comentarii

multumiri nasilor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Chestia asta cu suparatul nas - de Daniel Racovitan la: 06/02/2004 03:06:48
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
Chestia asta cu suparatul nasilor ca nascutii finilor nu sunt botezati de ei depinde de la om la om. Nasii nostri de nunta nu s-au suparat, si nici nu au ridicat pretentia. Numai unii din anturajul nostru s-au mirat cu juma' de gura "pai cum, si nasii vostri nu s-au suparat?". Ei bine, nu, nu s-au suparat, ca am stiut sa ne alegem nasi pe masura. :)
Fetitei noastre i-am pus numele asa cum am dorit.
Atat in familia mea cat si a sotiei mele lucrurile s-au intamplat la fel, alegerile au fost la fel de liberale, si traditiile pe care le-au considerat stupide le-au aruncat direct la cos. Si bine au facut.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Imparatul e gol!"
#8990 (raspuns la: #8982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt ygrec - nasi-nume botez copii - de geani la: 06/02/2004 05:51:40
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
geani
Noi am fost nasi de cununie. nu pot spune despre cat de minunat a fost la cununie, pentru ca n-a fost. in concluzie, asta e. cand a aparut primul copil al perechii cununate de noi, ei au venit cu rugamintea ca sa le botezam copilul ca asa e traditia. Da' noi nu suntem traditionalisti, ba dimpotriva. Am acceptat sa le botezam copilul dar nu am fost de acord sa-i dam noi nume deoarece am considerat mai potrivit ca mama copilului sa fie cea care sa hotarasca in ce fel sa-si strige copilul, ca doar ea il naste si ea il creste. Cum le place parintilor, asa sa-l numeasca. Noi avem o relatie buna cu finii nostri si ori de cate ori au nevoie de vreun sfat vin la noi si asta nu pentru ca am fi batrani, ci pentru ca au incredere in noi. Cand era pe drum al doilea copil, iarasi ne-au intrebat daca vrem sa-i dam vreun nume si situatia s-a repetat. Nu am facut decat sa ne sfatuim in legatura cu numele copilului. Mai ales ca de data asta e baietel iar mama copilului dorea sa-i puna numele nasului, lucru cu care noi nu am fost de acord, doar asa, ca sa fie numele nasului si nu pentru ca placea parintilor. Asta e mentalitatea noastra: parintii sa dea nume copiilor lor pentru ca ei ii striga zilnic, ei fac sacrificii sa-i creasca, ei se bucura si ei isi alinta copii. asta e cu numele. Va salut, Geani
#9013 (raspuns la: #8982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Multumiri!!! - de cenusareasa la: 08/02/2004 18:15:05
(la: Romani in strainatate)
Si daca nu sunt in Ro??????
Cum ar trebui sa procedez??????
Sunt micutza si sfaturile ar fi binevenite!!!

Mii de multumiri!!!!!!!!!!!!
#9154 (raspuns la: #9048) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Multumiri pentru sfaturi!!!!! - de (anonim) la: 09/02/2004 22:24:29
(la: Romani in strainatate)
Multumiri pentru sfaturi!!!!!!!!!
nu ma asteptam!
#9275 (raspuns la: #9190) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Elevi romani, premiati de NASA - de SB_one la: 08/05/2004 05:30:21
(la: Jos palaria!)
Elevi romani, premiati de NASA


Flaviu Birsan si Andrei Costea, doi dintre constantenii care i-au uimit pe americani




Maria Petrean
Leila Florescu
Sambata, 08 Mai 2004


Flaviu Birsan si Andrei Costea, de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, sint cistigatorii marelui premiu pentru crearea unei statii orbitale independente, oferit de NASA. In concursul initiat de Agentia Spatiala Americana s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala, printre care SUA, Japonia, Germania si Rusia.
La inceputul anului, Agentia Spatiala Americana (NASA) lansa un concurs pentru tinerii cu virste intre 11 si 18 ani, din toata lumea, al carui subiect era proiectul unei statii orbitale. Absolut din intimplare, trei elevi din Constanta, olimpici la fizica si matematica, inscrisi la Centrul de Excelenta, navigau pe Internet in cautarea unor concursuri care sa le testeze cunostintele si l-au descoperit pe cel lansat de NASA. Cei interesati aveau la dispozitie trei luni sa elaboreze proiectul unei statii orbitale. Flaviu Birsan si Andrei Costea, ambii de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, au inceput atunci activitatea de cercetare pentru participarea la competitie. Timp de doua luni au consultat peste 60 de surse de informare, de la literatura de specialitate la paginile web, apoi a urmat o luna de concepere a proiectului, cu munca asidua, cite 12 ore zilnic. Coordonati de profesorul Ion Bararu, directorul Centrului de Excelenta Constanta, cei trei tineri - toti elevi in clasa a XI-a - au reusit sa imagineze o statie orbitala care sa se sustina independent de Pamint. Ei au numit proiectul LEDA, dupa nimfa din mitologie care lua forma unei lebede, dar si ca o prescurtare a numelui statiei, Life sustaining Environment Designed for Artificial habitats si plecind de la premisa ca statia imaginata de ei are forma unei lebede. Copiii spun ca partile cele mai complicate au fost imaginarea modelului matematic dupa care sa functioneze statia si redactarea proiectului in limba engleza, in termeni de specialitate.
Dupa ce au trimis proiectul LEDA, constantenii au asteptat raspunsul, dar, dupa cum sustin chiar ei, nu se asteptau la marele premiu deoarece in concurs s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala: SUA, Canada, Japonia, Germania, Franta si Rusia. Dintre toate proiectele inscrise in concurs, LEDA a fost apreciat drept cel mai bun si recompensat cu marele premiu. Flaviu, Andrei si Carmen vor fi invitati la sediul NASA, unde vor petrece zece zile la Centrul de Cercetari AMES. Acolo isi vor prezenta si proiectul, in cadrul unor sesiuni stiintifice. Pentru a ajunge in Statele Unite le trebuie insa bani de drum, NASA asigurindu-le doar sumele necesare cheltuielilor de cazare, masa si transport intern.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.





SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15134 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dinisor - de carapiscum la: 15/09/2004 06:37:59
(la: Ateu convins!)
Nu vreau sa ma arat sentimental sau sa dau dovada de un umanitarism fortat, insa stiu perfect/inteleg prin ce treci. Si cred ca intuiesc destul de bine cam cum decurge relatia voastra, de vreme ce eu insumi am trecut prin ceva asemanator in relatia mea cu propriul tata. Sper sa nu te superi daca am sa vin aici cu exemple din experienta proprie.

Spre deosebire de mama mea, care provine dintr-o familie ce a frecventat biserica (ortodoxa) si care tinea cu strasnicie pravilele crestine strabune, tatal meu provine dintr-o familie care a fost exact contrariul primei: oameni simpli si needucati, invatati doar cu munca rudimentara a campului si intotdeauna cu grija vietii de maine, nu numai ca n-au inteles niciodata rostul bisericii si implicit al lui Dumnezeu in viata lor, dar au si dus un fel de campanie sustinuta impotriva oricaror idei despre divinitate luand in ras cam orice legat de aceasta. Prin urmare tatal meu a fost fidel intocmai celor invatate in copilarie si mai tarziu in tinerete, impunand in mod tacit aceeasi nepasare fata de cele sfinte inclusiv mamei mele- nu trebuie uitat insa ca in perioada despre care vorbesc acum sentimentul anti-religios era la moda, comunismul ateu ducand lupta impotriva bisericii pana la limitele imposibilului.

Au trecut anii, repede ca furtuna, ani din care nu-mi pot aminti decat necazuri, greutati, neajunsuri, piedici, injuraturi, blesteme, vaiete, simtamantul neputintei si al robiei sufletesti impuse cu forta...si o singura "Inviere" la care am fost impreuna cu mama mea dupa multi ani de lipsa totala. Am ajuns la varsta intrebarilor mai mult decat la cea a raspunsurilor si, printr-un concurs de imprejurari care avea sa-mi schimbe mai tarziu intreaga viata, am pasit pt. prima data pe drumul spre biserica, singur si neindrumat de nimeni. Care a fost "bobarnacul"? Incerc sa spun pe scurt: o profesoara de limba romana si franceza, care ne preda limba straina la liceul in care am intrat, infruntand obiceiul prin care majoritatea profesorilor la cursuri denigrau biserica si ne invatau sistemul de gandire evolutionist stiintifico-fantastic, ne-a propus la una din ore (celor care eram interesati) sa mergem la una din bisericile ortodoxe ale orasului, loc in care se intalneau de ceva vreme cateva sute de copii si tineri. Asa ca eu cu inca vreo trei colegi de clasa am mers intr-o sambata seara la acea intalnire si dupa vecernie am ramas sa ascultam predica. Aceasta a fost pt. mine prima intalnire reala cu Dumnezeu, prima dintr-un lung sir ce avea sa urmeze. Ca o paranteza, pt. ca acesta este un aspect important, din ceilalti colegi ai mei unul mi-a devenit cumatru (am amintit despre el intr-un alt loc in cafenea), altul s-a lasat de "sportul" asta devenind sergent in politie (sa-l vezi cum umbla ca un cocos pintenat...), si ultimul a devenit un critic si un aspru judecator al faptelor crestinilor pe motiv ca viata ii fusese pusa la incercare de niste greutati ce-l lovisera (dupa ce dusese stilul de viata hollywoodian). Despre ultimul pot spune ca de cate ori ma intalneam cu el, de tot atatea ori se plangea de viata lui, vorbea cu un fel de constiinta a propriului martiraj social, si-i ataca pe preoti (chiar si pe Dumnezeu) fiindca nu-l scapa de necazuri. Nici eu insumi n-am scapat acestor atacuri virulente. Orice i-as fi spus considera din start ca fiind venit din partea unuia "habotnic". Ori asta ma durea f. tare fiindca, f. sincer trebuie sa spun asta, daca as fi fost bine situat i-as fi dat in fiecare zi cate un peste sa manance, n-as fi incercat numai sa-l invat sa pescuiasca. Insa si eu insumi se intampla sa n-am nici macar coada uscata a unui peste pt. mine insumi. Culmea e ca lui i se parea ca eu o duc regeste fata de el. I se parea, fiindca in realitate nici nu beam ca el, nici nu mergeam la "curve" (cum se lauda el), nici nu cheltuiam pe prostii putinii bani de care dispuneam.

Sa revin insa la tatal meu. Putini si dintre prietenii sau cunoscutii mei apropiati stiu faptul ca inca de la inceputul crearii acestui lant acasa-biserica-acasa am intampinat din partea propriului tata o opozitie extrema, opozitie ce s-a soldat nu in putine randuri cu bataile de rigoare suferite pt. ca i-am incalcat porunca de a nu mai merge la biserica. Imi amintesc acum ca si cum ar fi aievea, seara in care intors de la vecernia de sambata impreuna cu sora mea (pe care nici nu mai stiu cum am facut-o sa vina cu mine) am fost luati pe sus inca de la usa. Si in timp ce el se rafuia cu sora-mea, eu am zbughit-o pe usa afara, descult si dezbracat ca un cersetor de rand (norocul meu ca era vara), m-am ascuns printre blocuri o vreme ca sa vad ce mai urmeaza, apoi m-am suit intr-un troleibuz si m-am oprit in fata usii surorii lui care statea in partea opusa a orasului. Povestea e lunga, nu vreau sa o mai continui aici.

In orice caz, vazand el in timp ca nu mai vreau sa-l ascult si ca ii voi incalca hotararea de a nu mai merge la biserica, n-a avut incotro si pana la urma nu facea decat sa ma certe, dar nu ma mai oprea. Cu toate acestea, in sufletul meu n-am fost si nu sunt linistit nici in ziua de azi. Poate te intrebi de ce. Fiindca simt in sinea mea acea mustrare de constiinta pt. faptul ca n-am reusit sa-l fac sa inteleaga ceea ce intelesesem eu referitor la Dumnezeu. Nimic de zis, "biruinta" asupra sistemului lui de gandire si logica s-a petrecut atunci cand in sfarsit a inceput sa-si mai faca seara cate o cruce (dupa ce toata ziua pomenise numai de sfinti si de cruci si de dumnezei) si a culminat cu spovedirea lui- probabil prima si ultima. Spun ultima pt. ca nici acum nu crede in asa ceva. Asadar continui sa simt o frustrare adanca in ce priveste persoana tatalui meu, pe care totusi nu-l condamn pt. ce a facut, dar simt aceasta frustrare cu atat mai tare cu cat relatia dintre noi s-a deteriorat mult ducand la o ruptura sufleteasca. Intrebarile ce mi le pun tot timpul: AM FACUT TOT CE SE PUTEA PT. EL? Sunt eu mai putin vinovat fata de el? Nu cumva, undeva, candva, in loc sa-i deschid o portita eu i-am trantit-o in nas?

In fine, anii trec la fel de repede, viata merge inainte indiferent ca vrem sau nu noi. Ce am invatat pana acum la sanul bisericii mama e ca: nimic nu e intamplator in viata asta, totul are o ordine si o disciplina interioara sau exterioara; nimeni nu-ti scrie in frunte destinul (cum gresit se afirma: "ce ti-e scris, in frunte ti-e pus"- poate doar momentul mortii, in nici un caz felul cum mori); fara Dumnezeu suntem suferinzi chiar de am fi cei mai sanatosi oameni (fizic vorbind) si cei mai saraci chiar de am avea milioanele de dolari la tescherea; un om fara constiinta sufletului spiritual n-are cum sa inteleaga existenta unei fiinte spirituale mai presus de fire si de intelegere; un om fara constiinta pacatului nu poate avea un echilibru interior care sa-l faca sa interactioneze pozitiv cu cei din jur; un om care nu-ti accepta explicatiile poate fi usor strabatut de fiorul sfant atunci cand nu o minune, ci un cutremur ii va zgudui viata; cine hraneste spiritual pe cineva, chiar daca "mancarea" asta va fi mult timp aruncata la gunoi de cel/cea caruia ii este destinata, trebuie mai intai sa se inarmeze cu multa rabdare si sa faca asta din dragoste, nu numai din convingerea ca acesta e un lucru bun; cine daruieste aceasta dragoste crestina nu trebuie sa se astepte la multumiri si sa stie ca mai devreme sau mai tarziu samanta pe care o arunca poate sa dea rod- nadejdea poate sa dea rod bun, deznadejdea niciodata. Sunt multe lucrurile pe care le-am invatat, dar totusi atat de putine in comparatie cu cat de adanc este sacul plin cu aceasta invatatura... Si totusi, chiar de n-as sti nimic din stiinta lumii sau a bisericii, in sinea mea exista acel "ceva" fiintial care isi cere legatura cu eternul, cu viata vesnica. Pt. ca, in ultima instanta, a trai doar cu gandul ca viata dureaza doar pe pamant si dincolo suntem desfiintati este optiunea acelora care nu stiu sa iubeasca cu adevarat. Iubirea este nemuritoare, trece dincolo de mormant, e vie si lucratoare ca picatura de apa ce loveste stanca de granit. Asadar pe unii ca acestia trebuie mai intai sa-i invatam sa iubeasca, abia dupa aceea sa le vorbim despre dogmatica crestina.

Si un ultim aspect: impietrirea inimii nu este semnul ateismului din om, ci al lipsei lui Dumnezeu din viata acestuia. Poti fi un "slab" crestin, fara o viata dusa pe principiile evanghelice, dar asta nu inseamna sa fii ateu. Dar poti fi un bun teoretician modern care cunoaste numele si miscarea tuturor stelelor si prin aceasta ti se pare ca Dumnezeu este desfiintat nemaiaflandu-si rostul intre conceptiile tale- asta te poate face sa lupti impotriva Lui. Asadar ateu inseamna sa fii/te pui impotriva Lui. Pt. unul ca acesta exista alternativa "Saul pe drumul Damascului". Si, apropo, menirea vietii tale nu e sa-i mantuiesti pe altii, ci pe tine insati. Fa aceasta si celelalte se vor adauga de la sine.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
multumiri - de Tudor-Cristian la: 10/11/2004 15:23:20
(la: Fulgere-n noapte (fragment de roman))
In primul rand multumiri pentru aprecierea conform careia am "condei". Esti prea generos. In legatura cu subiectul romanului (nepublicat)... ,e vorba de o poveste de dragoste, o iubire care rezista in timp desi protagonistii nu se vad vreme indelungata. Doar se cauta, iar capitolul reprodus de mine aici reda un pasaj din cautarile continue, in special la nivelul acesta al mintii. Sigur, cartea contine portiuni mult mai vioaie, dar am ales anume fragmentul acesta eseistic.

Cu timpul, am sa postez si altfel de texte. Cu bine.

Tudor-Cristian
#28267 (raspuns la: #28192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru Jimmy_Cecilia - de Calypso la: 19/04/2005 14:47:07
(la: Cosmetologie... dar nu pentru trolli..)
interesanta discutie, multumesc! am invatat
multe despre cosmetica pe urma ei :)

as vrea cateva sfaturi:
1) am o piele ff uscata;
am utilizat multa vreme produse Yves rocher; nu mai utilizez, am trecut pe ulei de masline extra vierge, 1èr pression froid; cateodata utilizez huile d'amande (il gasesc in farmacie si e pt bébés); imi place ca are un miros mai placut; E BINE?

2) cum sunt cremele de A-DERMA?

3) chiar daca dau cu ulei pe fata, in cateva ore pielea devine iara f seaca (in special pe nas) in sensul ca se iau pielite mici, descuameaza cred ca e cuvantul; ce e de facut?

multumiri,
pt Jimmy - de Calypso la: 20/04/2005 21:44:56
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
am citot conferita desspre cosmetologie;interesanta, merci:)
as vrea cateva sfaturi:
1) am o piele ff uscata;
am utilizat multa vreme produse Yves rocher; nu mai utilizez, am trecut pe ulei de masline extra vierge, 1èr pression froid; cateodata utilizez huile d'amande (il gasesc in farmacie , este pt bébés); imi place ca are un miros mai placut; E BINE?

2) cum sunt cremele de A-DERMA?

3) chiar daca dau cu ulei pe fata, in cateva ore pielea devine iara f seaca (in special pe nas) in sensul ca se iau pielite mici, descuameaza cred ca e cuvantul; ce e de facut?

multumiri,
Insemnari din Tara celor 3 anotimpuri, zisa Canada - de Danila Prepeleac Jr la: 28/05/2005 00:21:52
(la: Insemnari din tara celor trei anotimpuri, zisa Canada)
Stimati redactori
Din greseala am trecut pe lista neagra comentariul paianjenului. Scuze!
Raspunsuri la comentarii:

Pentru Cristall

Multumiri pentru apreciere. Imi pare bine ca nu sunt singurul cititor a ceea ce debitez. Am in pregatire “Multiculturalismul canadian” si “Experienta canadiana”, dar s-ar parea ca sunt intr-o pasa proasta. Uneori la fiecare cuvint imi sare o poanta sau banc iar alteori ma uit pe fereastra, pe pereti, la calculator, in (stra)fundurile lucrurilor si nu vad nimic deosebit.

Pentru Paianjenul
Multumesc pentru informatie. De fapt paranteza cu pricina s-a vrut o gluma bazata pe un fapt real.
Inainte de 1989 circula o gafa involuntara facuta de un director lipsit de orice... Era poreclit “secarica” – mereu avea nasul rosu. Toti tremurau in fata lui, era un zbir. Pe vremea aceea fabrica exporta echipament in Irak. La una din analizele de productie puse intrebarea: “ei to’arasi cum stam cu livrarili pentru IRAN?” Secretarul de partid indrazni mai mult in soapta: IRAK tov. director!. Acesta plin de importanta raspunse: IRAN, IRAK tot un drac! Cum se zice corect to’arasi?

Cum gluma incercata de mine este nereusita, lansez un nou anunt: “Pierdut simtul umorului. Gasitorului recompensa. Astept provincia!”
#51923 (raspuns la: #50415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lascar, mii de multumiri ! Cr - de RSI la: 16/12/2005 02:20:41
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Lascar, mii de multumiri ! Cred ca merge si un trascau de Balvenie ! ;)
===============================================
"Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham) "
multumiri - de andante la: 06/01/2006 20:27:06
(la: Bingo!)
Multumiri Maria pentru randurile tale frumoase. Sper ca ti-ai petrecut sarbatorile dupa placul inimii.
Un gand bun si de la mine.
multumiri si fie ca aceasta primavara - de daniela_sorina_albeanu la: 28/02/2006 14:44:42
(la: Cu dragoste de 1 Martie.)
Multumiri pentru frumoasa ta urare si fie ca aceasta primavara sa-ti aduca tie si celor dragi numai bucurii si toate cele bune! O raza de soare, zimbete si flori pe calea virtuala macar, daca natura nu tine cu noi!
in general stramb din nas l - de rembrandt la: 01/03/2006 18:58:00
(la: MI-E DOR...)

in general stramb din nas la genul asta de texte si trec la urmatorul dupa primul vers. Al tau m-a captat si l-am citit pana la capat.


PS - cred ca 'o data' din primul vers strofa a 2-a e de fapt 'odata'. Si la fel cred ca 'te yubesc'-ul de la sfarsit ar fi aratat mai bine sub clasica si 'rasuflata' sa forma... :)


________
j'ai marché si longtemps, je viens de loin...
pasarea cu nasul in apa - de donquijote la: 07/05/2006 21:56:21
(la: "Hopa Mitica")
nu e hopa mitica. se bazeaza pe 2 cavitati si un lichid cu temperatura de evaporare joasa, cum ar fi eterul.
cand se evaporeaza, se schimba centrul de greutate si cade cu nasul in apa. aici se raceste 'putin' si gazul se transforma din nou in lichid, si se ridica. samd... fara apa la moment dat cade si nu se mai ridica.
Merita multumiri! Asa este - de mya la: 15/06/2006 06:26:09
(la: Dumnezeu EXISTA!!!)
Merita multumiri!

Asa este, merita zilnic...chiar si cand ne merge bine!
Multumiri - de tatiku la: 28/08/2006 10:12:11
(la: spre confirmare in cafenea)
Multumiri celor ce m-au sprijinit si au facut lobby pentru mine. Observ ca pot trimite si primi mesaje private, deci obiectivul nostru s-a indeplinit!
Va astept de-acum cu mesaje. O sa fiu prompt!
''Multumiri'' - de Motzoc la: 01/09/2006 20:30:45
(la: spre confirmare in cafenea)
Aceste multumiri se adreseaza in special lui Picky,DonQuijote,Latu si TheBrightside pentru ''calul de bataie''care am ajuns pe acest Forum si pentru ''publicitatea negativa'' pe care mi-o faceti!
Cu adanc regret va doresc la randul meu ca proprii vostri copii sa va faca voua exact ceea ce imi faceti voi mie!
Sunt sigur ca la o discutie ''fata in fata'' alta ar fi situatia!
Dar voi preferati sa ma ironizati incontinuu,iar eu poate ca scriu mai greu,dar vorbesc mai bine!
#142539 (raspuns la: #142523) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de Realdo la: 03/09/2006 13:39:55
(la: Claudiază-mă!)
Ai un nas... Cu Orwell nu era greu, dar de Nostradamus din "Lazaret" nu stiam nici io :). Multumiri.

"Wanna see a miracle? Be one."
#143011 (raspuns la: #143009) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
multumiri - de Emma Brad la: 07/05/2007 11:39:41
(la: Poezie cu parfum de naftalina)
s a rezolvat.
multumiri adminului
Emma


o noua poezie chiar acum :)

nu pot satisface intelectul fiecarui cititor in parte :))





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...