comentarii

monolog comic


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
M..., - de juli la: 26/09/2011 15:02:01
(la: Invocarea muzei de poetul nebun care dansa pe o lustră)
io cand nu inteleg ceva spun... Cand ceva ma deranjeaza, asisderea.

Si, cand faci glume benigne, cum le spui, nu te astepta ca toti sa le guste, chiar daca inteleg sau incearca sa inteleaga.
Dar, cum mai spusesem... este extrem de grea comunicarea asta virtuala, cel putin pentru mine... Nu-s "bolnava" de neincredere si nici nu suspectez pe toata lumea de "jocuri ascunse"... dar nici incredere oarba nu acord. Mereu pastrez o rezerva.
Comunicarea virtuala este ca un dans pe sarma, pe marginea unei prapastii... Pentru asta este bine sa dialogam nu sa ne recitam fiecare monologul... si sa asteptam sa si fim intelesi.
#622413 (raspuns la: #622399) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1g - de Tot Areal la: 07/10/2011 14:23:54
(la: SANATORIUL(1))
Se pare că mi-a citit nedumerirea, căci îmi zice imediat:
-Ajungem imediat! strigă el să acopere zgomotul făcut de maşină şi drum.
-Abia aştept!
În scurt timp observ că drumul se lărgeşte vizibil, iar în faţă apare o prea frumoasă grădină cu flori multicolore străjuită de jur împrejur de un gard viu înalt de un metru format din brăduţi. Grădina e chiar pe mijloc, drumul ocolind-o. Parcă era pe post de sens giratoriu.
Nu apuc să o admir prea tare, când văd castelul. Da castelul, căci exact asta si este. Un veritabil castel vechi. Cenuşiu, degradat, dar totuşi îşi păstra ceva din aura veacurilor. Văd că distanţa dintre pădurea din care tocmai am ieşit şi castel este de aproximativ treizeci de metrii. Camuflat bine acest castel.
Castelul, sau sanatoriul, căci acesta e rolul lui acum, are o poartă mare metalică, de culoarea oţelului, ferestrele de la primele două etaje aveau zăbrele groase vopsite în alb, în schimb cele de la etajul al trei-lea, şi ultimul, nu aveau, din contră, se vedeau clar perdeluţele curate care mişcau unde geamul era deschis.Faţada nu era la fel d efrumoasă. De pe mari porţiuni căzuse tencuiala ieşind la iveală pietrle masive din care fusese făcut zidul puternic. Acoperişul, de fapt o parte din acoperiş, era în genul celui folosit la orice casă, adică ţuguiat şi acoperit cu ţiglă roşie, în schimb, în cealaltă parte, probabil acolo unde nu se ajunseră cu lucrarea, era plat şi doar izolat cu un strat de bitum, după cum se vede scurs pe perete în jos. O antenă înaltă, legată cu nişte cabluri cam slăbite, juca în bătaia vântului. Trebuie săr ecunosc că mă cam cuprinse melancolia. De la un castel ce adăpostise prinţi şi prinţese, poate chiar regi şi regine, acum ajunse un simplu şi renegat sanatoriu...de nebuni. Tragic.
Drăguţul de şofer trage maşina chiar în faţa porţii mari şi opreşte motorul. Brusc se lasă o linişte ireală. Se aude doar vântul care mângâie frunzele copacilor, iar acestea foşnesc fericite... Generos, precum un veritabil gentleman, drăguţul de şofer sare jos şi vine si-mi deschide portiera. Măgulită de această neaşteptată surpriză, cobor şi-l catadicsesc cu un zâmbet sincer.
-Nu prea se deschide din interior, zice el uşor ruşinat.
Oh, asta era. Doamne, mi-a distrus vraja... Mă uit la acest castel şi nu-mi vine să cred că am ajuns. Ce filme horror s-ar mai putea filma aici, mă trezesc vorbindu-mi.
Drăguţul de şofer, îşi aprinde cu mâini înfrigurate o ţigară şi trage cu nesaţ din ea. Observ asta cu coada ochiului, dar mă sperii îngrozitor când, fără să mă anunţe, claxonează brusc prelung.
Efectiv mi s-a oprit inima în piept. N-am fost singura care s-a speriat. Un întreg stol de păsări şi-au luat zborul ciripind nervoase şi agitate. M-am întors nervoasă la el.
-Ce naiba faci?!
-Anunţ c-am venit, ce să fac.
-Data viitoare, când ai de gând să claxonezi, măcar spune înainte.
-Atunci ţineţi-vă de ureci că sun din nou, şi claxonează aproape în acelaşi timp.
Am crezut că-l şi pocnesc, şi poate c-o şi făceam dacă uşa mare de fier nu se deschidea cu un scârţâit care-mi făcu pielea găină. În cadrul ei îşi face apariţia un tip grăsuţ, trecut de prima tinereţe, ce mergea ca o raţă pe picioarele lui scurte şi crăcănate. Aveao figură uşor comică, cu o faţă rotundă şi roşie, mai ales către vârful nasului, cu fălci mari şi cărnoase, iar în mijlocul acestora un nas mic rotund. Braţele, aşa cum le văd ieşind de sub halatul suflecat până la coate, îi erau ca niste butuci şi foarte păroase.
#623402 (raspuns la: #623401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
14 - de Tot Areal la: 12/10/2011 08:36:53
(la: SANATORIUL(2))
M-a pufnit râsul. Abia acum realizez comicul situaţiei.
-Măcar l-am pocnit şi eu?
-Fi sigură de asta. I-ai umflat bărbia..hihihi...
-Am mai păţit-o odată cu el, când am venit. A pus o frână bruscă de m-am izbit cu capul în parbriz.
-Când? Ieri când aţi venit?
-Da.
-Sper să nu contiue întâlnirile astea furtunoase între voi, râde ea.
-Sper...
-Bine că nu e mai rău. Asta trece în câteva zile.Bine că nu te-a lovit cu uşa...
-La asta m-am gândit şi eu...
-Cum ai dormi?
-Neîntoarsă. Am dormit buştean, cred că de la aerul ăsta rece şi atre.
-Ai mâncat? Ai fost la cantină?
-Nu, n-am apucat.Sincer, abia m-am trezit. Măcar acum m-am trezit de-a binelea, arăt spre nas.
Femeia tenor îmi zâmbeşte molipsitor.
-Dacă n-ai mâncat nimic, mergem împreună că nici eu n-am luat micul dejun.
Sincer nu prea îmi arde de mâncare. Îmi simt nasul în flăcări şi umflat ca un balon. Nu-l văd, dar cred că arată tare caraghios.
-Pune asta pe tine, îmi întinde ea un halat alb, curat pe care îl scoate din dulap. Trebuie să-ţi cureţi bluza. O poţi da la spălătoria aici jos.
-Aaa, nu, sunt doar câţiva stropi, am să-i curăţ eu, zic în timp ce îmbrac halatul ce-mi vine ca turnat.
Femeia tenor îşi zornăie cheile.
-Hai! Stomacul meu protestează, râde ea iar.
O luăm pe hol la stânga, apoi dăm alt colţ, la dreapta, coborâ scările, facem iar dreapta pe alt hol, iar pe la jumătatea acestuia se opreşte în faţa unei uşi pe care văd că scrie simplu – Cantină. Intrăm. Sala în sine nu era mare, ba mai degrabă era chiar micuţă. Nu sunt aici decât trei mese din plastic, cu câte patru scaune, tot de plastic. În celălalt capăt al încăperii, câteva trepte mic duceau spre o uşă destul de scorojită. Lumina era asigurată de un neon fixat în tavan şi de cele două ferestre, fără gratii. Oh, în sfârşit un loc fără gratii.
Lângă o tejghea de lemn prinsă în perete, doi băieţi îşi beau cafeaua şi fumau liniştiţi. Cum ne-au văzut, s-au întors spre noi.
-Bună dimineaţa, sefa! Zic ei la unison
-Bună băieţi! Încă n-aţi intrat în tură?
-Ba da, dar...
-Aha! Să înţeleg că n-aţi crezut că vin pe aici, nu?!
-Cam aşa ceva, recunosc ei sincer.
-Înainte să mergeţi pe sector, faceţi cunoştinţă cu noua domnişoară doctor.
Din doi paşi au fost lângă mine.
-Tudor...! se prezintă unul dintre ei. Era înalt, destul de bine făcut, brunet, cu părul tuns foarte scurt, cu ochii negri şi când zâmbeşte face o gropiţă în obraz.
-Florin! se recomandă astalalt. Acesta are ochii verzi, păr creţ şi nişte degete lungi, ca de pianist.
#623781 (raspuns la: #623780) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
6 - de Tot Areal la: 26/12/2011 08:55:09
(la: Adâncul rece al nopţii )
-Îţi baţi joc de noi, ai...? Vrei să te răzbuni acum? îi zice Radu atintând spre ea, în glumă, pumnul încleştat.
Un val măricel, urmat de altul, şi altul scutură şi ridică barca apropiind-o uşurel de mal. Amândoi se prinseră de bordaj luaţi prin surprindere.
-Ce naiba a fost asta? se sperie Radu.
-Ce să fie?! Valuri!mormăie Mihnea.
-Valuri, repetă el mecanic continuând să privească la oglinda liniştită a apei. De unde valuri, că nu bate vântul?
Mihnea îl priveşte cu reproş.
-Tu chiar cazi la gluma ei? îi spune el încet ca nu cumva Ramona să-l audă. Nu vezi că încearcă să ne sperie. Şi-a şi găsit cu cine.
-Aţi văzut mă?! Aţi văzut ce a fost acolo? Ce a fost? Aşa peşte mare să fie aici?spune ea făcând câţiva paşi înapoi.
-Ce vrei măi păcălici?! Crezi că ţine să ne sperii acum? Haha...Nu ţi-ai găsit bine muşterii!
Ramona se strâmbă din nas şi nu-i vine să creadă că nu e luată în seamă.
-Ce zici măi Mihneo?! Crezi că am chef de glume? A ieşit ceva acolo în spate, din apă, ceva mare, aşa ca un spate de peşte dar mare cât barca asta. A ieşit şi a intrat înapoi. N-ai văzut ce valuri a făcut?! Nu fi prost, doar nu crezi că am chef de bancuri acum!
-Ce a ieşit?! se impacientează Radu care nu era deloc un admirator al peştilor mari. Mereu avea o teamă ciudată de peştii mari. O frică aproape patologică.
-Nu vă mint mă! A ieşit ceva acolo, ceva mare de tot. A ieşit aşa, ca o spinare de peşte, da’ uriaş şi a coborât înapoi.
Mihnea se lasă lângă Radu apropiindu-şi gura de urechea acestuia.
-Asta-şi bate joc de noi. Ascultă ce-ţi spun. Nu îi place că am prins-o cu minciuna şi acum plusează.
Radu nu zice nimic, doar că se mai uită odată peste umăr la intinderea de apă liniştită a lacului.
-Şi zici că a fost ceva imens? reia Mihnea pe un ton ironic. Stai să vezi că acuşi îl prindem dacă a fost un peşte.
-Nu fi prost mă! Să şti că nu am chef de glume proaste. Mai bine veniţi înapoi.
-Unde înapoi? Păi aici şi suntem, nu. Dintr-un salt suntem pe mal, dar stai să prindem peştele ăsta imens pe care l-ai văzut.
-Eşti un bou, Mihneo!
-Mulţumesc de compliment...hihihi... Să şti că orice vei zice, nu mă pot supăra, căci sunt în toane bune, aşa că...
-Atunci...descurcaţi-vă! se dă ea bătută retrăgându-se înapoi aruncând câteva vreascuri pe focul ce pâlpâia vesel.
Radu nu-şi mai lua ochii de la apă. Rămase aşa privind cu un fel de teamă în suflet. Mihnea, liniştit îşi pregăti undiţa şi-l lovi cu vârful bocancului pe Radu ce pare dus departe pe gânduri.
-Ce drac’ faci mă? La ce te uiţi? Ce aştepţi să vezi? Nu fi prost mă. Mai bine fă-ţi undiţa şi hai să dăm.
Radu îşi ridică ochii spre Mihnea, apoi se ridică fără să zică nimic. Zâmbeşte ca şi cum s-ar fi împăcat cu el însuşi şi se pune de-şi pregăteşte băţul. Minutele treceau usor şi repede. Luna ajunse aproape deasupra lor şi părea a fi un bec imens. Ramona se ridică, face câteva mişcări de învioarare şi începu să ronţăie un biscuit, apoi îşi toarnă cafea, aroma împânzind aerul imediat.
-Mai avem cafea? se miră Mihnea în timp ce-i fremătau nările în vânt. Îmi pui şi mie un pic. Tu vrei, Radule?
-Mda...
-Şi cum să v-o trimit?e nedumerită Ramona.
-Bag-o într-o sticlă. Vezi că este acolo, lângă intrare, o sticlă de jumate’. Goleşte-o de mai e ceva în ea, apoi pune în ea şi arunc-o aici.
-Cum s-o arunc mă?!
-Arunc-o măi în barcă. Hai c-o prindem noi, ce nu poţi s-o arunci patru metri?!
-Da sigur, că numai asta fac mereu... Poate o arunc în apă?
-Aruncă numai c-o prindem noi!
Ramona umplu sticla pe jumătate, apoi ţinti comic, fără experienţă, îşi luă avânt şi o azvârli. Noroc cu reflexul lui Radu ce-şi feri capul la timp, doar că sticla trece dincolo de barcă şi cade plescăind în apă.
-Mă omori fatoo!
-Aoleu, da ştiu că şti să arunci! o ceartă Mihnea. Era să spargi capul omului.
-Ţi-am spus că nu ştiu să arunc!
-Tăceţi mă, intervine Radu. Uite că a rămas la suprafaţă, hai că putem s-o luăm. Dă-mi un băţ...îi cere lui Mihnea.
#626445 (raspuns la: #626444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
continoire - de munteanu rodica la: 03/01/2012 17:15:20 Modificat la: 03/01/2012 17:16:16
(la: Romanul Sânge satanic a fost desemnat CEA MAI MIȘTO CARTE A ANULUI 2011 în cadrul premiilor Proliteratura)
O scenă, tot neverosimilă, este totuși hazlie: personajul principal are un amic licean (citește: pokemon) și merge cu el la liceu, la ore, înainte de a-l duce la o beție. Acolo, după peripeții diferite la materii diverse, la ora de engleză, venind vorba de „Romeo și Julieta”, sedus de sînii uriași ai profei, cade în genunchi și îi recită cu simțire (in English) monologul lui Romeo dar, la final, nu se poate abține și o mamelește, răvășind ora și conștința didactică a bietei făpturi. Evident că, după, aia toate gagicile din clasă sar pe el, îi cer numărul de telefon sau măcar ID-ul de mess. Uau!
Continua slăvire a super-eroului cult, problematic și irezistibil este aspectul cel mai enervant - dintre cele multe iritante - al cărții. De exemplu acela că o autoare scrie la persoana întîi din punctul de vedere al unui mascul feroce. Tot psihanaliza ne dumirește?
De altfel, domol cu pianul pe scări, că pe la 30 de ani (vîrsta autoarei de altfel) mai toate super-gagicile cu blugii fără dessous ajung să poarte chiloți cu picior sub taiorul negru și fac sex numai sîmbăta, în săptămnile impare.
Acest „prim roman satanic” este un infantilism, o șarjă continuă care își închipuie că o să surpe temeliile societății conformiste repetînd obsesiv cîteva cuvinte obscene și inventînd scenarii de oripilare împotriva mărginirii cetățenilor. În mod normal, orice ins care s-ar purta așa, fie și intermitent, nu continuu ca personajele, ar lua-o peste bot de nu s-ar vedea. Numitele personaje nu au complexitate și nu sînt niște revoltați reali, ci niște „pokemoni cordiți”. Așa că, vorba eroului, ”fuking shit!”, maturizați-vă, copii.
Publicat de Horia Gârbea la 01:21
Etichete: Cristina Nemerovschi "
#626643 (raspuns la: #626642) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tot paula - de morgothya la: 08/01/2012 13:02:24
(la: inainte de botez)
in ce priveste comunicarea cu mine, nu stiu cum spui ca e intrerupta, din moment ce eu pana in acest moment nu te-am bagat niciodata in seama ;)

ai monologat cat ai putut, pana cand am fost NEVOITA sa iau atitudine si sa-ti raspund, fiindca ai atacat oameni nevinovati, care n-au treaba practic nici nu mine, si mai ales nici cu tine.

stai linistita, posteaza-ti calomniile unde vrei, oamenii cu capul pe umeri nu te vor lua niciodata in serios, doar se vor amuza ;)
#626831 (raspuns la: #626829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tanti Baby - de lecturator la: 02/02/2012 14:46:21
(la: Ia sa vedem, cafegii, ce raspunsuri dati! :))
Ca sa zic si eu ceva (adevarul si doar adevarul) uite:
EU ii sunt necesar iac'asa, in scop de colectie. Ca un bijou pe care si-l doreste, etc. etc. etc.
Da' de ce vrei sa afli? Vrei sa-ti reconsideri pozitia? Sau vrei sa stii de ce ai putea avea (sau nu) unul ca mine?
Aplauze!
(strasnic monolog...) ;-)
*** - de pescadorul la: 29/02/2012 22:57:55
(la: 85%)
Era vorba de faptul ca majoritatea abuzurilor din familie se refera la "bataia aia rupta din rai" aplicata consoartelor la care intra, in general, cam cine misca prin zona in momentele de turbare ale agresorului, mai un copil, o soacra, un tata, animalul de companie, etc.
Acuma daca te dezmiarda sotul "Fă, futu-ţi gura mătii de curva dracu, zât şi adu-mi o sticlă de vin că simt cum îmi vin pandaliile şi te fac muci şi pe tine şi pe măta, otrepele dracu!" asta este un tip de monolog despre care trebuie sa purtam discutii prealabile sa vedem daca il putem asocia cu vreo tenta de agresiune sau este doar un deranj verbal.
In alta ordine de idei, mai nene "In general agresorii sunt barbatii ce-si domina "violent" familia, in primul rand sotia fiind "ciuca batailor".
E limpede pentru 99% din locuitorii planetei ce au implinit 12 ani ca a-ti domina "violent" familia inseamna un conglomerat de fapte "agresionale" dintre care "IN PRIMUL RAND" sotia fiind "ciuca batailor".
Deci pentru cei ce nu au inca 12 ani, bataia asupra sotiei reprezinta una dintre agresiunile principale.
Deci eu nu cotesc, probabil ca sunt prea subtil pentru unii si mai mult de atat pe langa faptul ca o bate, ii vorbeste si precum mai sus producandu-i in preambul si-un abuz emotional si ulterior o si fute creeindu-i o bucur... pardon, un abuz sexual caci precis, in acele momente probabil ca doamna n-ar fi chiar dispusa.
Am folosit cuvinte fara perdea ca sa nu mai fie motive de filozofie. Daca ziceam ca o fecundeaza, urma... pai stai asa ca trebuie sa stabilim excat termenul, ca poate s-o faca si cu eprubeta.
#630212 (raspuns la: #630208) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aviz tuturor - de ionbarb la: 10/03/2012 17:47:17
(la: Oamenii de)
cred că vă obosiţi degeaba cu comentariile...nu vedeţi că până acum această nou venită n-are nici-o reacţie şi nici-un comentariu...monolog, monolog, monolog...şi iarăşi monolog...Bianca poţi să trânteşti aici câte monologuri vrei...dar ai grijă să nu ajungi lunatică!
*** - de trestiafatala la: 24/03/2012 21:59:31
(la: Promit)
Poate daca nu ai mai da copy paste de pe blog, ar avea ceva mai mult trafic. Si e pacat ca muncesti din greu. As fi avut niscaiva argumente in favoarea misterului, dar in lipsa comentariilor tale si a dorintei mele de monolog iti urez un calduros "nu renunta!"
*** - de pescadorul la: 25/03/2012 13:30:31
(la: Confruntare)
Cati dintre noi evitam ca sa ne luam la omor fie oral, asta fiind caracteristic damelor in general desi se mai apuca si ele de pilozitati, fie si chiar fizic caci barbatii sunt mai predispusi la genul asta de scandal, in general intre ei dar nu prea au mari probleme sa le ia si pe consoarte nitel la fragezit daca li se pare ca au goarna prea mare. Ei evita pe cat posibil certurile cu femeile caci acestea se nasc oratoare de apreciat, problema este ca monologul are un trend crescator din punct de vedere acustic si cum n-au potentiometru de reglare al volumului, domnii astia care se cred mai barbati, procedeaza ca cu televizorul cand o ia razna, ii dau cate una. Bine rezultatul este imprevizibil caci ori se asterne linistea ori au dat-o dracu si se simt ca-n vremea lui Vasile Roaita ala atarnat de sirena.
Conflictele se rezolva la masa tratativelor dupa ce nervii trec, adica dupa ce te-ai calcat bine in picioare, astepti sa treaca 2 zile ca sa se dospeasca vanataile si vii la discutii cand vezi clar, ca s-a dezumflat ploapa. Dar cum tot nu esti de acord cu unele parti te enervezi iar si iei scaunul si dai pentru ca suntem prea putini dispusi sa cedam, incercand sa ne impunem. Cine reuseste de fiecare data sa aiba dreptate? Cel cu brandul mai mare.
Este o lege a firii umane, intodeauna dupa o cearta urmeaza impacarea aia cu scantei din patul conjugal. De aceea femeile sunt puse cam tot timpul pe scandal, bine ca le evita barbatii ca altfel ar sta tot timpul inarligati ca cateii.
*** - de Bianca25 la: 29/03/2012 14:50:42 - de om la: 29/03/2012 16:41:15 Modificat la: 29/03/2012 16:43:12
(la: Esti?)
Ia pune mana si citeste, poate pana la pensie il descoperi :) = sa inteleg ca esti la pensie de muuulta vreme?...abia acum imi explic de ce faci confe date in mintea copiilor :))

Ar mai fi varianta ca esti o pustoiaca necoapta care crede ca un raspuns tupeisc poate ascunde o crasa incultura ascunsa intr-un monolog pompos si ..gaunos ;)
Ai fost intrebata ceva, politicos ar fi fost un raspuns la obiect sau macar o referinta bibliografica (in cazul ca nu ai timp, ceea ce nu prea se vede ;)

A propos, ai auzit de conopide?
#631195 (raspuns la: #631168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 15/05/2012 19:14:16
(la: Inteligenta, un handicap?)
Bravo nene adica eu imi rup plamanii sa aduc in fata opiniei publice fapte care nu este conforme cu statutul de lauza si ei in loc sa planga, se amuza.
Dar stati asa ca mai e una buna de tot. Am ras de era sa ma tavalesc peste Saba. Unul l-a subtilizat pe nepota-su de 12 ani si la dus la dracu cu carti intr-un crang legandu-l fredeles si abandonandu-l intr-o pestera. De ce? Ca sa se razbune pe surioara pentru un oarecare motiv. Intr-un tarziu a fost descoperit de politisti ce pornisera in cautarea lui, la sesizarea unui martor ce i-a transportat la "ia-ma nene". M-am distrat copios, tare de tot, comici vestiti ai micului ecran.
#632544 (raspuns la: #632541) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
treaba tragi/comica - de Lascar Barca la: 13/07/2012 22:55:09
(la: cum votam la referendum?)
e ca dupa referendum suntem tot la mina Curtii Constitutionale. La cum se pronunta si apoi cum se "iegsplica" orice scenariu e posibil.
Ilayna - de zaraza sc la: 04/12/2012 10:17:11
(la: C'est tres chic)
Monologul curge foarte firesc, pacat ca ne "poticnim" de lipsa semnelor de punctuatie si alte greseli. Aaasaaa ma mananca deştele sa rescriu textul... Merita!

(cum se zicea odata - branza buna in burduf de caine)
LILY - de Lascar Barca la: 25/12/2012 23:26:29
(la: Moara de hartie are nevoie de un mic ajutor)
ai incercat sa traducu ceva cu Google? Nimic mai comic:)
#638521 (raspuns la: #638520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Să nu - de munteanu rodica la: 22/01/2013 12:24:39
(la: Fuck friends)
îţi faci probleme şi griji... te-am moderat.
Si eu mulţumesc pentru raspunsurile care de fapt nu au spus nimic.
De unde deducem ca totul este un monolog care probabil asteapta aplausse.Pina la urma lansarea unui subiect inseamna si dezbaterea lui nu crezi? La voi este o singura tema sub mai multe aspecte scrisa ,impusă parcă,fara acceptul altor puncte de vedere.
Am mai vazut si parca tot mai des se vede.Dar cred ca vorbesc degeaba"drăgălaşilor"
#639594 (raspuns la: #639593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
continuare - de Tot Areal la: 28/01/2013 13:57:44
(la: DEPOZITUL)
Aurel (încremenit)
Și… ?!

Mihnea(dând din cap ca într-o stare de ”déjà vu”)
A spus tot. Nu știu dacă să vă spun, căci e secret, dar…

Aurel, aproape îngenunchiind lângă el
Cum ?! Tocmai de noi să te ferești ?! Ei asta-I culmea ! Doar ne cunoști de atâția ani…

Mihnea
Bine mă, bine… Uitați cum stă treaba. Vom avea un deposit deosebit de important aici, langă noi. Un depozit secret dar eu am aflat că e vorba de arme noi și muniție cât să folosească întreaga armată pe un an. Va fi ceva imens. Ceva extraordinar. Cica armata germană sătulă de bombardamentele aliaților își mută depozitele la noi, iar unul dintre ele, va fi chiar aici în sat.

Aurel, plimbându-se ca amețit
S-a dus naibii liniștea noastră. O să fim bombardați ! Cred că o fi multă armată aici, nu ?

Mihnea
Nu măi Aurele. Depozitul e așa secret încât nu va ști nimeni de el, auzi, nimeni. Așa că…tot ce v-am spus...mormânt !

popa Ghiță
Doamne apără și păzeșteeee…

Toți la un loc
Taci popo !

Ana Aneghin
Știu că ne-am aranjat. Acum să vezi cum vor învăța pruncii noștrii limba germană.

popa Ghiță
Bine că nu rusa…

Ana Aneghin(întărâtată de remarca cestuia)
Înghite-ți limba popo. Nu vorbi cu păcat că dacă vin rușii, atunci să vezi, și nu uita că nu le prea au cu cele sfinte, comuniștii ăia. De pun mâna pe dumneata, s-a zis cu Sfânta Liturghie.

Mihnea(încercând să aplaneze spiritele ce se încing)
I-a terminați cu cearta asta. Până una alta trebuie să vedem cum facem ca să îi cazăm pe soldații care vin aici. Trebuie să le dăm casă și masă, doar n-o să-I lăsăm în plata Domnului.

Aurel(chicotind din spatele Anei Aneghin)
Păi pe primii douăzeci îi cazăm la Ana. Crezi că se va supăra ?! Hahaha….

Ana(mânioasă și întorcându-se brusc spre el și lovindu-l cu palma peste braț)
Ha ha ha… Ce comic, ce să spun. Da de ce să nu-I cazăm la tine, poate așa mai vede și cucoana ta ceva prospătură.


Mihnea(batând de două ori din palme)
Măi ! Măi ! Discutăm lucruri serioase aici, nu ne arde de glume. Mâine poimâine ne trezim sub bombardament și atunci să vă văd dacă vă mai arde de glume. Avem treburi importante de discutat și de pus la punct. Nu uitați că vă găsiți față în față cu istoria. Satul nostru va gazdui cel mai mare depozit de armament din sud estul Europei, ba chiar cel mai mare din Europa. La asta v-ați gândit ?!

(Tocmai atunci pe ușă intră Tudor Irimia, jandarmul din sat. Prea bătrân ca să fie luat în armată, în ciuda cererii de a se înrola voluntar, rămase totuși mereu cu această dorință vie în minte. Acum își scutură cizmele în prag, apoi intră și salută pe toată lumea ducându-și scurt mâna la chipiu și luându-și pușca veche de pe umăr)

Jandarmul Tudor (pedant ca întodeauna)
Omagiile mele stimată doamnă învățătoare, respectele mele domnilor.

Toți ceilalți la un loc
Să trăiești nea` Tudore !

Mihnea
Tudore, ce vești ne mai aduci ?

Jandarmul Tudor (mergând la o masă și asezându-se încet și greoi)
Vești ?! Ce vești ? N-am nicio veste nouă. Aurele, servește-mă te rog cu una mică.


Aurel (sărind ca ars până dincolo de tejghea)
Una mică doar, nea` Tudore ?!

Jandarmul Tudor
Deocamdată da. Sunt încă în timpul programului de muncă. Una mică așa, de revigorare.

Mihnea(ridicându-se de la masa sa și venind lângă noul intrat)
Ce zici de zvonurile astea cu depozitul militar ?

Jandarmul Tudor (radicând încet capul și privindu-l de jos)
Ce-i cu el ?

Mihnea( zâmbind ușor ironic)
Păi se poate, domnule Tudor, să nu ai nicio părere, mai ales că acest depozit ne poate aduce întreaga urgie a războiului pe cap ? Uite, noi ăștialalți suntem îngrijorați, și cred că pe bună dreptate.

#640111 (raspuns la: #640110) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruzu - de RSI la: 01/02/2013 21:16:42 Modificat la: 01/02/2013 21:18:27
(la: De ce avem nevoie de monarhie?)
dap. pana atunci seful statului era: Presedintele Consiliului de Stat. Dar Nicholae (to be spelled Niciolae) nu s-a multumit cu aceasta titulatura si a infiintat functia de presedinte al Romaniei, votat in Marea Adunare Nationala si caruia i s-a inmanat un colan si un fel de sceptru.
Chestie atat de comica incat Salvador Dali i-a trimis lui Niciolae o telegrama in care l-a felicitat pentru reinstaurarea sceptrului in Romania!
Bineinteles ca ziarele vremii (adica Scinteia si Romania Libera) au publicat ca Dali l-a felicitat pe tovarasu' pentru alegerea sa ca sef al statului.
Vezi "avantajele" de a fi batran ca mine! Tii minte toate tampeniile! ;))
#640350 (raspuns la: #640349) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Daniel Racovitan la: 05/02/2013 20:23:08
(la: Blocaj rutier, in stil italian :)))
cand in final apare si cortegiul funerar pe langa banda de motociclisti, comicul e la maxim
#640497 (raspuns la: #640496) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...