comentarii

motivul asteptarii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Motivele/Ptr Athos - de (anonim) la: 21/10/2003 14:27:49
(la: Romani in strainatate)
Nu toti. Eu am fugit din motive politice mai precis :Libertate.pe care am gasit-o asa cum mi-am inchipuit-o aici in tara mea care m-a primit cu bratele deschise.
Nu i-am cerut nimic in schimb decit un singur lucru : Libertate.
Este adevarat ca timpurile s-au schimbat sau astazi multi dintre noi avem alte idealuri.
#1813 (raspuns la: #1693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Principalul motiv pentru care - de (anonim) la: 29/10/2003 09:07:40
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Principalul motiv pentru care as ramine afara de Romania, este ca vreau sa ofer copiilor mei ceva mai bun si de asemenea sa ramin calm si rabdator, ceea ce este foarte greu in Romania deoarece fiind o persoana adaptabila, as avea tendinta sa ma comport ca cei din jur de acolo, si nu mai vreau asta .Poate ca sunt prea influentaabil, sa imi fie iertat.
As cauta insa sa ajut pe cei in nevoie din Romania cu cel putin jumatate din suma castigata(dupa taxe) restul as folosi ca sa imi ajut faamilia.

Sorin - Dallas
Motive de emigrare - de Florin Firimita la: 07/01/2004 20:16:00
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Nu pot sa stiu daca majoritatea oamenilor emigreaza pentru bani..."pentru bani" e o afirmatie destul de generala, poate "pentru o viata mai buna"? Am mai spus inainte, emigrarea e o experienta grea, personala. In 1989 erau alte motive decit in 2004.
Nu pot sti daca sint mai bogati sau mai fericiti, pentru ca nu am contact cu romanii expatriati de aici. Nu cred ca un concept atit de complex ca fericirea e neaparat legat de geografie. Pot sa vorbesc doar pentru mine: sint mai bogat spiritual, aici, si mult mai fericit, si nu am nici un fel de regrete pentru ca am plecat. Cred ca a fost cea mai importanta decizie a vietii mele, si sint fericit ca am avut sansa de a face pasul.
#7777 (raspuns la: #7730) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce am ales sa emigrez: - de mapopescu la: 09/01/2004 15:53:08
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
De ce am ales sa emigrez:
In afara de atmosfera de 'sa plecam cu totii', de dificultatea in a gasi un job care sa fie si interesant si bine platit, de esuarea unor incercari de afaceri proprii (informatica), poate momentul decisiv a fost acela in care nu mai eram sigur ca salariul meu si al sotiei va depasi chiria luna urmatoare.
Acum ma uit inapoi si nu mai sint sigur de motive sau de substanta lor.

De ce nu ma restabilesc in Romania acum:
Sper sa o pot face in citiva ani. Daca o sa mai pot sa ma readaptez mediului. Ca si conditie ar fi macar inceperea unei afaceri proprii care sa mearga, sa fie in legatura cu alte tari (europene in principiu) ...

De ce intentionez sa o fac:
Pentru ca impreuna cu sotia preferam sa fim in Romania, pentru ca familiile ne sint inca acolo, pentru ca asa simtim. Pentru ca ea s-ar adapta mai bine acolo.

Faptul ca asteptam o oarecare bunastare sau situatie stabila pentru cind ne-am intoarce arata ca nu sintem nici foarte hotariti.

Intre timp prindem radacini aici, probabil ca asteptarile noastre vor creste etc. Probabil va depinde si de Romania/romani ca sa na mai intoarcem. Suna urit sau cinic, dar cred ca senzatia de dupa 97-98 cind nu mai aveam impresia ca se poate face ceva (economic) sau schimba ceva (politic) a lasat urme adinci.

... Sa zicem ca facem pluta in expectativa ...
Profesia e oare un motiv? - de neonoir la: 27/01/2004 03:24:33
(la: Romani in strainatate)

Cum de langa mine au plecat destui prieteni, asta-i vremea... am analizat f atent cauzele.

Sunt o categorie de romani care pleca pentru ca aici nu pot profesa. Adevarat. Spre exemplu Universitatea formeaza anual un numar de geologi mult superior cerintei pietei fortei de munca. Majoritatea sunt f. bine pregatiti si ce fac?
Ajung sa terorizeze elevi de liceu cu geologia pe care ei au facut-o din pasiune? Logic ca pleaca... Asta e un domeniu ca multe multe altele. Sa nu uitam de absolventii de politehnica in general...si multe alte exemple...Energetica o termina 100 pers anual si atomocentrala dc scoate unul sau doua locuri pe an se pote spune ca a fost o serie baftoasa. de restul nu mai incape vorba...
Asa ca exportam gratuit produse educationale... fie

Aceasta categorie este unanim acceptata am observat. Se spune ca nu ar fi vina lor ci a sistemului...pasiunea primeaza...multe motive... reale sau doar motive??????

Categoria care insa ma face sa ma zburlec din cap pana in picioare e cea a celor ce pleaca "la munca" peste granite. Expresia este destul de cunoscuta si prefer sa o pastrez ca atare.
Nu conteaza ce munca...munca sa fie...munca necalificata in mare masura...cam in totalitate.... e....
Oare si aici nu e nevoie de aceasi lucru? ba da!!! sunt priviti altfel? NU se departeaza de clasa sociala careia i-ar fi apartinut aici? NU
Motivul este in schimb evident: casa, masina, ceva bani pusi departe...
aceasta categorie se intoarce in majoritatea cazurilor in tara unde stiu ca bani stransi inseamna ceva... si? aici nu e gasesc in general starea pe care au lasat-o???????

"Răul pe motive etnice" - de Filip Antonio la: 02/02/2004 04:53:00
(la: Evreii si o manie curioasa..)
"Nici nu m-am gindit ca in 2004 mai exista posibilitatea de a face rau cuiva pe motive etnice"

Unde asta, în România sau în general pe planetă?
#8732 (raspuns la: #8725) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"motivul" - de hexi la: 10/02/2004 09:31:29
(la: Romani in strainatate)
cind stau si citesc multe din comentariile facute de diverse persoane asupra aceluiasi subiect, plecarea din Romania, nu pot decit sa fac observatia ca majoritatea nu cauta altceva decit sa-si contureze in proprii ochi un "motiv", sa-si construiasca un schelet "robust" pentru o slabiciune mare... nimeni n-a plecat de "bine", asta nu inseamna insa ca trebuie sa ponegrim tot ceea ce-am iubit, asa cum a fost rau si urit, ci sa recunoastem ca n-am fost capabili, sau n-am vrut, sa luptam pentru ceva mai bun. o tara este facuta din totalitatea micilor entitati umane, fiecare contribuie la binele celuilalt, si ceea ce uita multi este faptul ca chiar si "rudele" ramase (pe care toti le iubim) contribuie prin tot ceea ce sint si nu sint, la rezultatele care sint la ora actuala de vazut in tara.
si noi, cei plecati contribuim la "binele" sau "raul" de-aici...
ginditi-va inainte de-a da verdicte ca cel pe care l-am citit de curind..
un comentar spunea :"sint mindra ca nu mai sint romanca" ceva de genul acesta...
Hey ! - de Ly la: 10/02/2004 12:34:12
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Ia scuturati-va voi capusoarele si realizati ca aici vorbim de citeva lucruri diferite. Despre profitorii de proasta factura si despre cei care in mod normal si fara alte intentii ar beneficia de un sfat de la cineva care a trecut prin respectivele experiente.

Acum maniera nesimtita de a sari pe om - nu e tolerabila. Jimmy_Cecilia eu le-as spus sau transmis prin secretara ca nu ii pot ajuta dar ii sfatuiesc sa se duca la Biserica X - cea romaneasca de care vorbesti.

Si as fi incheiat subiectul. Daca persoanele erau intr-adevar disperate ar fi mers si sa speram ca preotul ar fi putut sa le dea o idee sau sfat. Daca erau excroci nu s-ar fi dus la biserica in cauza, asa ca nimic de pierdut....

Acum cu bisericile astea romanesti iar nu e cum trebuie sa fie. Si nu e bine din doua motive. Unul ar fi ca multe doar inchiriaza un spatiu la o anumita ora si zi intr-o biserica de alt rit (Catolica, Ucraineana etc) si in rest nu e nimeni acolo.

Plus ca ora, ziua si locatia slujbei sunt total misterioase celor care nu sunt insideri adica informati cumva, prin intamplare (au auzit cintari romanesti dintr-o biserica ei doar plimbandu-se pe strada in cauza), ziare (pe care ca nou venit nu stii de unde sa le cumperi) sau telefonul fara fir. Asa ca e ca si cum ai fi grav bolnav si ai incerca sa ai un glob de cristal si sa ghicesti cind si unde va fi doctorul !

APOI - multi preoti au reputatia de a fi colonei de securitate si drept urmare sub suspiciunea enoriasilor. Asa ca se ajunge la putini enoriasi si si aia suspiciosi.

Asta peste problema clasica peste tot in lume de certuri in cadrul bisericii si de unii preoti - persoane de proasta calitate.

Si acum o sa fiu acuzata de negative.

SINGURA MEA POZITIVA E SA VIN CU O INTREBARE SAU PROPUNERE. Exista oare (ma indoiesc) in fiecare tara vestica un numar de telefon al bisericii romane unde omul in nevoie sa sune si sa i se spuna unde sa mearga in vecinatatea locului unde e daca vrea sa mearga la o biserica romaneasca si sa primeasca un sfat sau eventual ajutor ? (sau macar sa primeasca la telefon un sfat ?)

Un fel de misiune in tara respectiva.

SINCER MA INDOIESC.

Da stiu , biserica nu are bani etc, etc.... Sigur ca nu are daca nu are enoriasi prea multi pentru ca nu face mare lucru si e mai preocupata de lupte interne. Mai multi enoriasi ar veni de la o atitudine mai constructiva. Mai multi enoriasi inseamna si mai multi bani sau donatii.

Oricum pentru probleme de genul nevoi primare tot biserica ar fi locul cel mai potrivit.

(asa ca da, eu daca si cind - ma trezesc cu cineva in telefon pentru similare ca in cazul Ceciliei - promto directia biserici. EI.)

---------------------------

SI ACUM SA VORBIM DESPRE LUCRURILE MAI ELEVATE. Nevoia de un sfat intr-o profesie, pentru alegerea unei scoli sau doar pentru ca e intotdeauna bine sa ai prieteni sau cunostiinte in meseria ta (sau potentiala viitoare meserie)

Sau un zimbet intre oameni care au trecut prin aceleasi probleme.

Si asta la romani e superba, minunata - dar LIPSESTE CU DESAVARSIRE vorba lui nenea Iancu. Si va pot spune ca alte natii o au.

Pentru un alt roman, romanul de linga el e in mod instantaneu un excroc DOAR pentru ca e roman. Si auzim tone de povesti de groaza DAR nici una pozitiva. NU VI SE PARE CIUDAT ? Statistic vorbind. CHIAR TOTUL E NEGRU ? (promit sa ofer un premiu pentru PRIMUL DE PE SITE-UL ASTA CARE SPUNE O POVESTE POZITIVA )

Acum nu vorbesc deloc din frustrare - nu am avut niciodata nici un fel de asteptari de la romani. Si slava Domnului m-au adoptat in grupurile lor diverse alte natii asa ca am compensat din plin.

Nici o problema ca toti din grupul in cauza erau Argentinieni ori Mexicani ori Bulgari, Malayezieni, Danezi sau whatever.

Dar tot trebuie sa ma intreb - ce e cu noi baieti (si fete) ?

Ca daca vad un roman si pe cineva din Pago-Pago - daca e sa aleg cred ca sunt mai multe sanse de un sfat si un zimbet de la Pago-Pago. (plus ca e si interesant cultural !!!!)

Dupa ani de auzit plingerile romanilor ca au fost DERANJATI (apropo nu am cerut niciodata ajutorul unui roman si sunt plecata de ani. Si tot apropo nu sunt mindra de asta, e doar un fapt - dar cind vad cum doua grupuri de romani intamplator intr-un magazin pe meridianele lumii fug instantaneu in colturile opuse ale magazinului cind aud romaneste - e chiar hilar ! Singura exceptie - noii veniti.). Deci cind aud de romanii care au fost deranjati si despre toti ceilalti de proasta calitate romani - cred ca mi se intareste reactia naturala sa o iau in caz de nevoie catre oricine altcineva, etnic al unui stat de pe toata lista ONU, mai putin roman. (SI E TRIST)

DA STIU. De ce nu fac ceva ??? Intai ca pentru a face ceva ai nevoie de oameni - mai multi- care vor sa faca ceva.

DAR poate o sa fac ceva ca m-am enervat numai scriind comentariul asta.

-----------

Si m-am saturat de auzit si de toate povestile cu printi si cersetori. Si apropo in poveste printul si cersetorul tot schimba locurile - asa ca nu se stie niciodata.
(si acum subliniez inca o data ca sunt FOARTE impotriva povestilor cu EXCROCI si potentiali excrocati si ca asemenea tendinte trebuie taiate dur.)

------------
Si acum puteti sa bu-hu-hu la mine !!!! :))
Motive de nemultumire a moldovenilor fata de rusi - de Filip Antonio la: 04/03/2004 17:20:11
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
1) Distrugerea in 1812 a poporului moldovenesc, traitor de peste 450 de ani intr-un principat comun.

2) Inceputul unei lungi perioade de purificare etnica, prin colonizarea masiva a estului Moldovei cu rusi, bulgari, gagauzi, evrei.

3) Campanie sustinuta de rusificare prin impunerea rusei ca unica limba oficiala.

4) Subordonarea canonica a Mitropoliei Moldovei.

5) Introcducerea antisemitismului - primul mare pogrom al secolului XX a avut loc la Chisinau in 1903.

6) Terorizarea de catre bande bolsevice a Basarabiei in 1917-1918 ceea ce a dus la ocuparea teritoriului de catre armata romana in ianuarie 1918 si apoi aruncarea provinciei in bratele Romaniei (mai mult de teama bolsevismului, decat prin entuziasmul populatiei).

7) Intretinerea unei subversiuni permanente prin crearea asa numitei RASSM, inceracnd a se acredita teoria "poporului moldovenesc pe ambele maluri ale Nistrului".

8) Distrugerea in continuare a unitatii moldovenilor prina tasarea la 2 august 1940 a sudului Basarabiei (azi 150 de mii de moldoveni traiesc acolo) si a judetului Hotin din nord la RSS Ucrainiana impotriva vointei molodvenilor.

9) Distrugerea elitei moldovenesti prin deportari masive (12/13 iunie 1941 si 5/6 iulie 1949 au fost cele doua principale valuri de deportari, care se incadreaza in definitia genocidului).

10) Continuarea purificarii etnice prin colonizare de rusi si tratamentul preferential acordat acestora (cele mai bune job-uri, apartamente, functii, etc).

11) Mentinerea intentionata in sudezvoltarea a partii basarabene a RSSM, in compartie cu Transnistria.

12) Poluarea intentionata a limbii cu rusisme, pentru a demonstra deosebirea fata de limba romana (o incercare de a demonstra slavismul limbii "moldovenesti" a fost abandonat).

13) Incurajearea emigrarii moldovenilor in alte republici, uneori pe santiere, pentru a diminua procentul majoritarilor.

14) Atitudinea aroganta a colonistilor care au refuzat PERMANENT sa invete limba majoritatii si tratarea moldovenilor cu condescendenta.

15) Cultivarea permanenta a romanofobiei prin echivalenta perfida si calomnioasa "roman = fascist".

16) Santajul energetic permanent la adresa Republicii Moldva (a carei harta a fost desenata in mod intentionat pentru a nu putea fi viabila ca stat independent).

17) Declansarea conflictului de la Nistru din 1992 conflict care mai are si azi consecinte catastrofale. Intr-un mesaj viitor, pentru echitate, neajunsurile romanesti. Ii rog pe moldovenistii primitivi sa-mi spuna, in mod argumentat, cu ce nu sunt de acord din aceste motive pentru care ar trebui sa aibe dispret fata de Rusia.
Inteleg motivul invocat pentr - de Florin si atat la: 27/03/2004 13:48:58
(la: Mod de evaluare a literaturii contemporane...)
Inteleg motivul invocat pentru a nu publica textul.

Cred totusi ca raspunsul ar fii fost mai satisfacator daca cuprindea o explicatie de ce ultima fraza nu este acceptabile...carui fel de cititori publicatia se adreseaza...In acest fel, cred ca scriitorului i se arata mai mult respect si poate se ajungea la un compromis ca textul sa fie publicat. Raspunsul nu da un punct de reper pentru ce ar fii acceptabil.
Gasesc ca raspunsul nu este profesional, cred eu ca mai degraba este nepoliticos.
Faptul ca se cere sa se renunte la ultima fraza, ca o optiune, cred ca redactorul n-are simtul umorului si scapa poanta.

Cu ultima fraza modificata, cred eu, textul s-ar putea sa-si piarda din farmec.

Personal cred ca textul, asa cum este, ar putea fii publicat unui numar restrins de cititori, pentru acei carora vocabularul nu include acele cuvinte si 'vad' partea nostima. Altfel, unii ar putea intelege ca acest fel de limbaj este acceptabil.

Numai bine
Florin si atat.
un mic motiv - de Dragos Bora la: 22/06/2004 09:27:18
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
[...] Astfel, optiunea pentru schita artistica se face simtita cel
putin in chip egal cu placerea parcurgerii unor instantanee obtinute pe
cale tehnica. Admiram adesea cele mai noi albume de fotografii con-
sacrate, de pilda, unor orase celebre si executate de specialisti
de prima marime in materie, care ne descopera colturi necunoscute
si unghiuri pina acum nerelevate asupra locurilor parcurse cu o-
biectivul.Sau ne delectam cu filme documentare in culori a caror
precizie si frumusete par de neintrecut. DUPA CE INSA LE PRIVIM
MAI MULTA VREME, ELE NU NE MAI SPUN NIMIC, INCETEAZA DE A MAI SEM-
NIFICA. DINCOLO DE CARTON, DINCOLO DE PELICULA, NICI O GEANA DE
LUMINA, NICI O VIBRATIE, NICI O INCARCATURA CONOTATIVA. OPRIREA
SE FACE PE OPACITATEA MATERIALA A HIRTIEI, A CELULOIDULUI.

In schimb, intr-un album in care un artist si-a strins impresiile
unei calatorii, cite noutati ne sint rezervate la fiecare rasfoire,
cite sugestii, cite invitatii la reverie pe marginea unor col-
turi din natura ori sin peisaje urbane... ... ... [...]
----------------------------------------------------------------------

Cam asa scria, in 1981, in prefata unui volum/carnet de schite,
cineva care intre timp a ajuns si-n Academie.
Un mic motiv in plus pentru ca sa nu ne mai miram ca pe la noi
fotografia este cum este.
un mic motiv - de Dinu Lazar la: 22/06/2004 15:58:36
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"un mic motiv in plus pentru ca sa nu ne mai miram ca pe la noi
fotografia este cum este"

Eu stiu un motiv mai mare... mirlania si blocaju` la gioale, grefate pe o romaneasca atmosfera de la o adica sa moara si vecinu, nu numai capra.

Ce se intimpla... acum citiva ani, am facut niste fotografii de platou la niste obiecte impreuna cu cineva, acel cineva fiind pe post de art director si recuziter si regizor; eu cu aparatul si cu tehnica, persoana in cauza, o graficiana cunoscuta in lumea artistica romaneasca, cu aranjarea cadrului si partea artistica.

Bun, au iesit niste imagini relativ interesante, oricum, ceea ce in fotografia internationala se numeste still life sau fine art photography sau pe acolo. Aveau stil, erau unitare, aveau o poveste, erau mult diferite de ceea ce mai facusem eu sau ce vazusem pe la noi.
Eu am considerat acele sedinte de fotografie ca o lectie pentru mine, de compozitie, sau ca o necesara operatie de mentinere a tonusului fotografic.
Persoana cu care colaborasem insa a luat imaginile, a facut un book frumos, si a inceput sa le arate pe ici pe colo ca efort comun si sa se agite sa faca o expozitie de fotografie; inca o data, imaginile meritau, erau cel putin interesante.
Eu i-am zis ca nu ma intereseaza nimic si sa faca ce vrea cu ele.
Buun... si ajunge la o persoana care decide multe chestii in arta romaneasca in general si in fotografia dimbovitzeana in special... nu dau nume dar becher mare... si rasfoieste persoana book-ul si zice
"interesant... chiar sunt facute in Romania? Incredibil. Ce calitate! Sigur ca s-ar putea face o expozitie... cine e fotograful?"
Pai DL, spune graficiana.
Serios? spune becheru`. N-as fi crezut... ce rau imi pare... el nu are nici virsta nici, dar ramine intre noi, nici vigoarea artistica sa-l ajutam noi... de fapt nu ajutam decit tinerele sperante. Faceti niste fotografii cu un fotograf tinar, talentat, va dau eu niste nume, si faceti apoi la noi o expozitie grozava... asa cum sunteti acum, nu se poate...pacat!
Nu mai pierdeti timpul cu rinocerii!

Si-am incalecat pe o sa si v-am spus povestea mea.
Care este.
#16580 (raspuns la: #16564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un Mic Motiv - de Petre Buzoianu la: 23/06/2004 15:58:20
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Maestre Dinu.
Intimplarea pe care o povestiti imi aminteste de una oarecum asemanatoare.
Acum citiva ani, pe vremea cind inca publicam revista Exces in Romania si faceam drumuri destul de dese , un personaj foarte important aflind ca sunt in Romania in acel moment a tinut neaparat sa ne intilnim si sa imi propuna un job.
Evident nu venisem in Romania sa lucrez, nu am facut-o niciodata, si de obicei cind se intimpla sa fiu pe acolo si sa mi se propuna ceva de lucru in general recomand pe altcineva.
Insistenta individului care neaparat voia sa stea de vorba cu mine, si primisiunile lui, mi-au stirnit insa curiozitatea asa ca am hotarit sa ma intilnesc cu el si sa vad ce vrea.
A venit si marele momet al intilnirii care a durat 3 minute :)
Cum ma vazut, mi-a cerut sa vada potofolio. ul meu
Evident ca nu aveam asa ceva cu mine.
1) Nu venisem in Romania sa caut de lucru, ci pentru cu totul alte motive 2) Nu mi sa mai intimplat ca cineva sa imi ceara portofolio ul de vreo 12 ani cred .
Sunt la punctul la care sunt angajat sa fac un job sau altul, bazat pe alte criterii decit prezentarea unui book.
La care tipul ma intrebat evident ofuscat de ce am mai venit daca nu am sa ii arat un portofio.
Evident, intilnirea de business sa terminat inainte de a incepe,
#16621 (raspuns la: #16580) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
motiv suficient - de (anonim) la: 24/09/2004 12:58:37
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
va dau eu motiv: interviu lui R Teodorescu in Ev Zilei de ieri
http://www.expres.ro/social/?news_id=167078
si citam:
Razvan Theodorescu: “Lumpeni”, “pegra”, “ratati”, “nespalati”, “scursurile societatii”

#23274 (raspuns la: #22773) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alt motiv - de nasi la: 06/10/2004 06:33:23
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
uite ca am zis ca ma opresc, dar am uitat un motiv destul important:

barbatii, dom'le, BARBATII!

sunt inca tinara, in curind fac 30 de ani, vreau sa imi intemeiez o familie. si uite ca nu-mi plac barbatii romani. nu-mi plac si gata!

pe motiv ca din punctul de vedere masculin romanesc locul femeii e la coada cratitii si nu trebuie sa-si bage nasul in deciziile importante de familie pe care de rergula le iau barbatii, etc. si daca vrei un altfel de sot atunci trebuie sa cheltuiesti multa energie sa-l cauti sau sa-l re-educi ducind munca de lamurire ca nu tot ce i-a invatat mamica si tatica lor se aplica si ca meriti si tu o mina de ajutor in treburile casei si ca nu e corect ca amindoi sa se duca la serviciu iar cind vin acasa numai femeia sa faca curat, sa gateasca, sa spele...iar barbatul sa fie "servit" si ia destul de mult timp sa convingi ca nevasta isi are locul ei in viata barbatului, mama - locul ei si nu trebuie sa se imparta intre ele si nici sa le invrajbeasca. femeile stiu ca inteleg foarte bine despre ce vorbesc, iar barbatii or sa fie ofuscati. dar n-au decit, asta e realitatea! ((inainte de a ma contrazice vehement, va rog sa va ginditi mai intii daca nu cumva aveti musca pe caciula!)) din cauza asta nu imi plac barbatii romani! or mai fi si exceptii (confirma regula) dar in romania o femeie trebuie sa caute mult si bine, sau sa se multumeasca cu mai putin la capitolul asta. eu nu vreau sa ma multumesc cu mai putin si nici nu vreau sa irosesc ani de zile in cautari intre romani, cind oferta e asa de buna intre barbatii straini (poate nu peste tot in lume, excludem de exemplu arabii, indienii si alte natii macho-iste).

partenerul meu este nascut si crescut aici, in tara mea de adoptie. am fost in vizita la familii de romani si la inceput a fost socat. nu exagerez deloc, chiar a fost socat. si nici acum nu poate concepe cum devine treaba. i se pare deplasat ca barbatul sa stea la televizor sau sa vorbeasca cu musafirii si femeia sa se ocupe singura de pusul mesei. nu intelege de ce femeia stringe farfuriile si barbatul continua sa stea la masa asteptind desertul, de ce dupa masa femeia e cea care spala vasele iar barbatul sta de vorba, soarbe linistit din paharul cu vin. de ce nu duce barbatul roman gunoiul, de ce nu spala rufe, ca nu trebuie decit sa le arunce in masina de spalat si sa apese butonul! de ce nu pune mina pe aspirator. nu intelege lucrurile astea pt ca nu asa a fost crescut si nu astea au fost exemplele pe care le-a avut in familie sau in societate. i se pare normal sa contribuie in relatie nu numai financiar ci si prin impartirea treburilor in casa - dar asta sub nici o forma nu inseamna ca femeia sa faca x si barbatul y, ci pur si simplu facut mai totul impreuna pt ca la urma urmei, amindoi muncim si cistigam la fel de mult si amindoi venim acasa la fel de obositi.
sa nu ma inteleaga nimeni gresit, n-am gasit eu unicatul, ci asta e mentalitatea generala a barbatilor de aici. ma umfla risul cind ii aud pe barbatii romani emigrati de mai multa sau mai putina vreme spunind ca femeile de aici "sunt ale dracului, dom'le! sint afurisite" - de parca un barbat care isi ajuta partenera sau sotia in treburile casnice ori e fraier, nu stie ce inseamna a fi barbat adevarat, ori muierea e a dracului. din socul acesta cultural foarte putini se trezesc si realizeaza ca relatia barbat-femeie aici (spre deosebire de romania), pe linga iubire se bazeaza si pe o adevarata egalitate si respectul fiintei umane. nu mi-e de mirare ca multi marbati romani care au emigrat singuri cauta sotii romance....

de asta nu vreau inapoi in romania (pe linga multe alte motive pe care le-am enumerat in mesajul anterior). si de asta nici nu am incercat sa imi gasesc partener/ sot intre romanii de aici - nu fac decit sa te izoleze in comunitate, cum bine spunea cineva de pe site-ul asta, si sa aduca in relatie bagajul lor de prejudecati din romania. imi voi intemeia o familie aici, iar parintii ii voi aduce si pe ei linga mine daca vor vrea. nunta o avem anul viitor in ianuarie, copiii nu ne dorim inca. ii vom avea peste citiva ani. DECI: pentru care anume motiv ar trebui sa vreau inapoi????

Motivele pentru care vreau sa discut - de (anonim) la: 27/10/2004 17:17:58
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela.
Draga Hypatia! Nu m-a deranjat nici o intrebare, pusa de tine, am incercat sa raspund pentru ca mi-a fost adresata, din politete, dar si din dorinta de a clarifica lucrurile. De ce, zici, ma deranjeaza ceva, care nu exista? Nu ma deranjeaza. Ma deranjeaza, ca atita groaza de lume isi concentreaza eforturile asupra unor lucruri inutile (rugaciunile, traditiile religioase, umblatul la biserica etc), in loc sa se concentreze la edificiul vietii sale, construindu-l pentru sine si pentru oameni, ca sa lase o amintire buna si curata in urma sa - aceasta, zic eu, este adevarata nemurire. Si ma mai deranjeaza, ca exista o casta de oameni, care "slujesc" diverse religii, o casta de oameni privilegiati, care cer de la ceilalti sa le arate un respect deosebit, numai pentru simplu fapt, ca s-au proclamat reprezentanti ai divinitatii pe Pamint. Cine sunt ei, in cazul ca Dumnezeu nu exista? Niste escroci, care prin minciunile lor au obtinut o anumita influenta si putere, ba inca si bunuri materiale, pentru care nu au muncit cu adevarat. Si al treilea lucru, care ma deranjeaza, este ca oamenii, care au cazut in aceasta cursa devin foarte usor de manipulat, ceea ce poate fi usor ilustrat cu exemple nu numai din istorie, ci si din zilele noastre. Teroristii islamici nu sunt manipulati prin intermediul religiei lor si a autoritatilor lor religioase? Amintesc dor in treacat Inchizitia, razboaiele religioase, persecutia protestantilor, vinatoarea de vrajitoare -
orice om cult stie aceste lucruri. Acestea nu sunt doar niste povesti, inventate de ateii "rauvoitori". Eu nu doresc repetarea acestor orori, nu doresc ca nepotii mei sa traiasca intr-un nou "Ev Mediu"
Iata, pe scurt, cele trei motive importante, pentru care eu lupt cu morile de vint. Nu de florile marului, draga Hypatia, ci pentru ca ma doare.
Cele bune! Adela Vasiloi
#26487 (raspuns la: #26322) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sint doua motive: 1.te invir - de (anonim) la: 10/12/2004 15:43:54
(la: Cu cine votati la turul 2 de alegeri ?)
Sint doua motive:
1.te invirti in lumea buna
2. stiu cum se falsifica voturile. Vorbesc din interior, atit de interior incit stau in aceiasi camera cu scanerele, cu calculatoarele si cu procesle verbale.
#31320 (raspuns la: #31234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Motive pentru iubire - de (anonim) la: 22/12/2004 02:13:21
(la: CATEVA MOTIVE PENTRU CARE IUBIM FEMEILE de Mircea Cartarescu)
Sincer? Sincer sa fie! Unele fraze sunt dragute, dar marea majoritate ma socheaza. Nu vreau sa fiu iubita pentru ca am fundul mare, nici pentru o sumedenie de alte motive, din text. Este o "mostra" de gandire brutala si romantica concomitent, proprie multor barbati, dar nu oricine cuteaza sa exteriorizeze un asa tip de gandire. Mai degraba il dau in vileag pe cel brutal. In general, nu exista motive, pentru care un barbat iubeste femeile - exista o necesitate, pe care natura le-o impune, drogandu-i - hormonii sunt aceleasi droguri, doar ca sunt naturale. Doar asta ii mai indreptateste, "Pentru ca se gandesc cum sa i-o traga tipei
dragute pe car o vad in troleibuz". Aproape intotdeauna. Dar sincer sa va spun, mi-e sila de asa ceva. De aceea nu ma incanta acele o mie si unul de motive, pentru care sunt gata barbatii sa ma iubeasca. Sa nu fi existat nici unul, tot l-ar fi gasit. Pentru ca ii innebunesc hormonii. Asta e!
dati-mi si mie, UN MOTIV, pen - de maan la: 04/01/2005 18:16:43
(la: Mă simt jignit)
dati-mi si mie, UN MOTIV, pentru care se simte autorul (à propos ...cine-i?) asa JIGNIT!!!
sa-mi dea un nume de ministru care a facut facultatea la ff!
... cine spune, dom'ne, ca n-ai voie sa muncesti si sa faci si scoala, ba inca esti un post daca n-ai facultate 'la zi'?

ce-au facut anume, guvernantii, de-au intors scutecele pe dos???
prin ce-au dat dovada de neseriozitate???

eu ma simt jignit de usurinta cu care se simte romanul jignit, dom'ne draga, si de superficialitatea in a-si expune motivele.

singurele doua greseli pe care le-am remarcat cu amaraciune au fost: pregatirea slaba a candidatei propuse pentru ministerul integrarii europene care nu facea diferenta dintre Consiliul Europei si Consiliul European si 'marja de singuranta' ('masura de precautie) pe care si-au luat-o de teama ca au s-o festeleasca la cota unica de impozitare, ceea ce dovedeste ca, desi stiu ca 16% e o treaba buna, nu prea se dumiresc ei cum s-o gestioneze, riscand sa se-aleaga doar cu o treaba mare ...pardon ...c-o gaura mare-n buget.

Numesc 'masura de precautie' cateva biruri (in secial impozitul pe dividende) care s-au dublat in spatele micilor intreprinzatori, care si-asa sustineau, ei singuri, putreda economie romaneasca.

si ma mai simt jignit de liota de prostovani pe care in mod gresit ii numim ziaristi, care s-ar fi descurca mai usor in a incropi un articolas de ultima pagina, daca ar fi facut liceul la seral.
carapiscum - de nasi la: 10/01/2005 11:05:13
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
stii cum e cu internetul asta si cu "numele de utilizator"? ca sa nu mai vorbesc de veridicitatea celor spuse in acest context... asa cum poate fi adevarat, la fel de bine poate sa nu fie. recunosc, poate sunt putin sceptica in privinta punerii de cenusa in cap, si parca il simt pe "al" de pe umarul sting cum da din copitutze ceva la genul "hai, mai, ca asta e pus pe sotii, s-o fi plictisind acasa, conversatiile pe net sunt domeniul unde necunoscutii pot sa gargariseasca mult si bine si sa inventeze orice.... etc, etc".
trebuie sa recunosc. o parte din mine crede ca toata povestea asta e o gogorita, sau macar e umflata. dar pe de alta parte, fie chiar si de dragul topicului, inclin sa-ti dau crezare (chiar daca trebuie sa repet, nu pe deplin). ok. am terminat cu aburelile de genul "o fi, n-o fi".
ca sa iau veridicitatea spuselor tale "for granted", stii tu, multi au spus ca barbatii si femeile vorbesc 2 limbi diferite.
ca tot te vad credincios (in sensul religios) fac o paralela cu vechiul testament, daca ma ierti de blasfemie... povestea cu turnul babel - la inceput vorbeau oamenii aceeasi limba, s-au apucat sa construiasca un turn care sa ajunga pina la cer, lui dumnezeu nu i-a placut si le-a amestecat limbile de nu s-au mai inteles unii cu altii si n-au mai construit nimica... eu cam asa vad chestia asta , adica barbatul si femeia pornesc la drum vorbind aceeasi limba, limba iubirii, si pe parcurs... ajung sa nu se mai inteleaga.
de fapt, ajung sa nu mai inteleaga unul ce vrea celalalt sa spuna cu adevarat.
nefiind de specialitate, imi e putin peste mina sa explic foarte clar chestia asta, dar sper sa reusesc sa ma fac inteleasa cit de cit.
cum vine treaba cu a intelege ce vrea celalalt sa spuna cu adevarat? ceva in genul
Ea: "m-am saturat sa tot faci, zici, dreci" sau "tu niciodata nu..."
El intelege ca ea il acuza ca MEREU adica tot timpul, adica in fiecare zi face, drege, spune - si ii sare tandara, pt ca normal ca o astfel de acuzatie i se pare injusta. sau intelege ca NICIODATA insemna ca NICIODATA (niciodata nu face piata, nu stringe masa, nu face aia sau ailalta) si bineinteles ca si aceasta e o acuzatie injusta.
aici as pune eu "acuzatie" in ghilimele, pt ca barbatul percepe chestiile astea drept acuzatii, sau reprosuri nejustificate. si imediat se pune intr-o stare defensiva si nu se mai intelege nimeni cu el....

ce vrea "Ea" sa spuna DE FAPT e (poate) ceva in genul "of ce zi nasoala am avut astazi si ce m-au enervat aia la serviciu sau ce m-a suparat nu stiu care, si sunt obosita si ma simt ca un kk si abia am asteptat sa vin acasa si sa te vad - nu sa-mi vars nervii pe tine, ci pur si simplu sa-mi descarc sufletul ca simt ca explodez si am nevoie sa-mi impartasesc "of-ul" cu cineva. " bineinteles, acel "cineva" este de cele mai multe ori partenerul de viata - una dintre persoanele cele mai importante din viata femeii.
vezi tu, carapiscum, daca te uiti la cum functioneaza "prietenia" intre femei, si "prietenia" intre barbati, ai sa constati si tu singur diferentele. barbatii nu se contrazic si nu se "acuza" decit daca vor sa se ia la pumni. femeile o fac pur si simplu pt ca asa au invatat sa comunice - (chestia de la Freud cu castrarea nu se refera numai la "traumele" psihologice cum credea el, dar are implicatii si in domeniul abilitatii feminine de a se exprima. cu cit femeia a fost invatata mai mult ca nu e ok sa vrea ceva pt ea insasi, pt placerea ei, ca nu "i se cuvine" cu atit mai greu ii va fi sa se exprime clar si raspicat, cu atit mai greu ii va fi sa fie "assertive").
deci cum spuneam, asa au fost invatate sa comunice unele cu celelalte, si de multe ori asa reusesc femeile sa isi rezolve anumite probleme - le e mai usor sa ajunga la niste concluzii sau rezolvari, discutind problema si analizind-o pe-o parte si pe alta impreuna cu altcineva, mai degraba decit inchizindu-se in sine si buchisind acolo, pina o trosneste "evrika!"...
pe de alta parte, n-ai sa vezi 2 prieteni (barbati) la modul "suna unul pe altul la telefon toata ziua sa vorbeasca despre toate prostiile, sau "hai sa ne-ntilnim in oras, si poate vedem un film, poate mincam ceva, poate ne uitam dupa niste pantofi, vedem noi...")

eeeei, si aici incep problemele..... ea vine acasa ca un arici si vrea sa se descarce. el nu stie s-o inteleaga, se simte acuzat pe nedrept (deci se simte si iubit mai putin si nici macar nu pricepe care e cauza) - prin urmare se enerveaza. si ce face? prima greseala: se apara! ai sa rizi, dar asa e. cind un barbat "se apara" in fata unei astfel de acuzatii, nu face decit sa spuna ceva in genul "ba nu-ui adevarat", ceea ce in limbajul femeii se traduce cu "ba n-ai dreptate, ca uite, nu intotdeauna, sau nu e chiar niciodata..., (adica n-ai nici un motiv sa te simti asa - asta 1 la mina greseala) si nu-mi servi mie chestii din astea pe care nu le merit (2 greseala)
ca sa explic putin. greseala 1 - in limbajul femeii, exact asa se traduce ba nu=n-ai dreptate=n-ai dreptate sa te simti asa=nu e corect sa te simti asa=sentimentele tale nu sunt bune/corecte=situatia e buna, tu nu esti=e vina ta. deci, ce se intimpla, femeia vine acasa, la persoana iubita, cu asteptarea de a-i fi alinate durerile/temerile/supararile etc, si primeste opusul asteptarii ei, deci se simte tradata.
greseala 2 - barbatul incepe sa se justifice, sa-i aduca argumente, "dovezi" ca ea greseste (nu ca ea greseste si el are dreptate, ci ca"ea gresete" - asa "se traduce" in limbajul femeii) si cu asta a inceput conflictul.... si cu timpul conflictul se adinceste, certurile sunt tot mai multe si de obicei pe aceleasi teme... ea se simte din ce in ce mai mult "tradata" el se simte din ce in ce mai mult "invinovatit" pe nedrept, apar resentimentele si uite-asa cei 2 uita "limba iubirii" pe care o vorbeau amindoi la inceput si nu se mai inteleg unul cu celalalt...
nu spun acuma ca barbatul e de vina ca reactioneaza asa. vina este egala. si de cele mai multe ori nici macar nu este a lor. nici barbatii nu stiu "sa asculte" cu adevarat, sa inteleaga ce vrea sa spuna femeia de fapt, dar nici femeile nu stiu sa spuna pe intelesul barbatului ce vor de fapt. si bineinteles aici joaca un rol destul de mare si familia, si societatea, mediul, etc. in multe cazuri schimbarea este deosebit de grea.
in fine, sper ca nu te-am plictisit si ca am reusit sa explic cit de cit pe intelesul tau (he! he!, al unui barbat! :))



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...