comentarii

morarita


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
stabilirea clara a rensponsabilitatii - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:08:29
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
unde duce lipsa ei...
din JN:
La doua zile de la moartea celor cinci sportivi din Valea Morarului nu se stie cu exactitate cine se face vinovat de producerea acestei tragedii. Cert este ca salvamontis tii nu au fost solicitati sa supravegheze competitia. LAURA CALCIU

Procuratura Sinaia a demarat o ancheta in acest caz si spera ca in curand sa stabileasca daca cineva este responsabil de moartea celor cinci sportivi. Concursul de schi-alpinism, care, duminica trecuta, s-a incheiat tragic, a presupus parcurgerea unui traseu de 17 kilometri, de la Dihamul Militar, Pichetul Rosu, Valea Morarului, Varful Omu si retur. Sambata s-a desfasurat fara probleme proba pe echipe, iar duminica urma sa se tina proba individuala. Avalansa, pornita in jurul orei 13:00, a curmat viata a cinci sportivi si a pus in pericol viata unui arbitru si a unui schior. Maine, la politia Sinaia, vor fi audiati martorii.
Trupurile celor cinci sportivi - Istvan Blaga, Dorel Jercan, Cosmin Conut, Mike Csaba, Zoltan Buzasi - se afla la Spitalul Judetean Ploiesti, pentru autopsie. Legistii urmeaza, probabil astazi, sa trimita concluziile lor Politiei si Procuraturii Sinaia.

MApN arunca pisica in ograda vecinilor
Ministerul Apararii spune ca responsabilitatea organiza rii competitiilor sportive nationale revine, conform Legii educatiei fizice si sportului, fiecarei federatii de specialitate, iar in cazul accidentului din Bucegi, responsabilitatea revine Federat iei Romane de Alpinism si Escalada. Potrivit purta- torului de cuvant al MApN, Gelaledin Nezir, din juriul care a condus competitia, alcatuit conform regulamentului Federatiei Romane de Aplinism si Escalada (FRAE), au facut parte si reprezentanti ai acestei federat ii. De cealalta parte, Constantin Diaconu - vicepres edintele Agentiei Na tionale pentru Sport - dezminte categoric afirmatiile maiorului Ianosiu. “ Concursul era organizat de CSAMB Predeal”, declara Diaconu.


Salvatorii montani sunt indignati

Din punctul de vedere al salvamontistilor, vinovati sunt si clubul militar si federat ia. Neobisnuit pentru aceasta situatie este faptul ca salvatorii montani nici nu au fost anuntati sa asiste la concurs. Pe de alta parte, ei spun ca cineva ar fi trebuit sa se gandeasca macar ca, in zonele de risc, sa arunce cu petarde, astfel incat pericolul producerii unei avalans e sa dispara.

Niciodata nu s-a organizat concurs in ianuarie
Un prim semn de intrebare este ridicat de seful Salvamont Sinaia, Nae Cojanu. “Pe vaile din muntii Bucegi, in ianuarie nu s-a organizat niciodata un astfel de concurs. De obicei, acesta se desfasura in martie”. De aici, o intrebare fireasca: “Cine a cerut cluburilor din tara sa participe la aceasta competitie?”.

Era pericol de avalansa?
Bineinteles! Presedintele Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania, Mircea Opris, se intreaba si el cine se face vinovat de producerea tragediei? “Organizatorii, in speta Cubul Armata, impreuna cu Federatia Romana de Schi-Alpinism. Concursul era cuprins in calendar, deci stiau de el. Trebuiau sa ia masurile ca atare. Nu au anuntat nici Salvamontul din zona sa fie pe faza. Era pericol de avalansa? Bineinteles, pentru ca inainte a plouat, dupa aceea a batut vantul, s-au strans mase mari de zapada care, la cea mai mica atingere, puteau sa declanseze aceasta avalansa. Asa s-a si intamplat”, ne-a declarat Mircea Opris care si el spune ca salvamontistii trebuiau instiintati.

“De obicei, trimiteau o hartie...”
Laurentiu Paraschiv, de la Salvamont Busteni, afirma ca echipa sa nu a fost solicitata sa asigure asistenta. “De obicei se trimite o hartie prin care suntem solicitati sa asistam la concursuri. Acum nu am primit nimic. In perioada asta se stie clar ca este pericol de avalansa.”


18 morti in 20 de ani

La o sumara trecere in revista a incidentelor petrecute pe Valea Prahovei in ultimii 20 de ani, constatam ca 18 oameni au pierit in avalanse. La Sinaia, in 1984, pe partia Papagal, s-au inregistrat doi morti; in 1999, pe Valea Pelesului - 4 morti. In Busteni, in 1984 - un mort pe Valea Malinului, in 1985 - un mort pe Schiel, in 1986 - doi morti deasupra Cabanei Caraiman, in 1996 - trei morti pe Valea Costilei, in 2004 - cel mai tragic bilant, 5 morti. In cadrul unor concursuri de genul celui organizat la sfarsitul saptamanii trecute nu s-a mai intamplat niciodata asa ceva. In cazul tragediilor enumerate mai sus, doar Politia Montana a fost cea care a investigat.


“Este o moarte violenta, pur si simplu”

Contactat de reporterii Antenei 1, Iulian Vaduvan, prim-procuror al orasului Sinaia, ne-a declarat: “Din punctul nostru de vedere, este o moarte violenta pur si simplu. Se fac investigat ii pentru cazuri de genul acesta, fie ca este un mort, cinci sau 20. Ancheta este aceeasi. Urmarim sa stabilim de ce s-a produs avalansa si daca este vreun responsabil”.
pt Filip Antonio - de Zenyatta Mondatta la: 22/03/2004 13:22:13
(la: Testarea IQ pt. electori)
Stimate domn, trecind peste acuzatiile nefondate de "fascism" (departe de mine dorinta unei "epurari" bazate pe criterii etnice, religioase, politice sau de orientare sexuala-practicate in fascism, din pacate) imi dau seama ca nu ai idee ce inseamna "votul cenzitar".este dreptul de vot acordat persoanelor platitoare de taxe (census)-deci persoanelor cu o anumita stare materiala.Normal,in perioada interbelica acea stare materiala care "te ridica" la statutul de elector era obtinuta prin munca cinstita,in general.normal ca existau si atunci imbogatiti de conjunctura-si in romania exista o bursa de valori unde se realizau tranzactii si se cistigau averi peste noapte, la fel existau cazinouri,agentii de pariuri etc de unde puteau proveni averi dubioase.existau si "tunuri" date de smecheri-insa considerabil mai putine decit astazi.in Regat si Moldova erau discutabile marile familii boieresti care se stie ca erau putred de bogate si nu neaparat virtuoase (marii latifundiari).privind in istorie ne dam seama ca si-au facut cindva datoria fata de tara deoarece acele terenuri de zeci de mii de hectare erau primite, in general, drept recompensa pentru serviciile aduse tarii(domnitorilor)-in lupte,etc.era un fel de innobilare pentru merite deosebite.si acolo exista dubii privind aranjamentele politice ale timpului.
revenind la perioada interbelica-de aceea erau respectate persoanele care au reusit sa-si asigure un trai decent de viata,fiind recompensate cu dreptul de alege si de a fi alesi.in paralel exista si varianta unei educatii minime de 8 clase care-ti conferea aceste drepturi. strabunicul meu era morar in Ardeal si avea drept de vot.cu toate ca avea doar patru clase.drept de vot avea si invatatorul din sat, chiar daca averea sa nu era semnificativa.
#12579 (raspuns la: #12548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Copilarie imi amintesc... - de DESTIN la: 27/07/2004 06:25:18
(la: Amintiri din Copilarie)


...mirosul de otel incins, ulei si aburi fierbinti al locomotivei cu roti
uriase in Gara de Nord.
Pufaitul dublu al pompei de aer a locomotivei
Mecanicul cu fata manjita rezemat in brat in ferastra locomotivei
Fasii de fum trecand
Nu va plecati in afara
Campiile rotindu-se ca spitele unei roti uriase in fereastra rapidului.
Gogosile cu dulceata, imense, pudrate cu zahar din gara
Sarmele de telegraf alunecand in sus si-n jos, in sus si-n jos.
Mirosul fumului de locomotiva.
Cantonierii saluta trenul ce trece
Sunetul cand trece trenul pe un pod
Copiii goi unsi cu noroi pe malul raului
Sunetul gaurii din toaleta vagonului. Nepas, -se penker, -ende, -
HORRRSSS!
Mirosul sapunului lichid.
Clinchetul ciocanului cu maner lung pe roti dedesubtul vagoanelor
Branza Lica
Teiul aprins de trasnet la marginea drumului
Padurea de pe dealuri...
Bunica, cumparand stergare inflorate de la coperativa.
Taranii cantand in carciuma
Virtuosii la dramba si tambal vioara si ea prezenta...
Latrina din fundul ograzii
Gramada de balega din dosul grajdului, langa usita
Seara in carciuma, sub lampa de gaz din tavan, povesti ,fum si rachiu...
Indopatul gastelor seara in bucatarie
Berzele de pe stalpul de telegraf, care mananca tot timpul fin'ca se caca
tot timpul.
Strabunica de 96 de ani, ce trebuie sa bea ceai de dude, ca e constipata.
Are odaita
ei in ograda, langa cuhnia de vara.
Fragi cu smantana
Pui la frigare (prins din ograda, hranit pe ulita, cu rame, baligi,
samd)
Ploaie de vara, fulgere, tunete, trasnete.
Mirosul aerului dupa ploaie.
Hrighi parfumati culesi in padure dupa ploaie
Hrighi prajiti pe plita cu burta in sus, cu mujdei in ea, ca in
Calistrat Hogas
Ladita cu cas framantat, iute la gust, de mancat cu ma'liga si scrob
Cotcodacitul gainilor, cantecul cocosilor, cardul de gaste de pe linia
satului
Pui, pui, pui! Bunica, chemand seara gainile de pe ulita.
Pisicile miorlaind dimineata sa le dea paine cu lapte
Cei doi caini jegarati ce numai ploaia ii spala...
Soarecii duruind nucile in pod
Hai sa ne jucam pe toloaca
Du-te si vezi pe unde s-au ouat gainile sub cerdac! Ce loc plin de
gainatzi!
Culege niste porumbi. Incearca-i cu unghia, sa aiba lapte!
Du-te si spune-i lui Mos Ilie sa puie zitzul la caruta, mergem la
moara...
Dimineata la mos Ilie, ciorba de fasule pestrita cu ma'liga rece
Scroafa cu purcei tavalindu-se in glod
Trecem cu caruta si oprim la balci...
Radioul cu baterii multe. O cutie intreaga. Baterii late
Vocea Moscovei in idis: Fiecare picatura de sange evreesc va fi
razbunata...
Cei 12 pruni dela gard si cazanul de facut rachiu...
Tare mai e spinarea calului, cum sa-l pot calari?
Crupa lata a calului lepadand baligi in mers
Norul gros de praf ridicat de o masina intrecandu-ne
Kaisersemmel (chifle crestate) proaspete la Itcani
Se lasa bariera, trece trenul
Taranusii in pielea goala calarind in apele limpezi ...
Zornaitul prundisului in apa raului
Jules Verne citit dupa amiaza pe cerdac...
Batranul si maretul pom cu ciresi negre, mici si amare dela potcovarie
Sina fierbinte potrivita pe roata de potcovarul negricios
Potcoava fierbinte pe copita ce fumega si sfaraie
Fetita potcovarului, tinuta strans intr'un cotlon, ferindu-ne de o
ploaie de vara
Sunetul indepartat al trenului trecand noaptea pe vale...
Te-ai tras cu trenul? Te-ai tras cu tramvaiul?
Nucul mosului de peste drum
Manualele de fizica din grinda ale baiatului dascalitei
Fantana cu lant din fata curtii dascalitei
Sunetul caldarii lovind fata apei, sunetul lantului
Mustata pe oala a lui badea Stefan morarul cel posac
Mirosul de malai proaspat, de moara si tacanitul pietrelor de moara
Batoza cu cureaua lunga de transmisie si oamenii indopand-o cu spice la
treierat
Mirosul de curatenie in odaia mare si sunetul pendulei
Trenul departe in vale la Burdujeni vazut dela fereastra
Zgomotul asurzitor al ciocanelor lovind tinicheaua
Izul usturator si lacrimogen de amoniac in pisoarul public de sub
tinichigerie
Mirosul de masinarie noua, mirosul cauciucurilor
Muzeul militar, toate sunt de culoarea prafului. Dece?
Duminica a.m. la Cismigiu. Sirop cu sifon. Chefir la Buturuga. Cu barca.
Pestisorii rosii
Scranciobul. Tata, m-a batut ala! Descurca-te singur, pocneste-l si tu.
Duminica p.m. Miting aviatic la Baneasa. Papana, Bazu Cantacuzino
Luna Bucurestilor. Belinograful transmite poze prin telefon.
S'a deschis Muzeul Satului. Circul Medrano



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Centrul de excelenta in studiul imaginii - de Dinu Lazar la: 17/09/2005 20:59:34
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Extrem de interesant linkul, multumim!

Problema este ca, afara e vopsit gardul, inauntru-i leopardul; dupa ce trecem de prima pagina, de un angoasant prost gust si de o calitate mizerabila - daca tinem cont ca e o coperta la ceva ce se tine a fi centru de excelenta in studiul imaginii - aflam pe pagina doi ca treaba nu are de a face nimic cu fotografia, si posibil nici cu imaginea, pentru ca onor domnii profesori citeti sunt din specialitati foarte colaterale imaginii:

CESI este construit interdisciplinar şi funcţionează la confluenţa unor cercetări asupra imaginii în domeniile:

· filosofie
· istorie
· semiotică şi teoria literaturii şi a artei
· arhitectură
· teoria comunicării vizuale

Domeniile de cercetare ale imaginii la CESI sunt:

· teorie
· vizual/textual
· politica imaginii în spaţiul public
· imagologie

CESI îşi desfăşoară activitatea în următoarele direcţii:

· cercetare
· didactic
· administrativ, management si relaţii interuniversitare (naţionale şi internaţionale)

Consiliul de Conducere al CESI e format din:

· Director: prof. dr. Sorin Alexandrescu, Universitatea din Amsterdam şi UB

· Membri:

· prof. dr. Zoe Petre, UB, Istorie
· prof. dr. Mihai Zamfir, UB, Litere
· prof. dr. Vasile Morar, UB, Filozofie
· conf. dr. Vlad Alexandrescu, UB, Literaturi şi Limbi Străine

· Secretar ştiinţific: lector dr. Laura Mesina, UB, Litere

Adica membrii care este in comitet sunt de la istorie, litere, filozofie, limbi straine; cum pot face ei cu studii atit de diferite de ceva ce ar avea legatura cu imaginea un centru de, incredibil, excelenta in studiul imaginii e de toata mirarea, si daca nu ar fi comic poate ca e tragic, sau e vorba de alta imagine, de pe alt plan si de pe alte galaxii, ceea ce e grozav si asteptam sa vedem operele citatilor in domeniul imaginii, care este excelenta dar, asa cum stim, cam lipseste, care este.

Sau e vreun proiect Phare sau cu bani de la coana Ieuropa si trebuie consumate niste ore, papate niste finante si luate niste norme didactice, si atunci toate scuzele, felicitari comitetului si onor Centrului de excelenta in studiul imaginii, fiecare e dator sa faca tot ce se poate ca sa supravietuiasca in aceste vremuri tulburi pentru intelectualitatea romaneasca.

Tinind cont de marile succese ale acestui centru de excelenta, propun realizarea centrului de excelenta in studiul filozofiei, condus de un colectiv de operatori de la Sahia, si a altor necesare centre: cel de studiul ihtiologiei comparate, condus de un grup de arheologi, si unul de studiul undelor gamma asupra castravetilor, condus de un grup de specialisti in tehnica masinilor aschietoare.
#72946 (raspuns la: #72831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cactus - de picky la: 04/04/2006 19:45:27
(la: plecati din ei)
Adrian Fuchs :

Ai pus prinsoare cu infinitul ?
Imi ceri, cu o doza de masochism, sa vin sa citesc si sa aplic taierea in carne vie. Sa curga clorofila durerii din fibra de cactus.
Bisturiu sa fie cuvantul taios, pansament cicatrizant - enoriasii din bisericutza !
Vicleana momeala.
Indemni vulpea sa muste.
Poate, poate se-ntzeapa :).
Gandul ma duce la Iosif Hechter cu "De doua mii de ani" si "Cum am devenit huligan". Si la jurnalul Sebastianului.
Esti "Steaua fara nume" care practica "Jocul de-a vacanta" in "Ultima ora" a "Carnetului gasit" din "Femei" sau "Accidentul" din "Orasul cu salcami" ?
Clementza (misericordia) nu-si are locul, nici motivatia.
Frunza (de laur) poate avea loc in palma mea. Cu o singura conditie. Sa nu devina excesiva. Adica sa nu se substitue frunzei de vitza. Cea a Adamului.

Abandoneaza jocul de-a "mania persecutziei". E jalnic. Provoaca dezgust nu intzelegere. Plansu' de mila e un drum infundat !

Vrei sa fii o Magda Isanos ?
Vrei sa-l apuci pe D-zeu de-un picior ? Afla ca El nu e miriapod !
Brelanul - Anna, Martha, Elena - crezi ca poate sa devina careu prin tine ? Nu te amagi !

Tzepii nu te pot proteja. Sta doar in puterile tale sa te lepezi de mersul pe autostrada banalului descriptiv al prozei asternute-n randuri succesive cu pretentii de vers dar cu aroma de nechezol.
Faci un fel de efort inutil de a intra pe usa cu scandura-n bratze si tzinuta de-a curmezisul.
Poarta poeziei e vesnic deschisa. Nu se-nchide nici macar noaptea. Dar accesul nu e liber. Nu tzine cu bilete de favoare. Trebuie sa ai si bilet (platit scump) si trebuie si sa platesti ... vama !
Vames este timpul. El e si un fel de morar care cerne si cerne si cerne.
Sita insa, ai posibilitatea sa o alegi tu !
Atat doar ca trebuie sa cunosti ... masura ...

Altfel poti tricota sau tzese folosind, crezi tu, firul Ariadnei. Daca firul e colorat cu clorofila de cactus, Minotaurul il papa !
Vrei sa cred ca esti o Penelopa. Si ca blestematul de Odiseu sta-n bratzele lui Calypso ?

..."si George nu mai vine" ...

Iesi din carapace. Viatza-i de jur imprejurul tau.
Abandoneaza melodrama !
Surogatul de durere.
Drama te asteapta !!!
Si doare cu adevarat ... al dracu' ce tare doare ...
ancuta morar - de Yuki la: 09/07/2006 21:42:34
(la: Cine fura azi un BAC...)
" Nu ne egalizati in acest mod, egalizati-ne in sansa de-a face ceva cu noi"-- sa inteleg ca tu propui un BAC personalizat?

"Corect ar fi sa stie acel tanar, care va ajunge sa munceasca la o firma oarecare de asamblat piese sau la cusut in serie, ca am avut un romancier cu aplecare spre istoria neamului, sa stie care sunt scriitorii nostrii de-a lungul istoriei literare, sa cunoasca importanta scrierii in limba roamna, zbuciumul acestui neam pentru afirmare"--Bun, cei care vor lucra in astfel de locuri sa treaca la dreapta, restul sa ramana pe loc. Chiar nu realizez cat e de absurd ce spui??

"Ba da, dar decat sa aruncam la gunoiul istoriei programe din vremea bac-ului
meu, sa obligam prin activitati noi pe cei platiti sa faca intruire scolara sa
munceasca cu generatia anilor 2000, mai bine mergem ca inainte, adica cum a fost "inapoi" cu ceaslovul si "calul balan". "--aici nu inteleg mai multe lucruri; 1) care e gunoiul asta al istoriei;
2) care e vremea BAC-ului tau;
3) sa obligam pe cine sa ce?
si ar mai fi.
#132421 (raspuns la: #132338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ancuta Morar - de thebrightside la: 10/07/2006 10:49:20
(la: Cine fura azi un BAC...)
Mi-am zis sa ai si un comentariu (imi place mie sa cred) neutru.

Dragi oameni maturi,care decideti ce sa stie elevul Nu cred ca altcineva poate decide pentru tine ceea ce stii...

si cu cat sa fie contributia lui notata Spinoasa problema. Da, din nefericire exista profesori care noteaza in functie de "ce li se pare relevant", vestimentatia elevului, ce-au mancat dimineata etc... :(

Este atat de important sa se stie raspunsul exact Eu zic ca orice om rezonabil e multumit daca primeste macar jumatate din "raspunsul exact"... Pricepi unde bat, nu?

Corect ar fi sa stie acel tanar, care va ajunge sa munceasca la o firma oarecare de asamblat piese sau la cusut in serie... zbuciumul acestui neam pentru afirmare. :))))))))))) Hai, ca esti hilara. Si cum va folosi el aceasta pretioasa informatie la asamblat piesele...?! :))))

Va deranjeaza atitudinea tinerilor care s-au exprimat malitios, chiar bulevardier? Vai, dar sunt cei pe care i-ati instruit atati ani! Ce ati creat?! La instruirea/"crearea" unui tanar participa n factori. Amintesc doar mediile familial si social...

Cam astea au fost comentariile mele. Mai adaug faptul ca prima sansa ti-o acorzi tu insati.
Numai bine!
#132501 (raspuns la: #132338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceva interesant, - de Mr Six la: 09/09/2006 09:50:57
(la: Licheaua si musca)
sper ca este nodul potrivit. Mi-a placut :

"Termenul “economie inventiva” se mai intalneste, poate, prin cartile de la ASE, care ingalbenesc nerasfoite in rafturile bibliotecii. Cine a mai auzit insa de o economie imaginativa sau de o economie simpatica?

Cum sa te amuze salariul minim pe economie, indexarea pensiilor, cresterea pretului pe care il vei plati la anul ca sa asiguri succesul odraslei la bacalaureat? Cum sa iei in deradere greva soferilor de autobuz din Lyon, afectati tot mai des de crize de bila si stari de voma din cauza mirosurilor pestilentiale emanate de o anumita categorie de calatori, nimeni altii decat emigrantii romani, care
de la revolutie si pana azi au avut alte prioritati in investitii (citeste mertane, turnulete de tabla si actiuni la Sif 27) decit achizitia de sapun si deodorant...

Traim intr-o tara serioasa, cu mass media serioase, cu politicieni seriosi, cu inflatie serioasa, cu deficit de cont curent serios, cu dosare serioase si care a uitat sa mai rada.




Deosebirea dintre diversii analisti politici economici si financiari (de la generatia monstrilor sacri Cristoiu si CTP si pana la Noua Generatie a lui Turcescu si Prelipceanu) consta doar in numarul si adancimea ridurilor formate intre sprancene ca urmare a grimaselor repetate si indarjirii cu care critica orice decizie, persoana sau afacere, uneori chiar si presupuse decizii viitoare, in timpul

miilor de ore de talk show-uri care cresc in audienta cam in aceeasi masura in care cei mustruluiti isi indreapta comportamentul. Toti criticam evenimente si cauze dar n-avem niciodata vreo solutie sau macar vreo propunere constructiva.

Criticam mizeria si drumurile Micului Paris, ignorand faptul ca Bucurestiul e singura capitala europeana care isi schimba bordurile dupa anotimp si unde pietonii, pana reusesc sa traverseze strada, isi vad numarate clipele in direct.

Oare, daca ar mai trai Toma Caragiu, ar veni la BizBazarul mediatic cu o moneda de un leu greu cu Pajura pe ambele fete si care, oricum ai arunca-o, ar cadea in Cap, deh, din cauza... Vantului? -

Fiecare tara din cele 25 a adus ceva in asa zisa economie europeana: Germania, disciplina; Marea Britanie, rigurozitatea; Italia, firmele familiale si sistemul bancar cu 3.000 de banci; tarile baltice, subtretanta cu pret de dumping...

Noi ce vom aduce? Care va fi spiritul economiei romanesti? Unde sunt imaginatia si umorul romanesc cu care am supravietuit secolul trecut, ajungand chiar, in 1938, sa avem un PIB per capita in primele 10 din Europa?

O sa ma intrebati la ce foloseste umorul in economie si o sa va raspund cu doua exemple:
1) Adenauer le spunea vest-germanilor sa nu faca greva orice s-ar intampla, pentru ca economia germana, desi distrusa de razboi, va deveni locomotiva Europei. Toti au ris in hohote... In anul 1991 se producea prima greva de dupa razboi in Germania - atentie! - reunita si care era de mult TGV-ul Europei.

2) JFK declara in 1961 ca poporul american va trimite un reprezentant pe Luna nu pentru ca e usor, ci pentru ca e greu (un fel de “iarna nu-i ca vara” la noi )... Pana si Wall Street Journal a facut glume pe seama acestei declaratii! 8 ani mai tarziu urmaream cu totii aselenizarea, eveniment ramas pe primul loc in topul audientei pana in zilele noastre.

E la moda astazi sa incercam sa anticipam ce se va intampla cu economia romaneasca imediat dupa integrare. Tot felul de analisti economici, de la Serbanescu la Guran, incearca sa stabileasca, fara sa fi pus vreodata piciorul in tarile respective, daca economia noastra va semana mai mult cu cea ceha, maghiara sau poloneza si ce asemanare ne-ar avantaja mai mult.

Noi nu vrem sa fim muncitori romani europeni, ci sosii ale vecinilor. Daca ii gasim un frate geaman lui Basescu vom semana cu polonezii; daca il alegem pe Liiceanu presedinte vom semana cu cehii; cat despre unguri, cu ei nu putem semana din motive geo-strategice...

Oameni buni, Romania are nevoie doar de biciul european si de doua - trei personalitati autohtone carismatice si spirituale care sa-i explice romanului ca-i mai bine sa vindem tot ce reusim sa producem si sa importam tot ce-i bun. Cu o singura conditie: sa incasam mai mult decit vom plati. Iar daca nu reusim, sa ne acopere ei, europenii mai vechi, gaura.

Nu de alta, dar altfel le exportam si gaura, si inflatia, si somajul! ...Si chiar nu-i nimic de ris: America face asta cu sarmanii europeni de la planul Marshal incoace si nimeni nu a protestat inca.
Toti patronii si bogatanii romani de azi sint asa de lipsiti de umor de parca n-ar mai fi tras o teapa de la Vlad Tepes incoace. Urmarind interviurile lor atat de serioase stai si te intrebi daca n-au facut toti avere din pompe funebre...

Cine credeti ca o sa ne vanda mai bine produsele in Europa, bancherul cu fustita de la Banca Transilvania sau Dorel, cel cu tarnacopul in mana? Nu vi se pare ca radeam mai mult pe vremea Impuscatului? Ziaristi, oameni politici, afaceristi, credeti ca asa incruntati cum apareti in fiecare zi pe sticla sunteti mai credibili? Parca l-ati visa in fiecare noapte pe Daniel Morar!

Pe vremea cand traiam la Paris, am vazut intr-o buna zi tot orasul plin de afise imense reprezentand o tanara in costum de baie si sub care scria: "Saptamana viitoare imi dau jos sutienul." ...Dezbateri, scandaluri in presa si la televizor, pronosticuri despre ce se va intampla... Dupa o saptamana au aparut afise cu aceeasi tanara, fara sutien, si cu mesajul: "Saptamana viitoare imi dau jos si restul!" De data asta s-a ajuns la CNA-ul francez, ba chiar si la dezbateri in parlament... 50% din timp se discuta numai de asta... Dupa inca o saptamana au aparut afise in care tanara aparea goala, pozata din spate, si purtand mesajul: "(numele firmei): noi suntem singurii care ne tinem mereu de cuvant”. Nu are rost sa va spun ce crestere de vanzari a avut firma respectiva...

Revenit pe plaiul mioritic, mi-ar placea sa vad un talk show international in care francezul sa-si laude agricultura, neamtul masinile, italianul hainele... iar la sfarsit, ca in bancurile de demult, sa apara si romanul, zicand la fel ca regretatul Grigore Moisil, acum 40 de ani, in emisiunea lui Bacalu:

“Uite ce e, dragii mei, deosebirea dintre voi, europenii, si noi, romanii, e ca voi faceti dragoste ca sa faceti copii, pe cand noi mai facem dragoste si din placere."
A propos, stiti de ce au romanii nasul mai mare decit al celorlalti europeni? Nicidecum fiindca mint cu inversunare (inclusiv pe ei insisi), ci pentru ca la noi aerul e gratis. Inca. Si doar pana la integrare... "

#144310 (raspuns la: #144139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#147853, de Cri Cri - de om la: 26/09/2006 00:41:37
(la: Pozele cafegiilor)
Te-ai dus tu in directia.. morii de vant:)) = m-a vrajit morarita :))
#147854 (raspuns la: #147853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de picky la: 25/12/2006 18:02:08
(la: noaptea ielelor)
Adrian Fuchs :

Poti castiga cu usurinta o licitatie pentru creatii nonpoetice. Sorry, dar nu pari a avea ceva de spus. Nu in poezie ! Poate in morarit si panificatie ...
si inlocuirea ei cu - de picky la: 09/01/2007 12:49:56
(la: Catre ea...Despre ea)
Adrian Fuchs ;

... traista cu povesti sau cu scufia morarului.
#167394 (raspuns la: #167393) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si s-a facut o sedinta de bloc in uscatorie cu scopul... - de andrushca la: 24/09/2007 13:39:42
(la: joc: ''Completeaza fraza'' )
...clar de a rasturna opiniile curente si de a da apa la moara morarilor.

Cine stie cand si cum...

alex
#236634 (raspuns la: #236632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
borcane descurcate - de GloriaVictis la: 22/10/2007 21:03:00
(la: Cum se bea cafeaua? )
Fie si asa...

Omul negru
Cu bou negru
Ara camp negru
Creste porumb negru
Il macina la moara neagra
Cu apa neagra
Cu morar negru
Face malai negru
Bun de descantat
Pentru negrul dalac
Cand termina de macinat
Boala neagra a crapat
Cum stinge lumina noaptea neagra
Asa sa se stinga boala degraba

...tot pentru buba neagra...
#247116 (raspuns la: #247107) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Protagoras la: 13/02/2008 23:11:51
(la: The God Delusion)
donquijote,
Toate razboaiele sunt facute in numele dreptatii, eliberarii de tiranie sau alte principii inaltatoare. Asta nu inseamna ca "dreptatea" e de vina pentru ele. Nu prea imi vine sa cred ca, de exemplu cruciadele, au avut intradevar motive religioase. Orice cassus belli e doar un pretext pentru razboi, nu si adevarata cauza a acestuia.

Oare in rapoartele contabile, cate victime nevinovate au murit in numele dreptatii, egalitatii, de fapt pentru orgoliul unui stapanitor.

Sa ne gandim si la mujicul evului mediu, needucat, cu mintea impanzita de diferite superstitii (religioase sau nu). I-ar fi placut lui sa sara pe fata morarului, dar faptul ca auzea in fiecare duminica pe un preot care predica o morala crestina, nu l-o fi impiedicat oare? Si tot asa, la nivelul individual al majoritatii populatiei din Europa evului mediu, ignorante si infometate, oare cate crime si alte atrocitati au fost tinute in frau de o "lege crestina"?

#285317 (raspuns la: #285154) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
protagoras - de donquijote la: 14/02/2008 07:20:37
(la: The God Delusion)
dreptatea e o notiune relativa.
razboaiele sunt pentru paine. in linba ebraica razboi si paine sunt cuvinte care au aceeasi radacina.
cruciadele n-au avut cauze pur religioase, dar criomele comise de cruciati au fost in numele religiei.

ignoranta si infometarea au fost rezultatul crestinarii europei: toata infrastructura economica si sociala care functina perfect in lumea precrecrestina a fost distrusa.

in grecia antica sau in imperiul roman nimeni nu sarea pe fata morarului. de fapt era o societate bine oranduite in care domnea 'legea' si respectul pentru ceilalti membri ai societatii. intotdeauna ipocrizia s-a ascuns sub fatada moralei.

cea mai buna dovada e ca popoarele/tarile cele mai dezvoltate economic sunt acelea care au reusit sa limiteze puterea bisericii mai devreme. britania s-a ridicat si spania a cazut.
grecia a fost intotdeauna coada in ue, impreuna cu portugalia si spania. nu intamplator: multumita religiei care si-a pastrat puterea relativa in tarile astea. acuma sunt altii care tin coada...

a afirma ca religia e ceea care a pastrat si a contribuit la progresul social e ca si cum ai afirma ca regimul comunist cin romania a contribuit la progresul societatii. a construit, si construit si nici macar o autostrada mai acatarelea nu a lasat.

cum am mai spus: pana la urma cifrele vorbesc.
#285335 (raspuns la: #285317) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
giordi - de proletaru la: 19/04/2008 15:31:09
(la: Ce parere aveti ?)
pe de alta parte si intruzu are dreptate... generatia dot.com nu prea se mai uita la talentatii astia de comentatori si la tzigania lor infecta... ceea ce inseamna pierderi financiare
ma uit cu stupoare la kktul asta de Radu Morar si la emisiunea lui sfrijita ("Nasul")... cel putin o data pe saptamana il invita pe Becali in emisiune. altii fac la fel. cretinele alea de Lavinia Sandru, Olguta Vasilescu apar intr-una, indiferent ce se discuta.... asta inseamna bani grei....
evident ca si Tuca are durerile lui de "masele"...
#304550 (raspuns la: #304539) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
habar n-am - de just.a.touch la: 20/11/2008 22:45:45 Modificat la: 20/11/2008 22:56:02
(la: AJUTOR!!!! SE SOLICITA VERSURI!)
Intruder, habar n-am. Putzini copii si-au ales roluri care sunt altceva decat printeze sau printzi. Uite pt. ca eu cunosteam oarecum pe catziva le-am recomandat personaje putzin mai altfel gen Gerda sau Karl din Craiasa Zapezii, Motanul Incaltzat si Fiul de morar etc etc dar pt. astea am versuri. E si spiritul de turma care ii caracterizeaza pe parintzii lor. Am si observat ca noi parintzii care suntem diferitzi si ne manifestam diferit fatza de altzi parintzi(ma refer mai ales la pupincurism), copii nostri si-au ales roluri provocante, care aduc o pata de culoare printre atata alb, roz si rosu.
#364872 (raspuns la: #364869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ginzburg, Carlo - de 1brasovean la: 07/12/2008 19:17:18
(la: book club)
Branza si viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea, Ed. Nemira, 1997

Morarul, cam luteran din fire si intrebator despre cele sfinte, a avut tupeul sa gandeasca altminteri decat Biserica, sa se intrebe, sa aiba pareri, cum ar fi:

"Io am zis ca ... tot era un haos, adica pamantu`, aeru`, apa si focu` erau amestecate impreuna; si din gramada aia crescand asa facutu-s-a ceva mare, asa cum se face branza in lapte, si din asta se facura niste viermi, si astia fost-au ingerii...".

Iar Inchizitia ce zicea...?
Mic tratat - de Apoll la: 18/01/2009 18:33:43
(la: Despre curvăsărie, la figurat)
1.Daca exista un curvar acesta va gasi o curva .
2.Daca nu va gasi inseamna ca nu se afla in momentul sau locul potrivit .
3.Daca schimba locul si nimereste numai intre curvari isi va pierde calitatea si va fi declarat un om obisnuit fara defecte.
4.Obiectul aplicatiei si practicantul au nuante de genul :papusa - papusar sau papusa - sforar.
5. In prima faza ceasornicarul mestereste pornirea ceasului .
6.Se trece la faza moara - morar in care calitatea fainii este data de valtzuri
si nu de competenta morarului .
7. In cazul in care exista nesiguranta asupra notiunii obiect uitatul in oglinda ajuta.
Asadar pot fi una fara altul si retziproca.
*** - de Intruder la: 19/01/2009 11:31:02
(la: Despre curvăsărie, la figurat)
"curva" e notiune, deci. sau/si obiectul aplicatiei...ha?
o notiune aplicativa sau o aplicatie conceptuala?
ca la moara stiu: moara = obiectu' si morar = aplicatorul. aplicatorul morii? moraritului? scocului? "aplicator III" cu Arnold Schwartz Neagu" - film la foc redus.
io zic asa: moara cu noroc.
cine era cea mai curva? Ana, Ghita sau Samadaul? raspuns: Ghita, curva proasta fiind. Ana aia n-avea mere...la vedere.
Samadaul era curva batrana si tarsita.

o curva porcina (da' cu fatza umana) e apogeul curvasariei...ca teorie aplicata.
curva-curvar e omu' si caciula lui.
lepra-leprozerie e fabrica de caciuli pentru porci perfizi.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...