comentarii

moduri de saluturi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
10 moduri... - de animis la: 18/10/2003 00:49:50
(la: Zece moduri in care poti distruge un computer :))
Depinde din ce directie privesti problema... poate ca exista tot 10 moduri in care el, computerul, ne poate "distruge" pe noi. Si atunci avem de-a face cu o lupta de tipul "care pe care".
Consider subiectul interesant.
Sit web oficial pentru tarta tatin - de Daniel Racovitan la: 06/10/2003 10:55:04
(la: Comentarii la deserturi)
Stiai ca tarta tatin are si sit web oficial?

Aici gasesti o gramada de moduri de a face deliciosenia aia de tarta cu mere caramelizate: http://www.tarte-tatin.com/

Cel mai bine e sa fie servita caldutza acompaniata de niste iaurt rece sau niste smantana, tot rece. Combinatia e "durere"... :)
#779 (raspuns la: #760) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Antisemitism - Lucian Sarbu - Revista Electra - de talusa la: 11/11/2003 02:47:40
(la: Israelul, dupa Codrin)
=====================================================================
Trebuie sa recunoastem ca o abordare a temei antisemitismului ii sperie pe multi, si asta pentru ca avem de-a face cu un subject care e de natura sa sperie pe unii
Ii sperie deoarece in sinea lor se stiu antisemiti, dar conventiile
sociale ii obliga sa-si doseasca optiunile.
A scrie pe tema antisemitismului e foarte periculos pentru
acestia, deoarece exista permanent pericolul sa spuna, involuntar, ceea ce cred cu adevarat.
Pe unii ii sperie din principiu, fiindca o singura virgula pusa gresit te poate transforma, in ochii diversilor vanatori de vrajitoare care bantuie si pe la noi, in "antisemit".
Alcatuirea unui intreg numar al unei publicatii - fie ea si electronica - pe tema antisemitismului poate da frisoane fiindca e foarte probabil sa se gaseasca unele minti incete care sa te acuze fie ca esti "vandut" fie ca, dimpotriva - daca numarul respectiv nu
dovedeste suficienta "vigilenta" - ca esti tu insuti... antisemit.
Antisemitismul pare a fi, la ora actuala, o tema de care au voie sa se atinga numai intelectualii verificati si para-verificati, cu cariera deja pusa la punct.
Pe noi tema antisemitismului ne intereseaza pur si simplu deoarece e paradigmatica pentru un anumit tip de gandire a(supra) excluderii celuilalt.
Caci primul pas pe drumul antisemitismului iI facem atunci cand evreul de langa noi devine Celalalt. Acest Celalalt poate locui langa noi fie la Bucuresti, pe aceeasi strada, fie la lerusalim - pe aceeasi planeta, si totusi sa devina Celalalt.
Dupa ce devine Celalalt, evreul nu va mai fi scos din evreitatea sa. 0 gandire antisemita e obsedata de scoaterea la iveala a evreitatii, indiferent de pret. Cineva care gandeste antisemit ar spune despre o Ana Pauker ca a fost mai intai evreica, si abia apoi o
persoana nefasta. 0 gandire non-ansemita va pastra amanunte cu evreitatea deoparte, ca unul din multe altele (Inaltime... varsta... greutate...) retinand principalul: Ana Pauker
a fost, pur si simplu, una din persoanele nefaste pentru istoria Romaniei.
0 gandire antisemita va emite o propozitie de tipul: "Evreii au batjocorit soldatii romani care se retrageau din Basarabia." Cineva care nu gandeste antisemit va spune doar: "Anumiti cetateni romani de origine evreiasca s-au dedat la acte de batjocura impotriva armatei
romane aflata in retragere." In acest fel, responsabilitatea acelor acte revine, cum e si firesc, statului roman care nu a stiut sa si-i faca pe anumiti evrei din Basarabia cetateni de buna credinta. Cu ce sunt acestia vinovati?!
Pentru antisemit, evreul poate fi doar acuzat, nu si disculpat. Spre deosebire de antisemit. AntisemituI este justificat, i se gasesc scuze. Bunaoara, Eminescu era antisemit pentru ca evreii impanzisera tara cu carciumi. Fara indoiala, citind textele poetului national suntem de acord ca acesta era unul dintre motivele principale pentru
care era Eminescu antisemit. De altfel, toata lumea, in epoca, il zugraveste cat mai grotesc pe evreul-carciumar (cine nu-si aduce aminte de nuvela lui Caragiale). In schimb, evreului nu i se da voie sa spuna ce l-a impins sa fie carciumar, nu are voie sa se disculpe. Pentru antisemit, e de la sine inteles ca evreul nu putea
decat sa paraziteze cu alcool blanda si taraneasca natie romana, pentru ca asa era el: parazitar.
Antisemitul se considera in permanenta in devenire, zicand cu tarie despre sine ca, daca e antisemit, atunci a devenit antisemit, fiind impins la asta chiar de catre evreu; si ca va inceta sa mai fie, cand evreul va inceta sa-l mai supere. Cu alte cuvinte,
antisemitui isi aroga un fond bun, uman, calduros, pe care numai confruntarea cu evreui l-a preschimbat, vremelnic, in ceva violent. In schimb, evreului nu i se concede onoarea devenirii: evreul-suparator nu este suparator fiindca va fi devenit asa, ci fiindca asa e el,profund rau de la natura. Chiar si daca ar fi sa traiasca izolat pe o insula.
Relatia cu Celalaltul-evreu e vazuta de antisemit ca una pur chirurgicala: evreui trebuie
extirpat. Fie ca extirparea va insemna transportarea evreului cu trenurile mortii sau scoaterea sa de pe piata de munca. Evreul trebuie exclus din raza noastra vizuala.
In acest fel, problema violenta a antisemitismului devine de fapt parte integranta din problema, mult mai vasta, si de imensa actualitate, a excluderi. Si cum majoritatea modurilor de excludere sunt atat de subtile si de perverse, problema antisemitismului isi
sporeste importanta deoarece, asemeni proceselor dintr-un laborator, ne poate avertiza asupra pericolelor pe care le aduce cu sine orice gandire care exclude.
Caci primul pas pe drumul gandirii care exclude il facem atunci cand vecinul de langa noi devine Celalalt. Bunaoara, cand noi devenim elita, iar el simplu vecin.
Exista patru feluri de antisemitism.
-Cel fatis.
-Cel inconstient
-Cel institutionalizat
-Cel inventat
=====================================

P.S.Recomand celor interesati sa consulte si lucrarea Prof.Universitar GEORGE VOICU despre "Teme antisemite in discursul public"(n.a.)
#3943 (raspuns la: #3941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radu - de (anonim) la: 12/11/2003 16:29:19
(la: Romani in strainatate)
E greu sa generalizezi. "Romanii", ca si cum toti sintem trasi la indigo, cu aceleasi creiere, probleme si moduri de a le rezolva. Eu am plecat de 5 ani. Nu cred ca a fost din lasitate. In Romania am avut un fel de dolce vita amestecata cu frustrari. Nici nu eram supus la stress-uri majore dar nici nu puteam realiza nimic. In acelasi timp nepotismul si coruptia ma dezgustau si nici nu vad ce poti face impotriva lor. In Romania a te adapta acestui sistem se cheama sa fii destept. Mie mi se pare scirbos si dezumanizant. Asa ca am ales vestul. Am avut parte de stress aici? Cu tonele. Nopti nedormite, munca epuizanta cit cuprinde. In acelasi timp am avut parte de mai mult respect decit in iubita mea patrie, desi eram un strain...Am simtit ca reprezint ceva si diploma pentru care am muncit 6 ani imi da un statut social pe care nu mi-l ia primul mitocan de la coltul strazii. Din punct de vedere material, la ora asta stau mai mult decit bine, nici nu as visat in Romania sa obtin atita in 10 vieti de munca cinstita. Cu toate astea niciodata un emigrant nu se va simti acasa in alta tara. Asta e! Pretul trebuie platit. Pentru Romania simt o mare mila, caci o vad pe mina lupilor. O tara frumoasa, cu atitia oameni capabili si cumsecade, din pacate care nu au nimic de zis.
De Lucian Sarbu, revista Electra - de anita47 la: 18/11/2003 05:41:42
(la: Ce este antisemitismul?)
Trebuie sa recunoastem ca o abordare a temei antisemitismului ii sperie pe multi, si asta pentru ca avem de-a face cu un subject care e de natura sa sperie pe unii
Ii sperie deoarece in sinea lor se stiu antisemiti, dar conventiile
sociale ii obliga sa-si doseasca optiunile.
A scrie pe tema antisemitismului e foarte periculos pentru
acestia, deoarece exista permanent pericolul sa spuna, involuntar, ceea ce cred cu adevarat.
Pe unii ii sperie din principiu, fiindca o singura virgula pusa gresit te poate transforma, in ochii diversilor vanatori de vrajitoare care bantuie si pe la noi, in "antisemit".
Alcatuirea unui intreg numar al unei publicatii - fie ea si electronica - pe tema antisemitismului poate da frisoane fiindca e foarte probabil sa se gaseasca unele minti incete care sa te acuze fie ca esti "vandut" fie ca, dimpotriva - daca numarul respectiv nu
dovedeste suficienta "vigilenta" - ca esti tu insuti... antisemit.
Antisemitismul pare a fi, la ora actuala, o tema de care au voie sa se atinga numai intelectualii verificati si para-verificati, cu cariera deja pusa la punct.
Pe noi tema antisemitismului ne intereseaza pur si simplu deoarece e paradigmatica pentru un anumit tip de gandire a(supra) excluderii celuilalt.
Caci primul pas pe drumul antisemitismului iI facem atunci cand evreul de langa noi devine Celalalt. Acest Celalalt poate locui langa noi fie la Bucuresti, pe aceeasi strada, fie la lerusalim - pe aceeasi planeta, si totusi sa devina Celalalt.
Dupa ce devine Celalalt, evreul nu va mai fi scos din evreitatea sa. 0 gandire antisemita e obsedata de scoaterea la iveala a evreitatii, indiferent de pret. Cineva care gandeste antisemit ar spune despre o Ana Pauker ca a fost mai intai evreica, si abia apoi o
persoana nefasta. 0 gandire non-ansemita va pastra amanunte cu evreitatea deoparte, ca unul din multe altele (Inaltime... varsta... greutate...) retinand principalul: Ana Pauker
a fost, pur si simplu, una din persoanele nefaste pentru istoria Romaniei.
0 gandire antisemita va emite o propozitie de tipul: "Evreii au batjocorit soldatii romani care se retrageau din Basarabia." Cineva care nu gandeste antisemit va spune doar: "Anumiti cetateni romani de origine evreiasca s-au dedat la acte de batjocura impotriva armatei
romane aflata in retragere." In acest fel, responsabilitatea acelor acte revine, cum e si firesc, statului roman care nu a stiut sa si-i faca pe anumiti evrei din Basarabia cetateni de buna credinta. Cu ce sunt acestia vinovati?!
Pentru antisemit, evreul poate fi doar acuzat, nu si disculpat. Spre deosebire de antisemit. AntisemituI este justificat, i se gasesc scuze. Bunaoara, Eminescu era antisemit pentru ca evreii impanzisera tara cu carciumi. Fara indoiala, citind textele poetului national suntem de acord ca acesta era unul dintre motivele principale pentru
care era Eminescu antisemit. De altfel, toata lumea, in epoca, il zugraveste cat mai grotesc pe evreul-carciumar (cine nu-si aduce aminte de nuvela lui Caragiale). In schimb, evreului nu i se da voie sa spuna ce l-a impins sa fie carciumar, nu are voie sa se disculpe. Pentru antisemit, e de la sine inteles ca evreul nu putea
decat sa paraziteze cu alcool blanda si taraneasca natie romana, pentru ca asa era el: parazitar.
Antisemitul se considera in permanenta in devenire, zicand cu tarie despre sine ca, daca e antisemit, atunci a devenit antisemit, fiind impins la asta chiar de catre evreu; si ca va inceta sa mai fie, cand evreul va inceta sa-l mai supere. Cu alte cuvinte,
antisemitui isi aroga un fond bun, uman, calduros, pe care numai confruntarea cu evreui l-a preschimbat, vremelnic, in ceva violent. In schimb, evreului nu i se concede onoarea devenirii: evreul-suparator nu este suparator fiindca va fi devenit asa, ci fiindca asa e el,profund rau de la natura. Chiar si daca ar fi sa traiasca izolat pe o insula.
Relatia cu Celalaltul-evreu e vazuta de antisemit ca una pur chirurgicala: evreui trebuie
extirpat. Fie ca extirparea va insemna transportarea evreului cu trenurile mortii sau scoaterea sa de pe piata de munca. Evreul trebuie exclus din raza noastra vizuala.
In acest fel, problema violenta a antisemitismului devine de fapt parte integranta din problema, mult mai vasta, si de imensa actualitate, a excluderi. Si cum majoritatea modurilor de excludere sunt atat de subtile si de perverse, problema antisemitismului isi
sporeste importanta deoarece, asemeni proceselor dintr-un laborator, ne poate avertiza asupra pericolelor pe care le aduce cu sine orice gandire care exclude.
Caci primul pas pe drumul gandirii care exclude il facem atunci cand vecinul de langa noi devine Celalalt. Bunaoara, cand noi devenim elita, iar el simplu vecin.
Exista patru feluri de antisemitism.
-Cel fatis.
-Cel inconstient
-Cel institutionalizat
-Cel inventat
=====================================

P.S.Recomand celor interesati sa consulte si lucrarea Prof.Universitar GEORGE VOICU despre "Teme antisemite in discursul public"(n.a.-Nanu)

=================

Dinule - de Dinu Lazar la: 30/11/2003 14:00:28
(la: Racoviteanule)
Il intrebam pe bunicul meu ce meserie au avut cei mai batrini din familie pe care i-a cunoscut; firul se rupe undeva dincolo de 1800... dar toti au fost tzarani din sudul Moldovei, cu ogoare mici pe care era cite o fintina cu cumpana si cite un nuc mare... poate de aici o chemare genetica pentru acei copaci singurateci; poate si altele sa fie resorturile ascunse... oricum eu nu am constientizat decit la armata ( am facut o armata relativ grea, pentru un dandy de Cishmigiu... la pifani la Vinju Mare, cu masca pe figura si marsuri de 40Km si stat in si sapat la shantzuri) - deci nu am constientizat decit atunci mirosul reavan al pamintului, ceatza de dimineatza si importanta pe care o au in viata citeva momente de liniste induse de un copac pe care te sprijini.
Cam tot in acele vremuri - erau anii `70 - am vazut un film polonez care m-a impresionat foarte tare; se numea "Iubire" si nu mai tin minte din pacate regizorul; eroul principal se cauta pe sine si a avut puterea sa faca acest lucru construindu-si citeva traiectorii diferite; a incercat sa se faca preot, dar de la A la Z, a incercat sa se faca alpinist, a incercat sa gaseasca raspunsul si in alte moduri, dar nu a gasit acest raspuns - dar a tot incercat.
Eu sunt mai fericit, caut numai in imagine - sau mai nefericit poate - si nu cred ca as putea sa ma vad ca sau intr-o imagine si nici nu stiu care imagine e mai aproape de ce ar trebui sa fie raportata la cunostintele si sentimentele mele din acea clipa - si nu stiu nici macar ce anume ar trebui sa fac.
Cautarea in sine e poate un balsam, poti sa iti zici ca ai alergat, nu ai luat medalia dar continui sa alergi pentru ca asa s-a nimerit sa te prinda bagheta celui de sus si de atunci tot alergi.
Imi este clar ca pentru ca sa faci o imagine buna trebuie sa cunosti daca nu vietile pictorilor si ale fotografilor pe dinafara macar foarte multa plastica, compozitie, culoare, tehnica, si ca in momentul in care faci fotografia trebuie sa ai puterea ca ceea ce stii sa transformi intr-un limbaj cit mai simplu, in simple verbe, adjective si substantive, si sa iti scrii propria poezie complicata folosind acel limbaj simplu.
In alta ordine de idei la mine imaginea devine, se transforma, prea deseori e o distanta mare intre ce memoreaza compact flash-ul la fotografiat si ce se poate vedea pe monitor dupa ce imaginea a fost editata in mai multe reprize.
Dar cred ca in timp se poate construi o amprenta, un stil, si acel stil unitar este esenta lucrarii fiecaruia, este ceea ce ramine, este deseori ca umbra unei scari cu un om pe un zid ars, asa cum am vazut intr-o imagine facuta de un fotograf de razboi american la Hirosima cu ceea ce ramine din noi dupa bomba atomica.
Suma tuturor imaginilor vazute, banuite si realizate, se transforma mereu in alambicul complicat al uitarii si al devenirii si da senzatia si speranta ca miine in sfirsit, sau cindva, voi face acea poza minunata in care as putea sa fiu. Dar cred ca mai am de sapat; si mai trebuie timp, har, noroc si chef. Grea combinatie...
#5540 (raspuns la: #5538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce-mi place la top 16 - de Dinu Lazar la: 08/12/2003 05:40:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Referitor la intrebarea cit de procesate sunt imaginile mele... as spune ca intre mult si foarte mult. Cu Glen Allison ( al carui interviu poate fi citit pe www.fotomagazin.ro) sunt intru totul de acord in multe privinte...
In extemis, sa ne aducem aminte de primele fotografii, facute pe placi de cupru, mercur, cort si vrajitorii; pe urma au aparut uni care faceau poze pe placi de sticla si care au scandalizat pe cuprishti, ca aia nu e fotografie, adevarata arta e sa simti mirosul mercurului si al albusului de ou; pe urma pelicula de celuloid a scandalizat sticlarii, ca ce grosolanie; si tot asa. Melies, realizatorul genial care a facut la inceputul secolului 20 acea "Calatorie de la Pamint la Luna" pe film de 35 mm, a facut sa curga riuri de cerneala cu trucajele sale, ca e bine, ca nu e bine, ca e blasfemie, ba nu, ca e arta, etc.
Fiecare decada a adus in fotografie noi curente, tendinte, aparatori, detractori; chiar acum, pentru unii, ce nu e facut cu un aparat cu burduf pe planfilm nu e fotografie, pentru altii ce e scanat si procesat nu e fotografie, cei ce folosesc Leica se uita de sus la canonishti si exemplele pot continua.
Personal, cred ca idealul e ca fiecare trebuie sa-si gaseasca un stil si o unitate de exprimare, in sensul ca daca vezi o imagine sa zici imediat "iata o noua bumbutziada"; mai cred ca fiecare fotograf trebuie sa incerce numeroase carari pina sa isi gaseasca drumul propriu, si unii pot sa caute toata viatza, si nici asta nu e o rusine; fotografia e ca o casa, ca un culcush, si asta poti sa-l ai si in copac, si in pestera, si cu termopane si cu chirpici.
Important e sa faci ceva , sa cauti, sa arati, sa vezi, sa incerci, sa inveti, sa realizezi ca exista si stenope dar si lomografie sau fotografie cu Sinarul, si imagine printata digital cu iarba pusa din alt peisaj si imagine facuta cu platina si saruri de aur.
Important e sa mucesti enorm, dedicat, si sa ai norocul sau energia , asa cum am mai spus, sa faci fotografie pentru tine, fotografie care sa iti placa tie si sa te regasesti tu in ea; restul e simplu... adica restul, la urma urmei nu conteaza. Ca e fotoshopista sau nu, e mai putin important. Mergi si vezi o raza de lumina pe o scara si parca auzi un filfiit de aripi; faci un colaj si pui deci o pasare unde nu era dar unde ai simtzit-o cu ochii mintii; e important ca era sau nu pasarea in fapt sau starea si mesajul imaginii? Fotografia poate fi clasica sau apropiata de grafica si de pictura; granitele sunt din ce in ce mai difuze azi; parerea mea e ca e important sa spui ceva, nu cum spui acel ceva. Totul se schimba, totul devine, o imagine poate fi facuta cu degetul pe nisip sau cu un complicat sistem digital cu milioane de tranzistori. Care imagine e mai buna, mai imagine de imagine? Ca in extremis ambele sunt digitale...
La urma urmei fotografia imi pare ca o credintza, daca imi e permisa aceasta blasfemie. Asa cum exista mai multe moduri de a vedea, de a intelege si de a accepta o imagine, exista si mai multe credinte, fiecare cu obiceiul si dumnezeul sau; lupte intre ele si si istorii sumbre, cit cuprinde; fiecare spune ca asa trebuie si nu altfel. De...
#6156 (raspuns la: #6102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vorbitul pentu altii - de Daniel Racovitan la: 20/01/2004 05:39:45
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Zici: "Am ajuns la concluzia ca toti cei care emigram am devenit niste hibrizi intre doua natii, nu vom avea liniste sufleteasca oriunde am fii si imi pare rau ca am ales sa plec vreodata din Romania pentru a cunoaste si alta viata.Nu vom fii niciodata linistiti si impacati sufleteste este ca si cum am pacatuit si am muscat un fruct din pomul cunoasterii si nu mai este cale de intors, trebuie sa suferim consecintele."

Cred ca fiecare ar trebui sa vorbeasca strict pentru el, atata vreme cat nu poate cunoaste sentimentele ceilalti.
Generalizarile de tipul "noi emigrantii nu vom avea liniste sufleteasca", nu sunt decat generalizari fara nici o justificare, o punere de ganduri in mintea altora.

Spre oroarea pashunishtilor patriotarzi, exista romani care se simt excelent in noua lor tara de adoptie, si in plus sunt linistiti sufleteste. Chiar mai mult, sunt incantati ca au avut ocazia sa cunoasca si alte moduri de a-ti trai viata.

Deci, va rog, vorbiti numai in numele vostru. Multumesc.

_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8206 (raspuns la: #7895) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In afara de cartea de reziden - de Daniel Racovitan la: 21/01/2004 17:24:57
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Deh, lipsa de informare: in afara de cartea de rezident exista si cartea de sejur temporara. Cei pe CdS platesc aceleasi impozite ca si francezii ori strainii pe CR, dar de primit RMI -- ciuciu.

Ultimul tren: m-am referit strict la meseria mea de informatician, chiar daca nu am precizat-o.
Evident, exista o multime de alte moduri in care poti emigra, de exemplu casatorindu-te cu un francez. Unii se casatoresc sincer, iar altii "sincer, da' sincer".


_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8329 (raspuns la: #8328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de dragoste - de bluey2564 la: 05/03/2004 04:08:16
(la: Dragoste)
Dragoste inseamna mai mult decat ceea ce simtim fata de partenerul de cuplu, fata de copii, de parinti, de apropiati.
Nu degeaba, in limba romana, e un substantiv de genul feminin... Ea imbraca atat de multe vestminte, se manifesta in atat de multe moduri, trebuie doar sa stii sa o recunosti...
Dragoste este si ceea ce simtim atunci cand, prima oara intr-un an, observam ca a inflorit zarzarul din coltul strazii... Dragoste e si cand, in lumina aurie a dupa-amiezei, intelegem ca miroase a toamna...
Tot ceea ce ne bucura si ne mangaie sufletul, oricum ar veni si de oriunde, e un mesaj de dragoste... O sa intind mai tare coarda si o sa spun ca si frenezia suporterilor ce urmaresc o competitie sportiva e tot o manifestare de dragoste...
Iubim tot timpul si iubim atat de multe lucruri in atat de multe moduri.. Inainte de a analiza cat sunt de bune sau de rele toate cate le iubim fiecare dintre noi, n-ati vrea sa ne oprim o clipa si sa ne minunam de cat suntem de capabili sa iubim?
Personal finance - de Dantimis la: 07/04/2004 14:34:27
(la: Cat va ramane din salariu?)
E greu sa recomanzi ceva in domeniul asta. Depinde foarte mult de zona geografica in care te afli si de situatia personala.
Cel mai bun sfat e sa mergi la biblioteca, la sectia de personal finance si vei avea rafturi intregi de carti la alegere. Incepe cu ceva general care sa-ti explice diferitele moduri de investitii cu avantaje si dezavantaje (riscuri). Neaparat citeste ceva care sa explice cat e de importanta disciplina financiara, ca de exemplu: "cel care face $200/luna si pune deoparte $50/luna la sfarsitul anului va fi cu $600 mai bogat decat cel care face $2000/luna dar ii cheltuie pe toti"

Cateodata e greu si plicticos sa citesti carti cu subiect financiar, dar unii autori sunt foarte buni, chiar comici. Citind numai cateva pagini la inceput iti vei da seama daca iti place sau nu. Avantajul fata de romanele obisnuite: poti citi numai capitolele care te intereseaza si sari pe celelalte, fara a pierde nimic.

Poate unii vor rade, dar decat nimic poti sa incepi si cu "Personal finance for dummies" de Eric Tyson (daca esti in America...)

Dupa ce vei citi o carte-doua cu subiect general vei cauta poate carti care trateaza subiectul preferat mai in detaliu. Poate vrei sa afli mai multe despre diferite forme de investment (stocks, mutual funds) sau vrei sa inveti cum sa-ti investesti banii pt batranete, sau cum sa speculezi la bursa de actiuni folosind options, etc.

Daca esti in America pot sa-ti recomand un site:

http://www.investopedia.com

daca nu, cauta pe internet si sigur vei gasi ceva din zona in care locuiesti care sa te instruiasca in acest domeniu. Multe banci au tutoriale despre diferite forme de investitii in website-urile lor.

Eu folosesc o banca online:

https://www.optionsxpress.com

care are si tutorial online, destul de bine facut. Daca locuiesti in USA poti sa-ti deschizi un cont cu $0 si iti mai si trimit o carte la alegere free (eu recomand "The Options Advisor" by Bernie Schaeffer).

Multa lume considera astfel de lectura drept o indeletnicire plicticoasa, fara prea multa folosinta practica. Eu pot sa spun din propie experienta ca citirea (sau numai rasfoirea cateodata) acestor carti mi-a fost mai de folos decat facultatea de mecanica, desi lucrez ca si inginer proiectant.

#13453 (raspuns la: #13386) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"...Se pare ca - "PUF" fiind - de admin la: 19/04/2004 03:55:30
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
"...Se pare ca - "PUF" fiind inca in cafenea - mai am de invatat unele chestii despre felul in care functioneaza "administrarea" mesajelor pe acest site! PROBABIL ca lansarea lor se face O DATA pe zi (?)... la O ORA ANUME(?)... DACA da, asta ar explica de ce unele mesaje apar la citeva minute dupa "expediere", iar altele abia dupa citeva ZECI de ore. In ce priveste mesajele care nu apar DELOC, nu am deocamdata nici o explicatie... "

In primul rand va recomand sa cititi regulamentul de functionare.

Comentariile apar in doua moduri:
-cele ale membrilor confirmati: instantaneu;
-cele ale membrilor neconfirmati: cand au timp adminii ca sa le verifice;

Un mesaj poate sa nu apara din urmatoarele cauze:
-nu respecta regulamentul: insulte, atac la persoana, rasisme evidente, chiar daca sunt postate de membrii inregistrati; preferam sa eliminam raul inainte de a ii oferi ocazia de a exploda in schimburi de pumni in gura si lovituri de lopeti pe spinare; evident, uneori se intampla ca un astfel de mesaj sa ne scape;
-sunt postate anonim: cca. jumatate din mesajele anonime nu sunt nici macar cititite de admini;

Acum te-ai lamurit de ce unele din mesajele tale nu au aparut?
#14083 (raspuns la: #14066) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre kundalini si sexualitate - de spirit_intelept la: 29/06/2004 06:45:50
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga Desdemona,
pot sa-ti spun ca-mi place stilul in care gandesti...as putea spune ca si continutul ideilor imi place mai mult ca la inceput :). Oricum, as dori sa-ti atrag atentia la cateva aspecte din reply-ul tau:
- Nu toate tehnicile de yoga care vizeaza trezirea lui Kundalini sunt doar pentru purificarea si pregatirea fiintei. De fapt ansamblul tehnicilor de purificare (Kriya), inclusiv cele mai spectaculoase cum ar fi Nauli Kriya, Basti Kriya, etc...sunt doar o parte din tehnicile care sunt in legatura cu aceasta energie. Un exemplu simplu il putem lua din practica yoghinilor tibetani tumo, care pentru a-si genera caldura interna care i-a facut celebri fac apel la niste exercitii corporale si de respiratie care uneori sunt destul de intense (gen "respiratia foalelor", Bastrika) contractii cu diverse zone ale corpului, exercitii de vizualizare a trezirii lui kundalini ca o coloana de foc pana in Manipura, etc. Deci sunt tehnici care vizeaza chiar trezirea la comanda a acestei energii, evident cand structura noastra este suficient de purificata si cand concentrarea mentala este suficient de mare. De fapt chiar in literatura occidentala apar treziri accidentale a lui kundalini, de ex atunci cand Emmanuel Swedemborg (considerat unul dintre cei mai mari cercetatori ai planurilor astrale si ai lumii ingerilor), a cazut in fund pe scari. Aceasta cazatura a fost pentru el punctul de inceput al aparitiei fenomenelor de clarviziune care mai tarziu l-au pus in contact cu anumite universuri subtile.
- Trebuie sa faci totusi o diferenta intre coborarea harului si kundalini. Este evident ca Duhul Sfant sau orice forma alta forma de Gratie Divina ii apartine lui Dumnezeu si El ne-o confera conform cu legile Sale tainice. Kundalini in schimb este o energie, este drept foarte elevata, dar care este a noastra si ne apartine. Nu trebuie sa facem greseala sa consideram ca aceasta energie ar avea constiinta proprie si se trezeste cand considera ea necesar. Daca am gandi asa, am ajunge la idea ca de fapt spiritul nostru de fapt este altcineva decat noi insine. Ori nu este asa, fiindca si o fiinta iluminata isi pastreaza de exemplu memoria anterioara iluminarii ca fiind proprie ei (chiar daca asemenea oameni se exprima transpersonal cu "acest corp" sau "aceasta minte").
- Energia Kundalini, cand se trezeste in mod armonios si ascensioneaza pe centrii superiori este intr-adevar o manifestare complet benefica si spirituala. Exista insa treziri partiale ale acestei energii, de exemplu cand in viata noastra apar momente unice, privilegiate, de iluminare sau de trezire a sufletului, comuniune cu Dumnezeu, etc. In fazele avansate de practica, aceste momente sunt din ce in ce mai dese, pana cand Kundalini se stabilizeaza definitiv in Sahashrara, aparand astfel starea de iluminare suprema. In Yoga Sutra Patanjali diferentiaza aceste tipuri partiale de trezire a lui kundalini in diferite forme de Savikalpa Samadhi, care culmineaza cu starea suprema de Nirvikalpa Samadhi.
Cand kundalini se trezeste, aceasta energie fiind foarte intensa, activeaza diverse "seminte" karmice corespunzatoare nivelului pe care l-a atins ascensiunea. De exemplu lui Ramakrishna cand i s-a trezit kundalini in Manipura, a simtit o putere asa de mare incat simtea ca poate sa ia soarele in pumn si sa-l sfarame. Daca diferite persoane care nu sunt pregatite au aceasta trezire a lui kundalini, aceasta le va activa foarte mult din karma lor latenta si se vor confrunta cu o serie intreaga de pasiuni, dorinti foarte puternice, diverse fenomene care trebuiau sa se petreaca in viata lor karmic abia peste ani de zile, etc. Deci o fiinta care practica asemenea procedee trebuie sa fie si ghidata intelept si sa i se confere a anumita protectie fata de asemenea fenomene karmice care pot sa apara.
- Sunt de acord cu tine ca nu trebuie sa confundam kundalini cu alte energii din fiinta, cum ar fi prana, apana, etc. De fapt eu in reply-ul meu am spus clar ca amorsarea procesului de sublimare a energiei sexuale conduce, printr-un efect de aspiratie (ca si cum absorbim aerul dintr-un tub bagat in apa), la trezirea si ascensionarea lui kundalini. Normal ca asta nu se petrece de fiecare data, dar atunci cand se petrece starile resimtite sunt coplesitoare.
- Legat de ce inseamna dorinta pura sincer sa fiu am zambit cand ti-am vazut rationamentul :). Hai sa-ti spun de ce: In prima faza spui ca dorinta pura "nu e perisabila", deci este eterna. Pe urma spui "odata ce s-a realizat..." deci pana la urma nu mai este eterna ci se realizeaza si ea candva. Atunci distinctia intre ea si dorintele care se realizeaza, gen "mancat inghetata", dispare. Eventual, ca sa fii corecta, ar fi trebuit sa folosesti nu "dorinta" ci "stare" sau "emotie". Si atunci te-ai fi exprimat la modul ca "starea pura de uniune cu Dumnezeu este ceva tainic, coplesitor, ceva mereu nou si spontan, in care spiritul extaziat exploreaza in infinit infinitatea lui Dumnezeu". La acest mod sunt perfect de acord cu tine ca aceasta STARE difera de orice alta stare limitata de placere sau fericire pe care ne-ar putea-o conferi orice altceva in afara lui Dumnezeu.
- In final, legat de relatia intre fuziunea amoroasa si yoga, din fericire marii maestrii spirituali sunt ori in favoarea unei asemenea relatii ori cel putin foarte moderati in sfaturile pe care le dau :). Mari maestrii budhisti, cum ar fi Tsongkhapa (considerat in budism ca un avator, o incarnare a intelepciunii lui Dumnezeu), tantrici cum ar fi Abhinavagupta (considerat si la ora actuala exponentul cel mai de seama al Shivaismului Kashmirian, autor al mai multor tratate sintetice despre tantrism si chiar autor al unuia dintre cele mai faimoase tratate de arta si estetica), taoisti (Tratatul Imparatului Galben, Ishimpo), yoghini (Charaka Samhita, Hatha Yoga Pradipika, Gheranda Samhita), etc...sunt in favoarea practicarii fuziunii amoroase cu continenta in vederea evolutiei spirituale. Alti maestrii cum ar fi Sri Aurobindo, Swami Shivananda, Ramakrishna, etc...la randul lor afirma ca sexualitatea nu poate fi spiritualizata decat daca este eliminata pierderea samantei prin abstinenta sau prin continenta sexuala perfecta. De fapt in sistemele spirituale indiene conceptul de CONTINENTA SEXUALA (Brahmacharia) este foarte larg raspandit si apare chiar in forme de yoga care aparent nu au nici o legatura explicita cu sexualitatea, cum ar fi Jnana Yoga sau Bhakti Yoga.
Dar cum ziceai si tu, suntem liberi sa practicam in vederea evolutiei noastre spirituale ceea ce consideram noi ca fiind mai bine pentru noi. Daca tu simti ca iubirea insotita de erotism nu ti se potriveste pentru evolutia ta proprie, orice maestru, chiar daca nu este total de acord cu tine (fiindca el poate vedea lucruri la tine de care inca tu nu esti constienta), iti va respecta liberul arbitru. La fel, daca o alta fiinta practica asa cum trebuie tehnicile spirituale care includ continenta sexuala, un maestru spiritual autentic o va ghida si de aceasta data, punandu-i la dispozitie metodele cele mai eficiente adaptate specificului acelei persoane. Aceasta fiindca in traditia spirituala sunt multe marturii si de fiinte care au atins starile supreme spirituale folosind inclusiv sexualitatea ca un adjuvant pretios (cum sunt Abhinavagupta, Saraha, Nafzawi, Maestrul Tung, Wu Hsien, Tilopa, Padma Karpo, ...).
In acest sens chiar in budhism, care este o disciplina spirituala cu larga traditie monastica, uneori referirile la sexualitate sunt foarte clare si fara sa lase loc de interpretari: "Atat practicantul cat si mudra trebuie sa fie fiinte cu cele mai inalte capacitati...e necesar de asemenea ca ei sa fie versati in cele 64 de moduri ale jocului sexual asa cum sunt acestea descrise in tratatul despre beatitudine (Kama Shastra)...si sa fie in stare sa controleze picaturile topite, impiedicandu-le sa scape in exterior"; Tsongkhapa, "Sase Yoga ale lui Naropa", Ed Herald.

PS: mesajele au aparut postate de doua ori fiinda o data le-am trimis direct cu "comenteaza" si alta data cu "Raspunde".
#16960 (raspuns la: #16923) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Obiective (pardon, lens....) - de Dinu Lazar la: 02/07/2004 09:04:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Promit sa revin cu amanunte despre titlul cartii"
Sunteti binevenit, stimate domn, cu contributii aici - asa cum bineveniti sunt si ceilalti cafegii.
Treaba e groasa, pentru ca asistam la o invazie incredibila a prostiei si a inculturii si a superficialului in literatura despre fotografie din Ro.
Nu ma refer la cei care au cazut la bacalaureat la romana si si-au gasit un bun culcus la revistele de IT unde scriu de zor : "aparatul x dezvolta o rezolutie maxima de n mMP" sau "beneficiaza de un zoom optic de 3x, oferind fotografii cu detalii clare si semnificative". Astea sun glume nevinovate, inabilitati in exprimare, cultura unuia care nu a citit o carte niciodata si scrie si el despre ce poate ca sa ia o piine.
Pe linga astia sunt in revistele de IT si marii fotografi care dau sfaturi la popor.
Ma refer la comicarii de genul " modul automat va incerca sa pastreze toate obiectele clare" sau la tristeti incredibile generate de hauri de gindire de genul " functia de white balance indica ce elemente dintr-o imagine trebuie sa apara albe si prin calcule care trebuie sa fie negre si asa mai departe"
Chiar la revistele editate de magazinele de calculatoare gasim rataciti care debiteaza: " un contrast foarte mare nu este de dorit, un raport mai mare de 1:600 nu va aduce nici un avantaj, iar valorile obtinute de producatori sunt suspecte" ( despte monitoare LCD) si mai incolo adinceste panseul si zice " luminozitatea se refera la cantitatea maxima de lumina care este emisa de un monitor perfect alb" Si daca e un Sony negru ce facem???
Si mai zice "timpul de acces se refera la timpul ... cu care un pixel isi schimba culoarea." Of... ce sa mai zici...
Emisiuni suculente de satira si umor pot fi facute cu fraze din revistele de IT, luate ca atare: " prioritatea shutterului, a aperturii si modurile manuale ofera libertate creativitatii" sau "atentie insa: zgomotul din imaginea inregistrata poate creste daca fotografiati subiecti intunecati"
Atunci cind fotografiem sa folosim casti de protectie ori numai doape de vata? Sa ne spuna, sa nu ne lase nerezolvati cu sunetul ala. Consiliul antidiscriminare ze zice despre subiectii intunecati?
Delirul continua in fiecare pagina; astfel aflam ca redactorul ne sfatuieste ca "luminozitatea fiecarei imaigni trebuie sa fie uniforma", si "fotografia cu ajutorul vizorului este posibila, cu toate ca imaginile pot fi descentralizate" si asistam la confuzii majore intre ce e aia masurarea expunerii sau a distantei "obiectivele autofocus pot masura in mai multe feluri distanta: spot, medie sau masurare matriceala"
Dar nu e nimic, daca vrei sa bagi ceva in memorie, "apasati shutter-ul pina la jumatate"
Unde esti tu Tzepesh doamne?
Nimeni nu ia masuri, profesori de fizica nu mai exista, facultatile sunt la pamint, Academiei i se rupe, cititorii sunt niste inculti bombardati fara probleme lunar cu timpenii de genul:
"rezolutia senzorului CCD nu poate fi incrementata decit pina intr-un anumit punct (!!!)" sau "sensorul CMOS este ieftin pentru este folosit si la alte dispozitive electronice, cum ar fi memoriile si cipurile din fiecare computer"!!!!!!!.
Comicul ar fi absolut daca nu ar fi totusi vorba de un incredibil amestec de incultura si prostie; adica, fratilor, "diafragma reprezinta apertura variabila"!!!!!!!!! Cica "obiectivul normal are 35 mm"!!!! Asa zic specialistii!!!
Vai de mama noastra. Ma duc sa apas shutteru` la jumate... obiectivu` normal are 35 mm lungime sau grosime? Adica lensu`.
#17180 (raspuns la: #17151) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvinte gaunoase, dar platite putin - de Dinu Lazar la: 06/07/2004 13:15:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"In aceasta ciudata perioada “De Tranzitie” de la Anormal spre Normal, mi se pare ca lipsa de pregatire este prea des preferata de cel care plateste, pe motive diverse, de la infatuare la zgarcenie."
Aveti perfecta dreptate, stimate domn.
Nu e nici o deosebire intre orice delict penal si hotia de a realiza si a vinde reviste si carti scrise la misto de inculti; daca prostii cumpara, daca firmele dau reclame pe astfel de realizari ale unor ingustimi mintale, asta e, treaba merge inainte.
Vai de fotografia romaneasca, vai de aia care citesc sperind sa invete ceva, care chiar cred timpeniile scrise de niste curajosi redactori.
Intr-o vreme faceam colectie de timpenii citite; acum m-am lasat, sunt prea multe, prea dese, prea mari si e inutila orice reactie, nimanui nu-i pasa.
Citeam in reviste si carti aparute in aceste timpuri:
- aflam nici mai mult nici mai putin - cutare lentile au 3 niveluri optice si 2 digitale!!!!!!!!
- Cica: "posibilitatea de fotografiere in unghi mare va permite surprinderea in format optic a unei zone echivalente”, ceea ce va urez si Dvs; aceasta fraza, invatata pe dinafara si spusa la o bere, va lasa masca orice director artistic care se indoieste inca de cunostintele unui fotograf.
-La capitolul “balansul de alb” aflam:” atunci cind lungimile de unda ale diverselor culori din spectru se echivaleaza, lumina este alba.”
-Mai departe aflam amuzati: “ nu exista lumina albastra; exista doar un spectru din care lipsesc culorile rosu si verde”.
-“ cheflii sunt mai expusi efectului de ochi rosii, deoarece consumul de alcool si tutun incetineste reflexele umane”
-in cazul fotografiei de portret,lucrurile sunt destul de simple. "Subiectul trebuie sa aiba spatiu in directia privirii si imaginea trebuie sa fie asimetrica.”
-Fotograful mai trebuie sa aiba grija la fotografia de petreceri caci: “mesele lungi sunt de evitat, de asemenea.” Mincati frugal si numai in picioare, nu la o masa lunga!
- teleobiectivele sunt “extensiile de lentile speciale pentru marire imbunatatita la distante mari.”
-Stiati ca acest Olympus are nici mai mult nici mai putin de 6 moduri diferite de functionare a luminii artificiale interne?
- “Modelul Photo in conjunctie cu setul de cerneala si hirtie”
Si tot asa - dar ce rost are sa citam aici si sa le scadem, doamne fereste, tirajul.
Le dorim mult succes ; ce timpuri minunate.
#17384 (raspuns la: #17381) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle si surpriza - de AlexM la: 04/08/2004 19:16:49
(la: Femeia)
Belle dadu ( de pe net of course) cateva moduri de reactie al damelor atunci cand "sur-prinse".

Intrebare: Belle, nu avem si niste reactie ale barbatilor la ceea ce spun femeile respective? As fi curios sa vaz cum reactioneaza fiecare in parte, sa vaz la ce nationalitate ma trec si eu.

:-)

AlexM
#18995 (raspuns la: #18509) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draguleeee ... - de Alice la: 05/08/2004 13:13:27
(la: Sufletul si dragostea)
nimeni nu stie.
io iubesc in atat de multe feluri oameni atat de diferiti si ma doare tot de-atatea ori in asa de infinite moduri, ca n-as sti cum sa raspund decat:

iubire-i atunci cand te-otraveste cu dulsheatza orice si nu vrei sa fugi, si nu poti da inapoi din magie, si n-auzi si nu vezi si doare cand ii bine si-i bine cand te doare si ...simti ca mori, fiind atat de viu.

nu-i aberant?
nu prea?
Frumosilor,sa nu deviem .... - de alianta la: 31/08/2004 06:14:16
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Dragilor, se pare ca s-a perceput "mesajul" meu în diverse moduri.Este normal, fiecare cu parerea lui , este interesant dupa constatarea mea , ca fiecare cred ca a scris cîte ceva în functie de starea de spirit pe care a avut-o în acel moment :)Pai bine , dar pana la urma nu se pune problema în mod subiectiv , ci pur si simplu trebuie vazut totul prin prisma celui plecat de acasa, desigur ca fiecare dintre noi am încercat sa ne integram în noua tara , dar asta nu are legatura cu ce simtim în fond , sau ne împiedica sa ne punem întrebari , nu înseamna ca am reusit sau nu "afara", nu asta este important ci faptul de a ne vedea cu ochii mintii în cele doua "vieti", paralele , ca vrem sau nu. Nu vorbim de nostalgie , ne ducem des acasa (depinde), dar parca ne trage tot timpul ata, asta denota ca nu s-a rupt nici un cordon ombilical .Faptul ca plecam repede de "acasa" este dovada de viata noastra bine conturata în noua tara unde ne regasim , dar oare nu este vorba în esenta de "reperul nostru" în acest caz? Nici vorba de radacini , pe unde suntem , ca nu se poate asta, nu poti sa rupi o parte din tine asta este clar; dar parca cu cat se vorbeste mai mult de rau în jurul tau despre Romania , ai un sentiment de revolta , pt ca asa cum bine stim , valorile noastre morale , spirituale etc,necunoscute de majoritatea strainilor ,( din pacate ) te fac sa te gandesti si sa aperi instinctiv aceste lucruri, tocmai pt ca nu ne identificam în "negativitatea" asta .Sunt multe de vorbit pe tema asta, nu cred ca are sfarsit tema , dar sa vedem cat mai multe pareri si fara sa vreti veti descoperi diverse "caractere" în aceste comentarii care "vorbesc" mult despre OM , despre cum percepe fiecare plecarea în lume , se va devia (inerent) de la tema , exact din motivul scris mai sus :)Apar toate aspectele de personalitate , de la lauda de a reusi "afara", nereusita, renuntari de tot felul , etc, etc....(multe lucruri care nu au legatura cu subiectul) :)
Sa auzim numai de bine , si sa ramanem romani-BUNIsau RAI:)
#20673 (raspuns la: #20495) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O carte, un loc - de homeless la: 31/08/2004 18:35:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartile ajung in mainile noastre printr-un miracol pe care nu am reusit sa mi-l explic. Si nu ma refer la momentul in care le cumparam, sau le imprumutam, sau le furam - de cele mai multe ori ele ne marcheaza existenta si prin asocierea cu momentul si locul in care le citim.

Toamna patriarhului am citit-o in armata. Un univers concentrationar, oricit de "civilizat" ar fi locul cu pricina. Povestea dictatorului a tot puternic, dar lipsit de adevarata implinire, era si povestea mea, a celui care de abia incepea sa inteleaga ca libertatea pe care trebuie sa o obtina este una interioara.

Seniorii razboiului (Gerard Klein) am citit-o, era singura carte disponibila, intr-un cantonament. Ma pregateam pentru participarea la un campionat national si de acolo, dintr-un roman SF nu tocmai celebru, am invatat sa lupt pina la capat, sa dau totul din mine.

Muntele vrajit l-am citit pe patul spitalului. Nu stiam despre ce este vorba, asa ca nu am ales cartea in mod intentionat. Modul in care suferinta si mizeria umana pot fi transformate in frumos m-a indemnat sa scriu pentru prima data o poveste.

Cvartetul din Alexandria l-am citi cumva pe fuga, in timp ce traiam propria mea poveste de iubire. Dupa ce am terminat primul volum si, din cel de-al doilea, am inteles ca iubirea inseamna si curiozitate, si tentatie a pacatului, si ca ea poate fi traita diferit de cei doi parteneri, chiar daca totul se intimpla la intensitate maxima, am reusit sa supravietuiesc unei despartiri dureroase.

Aceleasi carti am avut ocazia sa le discut cu prietenii mei. Iar ei le citisera in alt context, pentru ei insemnasera cu totul si cu totul altceva. Poate ca asa pot fi definite cartile mari, indiferent de stilul in care au fost scrise, sunt carti care pot sa ofere fiecaruia ce are nevoie, pot fi intelese intr-o infinitate de moduri.
Paianjenul - de carapiscum la: 05/09/2004 19:05:48
(la: America si puterea petrolului)
Sincer sa fiu pe mine nu ma framanta mai mult aceasta atitudine a unor semeni decat aceea a nepasarii. Nepasarea nu e mai putin vinovata decat complacerea. Dar la urma urmelor se pune intreba ce-ar putea lumea asta sa schimbe daca n-ar fi nepasatoare si/sau cazuta in complacere?

Eu nu ma tem de nimic, nici macar de "accidentele" care mi s-ar putea intampla pt. ca am vorbit "ce nu trebuia". Zice undeva in Scriptura: "sa nu va temeti de cei care ucid trupul dar sufletul nu pot sa-l atinga; ci temeti-va de aceia care ucid trupul si pot si sufletul sa-l piarda"! Asadar de asta imi e cel mai mult teama, de pierderea sufletului. Si nu numai in ce ma priveste pe mine personal, dar chiar si atunci cand un suflet oarecare se pierde pe cale, din pricina banditilor cu fata umana, ma doare inima pt. el. In acest context spun eu ca terorismul modern nu tine de uciderea fizica a unor mase de oameni, ci de uciderea lor spirituala si psihica. Cine crede ca teroristul care se foloseste de arme neconventionale este vinovat de razboi si de atatea neajunsuri, sa priveasca intai la ce a adus lumii intregi "democratia" si libertatea (pana si statuia libertatii este un simbol idolesc ce-i inculpa pe toti cei care i se inchina si in acelasi timp ii aduc jertfe omenesti). Statuia aceasta profaneaza pur si simplu ideea de libertate in sine pt. ca libertate nu poate exista in abuzuri facute in numele ei.

Va atrag tuturor atentia asupra unui lucru si anume ca trebuie sa aveti grija ce, cum si unde vorbiti anumite lucruri. Poate nu va vine sa credeti dar am gasit intr-o oarecare librarie o carte (pe care dealtfel nu mi-am permis-o fiind prea scumpa- dar din care am spicuit cate ceva) in care se explica in ce moduri suntem urmariti (mai ales prin mijloacele informatice) si indeobste cercetati si in ce fel se strange o uriasa cantitate de informatii ce va fi utilizata la momentul oportun de anumiti oameni. Pare o aberatie. La fel am zis si eu la inceput... Daca totusi am sa mai gasesc aceasta carte am sa va dau titlul ei si autorul, poate va intereseaza.

Si ca sa inchei vreau sa zic ca nu exista lucru fara un scop anume, fara o directie anume si fara o cauza mai mult sau mai putin ascunsa. Ganditi-va de zece ori inainte de a trage niste concluzii, puneti-va intrebarea de ce se intampla asa si cui foloseste. Asa veti putea ajunge, cel putin teoretic, mai usor la adevar.

Scuze, Paianjenule, ca in final am vorbit tuturor si nu tie personal.

-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21116 (raspuns la: #21098) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...