?

simplu. elementele toate de mai sus vorbeau despre moarte si de vreme ce ea e bolnava, fugara, bantuita de amintiri naspa, remuscari, presupui ca o sa se sinucida. asta a si fost intentia mea si dupa cum vezi mi-a reusit. dupa care sa contrazic asteptarile. partea proasta e ca tu n-ai avut rabdare sa vezi daca e asa sau ba. partea si mai proasta ca inutil insisti pe varianta cu sinuciderea desi textul nu iti pune clar nimic referitor la sinucidere, iar din inuendo-uri se poate interpreta orice.




#205001 (raspuns la: #204984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Muresh - de Paianjenul la: 19/06/2007 13:57:31
(la: Epilog)
"La moartea mea nu vreau
Ceremonii religioase,
Ci ardeţi corpul meu
şi ’mpraştiaţi cenuşa
În taină, în apa curgătoare,
în adierea vîntului;
Şi-oi mulţumi Domnului
căci oi şti că s-a sfîrşit."



- Practic.
Intruder - de Homo Stultus la: 28/08/2007 22:32:24 Modificat la: 29/08/2007 00:07:20
(la: intre neant si absurd)
Argumentezi fain. Imi permit, cu riscul de a deveni pisalog, sa fac cateva observatii.
Exemplul oferit de tine (cel cu metroul parizian) are doar legatura indirecta cu discutia.

"ok, te nasti intr-un mediu, sa zicem...te nasti acolo, petreci un oarecare timp dar nu-ncremenesti pe loc! daca un amarat de vierme se misca incolo-incoace, eu de ce sa stau?"

De acord. Doar ca pentru unii mediul e favorabil si pentru altii nu. Chiar daca reusesti sa invingi, sa treci dincolo de mediu, o faci cu un efort oarecare. Tu intri intr-o stare de normalitate pe cand altul se naste intr-un mediu "normal" si nu trebuie sa faca acest efort. Intamplarea face ca am fost o perioada diriginte la o clasa dintr-un penitenciar de minori si tineret. In clasa mea erau 7 elevi. 6 pentru crima si 1 pentru viol. Absolut toti savarsisera fapta inainte de 18 ani. Stii, uneori mediul e mai important decat dorim sa recunoastem. Iesirea din (sau trecerea dincolo de) mediu este mult mai usor de facut in cuvinte. Vin si eu cu un exemplu: Un tip orfan de mic. Cea mai frumoasa experienta avuta de el este legata de faptul ca o profesoara de la orfelinat il mai lua la ea in vacanta de vara si il trimitea cu vacile. Ok, acest om implineste o varsta la care trebuie sa paraseasca orfelinatul. Ajuns pe strazi variantele sunt putine. Experienta lui de viata este limitata. Se apuca de furat. Sparge vreo 50 de masini. In cele din urma e prins. Intreb din nou: Exista oare o dreptate la nivel social? Ma indoiesc. Prin faptul ca nu ne sunt oferite aceleasi sanse la nastere dar trebuie sa respectam aceleasi reguli plecam de la o realitate sociala nu doar nedreapta ci adanc nedreapta. Si nu, moartea nu e nedreapta. Ea este organic legata de viata. Moartea are din punctul meu de vedere un rol terapeutic, moartea mea. Moartea celor dragi nu o suport prea bine dar pe a mea da. Cred ca pot suporta viata mai bine tocmai pentru ca exista moarte. Nu as sti ce sa fac cu o viata infinita, nepotrivita naturii mele.

Potentialul maxim al omului este relatia. Perfectiunea (desavarsirea) este plinatatea relationala. Da relatia creste infinit. Nu exista un punct terminus. Perfectiunea este doar firescul, omenescul in esenta sa. Iar orice este alcatuit prin compromis este nefiresc. De aceea in social nu numai ca relatia este obiectivata (golita de orice continut personal) dar ea se fundamenteaza pe contexte fabricate. Pe de alta parte, dintr-o alta perspectiva, catre perfectiune ne miscam asimptotic. Filosofic plasam perfectiunea exact dincolo de punctul in care omul nu mai poate evolua. Cunoasterea este mai putin o chestiune de informatie cat mai mult de experiere, de participare.

M-am ferit sa trag concluzii. Daca ar iesi una din text ar tinde spre o raportare nihilista. Si societatea propusa ar fi una de tip spartan in care cei slabi nu sunt bineveniti. Pentru ca acest tip de social vaduveste omul de continutul sau afectiv m-am ferit sa o afirm. Cu atat mai putin sa o aprob. Poate ca afectivitatea mai mult decat ratiunea face omul ceea ce este: o farama de tarana aspirata incomplet spre cer. Asta nu inseamna insa ca societatea construita de om ar fi dreapta. Ea este doar proiectarea la nivel macro a realitatii interioare a omului.

Imi pare rau ca am abuzat de rabdarea ta.
#230725 (raspuns la: #230701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si cum spuneai... - de Sancho Panza la: 03/09/2007 13:29:36
(la: Arginti)
fericirea de pe chipul meu e hrana lor de-o oră
moartea mea pentru Cer îi îndestulează doar o oră
o oră, atât le e bine, atât sunt legaţi de Cer


uneori nici atat.
luiza, - de Intruder la: 07/10/2007 20:49:46
(la: cutia cu minuni)
mie mi-a placut tot textul si sa stii ca pufuletii sunt moartea mea! :)))
sper sa te mai citesc pe-aici.
verde!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...