comentarii

mundaneitate


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pe "Primejdia marturisirii" a - de Daniel Racovitan la: 18/11/2003 03:04:31
(la: Nicolae Steinhardt, parintele si scriitorul)
Pe "Primejdia marturisirii" am gasit-o mai putin "mundana" (cum ar fi zis scriitorul) decat "Jurnalul Fericirii". Ambele insa au acelasi stil inconfundabil, "saltaret", cum zice Parintele...

Am scris celor de la Convorbiri Literare poate ma pot ajuta cumva sa intru in legaura cu Ioan Pintea, prietenul intim al lui Nicolae Steinhardt. L-as invita aici sa participe la o conferinta... :)
#4564 (raspuns la: #4554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate ca ceea ce voi spune nu - de sugary la: 27/12/2003 01:54:36
(la: Preoti homosexuali?)
poate ca ceea ce voi spune nu e nici original si nici prea logic, dar asta fiind una din putinele dati cand chem la inaintare inima si nu mintea, bear with me. dupa mine, problema nu se poate discuta doar la nivel ideatic, caci bisericile de azi, prin rolul (auto-)atribuit in comunitate, extind din start orice disputa religioasa la nivel social. sa fim, deci, pragmatici! EU NU MA SIMT IN STARE SA DEZAPROB O ANUME CONDUITA SAU UN STIL DE VIATA ADOPTAT DE BUNAVOIE DE CATRE DIN CE IN CE MAI MULTI OAMENI.insa, profunzimile problemei sunt mult ramificate: nu este oare vorba aici (si) despre relatia credinciosi-biserica(eu una as fi exclus "si"-ul)? iar cand spun "credinciosi", ma refer la intreaga "turma", nu la diferitele "minoritati comportamentale"(daca imi permiteti termenul).iar, daca vrem sa fim sinceri cu noi insine--ca oi mai mult sau mai putin ratacite--trebuie sa recunoastem ca situatia de azi nu isi poate permite o noua schisma, in contextul actual in care conotatia ecleziastica a termenului e devansata de una sociala, nationala, economica etc.. o diviziune intr-un taram ale carui radacini isi trag vigoarea din seva constantei si traditiei ar introduce o batalie feroce dar si o confuzie dezarmanta in randul spectatorilor. o NOUA reforma, chiar daca ar avea acelasi catalizator--adaptarea invataturilor sfinte la cerintele prezentului--nu ar avea acelasi rezultat. o disputa incadrata in si facand uz de posibilitatile nemarginite ale fluxului informational de azi ar devasta, cred eu, ireparabil fundamentul credintei in sufletele congregatiei--in conditiile in care bruma de speranta religioasa se topeste cu fiecare noua lovitura a sortei sau cu fiecare miliard castigat la bursa. daca intr-o lume bombardata (si ad literam!) de nesiguranta, evolutie necontrolata, lacomie, coruptie s.a. pana si slujitorii, mesagerii Atotputernicului sunt tarati in noroiul mundan si se improasca unii pe altii cu...argumente spirituale, DIN SCRIPTURA, omul de rand unde sa mai gaseasca mantuirea? iata si unul din motivele rarefierii comunitatii mergatoare la biserica--canalul deteriorandu-se rapid, a face-to-face approach devine preferabila.
imi pare intr-adevar rau ca nu pot sa vorbesc decat "a la blanc-bec", de vreme ca cunostintele mele biblice sunt reduse la sertarase microscopice--nu pot sa ma pronunt cu privire la dezbatuta si re-dezbatuta intrebare de sus. poate ca Dumnezeu a articulat iubirea dintre sexe opuse ca singura cale spre procreere, insa nu exista indoiala cu privire la existenta homosexualitatii in timpurile Scripturilor (ea exista inca in timpul lui Cezar)--deci, daca ultima nu a fost desfiintata (caz probabil, avand in vedere nesfarsitele discutii de azi) poate nu a fost neaparat exclusa...
nici o emigrare :) - de core la: 07/01/2004 22:22:20
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
eu n-am emigrat, ce e aia? mi-am schimbat coordonatele geografice pe planeta si asta absolut intamplator. cu soarta nu te pui, deci ce rost are sa ma intorc de unde am plecat, ca doar sintagma cu metamorfozele cercului se aplica calatoriilor spirituale, nu mundanelor schimbari de peisaj exterior, accesibile si cu tramvaiul. romania este epuizata ca experienta din punctul meu de vedere si, cum orice star stie sa se retraga de pe scena cand e inca in plina glorie, a venit randul americii. cat i-o fi destinul sa stea in calea mea si americii asteia. dupa aia mai vedem.
nu ma intreba despre bani si satisfactii materiale a la miorita sau a a la unchiu' sam ca ma plictisesc, eu inca mananc doar o data pe zi din obisnuinta, chiar m-am gandit ce-ar fi ca, in numele sentimentului patriotic, sa nu mananc fo doua saptamani ashea, ca sa reintegrez constructiv trecutul in prezent si sa il proiectez creator in viitor (stii tu faza cu artistii care creaza mai bine pe nemancatelea), heideggerian.
si gata cu subiectul asta pentru mine, ca s-a molipsit romanimea de inca o obsesie si ma ia durerea de cap daca mai vorbesc mult despre asta si oricum singurul meu neuron clameaza sa fie protejat.
pana acum eram toti poeti, na ca ne transformaram intr-o natiune de emigranti sau critici ai emigrarii. un gombrovicz ne mai lipseste, pe post de eminescu national.

stii ca am intalnit dezbateri aprinse despre emigrare pana si pe un forum culinar?! dar, las' ca merge la sarmale :))

uite ce dialog armonios! - de core la: 06/02/2004 22:05:29
(la: Website Uniunea Scriitorilor din Romania?)
precizarea nu era necesara :)))
dar, daca tot ma inciti, si vorbim despre stimabilii din Uniunea Scriitorilor, sa iti spun asa in treacat ca aveai nevoie doar de doua carti publicate ca sa devii membru la ei pe vremea lui Ceasca. ce presupunea asta? ca puteai fi vreun amploaiat la Cultura (oriunde in aria universitara, presa, invatamant, edituri etc) sau Stiinta (catedre, cercetare etc) pe PILE si conduceai un colectiv de oameni inimosi care primeau cu bucurie sarcina de partid sa scrie o lucrare in grup. cine semna? nenea shafu'! la doua experiente creatoare de genul asta, avea acces in lumea zeilor. bine, ca zeii astia aveau si placeri mundane pe langa ambrozie si nectar, e alta treaba. de fapt, cui nu i-ar conveni sa aiba infrastructura alora de la Uniune? ia sa il intrebam pe Miron Cosma, de pilda. case de creatie, case ale scriitorilor, cabane la munte, la mare, si cate un meci in deplasare daca erau ascultatorii fideli ai postului de radio-teve "Cabinetul Doi" Channel. am avut scriitori profesionisti, Daniel, si inca avem. cu ce scriau insa? ma tem ca nu cu cerneala, extract de plante sau sange(aia din puscarii) ca tot romanul nascut poet. ci cu ode. vezi cazurile clinice Paunescu si Vadim.

---------------
"moda e pentru cei care au ceva de ascuns. Regina la B4" :))
#9068 (raspuns la: #8991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Evadarea din EGO - de amundi la: 25/12/2004 01:30:45
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Daca acceptam ipoteza reintruparilor, atunci sa ne intrebam si care este motivatia.

"De-a lungul multor vieţi am rătăcit prin samsara (calea morţii şi renaşterii) în căutarea celui care a clădit această casă şi nu l-am găsit; dureros este să renaşti iar şi iar !
Dar acum te-am văzut, ziditor al casei, şi nu vei mai înălţa casa din nou! Căpriorii sunt rupţi şi stâlpii distruşi. Mintea mea a atins Necondiţionatul şi în ea toate dorinţele s-au stins. ( constructorul casei – dorinţa, lăcomia, nesaţul – cauzele renaşterii ; căpriorii casei- pervertirile minţii: ignoranţa, egoismul, pofta, aversiunea şi dorinţa de a trăi. )"
- Gautama Buddha

De asemenea, Patanjali in lucrarea sa Yoga Sutra afirma:
cele 5 tensiuni ale mintii si care creeaza durerea/suferinta in aceasta lume a contrariilor sunt: ignoranta, egoismul, atasamentul, aversiunea si frica de moarte.
Toate cele 5 aspecte sunt in stransa legatura una de alta:
din ignoranta se naste egoismul - neintelegand adevarata ta natura/esenta, Ego-ul se exacerbeaza; Ego-ul doreste/nazuieste/
se ataseaza de tot ce este imediat si efemer, creste nesatul si lacomia; Daca nu obtine ceea ce doreste, atunci se instaleaza aversiunea fata de mundan si de aici frustrarea, ura, furia; Fiind prizonier in Ego, spaima de moarte devine incomensurabila.



Harold Pinter-note biografice - de Pasagerul la: 14/10/2005 01:30:14
(la: Premiul Booker 2005-John Banville)
De pe situl Nobel Prize:
Biobibliographical notes

Harold Pinter was born on 10 October 1930 in the London borough of Hackney, son of a Jewish dressmaker. Growing up, Pinter was met with the expressions of anti-Semitism, and has indicated its importance for his becoming a dramatist. At the outbreak of the Second World War, he was evacuated from London at the age of nine, returning when twelve. He has said that the experience of wartime bombing has never lost its hold on him. Back in London, he attended Hackney Grammar School where he played Macbeth and Romeo among other characters in productions directed by Joseph Brearley. This prompted him to choose a career in acting. In 1948 he was accepted at the Royal Academy of Dramatic Art. In 1950, he published his first poems. In 1951 he was accepted at the Central School of Speech and Drama. That same year, he won a place in Anew McMaster's famous Irish repertory company, renowned for its performances of Shakespeare. Pinter toured again between 1954 and 1957, using the stage name of David Baron. Between 1956 and 1980 he was married to actor Vivien Merchant. In 1980 he married the author and historian Lady Antonia Fraser.

Pinter made his playwriting debut in 1957 with The Room, presented in Bristol. Other early plays were The Birthday Party (1957), at first a fiasco of legendary dimensions but later one of his most performed plays, and The Dumb Waiter (1957). His conclusive breakthrough came with The Caretaker (1959), followed by The Homecoming (1964) and other plays.

Harold Pinter is generally seen as the foremost representative of British drama in the second half of the 20th century. That he occupies a position as a modern classic is illustrated by his name entering the language as an adjective used to describe a particular atmosphere and environment in drama: "Pinteresque".

Pinter restored theatre to its basic elements: an enclosed space and unpredictable dialogue, where people are at the mercy of each other and pretence crumbles. With a minimum of plot, drama emerges from the power struggle and hide-and-seek of interlocution. Pinter's drama was first perceived as a variation of absurd theatre, but has later more aptly been characterised as "comedy of menace", a genre where the writer allows us to eavesdrop on the play of domination and submission hidden in the most mundane of conversations. In a typical Pinter play, we meet people defending themselves against intrusion or their own impulses by entrenching themselves in a reduced and controlled existence. Another principal theme is the volatility and elusiveness of the past.

It is said of Harold Pinter that following an initial period of psychological realism he proceeded to a second, more lyrical phase with plays such as Landscape (1967) and Silence (1968) and finally to a third, political phase with One for the Road (1984), Mountain Language (1988), The New World Order (1991) and other plays. But this division into periods seems oversimplified and ignores some of his strongest writing, such as No Man's Land (1974) and Ashes to Ashes (1996). In fact, the continuity in his work is remarkable, and his political themes can be seen as a development of the early Pinter's analysing of threat and injustice.

Since 1973, Pinter has won recognition as a fighter for human rights, alongside his writing. He has often taken stands seen as controversial. Pinter has also written radio plays and screenplays for film and television. Among his best-known screenplays are those for The Servant (1963), The Accident (1967), The Go-Between (1971) and The French Lieutenant's Woman (1981, based on the John Fowles novel). Pinter has also made a pioneering contribution as a director.


--------------------------------------------------
All you need is ignorance and confidence and the success is sure.
Mark Twain
#78558 (raspuns la: #78385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sinucidere? - de Nemesis1523 la: 16/12/2005 17:10:09
(la: V-atzi gandit vreodata la sinucidere?)
Sinuciderea este o posibilitatea de transcendere dincolo de mundan. Nu orice sinucigas face acest gest din disperare. Sinuciderea poate fi o arta, o experienta ultima, traita intr-un moment intens de iluminare. Ce rost are viata ?
Nu noi o cerem, trebuie sa o suportam? Sinuciderea este un act de negare a acestui "dar" divin, prin sinucidere atingi libertatea suprema, actul de sinucidere este un act de libertate!
Vara.Alexandrei. - de tatiku la: 25/05/2006 21:03:41
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Vara, vara, vara hierofanta
Impenitenta,falacioasa,galopanta
Fetida,excedanta,sicofanta,
Care sombrezi subreptic din neant
Suberbica,petulanta si mundan.

Din care galaxie de spija te obnubilezi?
Nu simti ca de fapt obsolizezi?
Esti insetata mereu de profuziune
Febricitanta ca o delatiune!


argint viu - de LaPlusJolie la: 17/07/2006 18:12:53
(la: A fi sau a nu fi jurnalist?)

Ma avertizasesi ca ai postat un comentariu pe conferinta mea si îl citisem deja de sambata. A trebuit însa sa reflectez putin asupra subiectului ca sa pot sa vin si cu un raspuns pertinenr.
Cand am provocat aceasta tema de discutie, în ciuda a ceea ce se poate întelege din textul conferintei ca atare, doream cu precadere sa aflu ce statut mai are meseria asta în Romania si aiurea, ce anume cred romanii de aceasta profesie, daca se poate numi asa. In ceea ce ma priveste, directiile viitoarei mele cariere începeau deja sa se trasez. Nu stiu daca, nu vor începe sa se retraseze de acum. Zic asta pentru ca unele raspunsuri imi reînvie ambitii de adolescent.
Cand am dat la facultate, am întampinat dezaprobarea parintilor si a profilor care ziceau ca o atare meserie nu e de mine si m-am bucurat de aprobarea prietenilor si colegilor care spuneau ca sunt „tout à fait” facuta pentru asta. Cine oare ma cunostea mai bine nu as putea sa spun, cand sunt facuta sa scap atat de usor intelegerii banale, gratiei dualitatii specifice Gemenilor.
Cert e ca pana la urma, am avut ceea ce am avut chef. Asa am ajuns la facultate in Timisoara. Imi aduc aminte cu cat entuziasm imi pregateam toate articolele pentru scoala si cu cata mandrie replicam ca eram studenta in jurnalism. Eu, si de altfel, toti ceilalti 80 de colegi ai mei impartaseam aceeasi daruire (in anul urmator, au intrat 120; iar dintre colegii mei, se mai tin de scoala vreo 30-restul fiind imprastiati prin lume, atrasi de preocupari mai mundane).
Sa ne intelegem. Nu critic nici o clipa profesorii de la facultate. Sunt toti, fara exceptie, personalitati de valoare ale vietii media si culturale romanesti. Nu stiu insa cati dintre dansii sunt si (buni) pedagogi.
Ai dreptate, jurnalismul nu se invata o scoala. Sunt gata sa-mi argumenteze asta atatia ingineri sau mai stiu eu ce reprofilati din presa romaneasca. Dar nu cred ca mai suntem in epoca in care jurnalismul se prinde dupa ureche, ca si alternativa la o alta pregatire care nu mai e actuala.
Notiuni de baza de tehnici de scriere de presa, o minima diferentiere intre principalele specii si genuri jurnalistice, dexteritate in manuirea unui aparat foto si a unei camere de filmat sau pricepere in ale on-line-ului, ca inserare de text, audio sau video sunt insa ESENTIALE!
Nu, nimeni nu ma poate invata sa fiu jurnalist, daca nu am skill-urile si determinarea si constructia sufleteasca necesare, dar in conditiile unei economii de piata in continua dezvoltare, a unei perpetue evolutii ale pietei media in Romania si in lume, un viitor jurnalist profesionist nu se va mai forma dupa ureche.
Exista scoli de gen in Romania. La Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj si Sibiu, incercand astfel si o ierarhie. Si stiu cate ceva despre sistemul din fiecare. Poate ca la Bucuresti sau Iasi si nu numai se face o insertie a studentului in miezul problemei inca „de mic”, ca sa vada din timp ce il va astepta daca se incapataneza sa vrea sa stea de paza democratiei cand va fi mare. Nu a fost cazul acolo unde am studiat eu.
Nu stiu ce ar fi trebuit sa fac ca sa am ocazia sa experimentez toate aceste lucruri. Sa merg la facultate in alte orase, in alte tara, asa ca tine? Poate ca da, dar nu am avut acest fler de la inceput.
As fi vrut sa mi se dea ocazia sa public cate un articol mai des decat in perioada practicii, sa pun mana pe o camera video, sa vad un studio de radio pe dinauntru, sa transpir intr-o agentie de presa sau sa inghet transmitand stirile din fundul Moldovei.
Si as mai fi vrut sa fac asta intr-un cadru organizat, de preferinta, educational, ca doar, de aia e facultate. De ce sa ma multumesc cu sfaturi binevoitoare de genul
„daca vrei ceva cu adevarat, poti sa o faci si pe cont propriu”? Sa se inteleaga: nu vreau nici sa traga cineva de mine sa fac ceva pentru de care nu sunt apta..Vreau doar ca daca eu imi doresc si cred ca vreau sa fiu jurnalist, sa imi demonstreze ca pot sa fiu asta sau nu
Nu stiu a cui e vina, daca e a mea, daca e a scolii, daca e sistemului, daca e a Romaniei.
Dar, pentru ca ai amintit si de asta, a fi ziarist in Romania nu coincide deloc cu ceea ce inseamna sa fii ziarist in Vest, nu vreau nicidecât sa devin unul dintre multele specimene care bantuie peisajul audio-vizual românesc. Nu vreau sa renunt la principii sanatoase doar pentru ca foamea e mare, nici sa devin o paranoica care nu vede in ceilalti decât niste concurenti si niste dusmani. Înca cred ca o profesie, indiferent care ar fi ea, e facuta sa te dezvolte ca individ, tocmai prin contactul uman si activitatea pe care o presupune.
Si mai stii ce, as fi vrut, si imi dau seama ca inca vreau, sa aleg eu pentru mine ceea ce vreau sa fac mai tarziu, nu sa aleaga hazardul. Ca poate sunt într-adevar facuta sa fiu jurnalist, sa lupt pâna în pânzele albe pentru principiile în care cred, sa fiu îndaratnica si naiva si obiectiva. Sa ma folosesc de cuvinte, imagini si sunete îmbinate cu dibacie ca sa transmit publicului toate credintele mele despre viata.
Iata, deci, cateva dintre gândurile mele vizavi de subiect. Mi-ar face o deosebita placere sa mai schimbam idei pe aceasta tema.

============================
I've always wanted to be someone. Now I've realized I should have been more specific.
#133734 (raspuns la: #132923) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de raqissa la: 20/05/2008 18:10:03
(la: (pre)facere)
Mneata!

Foarte mult mi-a placut asta.

Cred ca "apoi o lumină te sfâşie expulzându-te din uterul tău de cenuşă " ar trebui sa aiba un spatiu (linie goala) inainte si dupa, pentru ca e momentul care doare cel mai mult, nu? E adevarul in sfirsit vazut clar.. minciuna descoperita, prevazuta de intuitie dar in "blind spot".

jumatate piatra evoca clar inghetul sentimentelor... si "cu gura altuia cu piele altuia" evoca clar asta cum se zice... detasarea ... ziua mundana prin care treci prin fiecare gest dar vazuta parca de sus, ne-implicat..

nu inteleg de ce "inflorit" ...

"piatră
o va preface-n fântână
şi va sorbi iarăşi cerul
prin ea "

multam ca ne-ai si salvat cu strofa asta... e minunata.

Am vazut ca ai pus si un uter pe acolo, da' asta nu-i de facut copii, nu m-am pacalit de data asta.

ioana

tot nu, - de andante la: 03/09/2008 15:35:27
(la: Viaţa prin imitaţie)
ai si imagini prea mediocre, si limbaj prea mundan, daca era doar una, cealalta putea salva poezia

"Iar la sfârşit ne apucăm să le facem noi celorlalţi
Exact ce şi cum ne-au făcut alţii nouă:"
- fereste-te de formulari din astea cand inca nu le poti inca manui bine

"De mari posibilităţi şi speranţe
Pierdute de alţii."
- pretentios-lac
noah - de thebrightside la: 07/07/2009 15:54:01
(la: Underground)
atunci nu merge. i prea mundan... desi in ton cu intregul.
#459145 (raspuns la: #459081) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
io una - de thebrightside la: 04/09/2009 19:19:20 Modificat la: 04/09/2009 19:19:42
(la: De astazi, tac...)
n-am sa te bat pe umar.
pe confa ailalta n-ai facut decat sa joci dupa cum ti-o cantat olariu - murdar.

in ce priveste asa-zisa cafenea zdrentuita, repet ce-am mai zis s-altadata, tot cu prilejul unui show cu porcaieli: avem cafeneaua pe care o meritam.

bucu sau monte, in cazul de fata, au "libertatea" sa jigneasca fara probleme si apoi jelesc cafeneaua mundana muribunda.
yeah, right.



bright - de Bucu la: 04/09/2009 19:30:59
(la: De astazi, tac...)
bucu sau monte, in cazul de fata, au "libertatea" sa jigneasca fara probleme si apoi jelesc cafeneaua mundana muribunda

poftim? m-ai pomenit cumva?
#478420 (raspuns la: #478414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vai de pacatele mele transcedentale! - de Sancho Panza la: 27/09/2009 14:15:30
(la: Infidelitate)
probabil ca nu am pot ridica pana la inaltimea unor asemenea probleme transcedentale, inglodata fiind in mundanul meu precum cel de-al treilea avatar al lui Vishnu, inainte de a fi fost strapuns, de catre Shiva, cu Lancea Cunoasterii, si preschimbat astfel in Sweta Varaha.

asta e. poate ploua in toama asta si ma curat si eu de malul primordial...ori poate ma intalnesc si eu cu un Lucifer de carton...cine stie?
mare-i Transcendenta!
#485351 (raspuns la: #485327) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maan - de Sancho Panza la: 27/09/2009 14:29:15
(la: Infidelitate)
mie textul mi s-a parut sprintzar. mi-a placut.
dar se pare ca l-am lecturat superficial, neglijand abisalele lui inaltimi.
ai inteles?
caci, daca ar trebui sa caut dimensiunea Luciferica versus dimensiunea mundana prin el, s-ar putea sa nu-mi mai placa...pentru simplul motiv ca nu-mi place sa caut ceea ce stiu ca nu-i de gasit.
cam asta-i...:(
#485359 (raspuns la: #485356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey - de thebrightside la: 27/10/2009 14:23:20 Modificat la: 27/10/2009 14:24:54
(la: ce să faci cu o poezie)
atuncea-s multumita. :)

(ideea e ca lumea aia mundana si iacs e dincolo de poezie - alta parte n-are acceasi forta, zic eu)
#494260 (raspuns la: #494251) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in - de thebrightside la: 04/12/2009 10:07:41
(la: azi)
pliurile groase ale mundanului.
*** - de cuminte la: 14/01/2010 21:55:32
(la: Citatul zilei)
"ma face sa te-ntreb daca tu ai aceeasi experienta cu mine si eu cu osho si osho cu vecinu' meu si vecinu' cu ciociolina... "


Una dintre idei e alta: avem aceeaşi existenţă la nivel emoţional astfel încât bine ar fi să avem grijă ce sentimente răscolim în celălalt.

Chiar dacă osul, sângele şi vulva ne diferenţiază, durerile (mundane au ba) sunt aceleaşi - de la minim la maxim.
#516047 (raspuns la: #516022) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca sa - de Raizen la: 08/12/2010 00:04:00
(la: Curiozitate Triviala)
satisfac moftul mai in gluma mai in serios al lui adina raspund eu la intrebare, e un sens obisnuit daca vrei chiar mundan
#586372 (raspuns la: #586368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...