comentarii

moi podoabe din poezia iarna


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
raqissa - de zaraza sc la: 25/01/2008 10:14:26
(la: Ce fel de viitor ne dorim pentru copii noştri? )
Nu-i arata copilului nostalgia ta dupa jucatul in strada. Nu orice copil simte nevoia sa iasa in strada. Se pot juca foarte bine si in curtea casei lui sau a altuia. Eu mi-am ocupat timpul numai cu "playdate" prin 1970 fara sa stiu termenul :D E drept ca mai mergeam si "pe deal" dupa fructe, dar si voi puteti merge in week-end sau cand aveti timp, sa vizitati obiective turistice, eventual unde sa fie spatiu sa ia aer. Repet, renunta la ideea ca un copil e "inchis" in curte. Cand va fi mai marisor, jucati-va cu el de-a v-ati ascunselea, chiar de la varste fragede, pe masura varstei. In general la copii le place sa aiba coltul lor. Imi amintesc cu ce placere, si cat ma infiora locul misterios, creat de cateva scaune si o patura care ne ascundea de parinti. Jocurile aparent banale erau mult mai fermecatoare acolo. Jocurile de constructie (cuburi, lego)pot inlocui cu succes jucariile cu baterii, dezvoltandu-i si imaginatia. Fiti tot timpul optimisti cand va jucati cu el, si nu lasati sa se strecoare nostalgiile care nu au acoperire in realitatea voastra. Alt lucru care schimba o realitate aparent seaca sunt mashtile. Cand eram mici tata cumparase niste mashti ce aminteau de povestea capra cu trei iezi. Le scoteam iarna, o data cu podoabele pomului de iarna, si ne umpleam iernile cu imagini din povesti. Indiferent ce jocuri va avea, daca ii dezvoltati imaginatia, orice obiect va capata atunci cand are chef, o mie si una de destinatii.

#278225 (raspuns la: #278097) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexu - de INSULA ALTUIA la: 03/04/2009 13:24:57 Modificat la: 03/04/2009 16:10:55
(la: risipire)
O podoaba e poezia ta:)
Foarte frumoasa :)

Sanatate iti doresc:)
no, amu' - de om la: 12/10/2012 18:52:36
(la: septentrion)
ca-i confa asta activata intra si moi.

Verde pt poezea si...gata ca ma biruiesc s(h)otiile si-ti pun link-ul spre un cantec (din alta confa activa) care o sa-ti arate drumul spre...casa :))

Pax vobiscum :)
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







O poezie ...ejaculata? - de cico la: 10/08/2005 02:27:36
(la: "Academia Cafeavencu")
(pre)meditare

rochia ecvestra ti s-a rupt exact cand ma pregateam sa-mi dau chilotii jos
sa ma eliberez de tracul debutului in lumea melomanilor injectati
ejaculand platourile de eclere si sticlele de rom ieftin
si punand maimutele in frac sa-mi tunda parul pubian si cel dinauntrul fundului

acum iti ejaculez sanii, ca si aseara
punandu-te in pozitia caprei negre,
si-ti dezvirginez buricul, in vazul tuturor
pana ce iti vine sa te pisi pe covoarele persane, manjite cu excremente de babuini si cercopiteci

ceri mai mult, acum ca te da la televizor
vrei sa-ti moi buzele spuzite
conducandu-ti teasta cu ardoare pana in mijlocul drumului dintre talpi si creier

vrei sa ma mai masori odata
ultima oara aveam 1,80
dar stateam culcat, iar in dreptul talpilor aveam un ornament floral
primit cadou de la distribuitorul de prezervative aromate


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/4989

---------------------------------------

Poezia are cred si-o utilitate certa, mai ales cind celalalt ti-e departe si ...nu mai poti! A se citi in locul vizionarii mai putin indicate a unui film porno ;)
poezie - de calin m la: 03/01/2007 00:15:20
(la: colindul meu)
Buna Lady Allia,
mi-a placut poezia ta si pot spune ( daca am eu competenta ) ca este ff reusita. Continua tot asa.
Din pacat esarbatorile de iarna au pierdut ceva din farmecul lor. In copilarie mergeam la munte ( in regiunea Fagaras ) si simteam altfel sarbatorile de iarna. Mi se pare mai mult decat penibil sa ascult plugusorul cantat pe scara la usa ghenei. La tara e ALTCEVA.
Ritmul vietii de astazi te face sa uiti uneori ceea ce este mai important.
Sarbatori fericite si un an nou cat mai bun !
Calin
*** - de proletaru la: 03/04/2009 14:04:28 Modificat la: 03/04/2009 14:05:18
(la: Critica literara pe ne-bune)
poezia marelui nostru poet national face parte din binecunoscutul volum "Mucegai pe tunuri", o grandioasa cacodopera literara. in cadrul volumului, poezia ocupa un loc central, marcand punctul de inflexiune a ideii de perpendicularitate intelectuala. opera se inscrie in curentul dintre geamuri denumit neohexagonist, precursorul cubismului postrenascentist.
abordarea nu este deloc originala, fiind prezenta si in picturile lui Beethoven, un alt mare reprezentant al pasoptismului romanesc.
autorul, printr-o magistrala expunere a admiratiei pentru marele nostru conducator de camion, recurge la gestul suprem al sacrificarii intimitatii: "iubirea mi-e putina". scoaterea din inventar si casarea acestui bun de pret redus duce inevitabil la declasarea, vulgarizarea prin trivialitate a acestuia. autoarea renunta voit la aceasta parte inconsistenta a fiintei ei pentru a o aduce ofranda faraonului: " ma-ndeamna la rabdare la vise cu desherturi cu sfincsii pe carare". apropiera de Marea Piramida ne aduce in primplan zbuciumul interior reflectate grandios in versurile:
"ma durea in inima lucrurilor moi
privirile-ti de inger trist"
... de parca pasa cuiva ca astia de la Electrica au pus bec nou pe alee:
"zambetul fals al soarelui
imi punea cununa pe fruntea-nnegurata"
este clar ca starea igienico-sanitara a conditiilor de locuit este una precara si autoritatiile, prin organele abilitate ar trebui sa puna odata pentru totdeauna punct acestor derapaje de la ordinea sociala.
revenind la frumusetea poeziei, observam ca exhibarea iubirii, acest sentiment profund, intim ce apare ca o jertfa, este impartasita intregii lumi in acelasi mod gregar precum fecioarele scoteau candva cearseaful in pridvor pentru a-si dovedi devenirea.
gestul este un profund omagiu, o contributie groteasca si inutila pe catafalcul celui numit in continuare "leu".
se presupune ca Durkheim s-ar fi sinucis citind aceste versuri, datorita conflictului interior izvorat din intrepatrunderea celor doua imagini simbolice.

elementele sonore "muzici in concerturi" aduse pe buzele cosmetizate ale urmasei marelui conducator se suprapun rezonantelor timpanului acestui alter-ego suprasensibil.
succesurile din concerturile de muzici este o certificare, o realizare insemnata a genialitatii juvenile.
antiteza creata de poet intre micimea iubirii proprii si "fruntea senina" a leului sugereaza contrastul brusc si contariant intre mersul cu spatele pe sens unic si parcarea laterala pe trecerea de pietoni.
aurul, elementul cromatic gravitational al tabloului, este de aceasta data netezaurizat, lasat de izbeliste sa picure in scurgerea dintre brate.
aceasta licenta verbala profund filozofica deschide noi orizonturi de cercetare in domeniul metalelor fluide, necunoscand-se faptul ca aurul poate fi topit ca inghetata pe bat in plina iarna.
acesta ultima strofa ne ajuta sa rememoram sintagma "iarna nu-i ca vara" a magnificului "Traian cel Mare", o alta opera cu caracter revolutionaro-isteric a aceluiasi autor.
Moi...d’autant moins.:) - de Alina Momanu la: 30/09/2003 04:14:49
(la: Poezia face timpul placut)
Exquis, c’est le mot!
Exercice de style. Pour moi!
Démonstration: passionnée autant que passionante.
Une rose rouge pour vous! Sauvage et épineuse comme votre coeur.
#555 (raspuns la: #550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o poezie e un cerc sau nu-i deloc - de gabi la: 19/10/2003 11:19:11
(la: Poezii proprii)
inteleg ca astepti sa vezi aici poeziile ("talentul") altora si nu critica alor tale. De aceea ma opresc aici, neavand din pacate nimic de oferit pe masura asteptarilor, cel putin pentru moment.

Succes pe mai departe.
#1664 (raspuns la: #1309) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iarna - de athos la: 23/10/2003 08:11:52
(la: E deja iarna la Paris)
mie mi-e dor de iernile din tara,acolo iarna adevarata...
aici sunt acum 30 de grade!
A venit chiar iarna peste tot in Europa.. - de JCC la: 29/10/2003 12:33:26
(la: E deja iarna la Paris)
Uite asa dintr-o data, de cateva zile, a venit iarna , un vag de frig neobisnuit pt perioada asta a anului, pe alocuri -6, -8 grade Celsius, ploua, ploa sau ninge cu zapada topita iar de la 500 metrii altitudine ninge
Cu ocazia vacantei scolare de 1 noiembrie, chiar s-au si deschis cateva statiuni de ski

Vine iarna parca prea repede anul acesta, cel putin o luna inainte..
Poezie - de Madalina la: 16/11/2003 11:59:41
(la: poezia)
Este un Blog care se numeste POEZII, aici pe Luneta. Cauta-l si vei "interactiona" cu oameni carora le place poezia. Vei gasi trimise si afisate si multe poezii.
#4434 (raspuns la: #4391) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezie - de Madalina la: 16/11/2003 14:36:58
(la: poezia)
Am uitat sa specific, si poateti va fii util , ca blogul "Poezii" apartine lui ALLEXA si e din 1 Nov.Poti sa-l cauti pe baza datei din calendar.Cred ca-ti va place, mai ales daca iubesti poezia...
Sau uite... - de Alice la: 17/11/2003 01:48:41
(la: poezia)
Flori de mac

In frunza de cucuta amara
imi fluier bucuriile-si-o neinteleasa teama
de moarte ma patrunde,
cum va privesc pe malul marii de secara,
flori de mac.

As vrea sa va cuprind,
ca, nu stiu cum, petalele ce le purtati
imi par urzite
din spuma rosie
a unui cald si-nflacarat amurg de vara.

As vrea sa va culeg in brate
feciorelnicul avant,
dar vi-e atat de frageda podoaba,
ca nu-ndraznesc,
o, nici la pieptul gandurilor mele sa va strang.

Si-as vrea sa va strivesc,
ca sunteti rosii, rosii
cum nu au putut sa fie pe pamant
decat aprinsii, mari stropi de sange ce-au cazut
pe stanci
si pe nisip, in Ghetzsemani, de pe fruntea lui Isus,
cand s-a-ngrozit de
moarte.

...de nu-ti plac (poeziile), nu-i nimic, gasim noi ceva de discutat...:))
#4460 (raspuns la: #4459) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie - de shadow master la: 20/11/2003 13:46:41
(la: poezia)
chiar imi place poezia foarte mult dar daca tu vrei putem vb si despre altceva!nu e nici o problema mai merge schimbat si subiectul uneori deoarece cu timpu devine plictisitor si plin de monotonie.
#4814 (raspuns la: #4459) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie... - de sorin1975 la: 22/11/2003 03:17:04
(la: Cele mai frumoase poezii)
mie mi se pare una dintre cele mai frumoase poezii...
RUGÃCIUNEA UNUI DAC



Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Cãci unul erau toate si totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, îmcât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?



El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii!



Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cântec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lângã-acestea cersesc îmc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!



Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvinteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
S-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.



Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân’ ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste,
Cãci chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o –
Când ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor...
Poate-oi uita durerea si voi putea sã mor.



Strãin si fãr’ de lege de voi muri – atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã
Ce-o sã amute cânii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã,
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã!



Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc,
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

(1879, 1 septembrie)

Desi iarna este aproape... - de Ingrid la: 25/11/2003 12:07:03
(la: Cele mai frumoase poezii)
vazand la PROTV International o "pauza" cu imagini din Ceahlau si mi-am amintit de superba poezie a lui Cosbuc:

Vara

Priveam fãrã de tinta-n sus...
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam Ceahlaul la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu fruntea-n soare,
De paza tarii noastre pus.

Si ca o taina calatoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Si n-avea aripi sã mai zboare !

Si tot vazduhul era plin
De cântece ciripitoare.
Privirile de farmec bete
Mi le-am întors catre pãmânt
Iar spicele jucau în vînt,

Ca-n hora dup-un vesel cînt
Copilele cu blonde plete,
Când salta largul lor vestmînt.
In lan erau feciori si fete,
Si ei cântau o doinã-n cor.

Juca viata-n ochii lor
Si vintul le juca prin plete.
Miei albi fugeau cãtrã izvor
Si grauri suri zburau în cete.

Cit de frumoasa te-ai gatit,
Naturo, tu ! Ca o virginã
Cu umblet drag, cu chip iubit !

As vrea sã plâng de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sã vad ce-ai plasmuit !
Mi-e inima de lacrimi plina,

Ca-n ea s-au ingropat mereu
Ai mei, si-o sã mã-ngrop si eu
O mare e, dar mare lina --
Natura, în mormintul meu,
E totul cald, ca e lumina !


Poeziile - de Radu Herjeu la: 27/11/2003 11:23:51
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Nu sunt poezii de-adevaratelea. Sunt niste ganduri care au o forma asemanatoare lor. Daca doresti, ti-as putea trimite prin posta cel mai nou volum de versuri.
#5401 (raspuns la: #5399) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gasesc ca poezia lui Cohen e - de Daniel Racovitan la: 08/12/2003 08:32:02
(la: Cohen)
Gasesc ca poezia lui Cohen e mai reusita decat versiunea lui Lorca. Sper sa nu fiu prea subiectiv :))
#6196 (raspuns la: #6185) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iarna in Manitoba - de sarmi la: 11/12/2003 10:40:35
(la: Iarna la Paris (I))
Iarna in Manitoba

Azi, decembrie 11 2003

Ies afara pe la 7:30 ....brrrrr -32 C cu vintul care bate voios de la nord - bineinteles ca doar n-o bate de la tropice Sarmi draga imi zic-
Masina, ca stau in apartament si nu am garaj subteran... este acoperita cu un strat compact de gheata de un deget, dar nu de un deget parizian ( vezi blogul Parizian )ci de un deget manitoban , adica grosut, plinut si bine hranit cu fast food.
deci, ma apuc de curatat voioasa si incerc sa execut miscarile deja arhicunoscute:sus /jos dreapta/stinga (ma refer la curatarea masinii nu la altceva - de ce va fuge mintea hei?) pina o curat atit cit sa vad prin geamuri;
Intre timp motorul miriie fericit dupa ce a stat la curent toata noaptea - ca aici punem masinile la curent(prize) ca altfel nu le mai dezgheata nici Dumnezeu dimineata...

Intru in interior,(am masina manuala cu 6 viteze) si incerc sa bag intr-a intiia - merge ca si cind ai avea untura in transmisie, deci o mai las sa miriie(masina) pentru inca 5 minute...Intre timp sunt in intirziere - dracu a planificat asa un frig dintr-o data! - ieri a fost "numai" -20 C !!!
deci pornesc, dar inainte de a va decrie drumurile si parcursul va voi descrie cum este imbracata o "lady de manitoba " :)
Pantaloni de ski, caciula care aici se numeste 'tuc',manusi de eschimosi, piele si blana, bocanci 1/2 kg unul,parka cu puf de gisca.Se pare ca sexul nu mai conteaza la -30 ca tot nu te gasesti prin haine.Nu se poate deosebi o femeie de un barbat de la 2 metrii.
Acum, dupa ce am dezmortit masina si soferul(dupa atita miscat nici nu am nevoie de alt exercitiu)hai la drum.
Hei, pai voi aia din RO va plingeti de drumuri si gropi, pai sa veniti aici in Manitoba(e in Canada undeva intre Toronto si vancouver... daca trebuiesc precizari).Mi-am schimbat arcurile de pe spate de 2 ori in 3 ani, ca ei tot repara vara (sezonul este luuuung de 4 luni si tot curata gheata iarna(8 luni).Deci, dupa ce esti "incalzit' se trece la faza "calarotie la servici cu minimum consum de gaz si minimum cazaturi in gropi".Peisajul este cumplit, totul este alb-gri(ca pun sare si nisip sa nu ne dam naibii unii intr-altii),soferii sunt grabiti si de obicei cam nervosi(dar asat nu este nimic nou) iar intersectiile sunt foarte alunecoase.
Singurul lucru care salveaza pictura este cafeaua fierbinte pe care o savurez in masina, scotindu-mi delicat manusa ca o suba din cind in cind...

Sa fiti fericiti

Sarmi



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...