comentarii

muzica e sufletul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
muzica pentru suflet - de (anonim) la: 10/12/2004 10:55:06
(la: Pavel Stratan)
am inceput si eu sa ascult acest aretist si pur si simplu sunt uimit de prospetiea si originalitatea lui, nu ma mai satur.
Este o muzica superba mai ales cand te afli departe de tara....
Merita titlul de cel mai bun interpret de la noi....
Scarlat - de sabrina la: 12/07/2005 22:56:54
(la: e bine sa te lasi prada muzicii?)
mi-a placut comentariul tau . adica ... m-a surprins placut . in sfarsit , am putin timp liber sa scriu ceva mai mult pe cafenea , poate chiar nu mai fac greseli daca nu ma mai grabesc ( am citit si eu ce-am scis si m-am ingrozit cate greseli am...ups! :P ) ... in fine ... eu ma refeream in mod special la muzica preferata a fiecaruia , muzica de suflet a fiecaruia ... acele melodii pe care le poti asculta indiferent in ce stare esti ... melodii care iti amintesc ceva , sau simti tu ca te leaga de ceva ... acele melodii care asa cum te pot face uneori sa zambesti , sa razi asa te pot face alteori sa plangi (de dor , de tristete etc) .
intr-adevar . am impresia ca tu ai inteles la ce ma refeream .
#59216 (raspuns la: #58540) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Proud, - de maimuta la: 20/10/2005 19:36:28
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
am trimis muzica pt. sufletul ei.
#80297 (raspuns la: #80289) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o serenada.. - de Andre29 la: 02/12/2005 10:54:44
(la: joc)
...este muzica pentru suflete ce nu au uitat sa traiasca.

ce este furia?



___________
"Nu-i de ajuns sa faci bine, mai trebuie sa-l faci si bine." (Diderot)

#92223 (raspuns la: #92053) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De toate pt toti - de zaraza sc la: 06/03/2006 13:54:56
(la: Ce melodie iubiti acum?)
Am citit toate mesajele voastre...si acum vreau sa raspund si sa comentez la citiva...
dan potwich-trebuie sa ai rabdare...e o moda care va trece...dar ce va veni?!! sper sa nu fie mai rau...
owlet-asa am patit eu cu 'suparat sint, doamne, suparat' dar mi-am mai revenit cind am aflat ca e furat din Grecia :)
gabrielles-cind ajungem acasa ne dezintoxicam cu ceva, la mine are efect muzica clasica...
maotzedung-da, e frumoasa balada, dar vreau si altceva de porumbescu, de exemplu mi-e dor de crai nou...are cineva?...peste tot porumbescu si balada...
grettel-te invidiez ca poti cinta in masina...n-am voce, iar in baie s-ar auzi in restul casei...
cristall-imi place expresia piese-ancore-de-amintiri, chiar daca nu e a ta, iti multumesc...
dramona-la mine nu are legatura totdeauna cu ce faceam cind ascultam melodia...cred ca as putea face o cronologie a intiparirii muzicii in sufletul nostru...in cazul meu pot incepe cu cele de la gradinita-mai am versurile unor poezii si cintece...
apoi ce ascultau parintii mei-muzica italiana cu Gigliola Cinquetti si altii, nu zic sa nu gresesc, imi place f mult G.C. cu La Pioggia, arii din opere...muzica populara, apoi primele personale-Mihai Constantinescu,Margareta Pislaru, Cornel Costantiniu prin 1975 cind aveam 10 ani...
sa nu uit de primul dans cu un baiat, cinta Alain Barriere-Tu t'en vas-
faza urmatoare ABBA, Boney M, unele de aici le-as asculta neintrerupt...nici nu stiu cind...Mondial...
pe urma cenaclul Flacara-ce n-as da sa am toate melodiile de atunci, ca textele le am aproape toate...tot de atunci Beatles, ca urmare acum Pasarea Colibri, desigur Phoenix...
apoi ceva Falco, Status Quo cu In the army now
intre timp a aparut pentru mine muzica clasica ce trece prin viata ca un fir rosu...
a aparut Bregovici-ne place la toti adica sotului si fetei...
in 2003 cind am intrat intr-un servici nou stiu ca tinjeam dupa muzica lui Dassin si Becaud si am gasit la colegi mult Dassin...
in toamna trecuta am descoperit si eu Israel Kamakawiwo'ole-Somewhere over the rainbow si pot sa va spun cu mina pe inima ca nu pot sa ma satur de el, nici de unele din celelalte dar sint atit de multe...
Ce sa va mai spun, ca eu n-am terminat...sa amintesc Smokie, Desperado, Stefan Banica jr. dar si Senior, o, daaaa...
Iar de cind fata asculta rock la cei 16 ani imi place si mie foarte mult The Rasmus-Sail away, Green Day-American Idiot.
Mai este Gwen Stefani-Riche girl, sint sigura ca refrenul e luat dintr-o melodie veche de care nu mai stiu nimic insa...
Si sper sa ma indragostesc de alte noi melodii, sa stiu astfel ca spiritul e inca tinar...

cere si ti se va da
celor doi alexandriti ;) - de anisia la: 13/08/2006 23:33:11
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
pana apare unchiul vania, sa va ispitesc, poate totusi veniti...;;)

pe plaja unde isi petreceau vacanta cele trei prietene, localnicii se pregateau sa organizeze o petrecere in aer liber. in fiecare an, pe acest timp, avea loc dansul florilor, un fel de carnaval al bucuriei, dansului si voiei bune. buchete de orhidee tronau pe plaja-ntreaga, colorand nisipul la lumina lumânarilor de ceara, groase. infasurati in vesminte viu colorate, muzicantii incitau sufletul si trupul la dans. din loc in loc, canapele de rafie, cu perne mari albe, se ofereau obositilor - lacas de ragaz. bufetul cu bunataturi era garnisit dupa gustul bastinasilor. la bar, zambetul larg al lui Tumbin invita nerostit oaspetii la un pahar de bautura. spiritele incep sa se incalzeasca. pe ici pe colo, perechi-perechi se misca in ritmul muzicii. focul de tabara incepe sa prinda vigoare, imprastiind scantei - mici artificii inedite...

_________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#139029 (raspuns la: #139021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Baloo - de Lady Allia la: 13/07/2007 12:23:00
(la: Grădina Fermecată a Cafenelei)
intr-un coltz rotund cu priveliste de vis.
salcamii...langa ciresul anisiei ca sa te aiba in vizor!

de ce e bine?
tu nu simti aerul curat, veselia? nu auzi muzica din sufletele prietenilor tai? nu cred! ;) de aia. ca fiecare e el fara sa incerce sa para altcineva.
#215614 (raspuns la: #215607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Giordano Bruno la: 16/01/2008 20:07:20
(la: Happy b-day, Eminescu!)
Pt k e cel mai bun. urmat de Bacovia si Blaga ... dar cine stie ?!?!?! poate Sancho Panza e mai buna decat ei ... sau picky este mult mai profund sau muzical decat sufletele lor... cine stie... in ce si cum se masoara aberanta ?
modigliani - de latu la: 16/01/2010 19:31:22
(la: Codul culorilor in HTML)
Norocul care m-a nimerit in moale, l-as numi tzunami al destinului! Am stiut intotdeauna in viscerele sufletului ca intr-o zi un artist mare si dimensional o sa-si dea seama de adevarata-mi valoare! N-am cum sa-ti multumesc, asa ca nici nu incerc...

Ideea cu posterele prin oras s-ar fi potrivit unui danutz, care le-ar fi colorat dupa tabelul lui html!
Noi vom ridica panouri de 30x20, cu clipuri si la fiecare ora fixa, un mesaj adresat natiunii! In afara de asta vom proiecta jocuri de lumini pe fiecare cladire mai inalta de doo etaje in timp ce pe difuzoarele instalate pe stalpii telegrafici, vom revarsa muzica in sufletele populatiei!
Si toate astea le consider a fi un demn - dar doar un - inceput pe drumul consacrarii unui mare artist.

Foarte buna ideea cu costumul armani, de la care - zic eu - n-au voie sa lipseasca pantofi de prada si o stola de hermelina. Dar nota distinctiei finale o va da pana de paun prinsa la palaria cu boruri largi asa cum purtau oamenii de onoare pe vremuri.
Asta nu contravine ideii de ancorare in realitate, ci lasa sa se intrevada radacinile multiseculare ale artei.

Ce noroc c-am dat peste tine!
#516793 (raspuns la: #516786) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Muzica, una dintre arte, este - de (anonim) la: 22/09/2004 19:14:47
(la: Ce parere aveti despre manele?)
Muzica, una dintre arte, este o manifestare a sufletului si spiritului creatorului sau, o vibratie a starilor si experientei trairilor sufletesti si spirituale atat ale autorului cat si a mostenirii ancestrala a acestuia.
Este normal si logic ca ceea ce creeaza un individ sub forma spre ex de muzica, sa fie rezultatul si oglinda felului de a trai, de a fi si a experientei ce care am vb mai sus, legatura evidenta si in cazul tzigani-manele.
Nu pot sa ascult muzica unor oameni primitivi, cu fel de a fi asemnator celor din epoca primitiva unde legea era bata si violenta. Daca astfel de muzica te anima inseamna ca nu esti departe de cei care au facut-o, trist este ca mai "avem" si pretentii de fiinte "elevate"...de secol 21!!!
Scaldat placut in mocirla "sentimentelor" manelistice fanilor!! Ca doar e vorba sa fi "smeker", nu?...
muzica lui Tudor Gheorghe - de (anonim) la: 01/10/2004 10:24:49
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Muzica si interpretarea acesteia de Tudor Gheorghe, este nemaipomenita, este feerica, profunda, este cu totul deosebita. Este ca un arc electric pentru mintile incetosate si sufletele adormite.
muzica grea - de Tudor-Cristian la: 14/11/2004 14:46:38
(la: Ce melodie iubiti acum?)
Nimic nu e intamplator. Faptul ca ascultam mereu si mereu unele melodii spune ceva despre muzica aceea. Eu ii zic "muzica grea".
Sunt acele melodii care nu mor niciodata, si oricand le-ai asculta, tot iti plac. Intervin mai multe : linia melodica deosebit de reusita, o interpretare de zile mari, vocea supervaloroasa, cu personalitate, soundul, calitatea inregistrarii, valoarea textului... toate astea alcatuiesc muzici grele ce nu mor, si n-au cum sa moara. Sunt sigur ca si nepotii mei vor asculta cu placere anumite melodii care vin de pe vremea parintilor mei ! Cateva exemple, din punctul meu de vedere : Metalica : Nothing alse metter ; Guns N`Roses : November Rain ; Beatles : Yesterday ; Eagles : Hotel California ; Alphaville : Forever Young ; Elvis Presley : Love me tender ; Compact : Fata din vis ; Iris : Cine ma striga-n noapte ; Phoenix : Andri Popa ;...
Exemplele ar putea continua.
Nu uitati sa va bucurati sufletul ! Auditie placuta.
Tudor-Cristian
Muzica - de fefe la: 26/01/2005 18:02:24
(la: Trancaneala Aristocrata)
Am radioul linga mine pe postul cu muzica "vintage". Cinta Elvis "Are you Lonesome Tonight". Dom'le ce voce! Ma unge la suflet. Eu nu cred ca exista si va exista unul mai bun ca el.
Buna muzica, adevarata, ala r - de mya la: 03/02/2005 00:17:48
(la: si ce faci cand esti plictisit)
Buna muzica, adevarata, ala ritm!

Eu am jumatate din varsta dvs. Mai am pana la pensie :)))

Trebuie sa fiti un om de omenie ca sa lucrati benevol cu surdo-mutii. E foarte greu. Satisfactiile sufletului sunt insa de nedescris. Cand te culci seara in pat si stii ca ai facut ceva pentru altii in ziua respectiva, se cheama ca nu ai trait de pomana. Bravo, va admir sincer!

Multa sanatate si voie buna!
#35212 (raspuns la: #35078) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Muzica sufleteasca si romaneasca a lui Tudor Gheorghe - de (anonim) la: 28/03/2005 20:48:02
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Tudor Gheroghe, nu stiu in Europa vestica, si Romania este in ea, dar pe 23 aprilie, 2005, de ziua de nume a cantaretului, coincidenta cu a mea, eu voi merge la concertul lui, la Sala Palatului din Bucuresti, care este repleta, arhiplina la toate concertele lui Tudor, este o minunatie, mooooor cand il ascult, pacatuieeesc de placere. Nu stiu daca ma intelegi, parca esti strain. Nu-l cunosc personal pe cantaret dar patrunde in mine, prin muzica lui, este folclor, este romaneasca si este un roman, iar eu sunt tot o romanca, gandurile, cuvintele, glasul si simtirile caruia, Tudor Gheorghe mi le-a furat din suflet. A participat la revenirea mea in tara, la regasirea mea cu mine si cu ceace sunt. Ma intelegi, strainule? Te salut, cu pasiunea armonica a muzicii lui Tudor Gheorghe.
#41041 (raspuns la: #36958) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ei bine sabrina muzica e un " - de andyjac la: 05/07/2005 18:08:48
(la: e bine sa te lasi prada muzicii?)
ei bine sabrina muzica e un "drog" de care avem nevoie si care este absolut necesar in mintea unui pusti, a unui adolescent, a unui adult .....
Pur si simplu dependenta de a visa este aceeasi cu dependenta de muzica. Toti vrem in sufletul nostru sa fim vedete. Cu un pic de muzica si un vis totul se implineste. Pacat ca uneori nu e si real, e doar un vis. Dar uneori tot visul se transforma in realitate.
muzica - de Ovidiu Scarlat la: 07/07/2005 23:13:21
(la: e bine sa te lasi prada muzicii?)
Este interesant subiectul de discutie ales de tine. Se pare ca nu esti indiferenta cu privire la ce se petrece cu tine.
Muzica, spunea un coleg de cafenea mai devreme, iti imprima o anumita stare: "daca muzica este vesele, vei fi vesel"... eu sa spun sincer nu sunt de aceeasi parere, mi se pare ca este o privire superficiala si ca lucrurile sunt putin mai adanci (poti sa asculti o muzica vesela si sa te enervezi si mai tare, daca gasesti motive..:)). Mie, de exemplu, imi place muzica simpla, (sper ca va puteti imagina cam cum poate sa fie..:)[clasica, ambientala, new age, no voices, electronica]), ei bine, poate multi ar spune ca este muzica trista din cauza ca nu poti sa dansezi pe ea. Dar mie imi face placere sa o ascult si cand sunt vesel si cand sunt obosit. Dar cand sunt suparat si framantat de o anumita problema, prefer mai bine sa am liniste. Dar tu ai intrebat daca este sau nu sanatos pentru suflet. Este foarte greu de raspuns. Muzica face parte din noi, de cand suntem mici, cantam, fluieram, chiar fara sa ne invete cineva. Muzica, cred ca este ca un fel de preparat farmaceutic de mai multe soiuri si trebuie sa stim cand sa administram si cand nu, si ce sa administram, daca administram o muzica gresita {e delicat de exemplificat), putem sa ne imbolnavim, daca administram muzica cand nu ar trebui sau in cantintate mare iar nu-i bine, si daca nu administram deloc... nu cred ca o sa moara nimeni, deci este un lucru dispensabil(poate in acest ultim caz o sa mai auzit muzica pasarilor etc.)Sper ca am reusit sa raspund aproape de nivelul asteptarilor.
--------------------------
Vreau sa-ti fiu primul--Vreau sa-mi fi prima.
cu ce va hraniti sufletul - de zahabil la: 24/09/2005 18:06:40
(la: Cu ce va hraniti sufletul?)
...de multe ori l-am hranit stirvuri de ura ,cu invidie si disperare,mai apoi cu meditatie transcedentala, cu yoga si new age, apoi cu 14 ani in urma fiul meu pe atunci de 4 ani m-a intrebat cine e ISUS..de atunci imi hranesc sufletul cu cuvintul lui DUMNEZEU si ..nu mai simt sete nici foame; uneori sint suparat pe mine pentruca se intimpla sa uit sa ma hranesc cu piinea vietiisi atunci adorm flamind si-n nesiguranta; de altfel iubesc muzica ,sportul, arta, drumetia ,umorul de bun gust,viata in simplitatea ei complicata... cu respect pentru voi cafengii simpatici bil.
cu ce-mi hranesc sufletul? cu - de anisia la: 24/09/2005 20:13:41
(la: Cu ce va hraniti sufletul?)
cu ce-mi hranesc sufletul? cu plimbari in aer liber, discutii cu aproapiatii, muzica (multa muzica), un film bun, o amintire scoasa de la naftalina...
ce ma intristeaza? rautatea gratuita, saracia, bolile, nedreptatea!
___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fi tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...