comentarii

munca te ridica iar lenea te striica


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Am citit pe net... - de Shtevia la: 25/01/2006 13:19:57
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
Teorema salariului

Toata lumea cunoaste TEOREMA SALARIULUI, care spune ca inginerii si Oamenii de stiinta nu pot NICIODATA sa castige la fel ca oamenii de afaceri si comerciantii. Aceasta teorema poate, in sfarsit, sa fie demonstrata prin rezolvarea unei ecuatii matematice simple :
Ecuatia noastra se bazeaza pe doua postulate foarte cunoscute :

Postulatul nr.1 : Cunostintele inseamna Putere
Postulatul nr.2 : Timpul inseamna Bani

Orice inginer stie ca :Puterea = Munca / Timp
Deoarece :Cunoasterea = Putere si Timpul = Bani, obtinem Cunoasterea = Munca / Bani

Obtinem deci, cu usurinta : Bani = Munca / Cunostinte

Prin urmare, cand Cunostintele tind spre zero, Banii tind catre infinit,oricare ar fi valoarea atribuita Muncii, aceasta putand fi foarte slaba.
Invers, cand Cunostindele tind spre infinit, Banii tind spre zero, chiar daca valoarea Muncii este ridicata.
De unde urmatoarea concluzie, evidenta : Cu cat cunoasteti mai putine, cu atat mai multi bani veti castiga.

P.S. : Cei dintre Dvs. care au avut unele dificultati in a intelege rationamentul de mai sus vor trebui sa fie cel mai bine remunerate
Maxalama - de zaraza sc la: 31/10/2012 10:29:40
(la: Tinerii si problemele de directie)
Stiu ca suntem diferiti, oricare doi oameni ai lua, fiecare are adevarul lui si il respect. Dar asa nu am putea discuta mai nimic. Numai daca ne luam de mana si observam o frunza de pe jos.

Nimic n-o sa fie 100%. De aia se spune "in general" si nu tot, toti, toate.

Daca as fi spus "unii tineri capabili nu au loc de munca" nu ridic niciun semn de intrebare. Pur si simplu exista o mie de motive pentru asta, de la caz la caz. Poate au o perioada proasta, de unde stii ca nu si-au gasit intre timp si locul lor este luat de altii fara experienta. Asta e un motiv foarte bun, ca n-au experienta. Dar ce, pana acum nu a fost la fel? Ce s-a schimbat?

#636008 (raspuns la: #636002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
spartanii si munca - de sharrkh la: 18/03/2010 19:56:32
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
O casta,inseamna o clasa privilegiata din sanul unui popor.Membrii castei apartin aceleiasi natiuni din sanul careia s-au ridicat si pe care o conduc.Dar spartanii,nu erau o casta,aici e greseala ta,ei erau un popor,o ramura a natuinii grecesti,e adevarat,ca atenienii,tebanii etc.,dar un popor,nu o casta,poporul spartan.Ei au intemeiat un oras-stat sclavagist,sclavii fiind acei hiloti pe care ii foloseau si ca tinte vii la antrenamente,si care nu erau spartani,ci un popor ce traia in preajma Spartei,si pe care spartanii l-au cucerit si subjugat.Mai existau si periecii(oamenii liberi)care erau tolerati de spartani,pt.ca practicau diverse mestesuguri,necesare acestor razboinici,ex.fierari,armurieri etc.gandeste-te cine dracu la facea arme,daca lor le era interzisa prin lege orice munca.Dar periecii nu erau in numar mare,doar atat cat avea nevoie orasul-stat de ei,si nu aveau un rol important in politica.Spartanii,pe de alta parte,aveau stratificarea lor sociala interna separata,inclusiv aristocratia spartana,sfatul batranilor,sau casta eforilor(preotii-prezicatori),si de asemenea spartanii de rand cu sotiile si copiii lor,care nu aveau decat obligatii militare si aproape nici un drept de decizie in conducerea statului,decat drept de vot,fiind manipulati la greu de clasele conducatoare,cu dreptul lor de vot cu tot,acestia din urma formand poporul spartan propriu zis.Dar chiar si spartanii de rand aveau fiecare cate o bucata de pamant de la stat,pt.el si familia lui,impreuna cu una sau cateva familii de hiloti care sa o munceasca pt.ei.Adica nici macar ultimul dintre spartani,nu muncea,cu toate ca el nu valora nici cat o ceapa degerata in politica Spartei,era un spartan de rand,si viata lui aprtinea statului de la nastere pana la moarte,dar si el avea sclavi de la stat prin lege,iar statul spartan ii dadea sclavi si pamant din victoriile in luptele cu vecinii,lupte la care insusi respectivul spartan de rand luase parte,si in functie de contributia lui la victorie,vitejia,loialitatea etc.Ai inteles acum sistemul?Spartanii din popor aveau doar obligatia de a participa la razboi,regimul politic al Spartei,numindu-se in termeni moderni,Socialism Militar Nationalist.Se poate spune ca spartanii,intr-un fel au fost primii comunisti din istorie,sau ceva asemanator,desi intr-o forma puternic militarizata-sclavagista.Deci,nu erau o casta,ci un intreg popor,care daca nu reusea sa zdrobeasca pe cineva in razboi,prefera sa moara de foame in masa decat sa munceasca.Daca tracilor nu le placea munca si le placea jaful(asa zice Herodot)pana la urma asta era problema lor,dar spartanii nu numai ca erau la fel,dar au facut din lene si jaf,retine te rog,O POLITICA DE STAT.Adica...apropo de comentariul meu,daca tracii sunt barbari pe baza spuselor lui Herodot,de ce nu sunt si spartanii barbari pe baza spuselor lui Plutarh,ca el a relatat despre ei ceea ce ti-am scris mai sus?
#531738 (raspuns la: #528712) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anonima mesaj 8252, din Toronto... - de Jimmy_Cecilia la: 17/02/2004 13:42:18
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Incerc sa-mi potolesc vocabularul, dar un mesaj cum asta.. si fara alte comentarii..
Anonimo din Toronto, zi multam c-ai fost gazduita la "ochi" doua saptamani si n-ai dormit pe strada.
Dar ce? Vroiai mura in gura?
Ai bratzele rupte? ("le bras cassés"), ia-te de mânuta si du-te si lucreaza ca muncitoare, ca asta o sa gasesti ca lucru...asta in primul timp, in loc de a te plange... sau lenea te impiedica?
auzi, matematiciana-informatica.. ce mare brânza.. in occident si copiii de 7 ani stiu sa manipuleze mai bine un computer decat cei din RO..
Sa te fi informat inainte, ce se cauta, informaticiana cum esti, sunt atatea situri , mai era si Consulatul canadian, sa-i fi intrebat..

Sa fi disparut cainii in Canada? Covrigi or mai fi iei, dar cum nu-s mai cainii sa-i transporte, trebuie sa te misti un pic sa-i cauti...
Anonimo, sunt dura, dar nu meriti sansa de a fi in Canada..

Stii tu ce-am lucrat cand am ajuns eu in FR?
Aveam 2 diplome chimist si inginer geo-petrolier..amandoua recunoscute.. nu cunosteam limba, doar latina, engleza, româna si araba (ca rusa..)
6 luni am facut ore de menaj la negru, dar menaj care francezele refuzau sa-l faca, apoi desen industrial, traducator tehnic si abia dupa un an am gasit post de inginer in industrie, subplatita in plus..
si cum legislatia s-a schimbat intre timp si ori faceam facultatea de farmacie (lucrand in acelasi timp) ori pierdeam serviciul (ca trebuia o diploma de farmacien mai nou pt a fi responsabil de fabricatie in industria materiilor prime farmaceutice) si am facut-o, si cu un copil mic de un an, si tocmai ma separasem de sotzul francez)...
chiar daca dormeam 3 ore pe noapte si nu mai tineam aproape pe picioare, noroc ca aveam vitaminele gratuite de la serviciu..
Sa ma plang, dar n-aveam timp nici sa mai stiu cum ma chiama...

Nu stii sansa pe care o ai, nu stii s-o apreciezi, du-te in Romania, intoarce-te imediat si lasa locul in Toronto altui emigrant care il va merita..

Si sa-ti mai spun altceva...
Am intalnit saptamana trecuta la Nice doi romani
Aveam un apartament in centru Nice, pe care l-am vandut. Era mobilat cu mobile de epoca, Regenta styl Rocaille, le-am vandut la un anticar, ca unde stau este mobilat, iar alt apartament la Nice este si el mobilat..

Sunt mobile in lemn masif, scultate in lungimea trunchiului de copac, chiar desfacute cantaresc greu, cand le-am adus au trebuit 3 oameni sa ridice numai frontonul dulapului..

Vine deci tehnicianul, el doar montaj si demontaj, si doi tineri firavi.., incep sa le spun ca le trebuie mai multi oameni la transportat...
Uimirea, tinereii le iau toate piesele si le transporta.
Vine unul si-mi zice in romaneste "vorbiti româneste, ca numele vi-i român?"
Erau 2 români de pe langa Hunedoara, baieti cu scoala, cu diplome, lucrau la negru de vreo 2 ani, dar ce mai lucrau, ce vointa sa lucreze!
6 ore nu s-au oprit.. unde a trebuit la inceput 4 barbati francezi, ei doi au facut totul, in timp record si fara o zgarietura... si erau 4 etage fara ascensor ca e interzis la mutare si nici nu intrau...
si etaje de cladire burgheza, unul inalt de 4 metrii, cam cum 6 etaje obisnuite.
Au dormit la inceput pe strada, au mancat la supa populara...
anticarul francez, imi spunea ca atunci cand trebuie oameni cu cinste maxima si sunt lucruri de pretz, pe ei ii ia, ca vor fi angajati legal
Tot anticarul zicea : "daca toti francezii ar fi muncitori si cinstiti ca românii..."
Astia da, romani, ne fac cinste! Iti dau chef sa-i ajuti, sa faci ceva pt ei, sa le gasesti de lucru pentru week-end, sau in zilele cand nu lucreaza (lucreaza cu anticarul 3 zile pe saptamana doar) si am s-o fac, ca merita...
unul avea nevasta si copil in Romania, lasati acolo, se duc in fiecare 3 luni, acum ii duce anticarul cu camionul, ca a fost convins sa caute mobile si sa cumpere si in Romania
Anticarul a fost in familiile lor in tara, o rupea un pic in romaneste... amandoi isi construiesc casa in Romania...
Astia doi merita occidentul si ne fac cinste..
Curios ca sunt dati de exemplu pt cinstea si munca lor.. de ce oare?
Dar tu anonimo?
bati cimpii - de eusivoi la: 05/08/2004 21:29:30
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
see subj - am un material tocmai bun si potrivit pt. tine si cei ca tine.

Bârfa şi calomnia ca arme ale laşităţii - de la cel birfit si calomniat de tine, pt. toti ca tine:

Deoarece în ultima vreme bârfa şi calomnia au luat o amploare fără precedent, considerăm că este necesar să vă prezentăm, în cadrul acestei conferinţe, unele aspecte pe care trebuie să le cunoaşteţi cu privire la bârfă şi calomnie.

De bună seamă că unora li se va părea ciudat să vorbim despre „arme” când ne ocupăm de laşitate; laşitatea fiind o stare de pasivitate, am putea spune voită, laşul fiind omul unei neîncetate şi, deseori, josnice cedări. S-ar putea obiecta că el nu este în stare să se folosească de arme, căci de aşa ceva, mulţi îşi imaginează, că se slujesc numai cei care sunt gata de luptă.

Este adevărat că laşul, ori nu se supără deloc, ori face aceasta numai şi numai atunci când el este pe deplin încredinţat că se află cu totul la adăpost de orice neplăcere. Însă, oricum ar fi cazul, caracteristica principală a laşităţii este şi rămâne tot o neruşinată şi umilitoare stare de cedare. În ceea ce priveşte atacul el este în aşa fel realizat încât denotă, şi mai mult, laşitatea individului în cauză; este hoţesc, este cel mai adesea realizat pe furiş.

Armele obişnuite ale laşului sunt bârfa, aluziile răutăcioase şi anonimatul.

Între calomnie şi bârfă există deosebiri, căci deşi amândouă au cam acelaşi fond sufletesc care este comun – minciuna – felul lor de propagare este diferit. Calomnia se practică cel mai adesea pe faţă, pe când bârfa se realizează cel mai adesea pe ascuns. Uneori sunt unii oameni amorali şi mari neruşinaţi care le întrebuinţează pe amândouă, potrivit cu împrejurările.

Este uşor de înţeles de ce laşul se slujeşte de bârfă. Lipsindu-i îndrăzneala care este necesitată de practica calomniei, el nu poate face decât să bârfească, adică să-şi strecoare hoţeşte minciunile infame privitoare la o anumită persoană. Prin aceasta el îşi satisface invidia care îi roade cel mai adesea sufletul iar, în acelaşi timp, el se află la adăpost de atacul celui bârfit, căci dacă acela i-ar cere cumva socoteală, el, bârfitorul, ar recurge imediat la tăgadă şi ar nega că a făcut vreodată aceasta.

Bârfitorii sunt mai numeroşi decât calomniatorii, căci laşii sunt cu mult mai mulţi decât cinicii. Motivele care îi împing pe cei laşi la bârfă sunt multe. Deşi laşul este lipsit de sentimentul demnităţii, umilinţa la care el s-ar expune sau pe care el o suportă de bună voie, nu se poate să nu-i amărască întrucâtva sufletul lui meschin. Efectul acestei amărăciuni se răsfrânge atunci asupra celor cu sentimentul demnităţii, care pe nimeni nu-i lasă să-i calce în picioare.

Pe laş îl doare când vede cum un altul este respectat, pe când el este umilit şi dispreţuit. De aici apare la el un sentiment de invidie pregnantă împotriva acelora pe care îi simte că nu sunt croiţi întocmai ca el, din stofa mizerabilă a slugărniciei.

Invidia este cauza principală a bârfei. Atunci când cei laşi văd că unul din categoria lor socială valorează mai mult decât ei, sunt într-un anume mod straniu umiliţi, fiindcă ei ştiu că niciodată ei nu vor putea ieşi din obscuritatea pe care o merită, pe drept, şi în care, cel mai adesea, ei îşi târăsc zilele. Faptul că un alt om care a ocupat aceiaşi poziţie socială la fel cu a lor începe să se ridice deasupra lor îi revoltă foarte tare. Şi cum, cel mai adesea, ei sunt nişte laşi, „revolta” lor se manifestă sub forma bârfei împotriva celui care s-a relevat ca fiind un om de valoare sau chiar de o mare valoare spirituală.

Cel mai adesea bârfitorii realizează trei categorii de acţiuni:

1.Plăsmuirea minciunilor.

2.Răspândirea lor hoţească.

3.Întreţinerea lor mizerabilă şi sistematică.

În ceea ce priveşte plăsmuirea, sufletul laşilor este destul de „inventiv”, cel mai adesea fiind nişte oameni lipsiţi de scrupule. Bârfitorii nu se dau în lături de la cele mai gogonate defăimări la adresa cuiva. Dacă sunt suficienţi de dibaci, ei vor căuta ca toate bârfele lor să pară cât mai verosimile pentru a fi mai uşor crezute. Iar pentru aceasta ei vor exagera în rău unele însuşiri ale bârfitului pentru a le înfăţişa apoi sub forma unor cumplite cusururi. Astfel, de exemplu, dacă un om, având în vedere falsitatea altor oameni, este mai circumspect şi, deci, mai puţin încrezător în orişicine, numaidecât laşii cei bârfitori vor scorni zvonul că el suferă de mania persecuţiei. Dacă un alt om dă dovadă de ceva mai multă exactitate şi, în anumite domenii, nu lucrează grăbit şi superficial, colegii lui cei laşi vor spune că el este foarte moale. Când vreun om nu-şi expune viaţa în spectacol, atunci îi atribuie cine ştie ce vicii îngrozitoare şi astfel, aproape pentru fiecare om, ei găsesc câte ceva compromiţător.

Odată minciuna plăsmuită, urmează a doua fază interesantă pentru ei şi anume răspândirea sau colportarea acelei minciuni.

După cum am spus deja, mijlocul de a proceda al laşului va fi aproape întotdeauna hoţia, adică el va acţiona pe ascuns. Să luăm de exemplu un loc de muncă oarecare. Când mişeii cei laşi de acolo îşi propun să compromită pe un coleg de-al lor care, într-un anume mod, îi „întunecă” prin valoarea lor reală personală, atunci ei plăzmuiesc o mizerabilă calomnie, sau chiar mai multe, pe socoteala lui şi apoi fiecare, în grupul său de cunoscuţi – sau dacă sunt yoghini, chiar prin ashramuri sau prin case particulare – o colportează tainic, de multe ori spunând-o cu un aer fals, plin de compătimire la adresa bârfitului. Iar acesta, chiar dacă ar vrea să ştie tot ceea ce s-a minţit pe socoteala lui adesea nu poate afla nimic în mod direct, fiindcă laşul totdeauna caută să ascundă pentru a se sustrage astfel de la orice răspundere.

A treia problemă care îi preocupă pe bârfitori este întreţinerea bârfei. Ei ştiu că un zvon răutăcios, chiar lipsit de o fundamentare reală, face la început un oareare zgomot însă apoi dispare. Tocmai de aceea atunci ei au grijă să-l întreţină răspândindu-l din nou şi, de cele mai multe ori, sub o altă formă, însă cel mai adesea păstrând cam acelaşi fond urât şi foarte copromiţător.

Faptul regretabil este că bârfa nu se practică numai între străini ci chiar şi printre persoane care se înrudesc. Ea se observă la fel de des chiar şi printre acestea. Cauza ei în acest caz este tot invidia. Atunci, ruda cea mai bine situată sau cea mai capabilă va fi întotdeauna obiectul invidiei şi chiar al bârfei rudelor celorlalte. De multe ori este de ajuns să nu te amesteci deloc cu ele pentru a le aţâţa imediat împotriva ta şi a le face să clevetească.

Este ceva rar ca oamenii superiori, spirituali, să o ducă bine cu toate rudele. Neavând nimic sufletesc în comun cu ele, ei nu pot suporta cercul lor strâmt. Se exclud, prin urmare, mai ales atunci, şi-şi aleg un alt mediu care este mult mai potrivit cu mentalitatea lor superioară. Aşa ceva însă rudele nu i-o iartă şi atunci ele se răzbună bârfindu-l, scornind fel şi fel de minciuni sau răspândind despre el multe zvonuri calomnioase. Venind din partea lor, toate acestea sunt mai uşor crezute decât dacă ar veni de la nişte străini, fiindcă mulţi cred, în mod greşit, că rudele sunt mai în măsură să fie bine informate, deoarece ele au avut ocazia să-l cunoască mai îndeaproape pe respectivul om. Ele abuzează atunci de aceasta, plăsmuind şi strecurând pe seama omului respectiv fel şi fel de minciuni mizerabile. Tocmai de aceea cei mai mulţi oameni inteligenţi şi evoluaţi spiritual sunt nişte izolaţi în mijlocul rudelor lor. Iar când ei sunt, în anumite situaţii, strâmtoraţi, rudele se mărginesc doar la a le da sfaturi, altceva nimic. Rareori se întâmplă ca ele să le recunoască în vreun fel valoarea.

Tocmai de aceea este foarte necesar să fim foarte circumspecţi atunci când luăm informaţii despre cineva de la rudele lui. Nu trebuie să cădem în greşeala de a le crede pe toate orbeşte pentru motivul că ele ar fi fost în măsură a-l cunoaşte mai bine pe acel om. Informaţiile lor atunci sunt mai mult interesate decât interesante.

Să vedem acum ce atitudine este cel mai bine să ia omul superior, spiritualizat, faţă de rudele lui bârfitoare. Cea mai inteligentă atitudine atunci este starea de detaşare suverană. Un asemenea om nu trebuie niciodată a face greşeala de a se coborâ la nivelul lor, de a se bălăci în mocirla cumplită în care trăiesc. Într-o asemenea situaţie, un asemenea om, trebuie să le lase pe astfel de rude să-şi continue mai departe „opera” lor mizerabilă, folosindu-se de fel şi fel de minciuni calomnioase, care, aşa cum am văzut, sunt armele obişnuite ale celor mici la suflet, neputincioşi, şi în timp ce el va urmări să se înalţe în ochii contemporanilor lui, care sunt capabili să-l aprecieze, şi va urmări de asemenea să se înalţe către Dumnezeu, ele vor vegeta mai departe într-un mediu mizerabil, ordinar, pierzându-şi timpul cu o mulţime de minciuni şi cu mici infamii.

Ceea ce se petrece din punct de vedere al bârfei în anumite grupuri sociale din oraşele mari, se întâmplă şi în oraşele mici, însă, din cauza numărului restrâns al locuitorilor, bârfa împotriva cuiva se răspândeşte atunci în tot oraşul sau orăşelul.

În provincie, ca şi printre yoghini, mobilul bârfei este tot invidia. De regulă provincialii bârfiţi sunt mai bine situaţi decât ceilalţi oameni sau sunt naturi indiferente şi inteligente, care sunt mai presus decât mediul social înconjurător. Ei bine, faptul că ei nu se prea amestecă cu ceilalţi îi jigneşte pe aceştia şi poate că pe unii chiar îi umileşte într-un anume mod. De aceea ei vor căuta să-şi descarce necazul pe care o generează atitudinea acestora, prin bârfe. Fiind laşi, ei nu vor îndrăzi atunci să recurgă şi la calomnie.

În anumite situaţii, sunt calomnii şi bârfe care nu pot fi înlăturate prin nimic de către victima lor. O astfel de cauză a bârfei este interesul. Nu mai este nevoie să demonstrez pentru ce anume. O cauză foarte răspândită este ciuda sau necazul pe cineva, împotriva căruia, din pricina laşităţii, bârfitorul nu poate să-şi manifeste ura pe faţă. În prezenţa acelei persoane el rămâne aproape totdeauna cu botul pe labe, chiar suferă dojeni şi reproşuri binemeritate, fără a îndrăzni cumva să crâcnească. De aceea el va căuta, la scurt timp după aceea, să-şi verse focul, bârfind pe cel care i-a administrat o lecţie de viaţă sau mai multe care erau chiar binemeritate.

De multe ori se poate ghici că s-a petrecut un incident între două persoane numai după felul în care una începe să o bârfească după aceea pe cealaltă.

Aşa cum am spus, bârfa este de cele mai multe ori nedespărţită de laşitate. Cel mai adesea nu se întâlneşte un laş care să nu fie şi un bârfitor. Acest fapt este explicabil, căci în sufletul laşului este cu neputinţă să nu clocească o stare mizerabilă de duşmănie împotriva celor care îi impun respect, teamă ori invidie şi mai ales împotriva acelora care îl pun în umbră. Şi cum el, cel mai adesea, fuge de atacul făţiş, va recurge în schimb la atacul pe furiş, sperând prin aceasta să fie totdeauna la adăpost de pedeapsă. Însă cel mai adesea acest calcul al lui este greşit.

Caracteristica de căpetenie a bârfei, în ceea ce priveşte modalitate ei de realizare, este că ea totdeauna se practică prin viu grai; altfel nici că s-ar putea. Interesul bârfitorului este ca el să rămână ascuns. De aceea el se mărgineşte la a strecura, chiar pe şoptite dacă se poate, insinuările lui calomnioase. Ştiind că cele scrise rămân, el nu face imprudenţa să se expună a fi demascat prin propriile lui scrisori. El ştie că, în celălalt caz, el are totdeauna o portiţă de scăpare, şi anume tăgăduirea vehementă a infamiilor pe care el le-a debitat hoţeşte.

Aceasta este o altă deosebire între calomnie şi bârfă. Cea dintâi, calomnia, se practică foarte des şi prin scris - de exemplu, calomniile care apar în ziare; cea de-a doua, bârfa, niciodată, căci laşitatea şi atacul făţiş sunt cel mai adesea două noţiuni care se exclud.

Dacă este să fie judecată după efectul produs, bârfa este mult mai vătămătoare decât calomnia. Calomnia fiind spusă cu glas tare sau scrisă poate fi mai uşor spulberată de către cel care se află în cauză, pe când bârfa nu este la fel. Cel care este înzestrat cu intuiţie psihologică, atunci când se introduce într-un mediu social în care el tocmai a fost bârfit, simte intuitiv aceasta, însă ce anume s-a spus pe seama lui şi cine anume l-a bârfit nu poate să afle întotdeauna. De asemenea el nu poate afla de îndată cine anume a fost plăsmuitorul şi transmiţătorul bârfei. Şi atunci se poate întâmpla că, până el ajunge să se documenteze şi să se apere, bârfa ce a fost răspândită despre el poate să-şi fi produs deja efectul nociv.

În afară de aceasta pe calomniatorul ordinar şi îndrăzneţ îl poţi târâ la bara justiţiei. Bârfitorul însă alunecă printre degete căci cel mai adesea îţi lipseşte dovada materială a infamiei lui. Pentru aceste motive, rar vei găsi intriganţi care să se folosească de calomnie, ci mai cu seamă de bârfă.

Atunci când devenim yoghini, mulţi dintre noi renunţăm la anumite vicii cum ar fi: băutura, drogurile, imoralitatea, etc. şi începem să ne petrecem timpul cu noii noştri prieteni, vorbind despre calea spirituală, despre existenţele noastre şi despre tot ceea ce se mai petrece în general; lucruri inofensive, la prima vedere, sau cel puţin aşa credem noi. Dar de multe ori spusele noastre sunt pline de judecăţi mincinoase şi bârfe care sunt atunci rostite de noi într-un mod elegant şi în spatele unui zâmbet fals spiritual.

Ştiind toate acestea, merită să ne amintim ce se spune în Biblie despre bârfă. Astfel, în Levitic 19.16 găsim scris: „Să nu umbli niciodată cu bârfe în mijlocul poporului tău.” Iar în Psalmul 101.5 se spune: „Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici.”

Iată deci că Dumnezeu pune bârfa alături de necredinţa, invidia, crima sau ura faţă de Dumnezeu. În plus ni se spune că „cei care practică aceste păcate merită moartea.” – Romani 1.28-32; 6.21-23; şi 7.5.

O definiţie a bârfei este aceasta: a vorbi urât sau într-un mod exagerat despre cineva, în absenţă, astfel încât discuţia respectivă nu conduce la rezolvarea problemei respectivei persoane. În Biblie, în textul lui Matei 18.15 se spune: „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el, singuri. Dacă el te ascultă, ai câştigat astfel pe fratele tău, dar dacă atunci el nu te ascultă, mai ia cu tine pe unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă a ta să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.”

Şi acest text se poate spune că Dumnezeu l-a pus în Biblie fiindcă El ştie cât de slabi suntem noi oamenii şi că, de asemenea, noi avem nevoie de o înţeleaptă ghidare.

Dacă uneori suntem ofensaţi de greşelile cuiva, trebuie atunci să mergem la acea persoană şi să-i spunem, şi la nimeni altul. Să dăm aici un exemplu. Dacă cineva cade în păcat, cu ce-l va ajuta faptul că tu spui şi altora faptul acesta? Ce pot ei atunci să facă? Ideal este să-l ajutăm numai pe cel ce a păcătuit, ca să fie astfel readus pe calea cea bună. Iar dacă nu ascultă, atunci utilizează ce-a de-a doua metodă biblică.

Să nu uităm cuvântul biblic din Galateni 6.1: „Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată într-o greşeală, voi care sunteţi plini de iubire să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.”

În multe situaţii bârfa este deghizată într-un aşa zis sfat. Este drept că nu este nimic rău atunci când te adresezi unui adevărat sfătuitor pentru ca să-ţi ofere un sfat înţelept dacă acesta este o persoană matură din punct de vedere spiritual, care te poate ajuta să iei deciziile care sunt stringent necesare în situaţia ta. Din păcate însă, majoritatea oamenilor la care ne ducem cu programele noastre, nu sunt sfătuitori, căci de cele mai multe ori noi nu găsim la ei soluţii înţelepte şi adecvate la problemele noastre. De obicei noi dorim un ascultător care trebuie să ne dea dreptate. Se pare că atâta vreme cât noi putem avea unii oameni de partea noastră, nu ne pasă câtă dezbinare producem şi nici cât rău facem celor care ne aud şi celor despre care vorbim.

În această direcţie merită să ne amintim un alt citat din Biblie: „Şapte lucruri urăşte Domnul Dumnezeul tău; acestea îi sunt urâte: ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, martorul mincinos şi cel ce prin bârfă stârneşte certuri între fraţi.” – Proverbe 6.16-19.

Mulţi dintre noi, datorită ignoranţei, cred că a asculta nu este chiar atâta de nociv cum este a răspândi bârfa. Dar nu este deloc aşa. În această direcţie Dumnezeu spune în Biblie: „Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.” – Proverbe 17.4.

În textul lui Samuel 24.9 David îl întreabă pe Saul: „De ce oare asculţi tu de vorbele oamenilor care zic: David îţi vrea răul?” De ce oare ascultăm şi noi la cei care bârfesc? De ce suntem mereu gata să credem tot ceea ce poate fi mai rău? Biblia însă spune: „Dragostea nădăjduieşte totul.” – Corinteni 13.7.

De ce oare nu le spunem celor care incită la clevetire în mod abil, dar ferm: Îmi pare rău, dar tu eşti mizerabil, şi-mi spui ceva ce eu nu cred că trebuie să ascult. Ar trebui mai bine să vorbeşti despre aceasta cu Dumnezeu sau cu cei implicaţi în ceea ce-mi spui, dar nu cu mine.

Biblia ne avertizează că nu este bine să ne asociem cu bârfitorii: „Cine umblă cu bârfe dă astfel pe faţă lucruri rele care sunt ascultate. Şi cu cel care nu-şi poate ţine gura şi bârfeşte să nu te amesteci.” – Proverbe 20.19.

Tot în Biblie apostolul Matei spune: „Vă spun că în ziua Judecăţii de Apoi oamenii vor da socoteală de orice bârfă şi de fiecare cuvânt nefolositor pe care îl vor rosti.” – Matei 12.36.

La fiecare cuvânt rostit noi facem o alegere; alegem între a-l binecuvânta aşa cum se cuvine pe Dumnezeu Tatăl, ori a produce o întristare călcând cuvântul Său: „Nici un cuvânt stricat, ori rău, să nu iasă de la tine din gură, ci unul bun, după zidire, după cum este nevoie, să de-a har celor care-l aud.” – Efeseni 4.29.

Controlul limbii este o adevărată emblemă a yoghinului avansat.

Tot în Biblie, Iacov ne spune: „Dacă crede cineva că el este religios şi nu-şi înfrânează limba, atunci îşi înşeală inima, iar religiozitatea unui astfel de om este zadarnică.” –1.26.

Din cele prezentate mai sus, cât şi din textele biblice pe care deja le-am enunţat, apare foarte clar pentru noi că, în realitate, bârfa este una dintre instrumentele satanei. Trebuie tocmai de aceea să ne oprim şi să decidem acum, în inima noastră, că niciodată nu vom mai asculta, nu vom mai răspândi bârfa şi aceasta o vom putea face mai ales cu ajutorul lui Dumnezeu, a Atotputernicului nostru Creator.

Prin urmare cuvintele rele, printre care sunt incluse bârfa şi calomnia, au un potenţial atât de dăunător încât un avertisment împotriva abuzului lor apare chiar printre Cele zece porunci. A noua poruncă spune: „Să nu mărturiseşti niciodată strâmb împotriva aproapelui tău.” –Exod 20.13.

Conform, de asemenea, tradiţiei iudice această poruncă înseamnă că este greşit să vorbeşti de rău o altă persoană, chiar dacă ceea ce spui ar fi adevărat, cu excepţia situaţiilor când este important pentru persoana cu care vorbeşti să audă informaţia.

O binecunoscută povestire cu tâlc care aparţine tradiţiei ebraice vorbeşte despre un evreu care umbla prin comunitate şi îl vorbea de rău şi chiar îl bârfea sau calomnia pe rabinul acesteia. După o perioadă de timp omul şi-a dat seama de greşeala sa, a regretat că l-a vorbit de rău pe rabin, şi i s-a înfăţişat pentru a-i cere iertare. Omul respectiv s-a arătat foarte mâhnit pentru ceea ce făcuse rău şi era dispus să facă aproape orice pentru a primi, în felul acesta, iertarea rabinului. Rabinul i-a spus atunci că primul pas în a îndrepta ceea ce greşise este să ia trei perne mari pline cu pene şi puf şi apoi să le desfacă şi să lase vântul să ia penele pentru a le răspândi apoi pretutindeni.

Omul a ascultat şi a realizat întrutotul instrucţiunile rabinului şi apoi s-a întors la el şi l-a înştiinţat că i-a îndeplinit cererea. Atunci rabinul i-a spus: ,,Acum eşti gata pentru cel de-al doilea pas pe calea corectării a ceea ce ai făcut rău. Du-te, te rog, şi adună, una câte una, toate penele.”

După câtva timp omul în cauză s-a întors şi a spus că a realizat că este imposibil să reuşească aceasta. Atunci rabinul i-a spus: „Deşi s-ar putea ca tu să regreţi sincer şi să vrei într-adevăr să repari tot răul pe care l-ai făcut, iată că este la fel de imposibil să-l repari, cum îţi este imposibil să aduni la loc toate penele din perne.”

După cum ne arată şi această poveste bârfa cauzează adeseori celui care este bârfit daune aproape ireversibile.

La evrei, deloc întâmplător, cuvântul ebraic pentru bârfitor corespunde cuvântului pentru vânzător ambulant. Şi acesta, la fel cum un vânzător ambulant merge din casă în casă, cumpărând de la unul şi vânzând altuia, oarecum tot la fel face şi el atunci când bârfeşte. Bârfitorul are, am putea spune, o mentalitate de vânzător ambulant. Când dăm cuiva informaţii intime, tendenţioase sau rele despre o a treia persoană, ne aşteptăm aproape imediat ca persoana cu care vorbim să ne dea, la rândul ei, tot spontan, informaţii intime, tendenţioase sau rele despre persoana care se vorbeşte sau eventual despre altcineva. În felul acesta se face un schimb murdar de informaţii intime tendenţioase şi rele.

De obicei, atunci când ne gândim la etică, gândim în termenii acţiunilor oamenilor faţă de ceilalţi şi dacă aceste acţiuni sunt corecte sau nu. Totuşi etica iudaică se ocupă şi de felul cum oamenii comunică unii cu alţii. Cuvintele, în viziunea acestei tradiţii, pot avea efecte foarte puternice. Dacă sunt folosite într-un mod binefăcător pot alina, pot încuraja sau chiar pot binecuvânta o fiinţă umană, declanşând anumite fenomene de rezonanţă, în funcţie de noţiunile care sunt integrate în cuvintele respective. Pe de altă parte, când sunt folosite în mod rău, ele pot distruge prieteniile, familia, reputaţia sau chiar mijloacele de subzistenţă.

De aceea, data viitoare când vorbiţi sau aveţi tendinţa să începeţi să-i vorbiţi pe alţii de rău luaţi în consideraţie una dintre maximele unui gânditor ebraic şi anume Israel Salander, care a trăit între 1810-1883. El era un mare moralist evreu şi un învăţător ebraic. Rabinul Salander spunea că, de obicei, noi ne confundăm priorităţile: „În mod normal, noi ne preocupăm cel mai adesea de bunăstarea noastră materială şi de sufletul vecinului. Eu însă vă sfătuiesc să ne preocupăm mai bine de bunăstarea materială a vecinului şi apoi de propriile noastre suflete.”

Iată acum o glumă despre bârfă: Bârfa este singurul zgomot care se propagă chiar mai repede decât sunetul.



În lumina a ceea ce v-am expus până aici, merită să trageţi unele concluzii şi, atunci când unele fiinţe umane vin la dvs. şi au tendinţa să bârfească sau să îi calomnieze pe ceilalţi, merită să le daţi următorul sfat: Ştim că trebuie să-ţi mărturiseşti păcatele dar, crede-mă, n-ai nici o obligaţie să le mărturiseşti şi pe ale altora.

Dincolo de aceasta, am observat că cea mai bun modalitate spontană de a afla cu uşurinţă ceva despre caracterul unui om este să întrebi ceva despre altul. În felul acesta poţi să te edifici foarte uşor asupra caracterului acelui om cu care vorbeşti.

Mai adaug doar un anume aspect pe care nu-l comentez. El aparţine gânditorului genial Blaise Pascal. El spunea: „Dacă toţi oamenii din lume ar şti exact tot ceea ce spun ceilalţi despre ei, atunci n-ar mai exista în lume nici măcar 4 prieteni.”

În ceea ce priveşte oamenii care se află la cursurile de yoga, aici puteţi observa cu uşurinţă că minţile ilustre discută idei geniale, spirituale, elevate, inteligente; minţile medii discută evenimente, iar minţile reduse discută şi–i bârfesc pe alţii. Ştiind toate acestea merită să nu uitaţi că, întotdeauna, prietenul tău are un prieten, iar acel prieten al prietenului tău are şi el un prieten, aşa că cel mai bine e să fii cât mai discret.

Un om de spirit spunea la un moment dat că: „Limba bârfitorului ucide trei dintr-o lovitură; în primul rând pe cel care bârfeşte, apoi pe cel care ascultă şi după aceea pe cel despre care se vorbeşte.”

Aşa cum puteţi observa uneori în jurul dvs., unii nu vor să spună nimic rău despre cei morţi, dar nici nu spun nimic bun despre cei vii.

Conversaţia inteligentă şi binefăcătoare este un exerciţiu minunat al minţii. Bârfa, în schimb, este un exerciţiu mizerabil al limbii. Nu uitaţi deci că tot ceea ce intră prin vorbe rele pe o ureche şi iese apoi peste gard sau în discuţiile pe care le realizaţi pe la colţuri este numai şi numai bârfă.



În continuare vă voi prezenta unele citate şi maxime cu privire la bârfă şi calomnie. Iată ce se spune în această direcţie în folclor:

„Nu toate femeile repetă zvonuri şi bârfe; unele le creează.”

„Tuturor ne place să auzim adevărul, dar mai ales despre alţii.”

„Datorită bârfei o limbă de 10 cm ucide un om de 2 m.”

„Cel care adeseori seamănă buruieni, să nu se aştepte niciodată că o să culeagă după aceea trandafiri.”

Noul Testament, Prima scrisoare către Timotei: „Totodată să nu uitaţi că unele femei se deprind să umble fără nici o treabă din casă în casă. Şi atunci ele nu numai că sunt leneşe, dar totodată ele sunt şi limbute iscoditoare şi vorbesc ce nu trebuie să fie vorbit.”

Vechiul Testament, Proverbe: „Acela care nu pomeneşte despre o mică greşeală a altuia caută fără îndoială dragostea, dar acela care o menţinonează mereu în discuţiile cu ceilalţi, aduce dezbinare între prieteni.”

Whiliam Cooper: „Acela care este avid să caute bârfe şi calomnii, poate să fie sigur că astfel aude care vesteşte ceartă şi scandal.”

Marele poet Ovidiu spune. „Chiar dacă tu nu şti, de multe ori tu poţi fi subiectul bârfelor de tot felul care circulă în tot oraşul.”

Genialul William Shakespeare spune: „Şoaptele mizerabile şi înveninate se răspândesc totdeauna cu mare repeziciune.”

Marele poet Virgiliu spune: „Bârfa cea mizerabilă, pe care aproape nici un alt om rău nu o poate întrece, capătă dimensiuni cu atât mai mari cu cât pe la mai mulţi oameni.”

Tot William Shakespeare spune: „Nu există virtute care să nu reprezinte subiectul unei calomnii.”

Un proverb chinezesc străvechi spune: „Zeflemeaua, sarcasmul şi ironia reprezintă „armele” calomniei.”

Pierre Dailler spune: „Calomnia provine în special din două surse importante: pe de o parte ea are la bază anumite interese, iar pe de altă parte, ea este şi rezultatul unei josnice vanităţi.”

Casimir Delavigne spune: „Cu cât o calomnie este mai greu de crezut, cu atât mai mult ea va fi imediat reţinută de cei proşti şi slabi la minte.”

William Shakespeare: „Chiar dacă ai fi cast precum este gheaţa şi pur precum este zăpada, să ştii că tot nu ai putea scăpa de calomnie.”

Pelopida spune: „Oamenii îi calomniază aproape totdeauna pe cei care sunt mai buni decât ei.”

Jean Cocteau spune: „Calomnia este o afirmaţie falsă care prinde totuşi rădăcini în cel care are un caracter slab sau care este rău intenţionat.”

Charles de Fregne spune: „Calomnia ar trebui să fie pedepsită mult mai aspru decât furtul deoarece ea reprezintă o adevărată plagă a societăţii civile. Este mult mai dificil să te aperi de cineva care te bârfeşte sau te calomniază, decât să te aperi de un hoţ.”

Francisc Bacon spune: „Nu ignoraţi niciodată răul pe care îl poate produce calomnia. Eu însumi cunosc persoane dintre cele mai oneste şi mai bune a căror viaţă a fost practic distrusă de acuzaţiile calomnioase care le-au fost aduse.”

Pierre de Beaumarchais spune: „Calomnia este precum banii falşi; deşi nimeni nu doreşte ca aceştia să existe, totuşi ei circulă fără scrupule pe piaţă.”

Un anonim spune: „A calomnia înseamnă a atribui cu o mare răutate unei persoane anumite acţiuni vicioase, rele, pe care aceasta nici nu a avut intenţia şi nici nu s-a confruntat, de asemenea, cu posibilitatea de a le săvârşi ea însăşi.”

Nicolas de Chanford spune: „Calomnia este precum o viespe care nu ne dă pace şi împotriva căreia nu trebuie să facem nici o mişcare până când nu suntem siguri că o putem omorâ. În caz contrar, ea va reveni şi ne va ataca cu o şi mai mare forţă şi înverşunare.”

Tot Nicolas de Chanford spune: „Nedreptatea nu face decât să înalţe şi mai mult sufletul care este puternic, liber, pur şi sincer.”

Marie José de Chenier spunea: „Cel care calomniază, ia prânzul împreună cu răutatea şi cinează cu scandalul, bârfa şi minciuna.”

Victor Hugo spunea: „Calomnia este precum fulgerul; ea ameninţă mai ales vârfurile înalte.”

Eugen Marbeau spunea: „Calomnia este un viciu straniu; dacă vrei să-l omori el va continua să trăiască, iar dacă îl laşi în pace el va muri de la sine.”

Tot Pierre de Beaumarchais spunea: „Calomnia apare şi se manifestă într-un mod insinuant. Mai întâi ea apare ca un tunet slab undeva în depărtare care se propagă razant cu solul, întocmai aşa cum zboară o rândunică înaintea furtunii. Deşi atunci ea este doar precum un murmur, calomnia îşi seamană totuşi sămânţa ei otrăvitoare în urechile şi în gurile celor care o primesc. Apoi răul germinează, se ridică, umblă şi se răspândeşte cu o mare rapiditate. Aproape brusc, nimeni nu ştie cum, calomnia capătă proporţii gigantice. Ea se lansează atunci în forţă, iar vârtejurile ei sunt distrugătoare. Totul devine atunci un vuiet general, un crescendo public, un corp comn de ură şi proscriere.”

Poetul Charles Baudelaire spune: „Răul este totdeauna săvârşit fără efort, aproape în mod natural, de către falsitate. În schimb binele a reprezentat mereu produsul minunat al unei arte delicate.”

Un gânditor anonim spunea: „Insinuarea este chiar mai periculoasă decât calomnia, deoarece ea permite astfel să se manifeste imaginaţia morbidă.”

Un alt gânditor anonim spune: „Plictiseala şi telefonul sunt sursele bârfei şi ale calomniei.”

Esoteristul Fri Juo Shuon spunea: „Calomnia reprezintă o acţiune rea, deoarece persoana care este calomniată nu se poate apăra, iar răspândirea unor zvonuri care îi sunt nefavorabile, dar în acelaşi timp false, îi poate crea mari neajunsuri şi prejudicii. În plus, fiinţa umană are mereu tendinţa de a exagera felul în care ea prezintă o anumită situaţie.

Din punctul de vedere al logicii simple este firesc ca omul să relateze faptele care îl surprind sau care îl fac să sufere deoarece în acest fel el doreşte să primească sfaturi şi să se asigure de justeţea propriilor sale trăiri şi sentimente. Însă de multe ori această expunere este exagerată, iar cel care relatează îşi pierde imparţialitatea şi profită în acest mod, mai mult sau mai puţin conştient, de demnitatea morală a celui căruia îi prezintă faptele, cât şi de absenţa celui pe care îl incriminează.

Calomnia constă în răspândirea unor zvonuri inexacte şi nefavorabile despre o anumită persoană, precum şi în interpretarea voit nefavorabilă a unor aspecte, care sunt totuşi pozitive în ceea ce priveşte persoana respectivă, fără să se facă nici o distincţie între ceea ce este sigur, probabil, posibil, îndoielnic, improbabil şi imposibil. În felul acesta se poate spune că, de fapt, calomnia nu reprezintă o eroare accidentală, ci manifestarea unui viciu sistematic.”

Tot Fri Juo Shuon spune: „La fel ca şi în cazul vicleniei şi al şireteniei, tendinţa predominantă către suspiciune nu reprezintă nici ea o caracteristică firească a inteligenţei.”

Unul dintre înţelepţii sufişti afirmă: „Păziţi-vă să deveniţi suspicioşi, căci suspiciunea este unul dintre aspectele cele mai neplăcute pe care omul îl poate exprima.”, iar îndemnul unui alt înţelept este : „Nu faceţi anchete şi nu spionaţi! De fapt spiritul poliţienesc este solidar cu un moralism bănuitor şi totodată coroziv care fără îndoială că exprimă trăsăturile incipiente ale maniei persecuţiei. Atunci când apare în mod spontan, ca urmare a unei impresii juste, suspiciunea poate fi legitimă. Însă ea nu este justificată atunci când ea devine o tendinţă puternică sau chiar un principiu de acţiune sau simţire, deoarece atunci ea, suspiciunea, se schimbă într-un fel de maladie a sufletului, care este incompatibilă cu virtutea şi, prin urmare, cu starea de sănătate globală a fiinţei.

Trebuie să luăm însă în considerare faptul că suspiciunea nu este alimentată doar de iluzii subiective şi ea se bazează, de asemenea, şi pe aparenţele de natură obiectivă, care sunt şi ele iluzii, dar care totuşi îşi au rădăcinile în faptele reale. De fapt, deşi ignoră Legile Sincronicităţii şi ale Paradoxului, suspiciunea pare să colaboreze, de multe ori în mod misterios, cu aparenţele conjuncturale care iau atunci forma unor enigmatice coincidenţe, a unor evidenţe contradictorii şi a unei realităţi care disimulează, înşelând astfel de multe ori percepţia corectă.”

Tot Fri Juo Shuon spune: „Anumite experienţe ale vieţii ne obligă să constatăm următoarele aspecte. Omul obişnuit îi judecă, cel mai adesea, pe ceilalţ,i după propriile sale posibilităţi intelectuale, după interesele sale şi după trăsăturile sale de caracter. De pildă, atunci când un om sincer îşi exprimă puterea sa, care totodată este şi varianta corectă în ceea ce priveşte un anumit aspect, omul josnic va avea imediat tendinţa să afirme că această părere exprimă ambiţie, vanitate sau un alt aspect rău. Această opinie survine mai ales datorită faptului că detaşarea şi, prin urmare, obiectivitatea, lipseşte cu desăvârşire din concepţiile şi din comportamentul omului cel rău, de o mică valoare.”

Aşa după cum afirmă înţelepţii hinduşi: ”Nu este nimic mai decât apropierea unei stări spirituale elevate, de o mare josnicie sau o meschinărie concretă care nu se poate autodepăşi.”

Esoteristul francez Cedille spunea: „A calomnia pe cineva, acuzându-l de fapte pe care el nu le-a comis niciodată, este ca şi cum ai face un asasinat. Ori, să nu uitaţi că ceea ce se înnoadă într-un anumit loc în Univers, nu se poate deznoda, mai târziu, decât în acelaşi loc şi în acelaşi mod.”

Cicero spunea: „Nimic nu este atât de rapid precum este calomnia. Nimic nu se propagă mai uşor decât aceasta. Nimic nu este mai curând crezut şi nimic nu circulă pe o arie mai întinsă decât acuzele calomnioase.”

Filozoful Diogene spunea: „Calomnia nu reprezintă altceva decât pe care îl fac cei nebuni.”

Un gânditor anonim spunea: „Adeseori calomnia se umflă precum marea; nimeni nu ştie de unde vine însă ea poate să provoace pagube foarte mari.”



Ceea ce este esenţial pentru calomnie este faptul de a se amuza în acest mod mizerabil pe socoteala altuia. Pentru ea acest aspect este uşor de realizat. Calomnia foloseşte mai mereu aceleaşi „ingrediente” pe care le combină cu abilitate şi apoi le agită din nou şi din nou sub nasul oamenilor, ca şi cum ar vrea să-i facă să râdă. Succesul ei este cel mai adesea garantat de ochii avizi să vadă rele, de buzele strânse din cauza sadismului, de gândurile vădit răutăcioase sau chiar duşmănoase, apoi, în final, de râsul batjocoritor.

Unele aspecte care predomină se corelează foarte bine cu noţiunea de calomnie deoarece ele exprimă anumite fapte particulare ale acesteia. Putem astfel să distingem:

-semnificaţia peiorativă sau, altfel spus, care are un sens depreciativ, dispreţiutor, al unui cuvânt sau al unui joc de cuvinte;

-devalorizarea intenţionată şi fără un suport real a unor fapte sau a unor aspecte în legătură cu o anumită persoană;

-deprecierea faptelor sau a realizărilor unei persoane care intervine atunci când devalorizarea lor este practicată în mod sistematic;

-deprecierea extremă care survine mai ales atunci când se face comparaţie cu aspectul cel mai negativ din categoria respectivă;

-exprimarea caustică ce provine mai ales din tendinţa exagerată de a observa numai defectele şi tot ceea ce nu este bun, atât în ceea ce priveşte oamenii, cât şi în ceea ce priveşte obiectele;

-animozitatea, adică atitudinea ostilă faţă de o anumită persoană sau un grup de persoane;

-asprimea comportamentului;

-severitatea exagerată, care provine din manifestarea dezagreabilă a unui comportament dur, nemilos;

-atitudinea ironică ce provine mai ales din sentimentele care au fost acumulate faţă de o anumită persoană;

-răutatea sau ostilitatea care exprimă sentimentele negative în legătură cu o persoană sau cu un grup de persoane;

-nesimţirea care demonstrează foarte clar lipsa de respect, brutalitatea verbală sau chiar fizică şi gradul foarte mic de inteligenţă a persoanei care manifestă această trăsătură de caracter;

-vulgaritatea aproape constantă care apare la o minte superificială, grosieră şi un suflet imatur.

Tradiţia spirituală afirmă, deloc întâmplător, că limba, subânţelegând prin aceasta capacitatea de a exprima prin cuvinte intenţiile, ideile şi gândurile noastre, este un organ care poate să devină foarte periculos şi chiar devastator, prin efectele nocive care pot să apară ca urmare a folosirii ei rele.

Pe de altă parte să nu uităm că învăţăturile creştine afirmă că vorbirea care nu este absolut deloc inspirată de Duhul Sfânt poate deveni repede arma favorită a satanei. De aceea, în textele creştine uneori se spune că limba este un organ prin intermediul căruia cel rău, diavolul, îşi duce la îndeplinire multe dintre proiectele sale malefice. El se serveşte astfel, prin intermediul limbii, de doi dintre cei mai fideli colaboratori ai săi, care sunt bârfa şi calomnia.

În lumina acestor revelaţii, bârfa reprezintă, aşa cum am arătat deja, acţiunea de a denigra şi de a defăima pe cineva sau, cu alte cuvinte, de a proiecta către o anumită persoană aspecte inventate, mizerabile, rele, prin intermediul cuvintelor. Bârfa este deci o armă diavolească foarte puternică deoarece ea este capabilă să provoace răni profunde în sufletul persoanei care este astfel vizată, pe care se vor grefa apoi sentimentele chinuitoare de ciudă şi amărăciune, toate acestea reprezentând „patul” de tortură al demonilor prin care ei îşi realizează acţiunile lor distrugătoare.

Calomnia constă, la modul esenţial vorbind, din afirmaţii false şi mincinoase care se referă la faptele care îi sunt atribuite pe nedrept altei persoane şi care au scopul să distrugă reputaţia şi onoarea sa. Calomniatorul acuză deci o altă persoană spunând minciuni şi afirmând fapte care nu sunt deloc adevărate şi care nu se foandează pe ceva real dar care, totuşi, sunt prezentate în această manieră. Prin însăşi natura ei, calomnia este diabolică. De altfel, nu întâmplător, Iisus Christos a afirmat că, înainte de toate: „diavolul este tatăl minciunii şi al denigrării şi calomnia...”

Prin urmare bârfa şi calomnia sunt în realitate nişte „instrumente” importante prin intermediul cărora diavolul acţionează pentru a provoca neîncrederea în calea spirituală sau în tehnicile yoga, cearta între oameni, pentru a-i dezbina şi învrăjbi pe unii împotriva altora, pentru a creea, de cele mai multe ori, sentimente de invidie, animozitate, rivalitate, ură, duşmănie, etc.

Înţelegem acum cu uşurinţă motivul pentru care se spune, adeseori, că limba este capabilă să „murdărească” întregul trup care, aşa după cum ştim foarte bine, reprezintă însuşi templul cel sacru al lui Dumnezeu.

Prin urmare, trebuie să vă daţi seama că totdeauna cel care procedează astfel nu se poate bucura de Graţia lui Dumnezeu; cu atât mai mult cel care calomniază nu poate să rămână nepedepsit de Justiţia Divină. Cei care se lasă pradă ispitei de a bârfi şi a calomnia va trebui să suporte, mai devreme sau mai târziu, consecinţele pedepsei divine care nu reprezintă în realitate decât acţiunea perfect integrată a Legii universale a Karmei, căci aşa cum se afirmă şi în Vechiul Testament: „Limba cea mincinoasă este urâtă Domnului Dumnezeu” – Proverbe 12.22. Şi de asemenea: „Spune Domnul: pe cel care, în ascuns, bârfeşte şi calomniază îl voi pedepsi aspru.” – Psalmi 105.5.

Tot în Biblie, în Proverbe 19.9. se spune: „Martorul mincinos nu rămâne niciodată nepedepsit, iar cel ce spune numai minciuni, până la urmă va pieri.”

Cel care calomniază exprimă aproape totdeauna, de fapt, într-un mod direct, ura şi răutatea ascunsă care există în inima lui. Se ştie că iubirea adevărată iartă, acoperă şi nu dezvăluie secretele sale, în timp ce răutatea şi ura inventează cu neruşinare şi răspândeşte cât mai mult greşelile mult exagerate ale altora şi acuzaţiile rele, neadevărate, împotriva lor.

Dumnezeu, care este infinit mai bun şi răbdător, ne iubeşte necondiţionat şi ne iartă chiar şi atunci când greşim foarte grav, mai ales dacă noi suntem atunci foarte sinceri în inima noastră şi dorim cu adevărat să ne îndreptăm, pe când diavolul, întocmai precum servitorii care sunt cutre şi slugarnici, bârfeşte şi acuză aproape fără încetare, cu scopul esenţial de a dezbina şi de a distruge.

În Biblie, în Prima scrisoare sobornicească a lui Petru 3.10 se spune: „Căci cine iubeşte cu adevărat viaţa şi vrea să aibă mai mereu zile bune, trebuie să-şi înfrâneze cât mai des limba de rău şi buzele de la cuvintele înşelătoare.”

Prin urmare, se poate spune că acesta este unul dintre motivele importante pentru care mulţi oameni nu pot cunoaşte pacea lăuntrică şi fericirea sufletească, cu alte cuvinte, din cauza păcatelor pe care ei le săvârşesc prin intermediul cuvintelor care sunt adeseori rostite şi a inimii impure pe care o au. Căci aşa cum este scris în textele timpurii ale Sfinţilor Părinţi creştini: „Limba este fericită atunci când ea exprimă bogăţia inimii.”

Cel care bârfeşte sau calomniază provocând în acest fel multă suferinţă, demonstrează în felul acesta, în mod implicit, că deja tenebrele i-au cuprins sufletul şi că el a devenit de fapt un agent, care cel mai adesea este inconştient, al acţiunilor demoniace şi satanice.

Tot în Biblie, la capitolul Proverbe 13.3 se spune. „Cine îşi păzeşte gura, îşi păzeşze sufletul, iar cine îşi deschide buzele mari spre a rosti minciunile şi răul, aleargă astfel spre pieirea lui.”

Tot în Biblie, la capitolul Proverbe 21.23 se spune: „Cine îşi păzeşte gura şi limba de vorbe rele sau mincinoase îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.”

Graţia cea tainică şi Binecuvântarea lui Dumnezeu nu se revarsă niciodată din plin asupra acelora care bârfesc şi care calomniază. Dimpotrivă, mai devreme sau mai târziu, ei vor trebui să suporte consecinţele şi fructele amare ale acţiunilor rele. Mai mult decât atât, să nu uitaţi că, în ciuda rugăciunilor pe care, poate, aceste persoane le adresează uneori lui Dumnezeu, dorinţele lor nu vor fi împlinite atâta timp cât ele vor continua să se complacă în această stare mizerabilă.

În încheierea acestei conferinţe, ofer un sfat celor care deja s-au obişnuit să bârfească şi să calomnieze. Mai bine decât să bârfiţi sau să calomniaţi, citiţi cu atenţie cursurile pentru că mai ales aceştia dintre voi aveţi o mare nevoie să vă îmbogăţiţi nivelul spiritual şi să depăşiţi această stare mizerabilă în care vă complaceţi.
Dupa o anumita ridicare a imp - de Jay la: 12/08/2004 10:12:20
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Dupa o anumita ridicare a impozitelor din Romania s-a primit urmatoarea scrisoare de la un veteran al ultimului razboi impotriva teroristilor din Iraq la care si romanii au trimis niste reprezentanti:



Eu, Vasile Bula

Om al muncii fara sula

Decind nu mai pot sa f**

Refuz sa platesc tribut!



La care a primit urmatorul raspuns de la Ministrul de Finante al Romaniei:



Domnule Vasile Bula

Om al muncii fara sula

Cit ai degete si limba

Legea tarii nu se schimba


Cu stima

Micky
Destinule - de (anonim) la: 05/09/2004 07:04:49
(la: Marea Neagra, amintiri)
(LOL)
Funny chestia cu tuciuriu' si modul de marketing aplicat la vinzarea floricelelor...
Mai era una la moda:
"-Hey, ia clatita de la mare, face bine-ntre picioare". He,he !..am muncit vreo 3 ani pe litoral iar acesta cu clatitele si lozinca faimoasa era un angajat al restaurantului unde munceam. Cind avea clienta o tipa mai misto', aceasta primind clatitele in mina, el incepea a turna zahar vanilat pina la cot sau umarul acesteia (una' chiar i-lea aruncat in cap, s-a ales cu injuraturi)...
Mai aveam un nebun la noi in unitate, cu masina de inghetata instalata linga un lac...cind se termina inghetata si nu-l observa nimeni, arunca rapid un bidonash in balta si umplea masina la loc cu apa, pe urma adaugind continutul de cacao...lenea il lovea tare mult pe angajatul roman, deh...o berica, doua, caldura, umezeala sau turistele "trasnet" din statiune. Cred ca-i facea bine turistului german un tratament deosebit (cacao si mormoloci)...

La fel, cunosteam un fotograf ce muncea la noi in perimetru, stia toate hotelurile si receptionistele, primea mereu informatii cu timpul cind soseau turistii (din ce zona a tarii, cit stateau la mare etc)...un mare meserias. Facea fotografii la turisti in ultimele zile de vacanta (sindicalistii) cu plata anticipat (20 lei) si ridicarea pozelor pentru a doua zi. Fara nici o speranta asteptau acestia pe plaje sosirea lui Petrica, el statea la noi in restaurant cu o berica sau cafea in fata. Cind i-se facea observatie ca-l asteapta clientii, mereu ne lua la misto'
-Lasati-ma bai, in pace...da(!), le-am facut poze dar nici nu aveam film in aparat.

He,he...vremuri bune la Marea Neagra (in vacanta), distractia era peste tot.

salutari,
sixpack

ps.
Vreun pirat, comandant intr-o barca cu pinze sau sultan cu salvari roz pe-aici? (LOL)
#21052 (raspuns la: #20979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"munca inobileaza pe om,"pentru dinisor, - de DESTIN la: 11/09/2004 02:11:37
(la: Despre prietenie)

"munca inobileaza pe om," dar nici lenea nu a omorat pe mimeni...

Vin si eu la spartul targului ...oricum am citit tot...apreciez.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21758 (raspuns la: #21714) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Epigonii - de Little Eagle la: 05/11/2004 20:27:44
(la: Alegerile in USA)
Nu doar nesimtit,dar si redus mintal,e de ajuns sa te uiti la moaca lui sa vezi ca scrie pe ea prostia intruchipata si atitudinea de taranoi.
Nu vad nici o diferenta intre el si cei care l-au ales.Aceiasi demagogi ignoranti care se gandesc numai la ei si nu mai stiu ce sa gateasca maine,de parca viata se invarte in jurul oalei de mancare.

Acesti oameni sunt lasi si inca posedati de teama primitiva din sufletele lor.Se ascund in spatele unei credinte pe care nu doar ca n-o inteleg dar o si interpreteaza scuipand in jur lozinci de etica si morala,ca si cum astea vor salva economia de la faliment sau vor crea locuri de munca.
M-as fi asteptat mai mult de la romanii/americani (unii din ei)ce au cunoscut pe vremuri totalitarismul despotic ceausist.Au venit aici si s-au transformat in cei care-i asuprisera in Ro.Lingai si lasi,le e frica de umbra lor.

Si tot ei vorbesc despre...democrati cum ca sunt....liberali?Acesti zeloti republicani imi evoca hitlerismul.Ce e rau sa fii liberal?Poate curand n-o sa avem voie sa citim anumite romane straine sau americane scrise de oameni prea...liberali in gandire?
Ce-ar fi sa faceti voi un foc urias sa le ardeti pe toate pt. ca sunt decadente?Poate inventati si vre-un fel de lagar de concentrare unde cei ce nu-s de-o credinta cu voi sa fie batuti si siliti sa devina papagali bisericosi ca voi.
Vreti si cu Tvnea si marele ecran sa indepartati orice filme mai realiste sau...liberale.Vai d-abia astept sa vad iar Bonanza la Tv sau Leave it to beaver ori cine stie ce siropuri si emisiuni ce nu spun nimic.

Ma uit la voi si vad cum v-ati transformat in roboti programati braindead sau brain washed,oricum e acelasi lucru.
Nu va pasa decat de cuburile in care traiti ca prizionierii si cum sa cheltuiti banii pe lucruri neimportante cand altcineva undeva se gandeste ce va manca maine.
Va contaminati paturile intr-atat incat intr-o buna zi propriul kkt va va sufoca de moarte.Shallow minds!Dati din gura dar nu faceti nimic decat sa propovaduiti mizeria intelectuala in care va complaceti si lenea de a gandi cu simtul raspunderii fata de ce va inconjoara.Treceti pe langa un copac de parca nu ar exista,admirati natura dar ce faceti pt. a o salva?Bush al vostru mare Chief nu se gandeste decat la faptul ca va muri oricum deci ce-l intereseaza daca va fi sau nu natura dupa el?
La o adica si pe voi v-ar trada si si-ar intoarce spatele lasandu-va cu ochii-n soare,de fapt meritati din plin.Nu uitati ca prostia se plateste intr-o zi cu varf si indesat.Acel moment nu-i chiar departe in viitor.

Credeti ca vi se cuvine totul,mereu ati luat si luat si luat dar n-ati dat nimic inapoi
si precum marele vostru Chief suprem,nu multumiti niciodata.Ii multumiti lui Dumnezeu?Nu Lui sa va rugati si inchinati ci celor multi pe ale caror spinari v-ati ridicat si pe care ii urati ca sunt saraci si mexicani si hispanici si blacks(va e teama de ei,nu?Ha!)si indieni americani,mai ales ei!
Nu aveti rusine!Duceti-va inapoi la oalele voastre in care va preparati supa de egoism,tampenie ,ignoranta,prostie si lasitate.Vai ce buna este.Miam miam.
Pofta mare si mancati din ea pana cadeti sub masa,este destula si pt. maine si pt. viitorul vostru de zi cu zi.
V-a placut comunismul din Ro?Daca erati din elita de sus desigur ca da,dar multi din voi ati plecat de acolo.Ce ati devenit aici? Acea elita ce n-ati putut fi in Ro.
De fapt ati si uitat complet de voi insiva ametiti de betia minciunilor lui Bush si gasca lui,parca e o banda de gangsters cu deosebire insa ca sunt aparati de ..lege
si ideologia totalitara de a nu da socoteala nimanui.
Cel mai nefast presedinte din istoria Americii de 75 ani incoace,o mare performanta de care el si voi sa fiti mandri si sa-l purtati sanatosi.

LOVE&PEACE,
Ozzy

...."Cum nu vii tu Tepes doamne,ca punand mana pe ei,
Sa-i imparti in doua cete:in smintiti si in misei,
Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!"

"Oamenii din toate cele fac icoana si simbol;
Numesc sint,frumos si bine ce nimic nu insemneaza,
Impartesc a lor gindire pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol."







































#27848 (raspuns la: #27828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la munca nu la T - de om la: 17/08/2005 22:36:13
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Codul Muncii:1 .Ne nastem obositi ptr. a ne odihni.
2. Munca l-a creat pe om dar nici lenea nu l-a omorat.
3. Daca vezi un coleg odihnindu-se, ajuta-l.
4. Daca ti se face chef sa te apuci de munca,stai jos, odihneste-te si o sa-ti treaca.
5. Ce poti face azi nu lasa pe maine ci pe poimaine sau raspoimaine, ca poate nu mai este nevoie.
6. Un lucru care nu se rezolva de la sine in 30 de zile, nu merita sa te mai ocupi de el.
7. Munca e sanatate curata, deci sa o lasam ptr.cei mai bolnavi ca noi.
8. Munca il innobileaza pe om, societatea noastra nu mai are nevoie de nobili, caci a trecut vremea lor.
9. Cine se scoala prea de dimineata doarme prea putin, e obosit si casca toata ziua.
10. Cine nu munceste nu greseste, iar cine nu greseste merita promovat.
11. Serviciul nu e crasma sa stai toata ziua in el, asa ca mai du-te dracului acasa


A aparut un nou virus avand denumirea: "munca". Daca primesti vreo "munca" dela vreun coleg sau de la seful tau, sub nici o forma nu te atinge de el! Acest virus poate distruge complet viata ta personala. Daca consideri ca ai fost infectat, ia-ti urgent haina si 2 prieteni, duceti-va la primul bar si incercati sa va devirusati. Comandati 3 pahare de ceva, repetati de 4 ori, dupa care veti constata ca "munca" s-a sters complet din capul vostru.... Trimite urgent acest e-mail cel putin la 5 prieteni. Daca observi ca nu ai 5 prieteni, atunci ai fost infectat cu virusul "munca" si acesta iti guverneaza deja viata. Motto: Oricat de mica ne e leafa, noi tot putem munci mai putin decat ne Platesc ei!
#66033 (raspuns la: #66029) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Proud, iesi la munca vol - de RSI la: 18/12/2005 15:45:05
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Buna Proud, iesi la munca voluntara la dezapezit?
===============================================
"Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham) "
#95798 (raspuns la: #95796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
exceptional!!!!!! - de Dinu Lazar la: 06/05/2006 12:09:18
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un text grozav primit de la un grozav fotograf roman...
nu spun cine e dar poate o sa spuna el aici...
Un adevarat regal pentru o simbata, de pritocit si de pus pe ginduri...
Iata marea surpriza de azi:

----------------------------------
De ce fotografia digitala e platita mai prost decit a fost cea pe realizata pe film ?
Inca se judeca cit costa poza, si daca nu costa nimic sa developezi inseamana ca
nu costa nimic nici imaginea .
DAR OCHII CIT COSTA ?
Mintea care a studiat ani de-a rindul ca sa produca imaginea asta, cit poate sa coste ?
Spunea cineva de citi insi e nevoie sa se desfaca o conserva? Stie toata lumea, ca
e un banc vechi, de 25 de oameni .
Unul tine cutitul si restul o invirt ca sa se poata taia capacul .
De cite fotografi e nevoie sa realizeze o imagine ?
De 400 . Unul care o face si restul de 399 care spun ca puteau sa o faca si ei sau mai
mersi are Hasselblad sau Sinar sau Canon sau Nikon .
Eu am doar un aparat simplu .
Exista inca senzatia ca imaginea pe digital se face mai usor si de aceea trebuie sa
coste mai putin si sa fie si mai putin apreciata ?
Ce este mai important, sa avem o imagine de inalta rezolutie, cu o camera scumpa,
sau o imagine mediocra la care sa ne batem cu pumnii in piept
ca daca e digitala putem sa facem ce vrem si sa o marim cit dorim in Photoshop ?
De ce sa ne cumparam o camera scumpa ca oricum clientii nu platesc .
Pai nu platesc pentru ca s-au invatat sa li se dea 1000 de imagini cu 5 lei si
toate RAW daca se poate .
Nu clientii sunt de vina, toata lumea cauta preturi bune pentru calitate maxima,
raportul calitate/pret .
Pretul la fotografie este in functie de proiect .
Este ca si cum i-ai cere unui tipograf sa iti faca o carte de vizita si sa-l
intrebi cit costa una .
Deja vad ca unii rid acum pentru ca este ridicol sa intrebi asa ceva.
Cite culori, 200- 250 -300 - 350 gsm, fata verso, policromie, protectie UV, plastifiere
sau nu, mata , lucioasa, ce suport de hirtie, exista design-ul cartii de vizita, ce cantitate ?
Iata cite variabile sunt aici pentru a se calcula un pret .
De ce la realizarea unei fotografii nu se gindeste asa .
Pentru ca noi suntem de vina, nu explicam cum stau lucrurile, nu avem atitudine,
ne e frica, ne e lene si nu avem cunostinte in domeniu .
Daca avem de a face cu o sedinta de fotografii de ambalaj este cu totul diferita
fata de una de produs si aici avem imagine de catalog sau imagine promotionala .
In general imaginile de catalog sunt mai ieftine, daca exista toata logistica de studio
pregatita special pentru acest tip de imagine .
Imaginea cealalta , ma refer la cea promotionala, poate sa dureze si o saptamina,
depinde ce vrea ARt Directorul, dac vorbim de reclama si comercial sau
editorul daca vorbim de sectorul editorial .
Un exemplu foarte des intilnit :
La 500 de produse de catalog , daca forma este aceeasi( detergenti)nu schimbi
lumina la fiecare produs ci odata asezata tragi toata seria
poate si in 2 ore, depinde cit de rapid esti .
Daca in schimb faci "creatie" si schimbi lumina pentru fiecare produs in parte, termini intr-o luna .
Daca insa clientul doreste asta, atunci trebuie sa plateasca timpul afectat pentru
acest stil de fotografiere, altfel e munca voluntara .
COnteaza locul unde lucram . In studio sau in locatie . Locatia are curent electric ? NU .
Atunci ne luam generatorul sau inchiriem un generator,
daca nu avem unul .
Deci iata numai citeva exemple care trebuiesc puse pe hirtie cind se face bugetul ( daca vreti)
pentru imaginea/imaginile respective .
Niciodata nu se spune un pret pe loc( pentru ca atunci e din burta si nu e real,
de aceea ca sa nu pierdem proiectul reducem in disperare),
se sta de vorba si se culeg informatii despre cum si ce anume trebuie sa se intimple
cu imaginile propuse .
La insistentele clientului ca este grabit si ca nu are timp de prostii de-astea,
puteti foarte respectuos sa spuneti ca nu va place sa fiti prins
descoperit in aceasta sedinta foto, de aceea aveti nevoie de detalii .
Cum ar fi de exemplu sa ajungeti in padure cu actorii angajati pentru sedinta foto
si sa constatati ca nu aveti un accesoriu
pe care in mod normal l-ati fi luat, dar pentru ca acel client grabit va spus ca
nu are nevoie de asta, acum ii place ideea sa traga in
padure , in loc de cabana unde era curent electric .
Deci luati un generator in acest caz, chiar daca il carati degeaba, altfel nu va
merge doar cu blitzul de pe aparat ca tot lumina se cheama .
Sigur ca pretul cu generator cu tot era mai mare si ca sa iasa mai ieftin, omul a
renuntat, dar nu i-a explicat nimeni, ca daca
va gasi o poienita frumoasa, trebuie sa avem o sursa independenta de curent electric .
Exemple sunt nenumarate si sunt sigur ca exista solutii la toate, trebuie ca trebuie
sa ne intre bine in cap .
Atitudinea este cea care va vinde in viitor .
Suntem cu siguranta in era cantitatii, a productiei de imagini la volum,
a miilor de fotografii care se vind cu 50 de centi bucata .
Care este atitudinea noastra ca fotografi in fata acestor schimbari ?
Trebuie sa fim profesionisti ca sa avem curajul sa spunem unui client :
Va costa in plus si postproductia ...
Adica... adica munca pe calculator pe care o incepi dupa ce ai terminat de tras tot .
Da, dar daca ne refuza ?
Sa va refuze acum, nu mai tirziu si sa isi faca un obicei in a va conditiona la pret,
de a dori totul pe CD, de a dori imagini RAW, in loc sa i se dea
licenta pentru lucrarea respectiva ( poster, brosura, catalog, s.a.m.d ) si nu toate imaginile pe CD .
Exista situatii fireste cind fotografiezi ceva cu zeci de variante de expunere si unghiuri,
dar chiar si atunci trebuie explicat clientului
ca nu are rost sa se enerveze si sa treaca prin 1000 de poze pina o gaseste pe cea preferata,
de aceea trebuie alese pentru CD/DVD imaginile dorite .
Da, trebuie luata in considerare si de amatori si de profesionisti aceasta taxa. Pentru ca
un profesionist care nu o include, nu va avea in curind
cu ce sa isi cumpere scule noi, iar amatorul dornic de ciubucele mici cind va ajunge profesionist
va dori sa i se plateasca postproductia digitala,
dar din pacate reputatia facuta nu-i va permite sa isi ridice cota sau probabil ca va intilni
alti fotografi "rentabili" care nu fac decit sa isi
faca un rau imens lor in primul rind, nu numai profesionistilor deja impusi pe o piata .
Astea sunt efectele in timp, atentie la cum si ce doriti de la voi in primul rind, cea mai
sigura cale sa va distrugeti munca este o reducere
de pret fara nici o justificare, fara nici o negociere .
A doua oara va trebui sa fie si mai ieftin . Mentalitatea este de Mall, de magazin universal.
Daca iau doua trebuie sa fie mai ieftin , nu ?
Preturile unui fotograf nici nu ar trebui sa fie negociate, el nu vinde castraveti sau banane
murate la borcan sa faca reducere la cantitate .
Cum sa se masoare talentul sau profesionalismul ? SUnt pe internet mii de carti si istorioare
despre fotografia ca mijloc de existenta .
Sau facut sute de calcule, in care este luata in considerare chiria, aparatura, timpul petrecut .
Iti iese matematic 432 de euro pe ora, dar cind vine un client si iti spune ca iti da 15 euro
te repezi sa ii faci comanda, ca daca cumva o pierzi ?
Sau daca vine altul si o face cu 3 euro, si oricum nu prea ai treaba cu preturile astea ale
profesionistilor , ca tu oricum ai servici si faci chestia asta
asa ca sa mai bei un sprit in weekend .
Nu strici piata nimanui, iti strici piata ta .
Daca iubesti fotografia si faci imagini care sa comunice ceva cu restul lumii si iti pasa de asta,
schimba-te astazi si arata ca imaginile tale sunt demne
de atentie si nu se pot gasi si la altcineva care se lauda ca le-a facut la aceeasi calitate cu
o un aparat ieftin sau mai rau cu un ochi ieftin .
#120697 (raspuns la: #120663) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pe cine intereseaza - de Shtevia la: 19/06/2006 14:44:01
(la: ce semnificatie au numele noastre?)
o parte din semnificatii si o parte dintre nume:

1. ABEL [ebraica] hebel = respiratie
2. ADAM [ebraica] om; [asiriana] adamu = a face; [ebraica] adam = a fi rosu;
[ebraica] adamah = pamant.
3. ADELA [germana] adal = nobil
4. ADELAIDA [germana] Adalheidis: adal = nobil + heid = fel, tip.
5. ADELINA Varianta a numelui Adela.
6. ADINA [ebraica] delicat, subtire.
7. ADOLF [germana] Adalwolf = lup nobil
8. ADRIA Forma a numelui din Adriana
9. ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei.
10. AGATA [greaca] agathos = bun
11. AGLAIA [greaca] splendoare, frumusete
12. AGNES [greaca] hagnos = cast
13. AGNETA Provine din numele Agnes.
14. AHMED [araba] de incredere
15. AIMĂE [franceza] iubit
16. ALAN [bretona] pietricica sau frumos
17. ALBERT [germana] Adalbrecht = nobilime stralucita
18. ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = a apara, a veni in
ajutor.
19. ALFONS [germana] gata de lupta
20. ALFRED [engleza veche] elf = spiridus + red = sfat
21. ALI [araba] sublim, elevat.
22. ALICE [franceza] Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din
Adelaida. 23. ALIN [romana] Varianta romaneasca a lui Alan.
24. ALIN/ALINA [araba] nobil
25. AMALIA [germana] amal = munca
26. AMANDA [latina ] amando = indragit
27. AMBRA [araba] chihlimbar, auriu
28. AMELIA Forma a numelor Amalia sau Emilia
29. AMZA [araba] hamuza = puternic, sigur
30. ANA [ebraica] channah = favoare, mila
31. ANABELLA Combinatie a numelor Ana si Bella.
32. ANAMARIA Combinatie a numelor Ana si Maria.
33. ANASTASIE / ANASTASIA [greaca] anastasios = inviere
34. ANATOL [greaca] anatole = rasarit
35. ANCA [romana] Forma a numelui Ana
36. ANDRA Forma a numelui Andreea.
37. ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului
38. ANDROMEDA [greaca] a te gandi la un om
39. ANEMONA [greaca] anemos = vant
40. ANETA Forma a numelui Ana
41. ANGELA [greaca] angelos = mesager
42. ANITA Forma a numelui Ana.
43. ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare
44. ANTIGONA [greaca] anti = impotriva + gone = nastere
45. AFRODITA [greaca] aparut din spuma
46. APOLLO/APOLONIA [greaca] apelo = putere sau apollumi = a distruge
47. ARETA [greaca] arete = virtute
48. ARIADNA [greaca] cel mai sfant: ari = cel mai, adnos = sfant
49. ARINA Varianta ruseasca a numeui Irina.
50. ARISTIDE [greaca] cel mai bun fel: aristos = cel mai bun + eidos = fel
51. ARCADIE [greaca] arktos = urs
52. ARMAND [germana] on inarmat. Varianta franceza a numelui german Herman:
heri = arma + man = om
53. ARNOLD [germana] putere de vultur. Compus din elementele arn = vultur +
wald = putere
54. ARPAD [maghiara] samanta
55. ARTHUR [celtica] art = urs + viros = om
56. ASTRID [norvegiana] Varianta moderna a numelui Astrith: ass = zeu +
frġťr = frumos
57. ATANASIE [greaca] athanasios = nemuritor: a = negatie + thanatos =
moarte
58. ATENA [greaca] ather = ascutit + aine = rugaciune
59. ATTILA [gotic] atta = tata
60. AUGUST/AUGUSTIN [ latina] augere = a creste, mare, venerabil
61. AURA = aura (lumina distincta)
62. AUREL / AURELIAN [ latina ] aureus = aurit
63. AURORA [latina ] zori de zi
64. AVRAM [ebraica] hamon = tatal celor multi
Litera B
1. BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin
2. BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege
3. BAPTIST [greaca] baphein = a scufunda, botez
4. BARBARA [greaca] barbaros = strain
5. BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat
6. BEATRICE Varianta numelui Beatrix
7. BEATRIX [latina ] calator
8. BENEDICT [latina ] binecuvantat
9. BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic
10. BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit
11. BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald =
putere
12. BIANCA [italiana] alb
13. BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar
14. BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup.
15. BRAD [engleza] board = larg, mare
16. BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic
17. BRIGIT [irlandeza] inalta zeita
Litera C
1. CALISTRAT [greaca] armata frumoasa; kallos = frumos + stratos = armata
2. CARL/CARLA Varianta a numelui Carol
3. CATRINA Varianta a numelui Ecaterina
4. CAMELIA [latina ] enorias
5. CARINA [greaca] mic si drag
6. CARMEN [spaniola] carmen = cantec
7. CAROL/CAROLINA [germana] om; [engleza] colind
8. CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace
9. CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om
10. CASIAN/CASIANA [latina ] cassus = gol
11. CATALIN/CATALINA Varianta a numelui Ecaterina
12. CECILIA [ latina] caecus = orb
13. CELESTINA [ latina ] calelestis = ceresc
14. CELINA Varianta a numelui Selena sau prescurtare de la Marcelina
15. CELINE Prescurtare a numelui Marcelina
16. CEZAR / CEZARA / CEZARINA [latina ] caesaries = pletos
17. CHRIS Prescurtare a numelui Cristopher sau Cristian
18. CRISTIAN/CRISTINA [ latina] crestin
19. CRISTOFER [greaca] Purtandu-l pe Hristos; Christos = Heistos + pherein =
a purta.
20. CIPRIAN [latina ] din Cipru
21. CLARA [latina ] clarus = clar, luminos
22. CLAUDIU [latina ] claudus = schiop
23. CLEMENT [latina ] Clemens = mila, compasiune
24. CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui
25. CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [ latina] Constans = constant,
stabil
26. CONSUELA [spaniola] consolare
27. CORA [greaca] Varianta a numelui Corina
28. CORINA [greaca] kore = fecioara
29. CORNEL / CORNELIA [latina ] cornu = corn
30. COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta
Litera D
1. DACIA / DACIANA [latina ] din Dacia
2. DAMIAN [greaca] daman = a domestici
3. DAN / DANA Prescurtare a numelui Daniel
4. DANIEL / DANIELA [ebraica] El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu
5. DAFNE [greaca] dafin, laur
6. DARIA Varianta din persana, DÄrayavahush: dÄraya = a poseda + vahu = bine
7. DAVID [ebraica] iubit, indragit
8. DELIA [greaca] din Delos , o insula greceasca
9. DELICIA [ latina] deliciae = deliciu, placere
10. DALILA [ebraic] delicat
11. DEMOSTENE [greaca] vigoarea poprului; demou = al poporului + sthenos =
vigoare, putere
12. DENIS Varianta a numelui Dionisie
13. DESDEMONA [greaca] dysdaimon = fara noroc
14. DESIDERIU [ latina] desiderium = a dori
15. DESPINA [greaca] amanta, iubita
16. DIANA dues = divin, ceresc
17. DINA [greaca] puternic
18. DITA [ceha] dar scump
19. DIONISIE [greaca] Dios = al lui Dumnezeu + Nysa = numele unui munte
20. DOINA [romana] cantec romanesc
21. DOMINIC / DOMNICA [ latina ] Dominicus = al domnului
22. DORA Prescurtare de la Teodora
23. DORIN / DORINA [greaca] doros = dar; [franceza] auriu
24. DOROTHEA [ latina] Dorotheos = darul lui Dumnezeul doron = dar + theos =
Dumnezeu
25. DORU/DOREL [romana] dor
26. DRAGAN Varianta a numelui Dragomir
27. DRAGOMIR [slava] valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir =
pace
28. DRAGOS Varianta a numelui Dragomir
29. DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama
Litera E
1. ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele
zeitei Hecate
2. EDGAR [engleza] ead = bogat, bine cuvantat + gar = sulita
3. EDITH [nordic] dar scump
4. EDMOND [engleza] ead = bogat, binecuvantat + mund = protector
5. EDUARD [engleza] ead = bogat, binecuvantat + weard = garda, aparator
6. ELEONORA [germana] Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina
7. ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna
8. ELIANA [greaca] helios = soare
9. ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu
10. ELIZA - Varianta a numelui Elisabeta
11. ELLA [germana] ali = altul
12. ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat
13. EMANUEL [ebraica] Dumnezeu este cu noi
14. EMERIC [germana] reguli de munca
15. EMIL / EMILIA / EMILIAN [ latina] aemulus = rival
16. EMMA [germana] ermen = intreg, universal
17. EMANOIL Varianta a numelui Emanuel
18. ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator
19. ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate
20. ESMERALDA [spaniola] smarald
21. ESTELA [franceza] stella = star
22. EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu - bun + genes =
nascut
23. EUFROSINA [greaca] bucurie
24. EUSEBIU [greaca] eusebes = pios
25. EVE [ebraica] chavah = a respira sau chayah = a trai
26. EVELINA [ latina] avis - pasare
Litera F
1. FABIAN - [ latina] faba = fasole
2. FELIX / FELICIA [ latina] de succes, norocos
3. FERDINAND [germana] fardi = calatorie + nand = gata, pregatit
4. FILIP [greaca] philos = prieten + hippos = cal
5. FIONA [galeza] alb
6. FLAVIA / FLAVIUS / FLAVIAN [latina ] auriu sau blond; flavus = galben
7. FLORA / FLOAREA / FLORICA [ latina] flos = floare
8. FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [ latina] florens = prosper, infloritor
9. FLORIAN / FLORIN [latina ] flos = floare
10. FRANCISC [latina ] Franciscus = francez
11. FREDERIC / FREDERICA [germana] frid = pace + ric = conducator
Litera G
1. GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu
2. GÄŽSPÄŽR [maghiara] Provine de la numele rocii Jasp [persana] trezorier
3. GAVRIL - Varianta a numelui Gabriel
4. GENOVEVA [galeza] femeie din trib
5. GHENADIE - [greaca] gennadas = nobil, generos
6. GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant +
ergon = munca
7. GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere
8. GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos
9. GERTRUDE [germana] sulita puterii; ger = sulita + ?ru? = putere
10. GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament +
beraht = luminos
11. GILDA [germana] gild = sacrificiu
12. GIL [latina ] caprita
13. GINA Varianta a numelui Georgiana; [japoneza] argintiu
14. GIOCONDA [ latina] Jucunda = fericit
15. GISELLE [germana] garantie
16. GIULIA Varianta a numelui Iulia
17. GIUSEPPE - Varianta italiana a numelui Iacob
18. GLORIA [latina ] glorie
19. GORAN [slava] muntean
20. GRATIAN [ latina] gratus = gratie
21. GRIGORE [greaca] gregoros = atent
22. GRETA Varianta a numelui Margareta
23. GYULA [maghiara] Varianta a numelui Iuliu
24. GYURI [maghiara] Varianta a numelui Gheorghe
Litera H
1. HARALD [scandinava] Varianta a numelui Harold
2. HAROLD [engleza] conducatorul ostii; here = armata + weald "= conducator
3. HARIETA - Provine de la numele Henry
4. HASAN [araba] bun, frumos; hasuna = a fi bun
5. HECTOR [greaca] echein = a poseda, a avea
6. HEIDI Varianta elvetiana a numelui Adelaida
7. HELGA [norvegiana] heilagr = prosper, de succes
8. HELIODOR [greaca] Heliodoros = darul Soarelui
9. HELMUT [germana] helm = casca + muot = minte
10. HENRY [germana] Heimerich = stapanul casei; heim = casa + ric = putere
11. HERBERT [germana] heri = armata + beraht = stralucit
12. HERMES [greaca] stalpi de piatra
13. HILDEGARD [germana] hild = lupta + gard = incercuire
14. HORATIU [latina ] hora = ora
15. HORTENSIA [latina ] hortus = gradina
16. HUSSEIN - Varianta a numelui Hassan
Litera I
1. IACOB [ebraica] Ya'aqob - inlocuitor
2. IANCU [romana] Varianta a numelui Ion
3. IBOLYA [maghiara] violeta
4. IDA [germana] id = munca, lucru
5. IGNATIU [ latina] ignis - foc
6. ILDIKĂ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Hilda. [germana] hild =
lupta
7. ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena
8. ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh
9. ILONA [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Elena
10. IMRE [maghiara] Varianta magjiara a numelui Emeric
11. INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati
nordice)
12. INOCENTIU - [ latina] innocens = nevinovat
13. IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu
14. IOLANDA [franceza] Violante = violet
15. ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos
16. IOSIF [ebraica] Cel care va adauga
17. IRIMIA - [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat
18. IRINA [greaca] eirene = pace
19. IRIS [greaca] curcubeu
20. ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade
21. ISABELA [ebraica] fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta
22. ISOLDA [galeza] frumos
23. IUDITH [ebraica] Yehudit = femeie din Iudeea
24. IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos
25. IUSTIN / IUSTINA [latina ] just, drept
26. IVAN - Varianta slava a numelui Ion
Litera L
1. LADISLAU - Varianta a numelui Vladislav
2. LALA [slava] lalea
3. LARISA [greaca] lerisai = cetate, citadela
4. LÄŽSZLĂ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Vladislav
5. LAURA /LAURENTIU [ latina] Laurus = lauri
6. LENA - Varianta a numelui Elena
7. LEO [ latina] leu
8. LEON [greaca] leu
9. LEONARD [germana] leu curajos; leon = leu + hard = curajos
10. LEONIDA [greaca] leon = leu
11. LEONTIN / LEONTINA [latina ] Varianta a numelui Leo
12. LEOPOLD [germana] liut "= popor + bald = oindraznet
13. LETITIA [ latina] bucurie, fericire
14. LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica
15. LILIANA [ latina ] lilium = crin
16. LINDA [spaniola] frumoasa
17. LISA - Varianta a numelui Elisabeta
18. LIVIA [ latina] liveo = a invidia sau lividus = invidios
19. LOLITA [spaniola] varianta a numelui Lola
20. LORENA -Varianta a numelui Laura
21. LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace
22. LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia
23. LUCIA / LUCIAN [latina ] lux = lumina
24. LUDMILA [slava] in favoarea poporului; lud = popor + mil = mila, favoare
25. LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig -
luptator
26. LUMINITA [romana] lumina
Litera M
1. MACARIE [greaca] makaros = binecuvantat
2. MADALINA Varianta a numelui Magdalena
3. MAGDA Varianta a numelui Magdalena
4. MAGDALENA Din Magdala (un sat din Galileea)
5. MAHOMED [araba] hamida = a lauda
6. MAIA [latina ] mare
7. MANOLE Varianta a numelui Emanuel
8. MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel
9. MARA [ebraica] amar; [maghiara] Varianta numelui Maria
10. MARC [latina ] Mars = zeul Marte
11. MARCEL Varianta a numelui Marc
12. MARGARETA [greaca] margaritar, perla
13. MARGO / MARGOT Varianta a numelui Margareta
14. MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit
15. MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana
16. MARILENA Combinatie intre Maria si Elena
17. MARIN [ latina] marinus = al marii
18. MARIUS [ latina] Mars = zeul Marte
19. MARLENE Combinatie intre Maria si Magdalena
20. MARTA [ebraica] stapana casei, doamna
21. MARTIN [latina ] Mars = zeul Marte
22. MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu
23. MATILDA [germana] maht = putere + hild = lupta
24. MAURA [galeza] mĂłr = mare; [ latina] brunet
25. MAX Prescurtare de la Maximilian
26. MAXIMILIAN [ latina] maximus = cel mai mare
27. MEDEEA [greaca] a pondera sau istet
28. MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat
29. MELISA [greaca] albina
30. MERCEDES [spaniola] compasiune, mila
31. MICA Prescurtare de la Mihaela
32. MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka'el = Cine este ca Dumnezeu?
33. MILENA [slava] mil = mila
34. MIMI Prescurtare de la Maria
35. MINERVA [latina ] inteligenta
36. MIRA [sanscrita] prosper; [ latina] myrra = mir
37. MIRABELA [ latina] mirabilis = minunat
38. MIRANDA [ latina] mirandus = minunat, admirabil
39. MIRCEA [slav] mir = pace
40. MIRELA [provensala] mirar = a admira
41. MIRIAM [ebraica] varianta a numelui Maria
42. MIROSLAV [slav] mir = pace + slav = slava, glorie
43. MONA / MONICA [ latina] moneo = sfatuitor
44. MOISE [egipteana] mes = fiu
45. MUSTAFA [araba] alesul
Litera N
1. NADIA - Varianta a numelui rusesc Nadejda = speranta; [araba] primul
2. NADINE - Varianta a numelui Nadia
3. NANA [japoneza] mar
4. NAOMI [ebraica] No'omi = neplacut
5. NAPOLEON [germana] Nibelungen = copiii cetii
6. NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit
7. NASTASIA - Varianta a numelui Anastasia
8. NATALIA [latina ] Natalia = Ziua de Craciun
9. NAZARIE [latin] Nazarius, = din Nazareth
10. NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor
11. NICODIM [greaca] victoria poporului nike = victorie + demos = popor
12. NIKITA [ latina ] Aniketos = invincibil
13. NONA [latina ] Al noualea
14. NORA - Varianta a numelui Eleonora
Litera O
1. OANA - Varianta a numelui Ioana
2. OCTAVIAN [latina ] al optulea
3. ODETTE [germana] od = noroc, avere
4. OFELIA [greaca] ophelos = ajutor
5. OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr - prosper. Varianta ruseasca a numelui
Helga
6. OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor
7. OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [latina ] oliva
= maslin
8. ORESTE [greaca] orestais = muntean
9. ORLANDO - Varianta a numelui Roland
10. OSCAR [galeza] os = cerb + cara = iubit lover; [engleza veche] os = bun
+ gar = sulita
11. OTTO [germana] od = noroc, avere
12. OVIDIU [latina ] ovis = oaie
Litera P
1. PAMELA [greaca] o dulceata; pan = tot + meli = miere
2. PARTENIE [greaca] parthenos = fecioara
3. PASCAL [latina ] Pascha = Paste
4. PATRICIA / PATRICIU / PATRICK [ latina] Patricius = nobil, aristocrat
5. PAUL [ latina] paulus = mic, umil
6. PAVEL - Varianta slava a numelui Paul
7. PEPE - Prescurtare spaniola a numelui Iosif
8. PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra
9. POLIXENIA [greaca] polloi = multi + xenoi = straini
Litera R
1. RADA, RADU, RADOVAN [slav] rad = fericit
2. RADOMIL [slav] rad = fericit + mil = mila
3. RADOSLAV [slav] rad = fericit + slav = slava, glorie
4. RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir
5. RAMON / RAMONA - Varianta catalana a nunelui Raymond
6. RANDOLF [germana] rand = muchie + wulf = lup
7. RAFAEL [ebraica] Repha'el = Dumnezeu a vindecat
8. RAUL - Varianta spaniola a numelui Randolf
9. RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector
10. RAZVAN - Varianta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre
tigani, insemnand "aducator de vesti bune". [rus] razvati = a cauta un sens,
un inteles
11. RENATA [latina ] renascut
12. RENĂ - Varianta franceza a numelui Renata
13. REYNOLD [germana] Reginold; ragin = sfat + wald "= putere
14. RICHARD [germana] ric = putere + hard = curajos
15. ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor
16. ROBIN - Varianta a numelui Robert
17. RODICA [slav] rod = fertil, rodnic
18. ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita
19. ROLAND [germana] hrod = faima + land = pamant
20. ROMEO [ latina ] trecator prin Roma
21. ROSA [latina ] trandafir
22. ROSALIA [latina ] trandafir
23. ROSALINDA [germana] hros = cal + linde = bland; [latina ] trandafir
frumos
24. ROXANA [persana] zori de zi
25. RUDOLF [germania] hrod = faima + wulf = lup
26. RUPERT - Varianta a numelui Robert
27. RUXANDRA - Varianta a numelui Roxana
Litera S
1. SABINA [ latina] locuitoare a unei regiuni centrale din Italia
2. SABRINA [galeza] Severn - rau din tara Galilor
3. SALOMEA [ebraica] shalom = pace
4. SAMANTA - Varianta a nunelui Samuel; [ebraica] ascultator
5. SAMSON [ebraica] Shimshon = soare
6. SAMUEL [ebraica] Shemu'el = numele lui Dumnzeu sau "Dumnezeu a auzit" 7.
SANDA / SANDRA / SANDU / SASHA - Prescurtare de la Alexandra/Alexandru
8. SAUL [ebraica] Sha'ul = cerut, solicitat
9. SEBASTIAN [latina ] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca]
sebastos = venerabil
10. SELENA [greaca] Luna
11. SEPTIMIU [ latina] al saptelea
12. SERAFINA [ebraica] seraphim - de foc
13. SERENA [latina ] senin, linistit
14. SERGIU [latin ] servitor
15. SEVER / SEVERIN [latina ] dur, autoritar
16. SIDONIA [ latina] din Sidon, un oras fenician
17. SIGISMUND / SIGMUND [germana] sige = victorie mund = protector
18. SILVESTRU [latina ] padurean
19. SILVIA [ latina] silva = lemn, padure
20. SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim'on = a asculta
21. SMARANDA [romÄna] = privine de la "smarald"
22. SOFIA [greaca] intelepciune
23. SOLOMON [ebraica] shalom = pace
24. SONIA - Varianta a numelui Sofia
25. SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control
26. SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc
27. SOREL [germana] acru
28. SPIRIDON [latina ] spiritus = spirit
29. STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop
30. STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava
31. STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana
32. STELA [romana] stea
33. STELIAN [greaca] stylos = stalp
34. SUZANA [ebraica] shushan = crin, trandafir
35. SVETLANA [slav] svet = lumina
Litera T
1. TAMARA [ebraica] date din palma
2. TEMISTOCLE [greaca] themistokles = gloria legii: themistos = al legii +
kleos = putere, glorie
3. TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu +
doron = dar
4. TEOFIL [greaca] prieten al lui Dumnezeu; theos = Dumnezeu + philos =
prieten
5. TEREZA/TEREZIA [greaca] theros = vara sau therizein = a strange roadele
6. TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit
7. TIBERIU / TIBOR [ latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma
8. TIMOTEI [greaca] timan = a onora + theos = Dumnezeu
9. TITUS [latina ] titulus = titlu de onoare
10. TITZIAN / TITZIANA - Varianta a numelui Titus
11. TOMA [ebraica] Te'oma = geaman
12. TRISTAN [celtic] Drystan: drest = rascoala, tumult; [ latina] tristus =
trist
13. TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului
Litera V
1. VADIM Varianta a numelui Vladimir
2. VALENTIN / VALENTINA [ latina] valens = puternic, viguros
3. VALERIA / VALERIU / VALERIAN [ latina] valere = a fi puternic
4. VALTER [germana] wald = conducator + heri = armata
5. VANDA [slav] calatorie
6. VARVARA Varianta a numelui Barbara
7. VASILE [greaca] basileus = rege
8. VERA [rusa] credinta [ latina] verus = adevar
9. VERONA Numele unui oras din Italiua
10. VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike
= victorie; [ latina ] Vera icon = imagine reala
11. VESPASIAN [latina ] vesper = vest sau seara vespa = viespe
12. VICTOR [latina ] victorie
13. VINCENT [ latina ] vincere = a cuceri
14. VIOLA / VIOLETA [ latina] violet
15. VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea
16. VIRGIL Nume roman de familie
17. VIRGINIA [latina ] virgo = virgina, fecioara
18. VITALIE [latina ] vitalis = vital, al vietii
19. VIVIANA [latina ] vivus = viu
20. VLAD [slav] volod = putere
21. VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir =
pace
Literele X W Y Z
1. XENIA [greaca] ospitalitate
2. WILHELM / WILLIAM [germana] wil = vointa, dorinta + helm = protectie
3. WOLFGANG [germana] wulf = lup + gang = cale
4. YURI Varianta ruseasca a numelui George
5. YVONNE [germana] arc
6. ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste
7. ZAMFIRA/ZAMFIR [romÄna] = provine de la forma romaneasca a pietrei safir
(zamfir)
8. ZENOVIA [greaca] Viata lu Dumnezeu: Zeno = dumnezeu + bios = viata
9. ZINAIDA [greaca] Zenais = derivat din Zeus = Dumnezeu
10. ZOE [greaca] viata
11. ZOLTÄŽN [greaca] provine din zoe = viata; [turca] sultan
munca... - de Radioerevan la: 28/01/2007 10:40:44
(la: Proverbe si Zicale romanesti de ieri si de azi)
Munca l-a creat pe OM
Dar nici lenea nu l-a distrus
Alitalia - de Horia D la: 09/08/2008 19:26:31
(la: LA BELLA ITALIA)
Ti-am raspuns tie ptr ca am citi toate mesajele, iar al tau era ultimul. Mi-a fost lene sa ma duc inapoi.
Se pare ca am atins o coarda sensibila aici, sau ceea ce am scris a lovit prea aproape de realitatea ta?:))))

Ridicati-va la munca,barbati romani! Romania depinde de voi!

Romania nu depinde de mine, iar eu nu depind de romania. Nu-i datorez nimic romaniei, iar romania nu-mi datoreaza nimic. Numai eu depind de mine si imi datorez numai mie sa fiu "succesful".
Si bat in lemn, cand va fi mai rau asa sa fie.
Acum pe alt subiect, mi se pare ca Alitalia e aproape falimentara? Ai avut motive speciale in a alege numele asta?:)))
)*(
#333059 (raspuns la: #333042) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prezentul - de sergiu la: 21/10/2003 12:00:31
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Cind am scris ca Franta si Italia mi se par inapoiate mi-am cerut scuze si m-am referit la prezent si nicidecum la trecuturile lor istorice si culturale, pe care le admir.Voi continua sa le vizitez cu multa placere. De trait acolo... nu.
Sa luam Italia. Nu se poate sa nu simti fiori cind te gasesti in Capela Sistina, in Colliseum, sau in bisericile vechi in care ingenunchezi fara sa-ti dai seama fiindca ti se pare ca esti in prezenta lui Dumnezeu. Nu este posibil sa nu apreciezi frumusetea oraselor si a oamenilor. Italienii mi se par foarte placuti. Sa stai asezat la o masa de restaurant apreciind bucataria lor excelenta, sa admiri originalitatea si gustul in frumos.
Dar trebuie sa-si miste c...l si sa-l puna la munca caci au cam uitat ca tot ce-au realizat in trecut a fost prin munca staruitoare. Nihil homini natura sine magno labore dat.
Cind am numit Italia inapoiata nu ma refeream la zilele de gloria din Renastere si nici la realizarile monumentale din timpul Imperiului Roman. Ma refeream la prezent.
Lenea si socialismul le-au taiat avintul. Cred ca inca folosesc conductele de apa de pe vremea lui Traian. Drumurile care duceau la Roma din orice colt al imperiului au nevoie de operatii estetice. Serviciile au scazul la nivel slabut; taximetristul te poate insela la fel ca in R.
Sint la servici si trebuie sa ma opresc aici... La Franta si Germania: cu xenofobia lor nu vei deveni niciodata francez sau german. Si la ei socialismul si in plus ura de vecini le-a taiat avintul.
Sanatate si succese.
#1795 (raspuns la: #1767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce au plecat si mai pleaca Romanii - de (anonim) la: 30/10/2003 13:16:43
(la: Romani in strainatate)
Romanii nu pleca din lasitate ori pt. ca fug de realitate si nici pt. ca nu-si mai iubesc tara... ci pt. ca simt ca pot mai mult si in tara nu au avut si poate nu au nici acum( nu mai stiu) posibilitatea sa o dovedeasca.
In general cei care au plecat nu au avut de la inceput un trai mai bun.. si poate nici acum nu-l au, nu te asteapta nici unde in lumea asta nimeni cu flori la sosire.
Cale usoara nu exista in viata... vrei ceva lupti , muncesti te zbati...si cu atat mai mult aici printre straini. Trebuie sa demonstrezi inca o data ca esti capabil ca poti face ceva . Nu as spune ca pornind inca o data de la zero este calea cea mai usoara. Si nici ca aici nu e acea lupta pt. supravietuire, in alta forma dar lupta exista. Lupta pt. existenta o gasesti la toate nivelele.. depinde doat cat de sus ridici pretentiile.
Cei care au plecat in alte tari( in general) au avut o situatie destul de buna in RO. Altfel nu aveau banii necesari pt. plecare.
Asa ca nu cred ca este chear asa de usor si nici nu suntem noi cei plecati cei fara patriotism ori cei fugiti de munca si responsabilitati... !
Poate suntem cei care ne zbaten la hotarul dinte 2 lumi. Una in care treim si una in care am vrea sa traim...
La asta v-ati gandit?
Nu spun ca (pt. mine cel putin) e mai greu decat in RO.in timp am reusit sa ajung aproape acolo unde am visat.. dar drumul nu a fost usor si sunt convinsa ca nici de acum nu va fii usor.
a munci/a gandi - de Catalina Bader la: 05/11/2003 04:35:59
(la: "Nu exista intelectuali")
Ce-ar fi sa muncim gandind?
si sa gandim muncind?
#3308 (raspuns la: #3307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fratilor , dupa mine intelect - de (anonim) la: 06/11/2003 12:59:48
(la: "Nu exista intelectuali")
Fratilor , dupa mine intelectualul e acela care isi castiga painea municnd cu creierul si nu ma refer numai la invatat. Din punctul meu de vedere intelectualul ca om nu este cu nimic superior muncitorului de pe santier, dar exista o diferenta. Eu lucrez ca Software developer intr-o mare firma din USA si va pot spune ca dupa 9-10 ore de lucru aproape fara pauza esti stors si iti este foame la fel ca celui care lucreaza pe santier. Asa cum v-am spus, este o munca aparte, iar aici intelectualii, adica cei cu studii si care lucreaza in domeniu(inginerii, arhitectii, avocati, medici) sunt platiti dublu , triplu sau chiar mai bine decat cei care fac munca fizica si din cate imi amintesc cam asa e si in Romania. Ce sa va zic? intelectualul este predispus la mandrie iar muncitorul este predispus sa il judece pe intelectual, am observat din experienta. Din punctul meu de vedere ca oameni sunt egali, ba chiar intelectualul este predispus sa cada in pacate mai usor decat muncitorul. Sunt avantaje si dezavantaje: Intelectualul paote ajunge sa faca anumite boli ca anxietetea sau chiar probleme cu muschii si oasele de atita stat pe scaun, pe cand muncitorul poate sa faca hernie de disc de la ridicat sau poate sa cada in patima betiei, am observat tot din experienta. Deci eu fac deosebirea doar ca mesertie fiecare cu avantajele si dezavantajele ei. Tot din experienta am observat ca nu prea se amesteca, sunt cam ca uleiul si apa. Dar daca si unul si altul se taie la deget tot sange curge, sunt la fel construiti anatomic, doar ca unul este mai rezistent psihic iar altul fizic, toti ar trebui sa se inchine aceluiasi Dumnezeu, si unul si altul vor fi judecati pentru greselile care le fac, dar trebuie sa va spun ceva: Tarile capitaliste sunt conduse de intelectuali iar tarile comuniste sau ex-comuniste de catre falsi intelectuali. Va rog sa faceti diferenta intre un intelectual si un fals intelectual. Unul care are o diploma de facultate dar nu continua sa isi bata capul sau doar semneaza cu ochii inchisi niste documente , acela nu este un intelectual. Cam asta s-a intamplat cu Romania. Acum sper sa isi revina si sa produca mai multi intelectuali decat pierde prin emigrare.
Concluzia mea: in afara de meserie, intelectual adevarat este acela care invata toata viata si va garantez ca exista locuri in lumea asta unde esti silit sa faci asta, daca vrei sa iti pastrezi job-ul si sa iti tii familia.

Doamne ajuta !

Sorin- Dallas
ce spune noul cod al muncii, proaspat legiferat - de sanjuro la: 10/11/2003 08:04:53
(la: Angajarea conditionata de un test de sarcina obligatoriu...)
Art. 5. - (1) În cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decât cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.


Prin urmare orice femeie careia i se cere acest test de sarcina de catre angajator, trebuie sa prezinte judecatorului dovada acestui lucru, (inregistrare video, etc), si poate cere despagubiri insemnate acuzandu-l de discriminare.




sanjuro



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...