comentarii

muzica straina anii 90 95


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
daca asa-i pe la 35 ce faci la 44 ? - de Michaela la: 23/09/2004 18:23:03
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Ah ce as dori sa mai am 35... dar nu se mai poate, timpul din pacate nu-l putem intoarce, ceasul il putem da inapoi dar timpul nu ... asta este

Uite, eu pe la 30 de ani ( adivca in '90-'91) am vrut sa emigrez dar sotul meu nu a fost de acord asa ca am ramas in Romania...
De profesie sunt inginer... si pe deasupra chimist, cu o specializare pentru care in orasul meu cu greu gasesti un alt job ( poate numai daca as fi facut cu totul altceva)...In perioada anilor 90-95 ( adica inainte de a implini fatidicii "35") joburi nu se prea gaseau pe la noi ( oras de provinicie (de !!! nu ca in capitala ). Si in '95 ( inainte cu doua -trei luni de "35" ) o mare companie americana a organizat un mare concurs pentru ocuparea a cinci posturi de manageri si supervisori ... Ce sansa mi-am spus, "asta e rapidul vietii tale, vine o singura data" si am trimis CV in limba engleza (pentru o companie ce urma sa functioneze in oraselul nostru de provincie) pentru supervisor ( la manager nici nu indrazneam sa visez!!!)... Am fost selectata totusi pentru concursul de manager, am dat 4 teste in limba engleza, aduse cu avionul din Irlanda, si din patru sute de candidati am fost selecata intre cei 40, am fost la interviu si apoi pauza... Marea companie nici macar nu ne-a trimis un raspuns ( ceva de genul " Sunteti in baza de date, etc"

Au trecut anii, lucrez tot in acelasi job, sunt multumita caci imi place ce fac si in rest ... sentimentul ratarii?
Stiti care este ultimul banc despre ingineri care circula pe la noi ?

Ala cu "Lasati-l saracu ca n-are de unde. Are parinti ingineri"

Acu' va las ca mai am de facut si ceva de mancare ( cartofii aia la cuptor de la meniuri culinare).
Sa auzim numai de bine.
Michaela
Lui valico - PS - de (anonim) la: 01/11/2004 05:40:45
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Am uitat sa incep cu inceputul. Ca sa ramin in Germania in anii 90-95 trebuia ori sa am singe "albastru" ori sa ma casatoresc. Eu nu am calcat iubirea in picioare (intelegi ce vreau sa spun - nu se vinde nu se cumpara -nici pentru un Unbefristet Aufenthalerlaubnis). Asa ca .. uite -iti scriu din Canada .

Toate cele bune,
Romanasul din tara mai sus pomenita
#27127 (raspuns la: #26769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Nimic nou! - de anonim la: 18/11/2003 00:30:53
(la: EvZ: Declaratie soc: "FSN era o agentura sovietica”)
Nu e nici o noutate in declaratiile d-lui Bucovski ci doar o confirmare in plus a punctului de vedere sustinut la inceputul anilor '90 de opozitia anti FSN.

In guvernul postdecembrist, nu erau anticomunisti ci comunisti emarginati de regimul Ceausescu pentru atitudinea lor prosovietica (Iliescu, gen Militaru), chiar stalinisti (Brucan) sau descendentii acestora (Roman).
O clica de arivisti completa garnitura FSNista si o completeaza si azi.

Opozitia democratica, prin excelenta prooccidentala, care a promis ca va arata adevarul despre evenimentele din decembrie 1989, nu a primit nici un sprijin din partea Occidentului - Yalta-Malta nu e doar o simpla rima.

Altminteri, cardasia dintre URSS si Occident intru impartirea sferelor de influenta a fost relevata de V. Bucovski mai demult.

Daca in perioada de dupa razboi, la conducerera PCR a ajuns o echipa care a reusit (in masura posibilului) sa intoarca sortii aruncati la Yalta, astazi descendentii acesteia in linie directa, care, spre deosebire de inaintasi, nu au crescut prin forte proprii ci in moliciunea saloanelor nomenclaturii, au inchinat tara complet intereselor straine.

E drept ca jugul 'internationalismului proletar' era unul de lemn, pe cand cel al globalismului actual e unul de fier, daca nu cumva mai rau.

Din "Buna ziua,Ardeal" - de anita47 la: 26/11/2003 07:02:49
(la: EvZ: Revolutie in Georgia)
Georgia, o miza strategica majora

Georgia reprezinta, pe plan international, o miza geostrategica majora, mai ales in ceea ce priveste rutele petroliere, deoarece asigura legatura intre Marea Neagra, Marea Mediterana si enormele rezerve petroliere din Marea Caspica.

Contestatul proiect al conductei petroliere Baku-Tbilissi-Ceyhan (BTC), sustinut de americani si care face legatura intre Azerbaidjan si Turcia, este un aspect important in lupta pentru ocuparea functiei de presedinte al Georgiei. "Statele Unite au un dublu obiectiv in aceasta regiune: sa impiedice Rusia, prin orice mijloace, sa isi refaca influenta in Caucaz si sa gaseasca modalitati de transportare a petrolului din Marea Caspica, fara sa fie nevoie de tranzitarea Rusiei", a declarat Anita Tiraspolsky, specialist in domeniul CSI in cadrul Institutului national de limbi orientale din Paris.

Interese anglo-americane

Conducta de petrol BTC, care va parcurge 1.760 de kilometri si va asigura legatura intre o platforma maritima azera si terminalul petrolier turc din Ceyhan, localitate situata pe coasta mediterana, va tranzita Tbilissi. Costurile sunt estimate la aproximativ 3,6 miliarde de dolari. Constructia conductei petroliere, cu o capacitate de un milion de barili pe zi, urmeaza sa fie finalizata in 2005. Consortiul BTC, condus de compania britanica British Petroleum, mai cuprinde societatea norvegiana Statoil, compania azera publica SOCAR, firmele americane Conoco Phillpis, Unocal si Amerada Hess, societatile japoneze Itochu si Inpex, compania franceza Total, societatea turca TPAO si societatea italiana Eni. Traseul conductei, care respecta clar anumite imperative politice, ocoleste Rusia si trece prin Cecenia, punctul principal al rutelor de tranzit a petrolului si gazului din Marea Caspica. De asemenea, conducta evita Iranul si Armenia, tara aflata in conflict cu Azerbaidjanul, si ajunge in Turcia, principalul aliat al Statelor Unite din regiune.

Cheia de bolta a politicii americane

Construirea acestei conducte, initiata in pofida opozitiei Rusiei, este criticata pentru costul ridicat, pentru traseul dificil si pentru impactul negativ asupra mediului. Conductei de petrol i se va alatura o conducta de gaze naturale, in 2007, care va face legatura intre punctul de distribuire a gazului din Shah deniz (Azerbaidjan) si Erzurum (Turcia), trec#nd prin Tbilissi. "Acest dublu lant energetic este cheia de bolta a politicii americane din regiune. Washingtonul vrea sa creeze o legatura intre Azerbaidjan, Georgia si Turcia, care reprezinta a doua armata din cadrul NATO", apreciaza cotidianul francez Le Monde. "Georgia este un un punct de intersectie a cailor de exportare a resurselor Marii Caspice", a subliniat Thomas Gomar, cercetator in cadrul Institutului francez de Relatii Internationale. Statul georgian a incercat, incep#nd cu a doua jumatate a anilor '90, sa scape de sub influenta rusa, proiectul BTC demonstr#nd apropierea de NATO. "Rusii sunt pe punctul de a obtine un rol hotar#tor pe piata petroliera (...). Ei si-au c#stigat influenta in Caucaz si gratie abilitatii de a evita o confruntare cu americanii", a precizat cercetatorul. "Proiectul conductei petroliere BTC este supus riscurilor, din cauza costului exorbitant si din cauza tensiunilor din zonele pe care le traverseaza, cum ar fi Georgia sau Kurdistanul turc", a subliniat Anita Tiraspolsky.

Mihai VARGA



Moskova nu crede in lacrimi

*Vladimir Putin nu este surprins de schimbarea politica din Georgia

Presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ca schimbarea politica din Georgia "nu constituie o surpriza", fiind rezultatul mai multor erori comise de Eduard §evardnadze in ceea ce priveste politica externa si interna, conform site-ului agentiei Itar-Tass.

"Schimbarea de putere constituie rezultatul normal determinat de o serie de erori sistematice comise in ceea ce priveste politica externa si interna de catre fostul lider" georgian, Eduard §evardnadze, a apreciat Putin. Presedintele rus este de parere ca "politica externa a Georgiei nu a tinut cont de radacinile istorice si culturale ale poporului georgian, sau de contextul geopolitic". "In ceea ce priveste politica interna, am asistat la diferite actiuni sterile de lobby ale formatiunilor politice, in locul consolidarii a institutiilor democratice si esentiale ale statului georgian, in timp ce politica economica a fost limitata la eforturile de a obtine ajutoare umilitoare din strainatate", a declarat presedintele rus. Putin a subliniat ca datoria externa a Georgiei a atins valoarea de doua miliarde de dolari. Circa un milion de persoane au parasit Georgia, majoritatea stabilindu-se in Rusia. Potrivit estimarilor oficiale si neoficiale, venitul Georgiei din tranzactiile cu Rusia este de aproximativ doua miliarde de dolari, cifra care depaseste totalul ajutoarelor straine, a continuat el. "§tim ca situatia populatiei din Georgia este extrem de dificila, iar salariile sunt mici. Populatia nu este disperata doar din cauza traiului dificil, ci si a faptului ca nu vede nici o perspectiva de ameliorare a situatiei actuale", a apreciat Putin. Presedintele rus considera ca s-a intregistrat "o erodare treptata a climatului politic si economic al tarii din cauza coruptiei". (M.F.)


#5253 (raspuns la: #5243) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Raspuns pt Florin - despre vise, despre politica si schimbare - de Cristian C. FRANCU la: 17/02/2004 16:06:26
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Spui ca si tu aveai vise mari prin '90. Sa inteleg ca ai fot 'dezamagit' si ai plecat?
Personal sper sa nu ma schimb prea mult!

Sunt constient ca in anii 90 (90-95) lucrurile stateau altfel pe aici prin tara. Atmosfera, mediu era altul.

Multe s-au schimbat insa de atunci. DE FAPT, MULTE am reusit NOI sa schimbam de atunci...in business, in economics, in politica chiar, in cultura....si in societatea civila!

PERFECT deacord, ma bucur ca ai spus asta: daca esti muncitor si destept poti sa fii bogat, sau sa reusesti as spune eu, ORIUNDE> Deci si in Romania.

Ideea mea: hai sa nu mai dam vina pe sistem, pe altii, pe guvern, pe mentalitati-caci tocmai aceste mentalitati blamate ne fac sa dam vina pe altii.

Hai sa trecem la treaba. FIECARE! Sa ne orientam pe solutii si nu pe probleme si sa nu ne lasam. THERE IS ALWAYS A WAY!
Cred in asta!

Si nu cred ca daca gandesc asa se poate spune ca inca mai cred in Mos Craciun...
Desi, Mos Craciun asta...este cel mai ambitios om de pe pamant...:) :) imagineaza-ti, sa duci tu intr-o singura noapte cadouri la toti copiii din lume. Super obiectiv!
:)

Cat despres a schimba oamenii...

In primul rand vrea sa invat sa ma schimb pe mine!!! Nu acel miloion de dolari e esential ci persoana care voi deveni incercand sa ii strang...

Abia dupa ce ma voi schimba si modela pe mine...pot sa incerc sa schimb pe cei din jurul meu.

Si impreuna cu ei sa schimbam pe cei din jurul nostru!

Sa le aratam ca se poate!

O viata irosita ar fi aia in care mi-as vedea numai de mine!

Implinirea mea: sa fac pe bani ce as face cu placere si gratis...sa ajut oamenii, sa tin training si sa ajut oamenii in personal developmentul lor!


!!!! Nu am vrut sa ma laud cu ceva!!! NU vreau sa imi scriu calificari sub nume...Nu am incercat decat sa ma prezint in primul meu mesaj...asa cum sunt...fara sa las ceva deoparte!

DESPRE PRESEDENTIE>..

nu acum! Florine nu acum, dar in 10-20-30 de ani...cine stie.

Cand voi avea ceva de spus, demonstrat, dovedit...cand voi avea ceva de aratat in urma mea...voi intra si in POLITICA!

Si stiu ca nu voi fi singur. Voi avea grija ca in jurul meu sa am oameni de exceptie.

:)

Numai de bine...


Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#9867 (raspuns la: #9855) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asa, da! - de sanjuro la: 22/03/2004 01:24:50
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Ok, Ovidiu...
Inca mai posed destule exemplare din colectia romanelor stiintifico-fantastice, aparute prin anii '70. Mi-e dag Vladimir Colin, si-mi place Danut Ungureanu din cei numiti de tine optzecisicisti...
SF-ul romanesc a aparut prin anii 50-60 in vremuri neguroase, cand prolcultura sapase adanc in literatura romana de orice fel. La fel si cenaclurile, fie ele literare sau stiintifice, care cu greu puteau sa prezinte si altceva decat ode dedicate "viitorului luminos"...
Nu pot sa nu mentionez colectia romanelor stiintifico-fantastice, aparuta la inceputul anilor '70, care prin diferite tertipuri, slalomand prin cenzura de atunci, a reusit sa publice o serie de romane si scriitori de referinta, romani si straini.
Un moment deosebit a fost in 1973, cand a luat fiinta la Ploiesti "Univers Club" ce a activat, (nu stiu daca mai activeaza in prezent), pana la inceputul anilor '90. Imi aduc aminte ca la sedinta de infiintare, invitat de onoare a fost Ion Hobana. De-a lungul anilor, in intalnirile ce au avut loc, (unele cu audienta de sute de persoane), au sustinut conferinte: Iustin Capra, Florin Zaganescu, Dan Apostol, si altii ca ei...Subiectele erau variate: literatura SF, grafica SF, stiinte de frontiera, fenomene paranormale, OZN, civilizatii extraterestre, lumi disparute, inventii pentru secolul XXI...
Inaintasii nu trebuie uitati. A scrie SF fara a avea o cultura solida in domeniu, este dinante sortita esecului.
Literatura romana SF, atat cea sa zicem anterioara lui '80, cat si cea de acum, dupa parerea mea sufera de incapacitatea de a prezenta "universuri" credibile si "viitoruri posibile". Chiar daca unele romane sau nuvele scrise prin anii '50-'70 de catre cei cu adevarat "mari" ni se par usor desuete, naratiunea are nerv, cititorul citeste pe nerasuflate, este captivat, calatoreste cu gandul, se implica emotional imaginandu-si exact ceea ce si-a dorit scriitorul.
Sunt scriitori romani tineri si talentati, (un exemplu este Florin Lazarescu), dar care din pacate nu au abordat si drumul spinos al SF-ului...

Numai bine,
#12528 (raspuns la: #12415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E acelasi BBC care prin anii - de Daniel Racovitan la: 16/04/2004 04:47:11
(la: Steagul romanesc pus in discutie)
E acelasi BBC care prin anii 90 zicea ca Bucuresti e capitala Bulgariei? :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Regele e gol!..."
Sa schimbam macazu` - de Dinu Lazar la: 29/08/2004 09:14:13
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Bun, sa trecem la alte ginduri mai in tonul temei si sa mai schimbam aeru`.

Apropo de trusturile de presa din Ro...

Eu ramin siderat cind citesc sau aud pe unii vorbind ca presa in Ro e libera.

Aflat oarecum inauntrul sistemului, as putea afirma ca nu e asa absolut de loc.

Libere ar putea fi, cred eu, la noi acum, numai publicatii facute de inimosi pe web, gratis si fara bani, din pasiune; dar asa ceva in spatiul virtual de aici nu am auzit inca - poate exista, dar nu stiu unde.

La atitea facultati de litere si jurnalism si filosofie in Ro, cam peste o suta de bucati prin tara, e de maxima mirare ca productiile aferente vizibile, care ar putea fi generate cu minime forte materiale, numai de energie tinereasca, sunt ca si inexistente; am numarat acum citeva saptamini citeva sute de enzine literare, de stiri si aparitii editoriale si reviste pe web in spatiul est european, dar aproape nici una in limba romana... ma refer la ceva in genul si la calitatea enzinei www.aol.ro, care mi se pare o singuratica aparitie.

In anii `90, asteptam infrigurat, impreuna cu alti confrati din lumea presei, sa apara trusturile de presa straine; eram convins ca vor aduce si profesionalismul lor, si modul lor de a fi, si calitatea productiilor lor.

Ca sa nu lungesc vorba, acest lucru nu s-a intimplat; singurul lucru care conteaza este banul, economia, profitul pentru boshi; salariile platite in presa in Bucuresti sunt minimale si in tzara sunt absolut derizorii, si presa libera si de calitate, cu burta goala, cam greu de crezut...

Practic, asistam la o aglomerare a energiilor si fortelor in jurul citorva trusturi de presa; nu exista, si asta mi se pare cel mai grav lucru, o bursa a creatiei, sa stiu ca daca fac un material bomba de opt sute de cuvinte cu sase poze primesc atit, si daca are patru sute de cuvinte, primesc atit.

Adica, este absolut imposibil azi la noi sa fii jurnalist independent, free lancer, adica liber profesionist, si sa traiesti cinstit si onest din asta.

Ce arere aveti de asta, domnule R.H. ?

Si tema ar putea fi si mai mult "decopertata".

Am un bun amic la Paris, care are un microbuz cu mini studio video; are scaner pe frecventele politiei, salvarilor, jandarmeriei, si unde e ceva apare si el - ca si multi altii, filmeaza, fotografiaza, monteaza si editeaza pe loc, si merge la concurenta cu altii si nu face rabat de calitate, si poate sa traiasca excelent din asta, desi afacerea lui il costa cu tot cu dotarea necesara peste 500.000 euro pe an.

Pe cind va fi posibil asa ceva in Ro?

Parerea mea este ca fara liber profesionisti in domeniul condeiului, sau al imaginii, fara o bursa sau un tarif profesional si transparent in bransa, nici nu se poate vorbi de meserie libera sau, mai ales, de calitate.

Poate gresesc, dar asa cred eu.
#20588 (raspuns la: #20479) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Realitatile noastre - de (anonim) la: 14/09/2004 19:22:40
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Recomand celor care au posibilitatea o vizita la muzeul Memorialul Durerii de la Sighetul Marmatiei in Maramures.Pentru mine (am 25 de ani, am trait in comunism destul de putin ca sa pot emite judecati) a fost ceva extraordinar. Am simtit ca si cum am fi trait intr-o lume paralela. Este impresionant cum a reusit aparatul comunist sa ascunda toate acestea. Te face sa te gandesti la marimea minciunii in care am trait. Asa incat nu reusesc sa-i inteleg pe unii de pe forum. Nu inteleg cum reusesc sa gaseasca lucruri de care sa le fie dor. Este adevarat ca aveam mai mult timp sa stam cu familia sau mai mult timp pentru concediu (imi aduc aminte cum mergeam cu parintii mei.Nu imi aduc aminte in schimb sa fi fost extraordinar de bine sau curat. Dar asa suntem noi. Inghitim orice. Recomand celor celor care au uitat o vizita si la Geoagiu Bai sa vedeti batranii nostri in ce conditii - neschimbate , de altfel- isi trateaza bolile. Sau in ce conditii mananca.) Dar eu cred ca noi romanii nu reusim sa ne adaptam la schimbare cu prea mult succes. Familia mea si acum gasim timp sa stam impreuna, sa facem picnicuri, sa mergem la sapa la tara, sa chemam prietenii la masa duminica, sa facem un remi. Am gasit de lucru toti, nu suntem someri. Nu traim idilic dar nici nu ne dorim prea multe.Reusim si sa avem bani pentru un film la cinema ca si altadata, si de flori la balcon, chiar si timpul necesar pentru curatenia de primavara din fata blocului. In ce ma priveste lucrurile bune de pe vremea comunisului (dpdv uman) nu le-am pierdut. Am castigat pentru copii nostri dreptul de a alege.De a alege unde sa lucreze, ce si cat sa manance, daca sa stinga becul sau nu, sa asculte muzica straina, posibilitatea de a emite pareri despre tara, conducatori sau strainatate, de a evolua sau involua. Din pacate nu putem fi toti egali pt ca viata nu ne ofera aceleasi posibilitati si observ ca multa lume e frustrata din aceasta cauza si nu reuseste sa inteleaga (o alta mostenire pacatoasa a ideii "toti suntem egali"). Si probabil nici nu stiu cum ii sa muncesti pentru ceea ce ai.

Cu respect
Delia
Dare de seama - Sambata am fost la Predeal - de Dinu Lazar la: 28/02/2005 20:25:54
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Cat priveste vanzarea, chiar si prietenul dvs. le vinde cu 3 euro bucata."
Nu am stiut si mi se pare scandalos de putin.
Am surfat situl acela foarte superficial, m-am intilnit pe strada cu omul si mi-a spus ca are acea afacere; nu am intrat in detalii sa vad marea afacere de care zicea.

Deocamdata cine are puterea la noi in presa romaneasca in mina face si preturile; ingrozitor. Citiva sunt milionari si au chiar zeci si sute de milioane de dolari si pentru ca o masa amorfa de fotografi se calca pe picioare ca sa vinda ieftin sau sa dea poze pe de-a moaca.

In Europa exista sute de agentii care cumpara materiale(articole) de 4-5 pagini de text si 12-16 imagini cu o mie de euroi, ziua de lucru la editoriale si reportaje se plateste minim 300 de euro dar media e de 500 euro pe zi, iar ziua de lucru la advertising, PR sau corporate porneste de la 800 de euro in sus, pina la muuult... am auzit de fotografi straini care au lucrat aici comenzi pentru firme de publicitate romanesti, adusi cu douazeci de mii de euro pe zi... si am auzitin sectorul foto bucurestean de bugete de o juma de milion de dolari luate de firme straine... cei straini sunt foarte buni ca sunt straini, unu` din Ro nu e bun ca nu are aura si nici glagorie.

Normal ar fi totusi ca cei de pe aici care fac poze mai de reportaj sa le puna frumos pe un sit si sa dea cite un mail la editorii foto de pe la ziare sau pe la agenii, de aici si de afara... marketingul e mai important decit fotografia insasi.

Am putea lua ca baza de plecare preturile din vremea hulita de dinainte de `89...

Atunci, pretul pentru o fotografie publicata in presa sau ca utilitate ( coperti, calendare, etc) era de 250-400 de lei, si drepturile de autor, daca erau cedate, de 75-150 de lei; se lua ca medie pe o imagine cel putin 350 de lei, adica in dolari la cursul oficial, cam 30 de dolari, ceea ce nu era rau. Era un tarif, colaborarile se plateau si fotograful de presa avea un salariu bunicel si in afara de asta, avea acordul, adica niste bani pentru ce publica, cam pina la inca o jumatate de salariu.

Cum s-a ajuns la situatia de acum, nu imi dau seama; poate pentru ca fotografii mai in virsta au disparut brusc si a fost in anii `90 o fractura intre generatii, au aparut tineri care nu sunt preocupati de cultura financiara in bresla, si de fapt nu sunt preocupati de bresla in general. E care pe care si de chestia asta unii profita ce nu se poate si altii supravietuiesc cum se poate.

Eu tot cred ca o forma de a aseza lucrurile ar fi sa se creeze grupuri de fotografi reuniti de o chestie comuna si care sa faca proiecte mari pe perioade de timp mai mari si care sa atraga fonduri care exista dar sunt intangibile fara un management eficient.

Spre exemplu am cunoscut niste unii din Hu care fac imagini panoramice de am cazut in freza... http://www.budapest360.hu/about_eng.htm

Pai nu s-ar putea face asa ceva cu orase si peisaje romanesti???

Sigur, la noi sunt gropi, polei, mizerie, rahat pe strada, dar or fi si ceva imagini interesante de facut, sau visez eu?

Cred ca toata energia existenta la atitia cafegii, fotomagazinisti, badorgudishti, forumisti, ar trebui sa se adune cumva... dar nu aiurea.
Pe criterii de stil, de forma, de simpatie, dar sa existe niste criterii mai clare decit sigur, superba iubire de fotografie.
#37644 (raspuns la: #37570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Banu' (marunt) si succesu' - de Dinu Lazar la: 02/03/2005 16:08:13
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Desigur ce am zis mai sus e o simpla presupunere. Oricum cat timp 2,3 dolari inseamna plata la noi eu nu am de gand sa vand fotografii. Mai bine le tin pe hardisk sau in album si le arat pe la prieteni sau pe site-uri."

Sigur, plata fotografiilor la noi e o bataie de joc; dar aici s-a ajuns si din cauza calitatii morale a celor care se ocupa cu fotografia, si intr-o oarecare masura inculturii financiare care exista in domeniu; pe ansamblu, s-a ajuns aici pentru ca se poate, adica penru ca merge si asa.
Imi aduc aminte ca in anii `90 se putea cistiga foarte bine inca; pentru o imagine cu o picatura de apa care cade ( a fost pe eticheta de la apa Perla) s-au platit doua mii de dolari prin anii `95, si cind s-a facut primul numar din Avantaje, englezul respectiv a platit mii de dolari fotografiile; pe urma a venit acolo un fotograf englez care pentru masa, casa si doua mii de $ pe luna facea toate fotografiile de la doua, trei reviste ale respectivului trust, si cind si-au dat seama ca si asta e prea mult au angajat colaboratori si fotografi in redactie care ilustreaza pe cit se da.
Piata romaneasca nu cred sa mai dea vreo speranta inca vreo generatie, doua, celor care ar vrea sa isi amortizeze cheltuielile sau chiar sa incerce sa traiasca civilizat din fotografie, dar se poate sta aici si colabora oriunde in lume si lua un ban bun; sunt agentii foto, agenti, oportunitati de a plasa imagini, Internetul ofera o incredibila oportunitate.
Cine vrea poate vinde imagini in lume si poate sa cistige bine din fotografie. Trebuie numai incercat, muncit la marketing, trimise oferte...nimic nu e simplu.
Desi in toata lumea e o inflatie incredibila de fotografii de calitate si preturile se prabusesc, si agentiile de imagine dau faliment pe capete, tot mai sunt oportunitati de a cistiga ceva din imagine mai civilizate ca aici, unde e o bataie de joc incredibila, demotivanta si tragica totodata.
#37911 (raspuns la: #37904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bai fratilor! - de popix la: 26/04/2005 20:21:31
(la: Doua Romanii)
io vad atata pesimism pe aici...
Romania este o tara fundamentala in Europa.
Intr-adevar se zbate inca in ghearele coruptiei.Dar pe unde nu e coruptie?Aratati-mi voi un loc pe harta politica a lumii si eu las totul, ma duc la agentie de turism si-mi fac rezervarea la bilete de avion, vapor, barca si pagaie numai sa ajung acolo!

in alta ordine de idei.eu cred ca tara noastra va fi a doua Spanie in urmatorii ani.e piata buna de desfacere si are o CULTURA ce nu poate fi ignorata.Nu are DEBIT PUBLIC, este foarte imporatanta chestia asta.

eu cred ca in 10-15 ani ii dam la chiur pe unguri si pe toti ceilalti.avem o tara foarte bogata.in tot.ne lipsesc un pic oamenii de putere, dar se vor educa si aia.cu timpul, e nevoie de rabdare.din pacate am sacrificat o generatie degeaba din cauza lui ILICI cel zambaretz.asta e toata povestea.daca paseam cu dreptul din 90-95, roadele incepeau deja sa se vada.asta e.
hai sa fim optimisti caci economistii lumii stiu ei ce stiu.ok?
#45741 (raspuns la: #45737) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI - de cico la: 03/06/2005 18:20:45
(la: Hai sa manipulam!)
Se poate ;) Ma gindeam de exemplu la SUA, cu CNN-ul. Se poate sa fie postul de tv cel mai obiectiv cu majoritatea stirilor. Dar se servesc fara discutie de reputatia lor ca sa manipuleze si sa prezinte subiectiv o groaza de alte stiri. Printre acestea, de prin 2000 Lou Dobbs tine o emisiune contra strainilor care "profita" de economia americanilor si le iau joburile. Gasesc asta dezgustator, cind puterea acelei economii a fost facuta in mare parte datorita celor pe permise de lucru, ce au muncit prin startup-uri la 1/3 din salariul americanilor, prin anii 90.
#53107 (raspuns la: #53105) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da ... frumoase fotografiile - de Dinu Lazar la: 31/07/2005 12:19:22
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ar fi multe de zis aici... interesant ce ziceti.
De departe cea mai tare chestie este:"Dar ... pentru 3 mil ... profit cam 2,3 mil. eu nu ma chinui ..."
Pai ce se intimpla... rugati-va sa nu fi citit nici o companie mare chestia asta, cineva de la Bloomberg sau Wall Street Journal... faptul ca in Ro exista o afacere care nu e cu droguri si in care sa bagi un leu si sa scoti 4,285 lei e de domeniul miracolului economic, al minunilor si al oportunitatilor unice intr-o viatza...
Va dati seama, daca ar fi reala chestia, nu s-ar mai face fabrici (ma rog, la noi chiar nu se fac, dar asta e alta istorie nenorocita) si nimeni nu ar mai lucra pe ogoare, capshunele ar fi uitate si toata lumea ar face poze de zor, de ar veni toata Ieuropa sa se pozeze la noi.
Stimate domn, pai ati calculat bine, conform legilor contabile si conform calculului normalal oricarui business?
Adica, in acesti bani, aveti o trusa de aparate profesionale, cu multe obiective bune si lumini profesionale, masina, casa, salariu suficient, darile platite la zi, asigurare medicala si bani de pensie pusi de o parte?
Daca da, este extraordinar si de toata lauda.
Computerul e mai nou, aveti toate softurile cu licenta, va puteti permite ce mai apare mai nou in domeniu? Probabil ca da, la asa un profit consistent.
Acu`, ce se intimpla; ar trebui sa departajam putin ideea de meserie de ideea de ciubuceala.
Ciubuceala e la mica intelegere si e un ban de o berica; nu presupune amortizari si dotari, ca se face la nivelul de jos al sandalei, conform vechiului principiu socialist, tu te faci ca ma platesti si eu ma fac ca te servesc. La ciubuceala nu se poate vorbi de profit si calcule.
Eu personal nu am nimic cu cei care incearca sa supravietuiasca indiferent de mijloace; e loc pentru fiecare pe lumea asta, si e democratie, adica e ca in padure, trebuie sa fie tot lantul trofic, de la leu la shopirla si de la vultur la gindacel.
Dar daca vorbim de fotografie profesionala, asta presupune meserie, bani cheltuiti cu formarea profesionala si permanent cu aflarea a ce mai e nou, costuri legate de toate cele, de la capacul pierdut la acumulatorii epuizati sau mediile de stocare, amortizari, leasinguri, salariu, dari legate de salariu, asa cum e in orice afacere legala.
Exista un cost of doing business si cine are o trotineta are niste cheltuieli, si cine are un camion de transport are alte cheltuieli, si fiecare poate avea un segment de piata, si trotinetistu` si camionagiul.
Acm, desigur, daca exista maimulti trotinetishti pe piata si numai citeva camioane, legea o fac trotinetistii, si daca exista multi camionagii, legea o fac mastodontii cu opt roti.
Si in fotografie e la fel; si in bransha de nunti botezuri e la fel; pot exista unii care sa presteze servicii minimale la religioasa, la sfat si la cristelnitza, si altii care sa astepte boierul cu metzan care sa aiba chef de o poza cu iubita seara la apus pe malul digului la Palma de Majorca si sa angajeze fotograful favorit pentru asta.
Piata exista pentru toata lumea si exista si comenzi de o suta de dolari ciulamaua cu bube si negi si exista si nunti de trei mii de euro fotograful;
dar calculul contabil difera la ciubuce si la afaceri legale, care au cheltuieli cu atit mai mari cu cit e mai legala afacerea, de iti vine sa o dai dracului de afacere ca sa nu zic de alte alea.
Personal am asa o mica premonitie, in scurt timp toate ramurile fotografiei comerciale in Ro o sa fie ocupate de profesionisti francezi, nemti, chinezi, evrei, americani; a mai fost asa la Romanica in anii 1880- 1930 si judecind la rece, asta poate provoca schimbari majore, dar cred, sper, ca va fi mai bine pentru calitatea imaginii si pentru educarea pietii.
Poate straineshtii vor face un sindicat, o bresla, o asociatie, ca noi nu am fost capabili, si atunci multe lucruri vor arata altfel.
Se poate foarte bine sa nu fie asa; am privit cu mare caldura dezvoltarea minilaburilor in anii `90; am crezut ca va creste calitatea imaginii, ca voi avea si eu unde sa developez ca lumea un film; cind colo, astea au fost afaceri de moment ale unor firme cu boieri arabi, evrei, chinezi, care au facut minilabul masina de stors bani de la prostime si de incarcat conturile de afara; miliardul de euroi jonglat in domeniu in ultimii 15 ani s-a evaporat in conturi straine si nu au construit nici o afacere foto importanta romaneasca; minilabul s-a dovedit o afacere de facut gipane si viloaie la patron si nicidecum ceva care sa aiba legatura cu fotografie.
Ma rog, ar fi multe de zis; dar, cind calculam profitul, trebuie sa avem in vedere numai afaceri legale, cu costuri calculate ca la carte: l e g a l.
Eu personal as face orice pentru un profit de 10 ori mai mic decit cel pe care l-ati enuntat aici...
#62637 (raspuns la: #62627) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horica - de Lascar Barca la: 21/10/2005 20:12:17
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
5 ani.Nu chiar in oras.In zona .Obernberg am Inn-asta-i intre Branau(unde s-a nascut Hitler) si Sherding.De altfel cunosc Austria ca-n palma..Am lucrat pt Samen Myer-regele florilor din Germania......In general am amintiri extraordinare din perioada aia 90-95
#80601 (raspuns la: #80595) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prezumtia de nevinovatie inca nu s-a desfiintat - de yogi bear la: 03/12/2005 17:37:30
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
In primul rand:
Articolul initial al acestui thread, cel care este vizibil intotdeauna, pentru orice nou venit, contine minciuni grosolane si este discriminator fata de practicantii yoga, autorul sau putand intra sub incidenta legii:

O.G. nr.137/2000 - privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
Dreptul la demnitatea personalã
Art. 19. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, dacã fapta nu intrã sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandã nationalist-sovinã, de instigare la urã rasialã sau nationalã, ori acel comportament care are ca scop sau vizeazã atingerea demnitãþii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitãti si legat de apartenenta acestora la o anumitã rasã, nationalitate, etnie, religie, categorie socialã sau la o categorie defavorizatã ori de convingerile, sexul sau orientarea sexualã a acestuia.

In al doilea rand:
Cred ca fiecare individ trebuie sa-si vada de propriul drum, de propria batatura, sa si-o ingrijeasca, mature si curete de uscaturi (sunt o multime in cea ortodoxa, cu exemple in presa recenta, nu intru in amanunte, pentru ca nu imi face placere, si eu sunt ortodox). Cat timp ne tot uitam la capra vecinului a noastra s-ar putea sa moara de foame si nici noi sa nu ne mantuim.

Lipsa de argumente nu e indicata de prezentarea celor confirmate de organizatii aparatoare ale drepturilor omului (ba din contra), ci de apelarea la intrebari de genul "faci parte din MISA?".

S-au emis aici si in presa argumente spirituale, biblice, morale, juridice ... , prezumtia de nevinovatie a fost incalcata de nenumarate ori. De ce au fost necesare toate astea? Un proces e in derulare (desi autoritatile il tot amana), nu e de ajuns sa asteptam rezultatul lui?

Au fost necesare pentru ca "dovezile" prezentate in cererea de extradare facuta pe baza a 2 (doua) mandate de arestare nu stau in picioare. Au fost necesare pentru a putea amorti opinia publica cu ocazia abuzurilor si violentelor si sunt in continuare necesare pentru a-i apara pe cei vinovati de aceste abuzuri. Aceştia sunt Ilie Botoş, Lia Savonea, judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, Grigore Chaborsky, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, George Bălan, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Virginia Chiriţă, Nelu Ogarcă, Virgil Bratu şi Alexandru Ionescu, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Eusebiu Şerbănoiu, Marian Delcea şi Marian Gherman, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Dumitru Ilieş, comisar în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia Cercetări Penale şi Mihai Vlad, agent SRI, inspector principal în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog şi procuroarea Elena Sandu. În timpul percheziţiilor şi anchetelor care i-au vizat pe yoghini MISA, aceşti procurori şi magistraţi au comis abateri grave precum infracţiune continuată de abuz în serviciu, purtare abuzivă, furt calificat, vătămare corporală, ameninţare, tâlhărie şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

In al treilea rand iata opinia unui preot crestin (nu este un document propagandistic ci unul din multitudinea de documente juridice si sociologice; aici este prezentat ca raspuns la calomnii):
Raportul realizat de expertul suedez Karl Erik Nylund despre MISA şi Gregorian Bivolaru

Acest raport a fost una dintre principalele probe ale apărării în procesul de extrădare judecat de Curtea Supremă din Stockholm în 11-12 octombrie 2005. Decizia finală şi irevocabilă a Curţii Supreme din Stockholm a fost aceea de a respinge cererea de extrădare formulată de statul român pe numele lui Gregorian Bivolaru.

Karl-Erik Nylund este doctor în teologie, preot şi poate cel mai mare expert al Suediei în materie de secte. Cea mai recentă lucrare a sa este ”A te juca cu focul – lumea sectelor” (2004). De mai bine de 30 de ani îi ajută pe cei care au devenit victimele unor diverse secte şi pe familiile acestora. Este adeseori angajat ca expert în aceste probleme şi este citat de multe ori în mass-media, deoarece este cunoscut pentru atitudinea lui critică la adresa sectelor nocive. De aceea Karl-Erik Nylund este calificat pentru a judeca dacă Mişcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) are caracteristici similare sectelor nocive sau nu. În munca de cercetare depusă pentru a scrie acest raport, şi în timpul interviurilor, Nylund a colaborat cu doctorul în sociologie Örjan Hultåker, fondatorul şi conducătorul Institutului de sondaje de opinie SKOP-Research, Skandinavisk Opinion AB.

1. Şcoala de yoga MISA

1.1. Introducere

Pentru redactarea acestui raport au fost consultate o serie de materiale din literatura de specialitate, precizate în bibliografie. La ele se adaugă cele trei interviuri cu Gregorian Bivolaru realizate în perioada în care acesta se afla în custodia poliţiei din Malmö, interviurile cu Mihai Stoian şi cu şase cursanţi MISA. Trei din cei şase sunt din România. În plus am luat legătura şi cu alţi români care trăiesc în exil şi care nu sunt membri ai acestei şcoli de yoga.

1.2 Înfiinţarea şcolii de yoga

Asociaţia Mişcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut a fost fondată de Gregorian Bivolaru în ianuarie 1990. Asociaţia, care iniţial a avut 22 de membri fondatori, a pus bazele şcolii de yoga care are la ora actuală mai mult de 37.000 de practicanţi şi simpatizanţi în mai multe ţări, printre care şi Suedia, Danemarca şi Finlanda. În Suedia, fundaţia yoga se numeşte Esoteric Orient Yoga, iar în celelalte două ţări se numeşte Natha. Mişcări ca MISA apar adeseori în medii unde există un gol spiritual şi unde ideile religioase care nu sunt în conformitate cu religia oficială sunt persecutate. Aceasta se petrece de regulă în ţări comuniste sau fost comuniste. Gândirea liberă şi mişcările ce au un mare număr de membri nu sunt văzute cu ochi buni.

Biserica română ortodoxă nu este încântată de acestă mişcare yoghină care îşi inspiră ideile din hinduism, buddhism, creştinism, din ideile lui Jung, şamd. Mişcările care se bazează pe idei din mai multe curente religioase şi filozofice se numesc sincretice. Majoritatea religiilor şi mişcărilor religioase sunt sincretice. Fenomenul este mai degrabă o regulă decât o excepţie. Religia ca fenomen social înseamnă, foarte simplificat, un sistem de credinţe plin de înţeles şi un sistem de roluri legitime. Cei care cresc într-o comunitate religioasă au modele explicative şi modalităţi de a acţiona, de care se folosesc personal. Ei învaţă dogma şi riturile care îi conferă omului identitate.

1.2.1 Dificultăţi cu care se confruntă mişcările spirituale

Interacţiunile dintre societate şi mişcările spirituale, aşa cum este MISA, trec continuu prin momente dificile. Astfel de momente ce pot afecta sistemul de credinţe şi pattern-urile rolurilor, pot apare şi în alte împrejurări de viaţă cu care oamenii se confruntă sau chiar în interiorul structurii personalităţii individului. Apar uneori şi crize ale credinţei care sunt naturale într-o societate pluralistică. Iar mişcările spirituale au activităţi care îşi propun ajutorarea oamenilor care se confruntă cu astfel de crize, ca astfel să îşi recapete credinţa.

1.2.2 Activităţile din cadrul MISA

Yoga, care este la origine indiană, este privită ca străină şi periculoasă în multe ţări creştine, mai ales în ţări puternic ortodoxe, cum este România de exemplu. Yoga este privită ca un pericol pentru procesul de recrutare de enoriaşi pe care îl desfăşoară permanent Biserica, ca şi pentru faptul că enoriaşii pot fi atraşi de această "religie" străină, aşa cum e considerată Yoga de biserică. De aceea se simt obligaţi să lupte împotriva Yoga şi adeseori chiar să o demonizeze.

Yoga se practică de peste 4000 de ani. Este un vechi sistem hindus de autodisciplină şi tehnici menite să armonizeze şi să unifice corpul, mintea şi sufletul prin exerciţii fizice, controlul respiraţiei şi meditaţie. Cuvântul yoga provine din limba sanscrită şi înseamnă unire, punere la unison. Această unire este de fapt punerea la unison a sufletului individului, prin tehnici spirituale, cu universul, printr-un proces de autoperfecţionare.

Există diferite tipuri de yoga. Una dintre ramurile de yoga practicate în şcoala MISA este karma yoga. Aceasta ramură ar fi numită în limbajul nostru muncă voluntară sau benevolă. Pentru un hindus, scopul vieţii este moksha - eliberarea spirituală. Moksha înseamnă eliberarea de ciclul renaşterilor. Dar moksha, eliberarea spirituală, este atinsă şi de cel care s-a eliberat de ignoranţă, şi atunci există mai multe căi catre acest scop ultim: Jnana (calea cunoaşterii), Bhakti (calea devoţiunii) şi karma (calea acţiunii). Nu există o singură cale şi un singur mântuitor, ci există multe curente de opinie, conducători, guru şi zeităţi care contribuie la ajutorarea celor care cer ajutor pentru a parcurge calea spirituală.

Pe scurt, putem spune că una dintre modalităţile prin care cei care practică yoga în cadrul MISA urmăresc realizarea de sine este karma yoga. Nu este absolut deloc vorba aici de trafic de persoane, ci de o cale aleasă prin proprie voinţă de a se atinge scopul spiritual, cu ajutorul unui îndrumător spiritual. În cadrul MISA fiecare participant are îndrumarea spirituală a unui instructor care-l ajută pe calea spirituală sau îl temperează când este cazul. Practicanţii nu se izolează de societate sau de familie.

1.2.3 Ashram

Ashram-ul este un loc în care se trăieşte simplu, pentru a putea practica mai mult timp meditaţia. Chiar şi practica yoga este o formă de meditaţie. Scopul unui ashram este să îi înlesnească practicantului recuperarea sănătăţii şi o viaţă spirituală. De fapt orice locuinţă poate fi numită ashram. În cadrul MISA ashramurile sunt o formă de a locui în comun, asemănător cu un internat sau cămin. Fiecare internat are anumite reguli pentru ca viaţa în aceeaşi casă să funcţioneze. Ashramurile din MISA au următoarele reguli:

1. Nu este admis consumul de carne, alcool sau cafea. Nu este permis fumatul. Aceste reguli sunt valabile atât pentru cei care locuiesc în ashram, cât şi pentru cei care vin în vizită.
2. Sunt recomandate două ore de practică yoga zilnică, în afara orelor de curs yoga.
3. Toţi contribuie la treburile gospodăreşti din ashram, ca de exemplu curăţenie, întreţinerea casei, întreţinerea grădinii, cumpărături pentru casă.
4. Toţi trebuie să ia parte la întâlnirile de ashram (similare şedinţelor de bloc).
5. Fiecare face curăţenie singur atunci când a murdărit ceva.
6. Trebuie să se respecte liniştea după ora 23.
7. Trebuie să se anunţe în prealabil dacă vin oaspeţi care rămân peste noapte în ashram, cu excepţia cazurilor în care oaspetele vine în vizită în mod constant.
8. Toţi sunt rugaţi să anunţe dacă pleacă în concediu sau vacanţă.

Aceasta este şi viaţa dintr-un cămin sau internat. Internatul are un responsabil. Este normal că dacă cineva strică ceva, să înlocuiască obiectul. Aceasta nu este o pedeapsă ci ceva natural într-un colectiv în care ai stricat ceva ce ţinea de proprietatea comună. Fiecare grup are norme proprii, care exprimă valorile morale comune şi ce se aşteaptă de la fiecare individ în parte.

Aceste activităţi: karma yoga, meditaţii şi practica exerciţiilor fizice îl ajută pe individ să devină un om împlinit şi complet. Cei din MISA cred şi în posibilitatea de a se vindeca şi aceasta este numită terapie. Yoga nu este doar un antrenament spiritual, un antrenament de realizare de sine, ci şi terapie pentru trup şi suflet.

2. Rolul conducătorului

MISA este un grup coerent, adică un grup în care sentimentul de ’noi’ este puternic şi îţi crează sentimentul de apartenenţă la grup. Opusul unui astfel de grup este ceea ce se numeşte grup străin, aşa cum adesea este cazul în cadrul grupărilor religioase. De astfel de grupuri străine se distanţează majoritatea, fiindcă sunt într-un mare grad expresii ale negativităţii. În această categorie se înscriu grupările comuniste, teroriste, acoliţii mişcărilor religioase hedoniste şi grupuri pervertite sexual. Din informaţiile care există pe Internet (printre altele pe site-uri ale ziarelor româneşti) reiese clar că pentru Gregorian Bivolaru anumiţi politicieni fac parte dintr-un asemenea grup străin. El pomeneşte şi alte grupări în declaraţiile şi scrierile sale. Este de aceea evident că Bivolaru, prin afirmaţiile sale puternic critice la adresa unor politicieni români şi-a făcut duşmani puternici. Oamenii îşi exprimă părerea la adresa unor asemenea “grupuri straine” prin demonstraţii paşnice în Bucureşti.

2.1. Rolul de îndrumător al lui Gregorian Bivolaru

Diferitele roluri într-un grup nu au exact aceeaşi valoare. Fondatorul unui grup se bucură adeseori de respect special. Acest aspect este valabil şi în cazul grupărilor spirituale.

Unul dintre aspectele cele mai importante în viaţă este tendinţa spontană de a urma comportamentul majorităţii sau a conducătorului grupului. Aceasta se petrece pe nesimţite în orice grup. Începătorul, cel nou-venit sau cel care se află pe o poziţie inferioară nici nu remarcă rapiditatea cu care caută să se adapteze la normele grupului. Conducătorii puternici îi pot face pe indivizii grupului să urmeze normele şi valorile morale din acel grup. Cel cu autoritate are control asupra oamenilor prin diferite mijloace, ca de exemplu recompense sau pedepse (izolări, amenzi etc.). În studiul pe care l-am realizat asupra MISA nu am remarcat nici un fel de astfel de comportamente sau de pedepse.

Grupări religioase radicale, ca de exemplu mişcarea Guyana din anii ’70, mişcarea Heaven’s Gate din anii ’90 sau David Koresh din Waco SUA, sunt exemple de grupuri care impuneau o disciplină strictă membrilor lor. Cuvântul conducătorului era lege pentru ceilalţi până la moarte. Şcoala de yoga MISA NU ESTE o astfel de grupare.

MISA de asemeni nu poate fi numită o mişcare spirituală rigidă. Într-o asemenea mişcare nu sunt permise criticile. În cadrul MISA fiecare e liber să critice aspectele legate de activitate sau chiar pe instructori. De asemeni fiecare este liber să părăsească şcoala de yoga fără să se teamă de represalii.

Represaliile sunt o caracteristică a sectelor manipulative, adică: ”acele mişcări religioase sau de alt gen, în care crizele de credinţă sunt activ reprimate, negate sau pedepsite. Într-o sectă manipulativă se urmăreşte conştient ştergerea identităţii eului şi înlocuirea acesteia cu o pseudo-identitate care este condusă de un ideolog sau de o ideologie.”

Conform acestei descrieri a sectelor manipulative reiese clar că MISA nu este o sectă manipulativă.

Ca o mişcare să fie o sectă manipulativă, ea trebuie de asemeni să îndeplinească trei dintre cele patru A-uri.

Agresiune – pedepsirea membrilor care critică conducătorul sau mişcarea.

Aversiune – critică şi persecuţii ale celor din afara grupării, ca de exemplu părinţii.

Alienare – circuit închis în sectă, sub formă de colectiv geografic sau ideologic. Secta devine noua familie.

Adevărul absolut – nu există decât în cadrul sectei, şi conducătorul/conducătorii au drept absolut în a interpreta adevărul.

În discuţiile purtate cu practicanţii şi instructorii din MISA nu am regăsit nimic din primii doi A (Agresiune şi Aversiune). În ceea ce priveşte viaţa în ashram, doar o parte trăiesc acolo, iar activităţile nu sunt în circuit închis, cursurile sunt accesibile oricui din afară. La aceste cursuri poate participa oricine. Deci NU poate fi vorba de alienare. Câţiva dintre cei care sunt dedicaţi mai mult pot avea un contact minim cu lumea din afară, însă conducătorii urmăresc în mod activ să se opună acestei forme de alienare, încurajându-i pe aceştia să se întoarcă la servici şi la familie. Gregorian Bivolaru NU pretinde că are monopol de necontestat asupra adevărului. El este un îndrumător spiritual alături de alţii şi este convins de faptul că are o misiune în societate. În schimb el nu a avut şi nici nu are nici un fel de pretenţii politice. Dacă lumea se va transforma prin dieta lacto-vegetariană şi prin meditaţie, atunci aceasta se va produce treptat. Puterea lui Bivolaru se afla chiar în umilinţa de care dă dovadă. Prin urmare în cazul MISA nu regăsim nici unul din criteriile care definesc sectele manipulative.

Bivolaru s-a retras pentru a medita şi a scrie cărţi. Şcoala a fost preluată de un consiliu director, şi este condusă formal şi democratic de acest consiliu. Fiecare şcoală de yoga din celelalte ţări are un conducător, de regulă dintre membrii vechi ai MISA, şi este înregistrată ca fundaţie non-profit, cu un consiliu director democrat. Aş putea să-l numesc pe Bivolaru “membru onorific”, care datorită modestiei sale se bucură de un mare respect.

2.2 Acuzaţiile împotriva lui Gregorian Bivolaru

Interviurile pe care le-am avut cu Gregorian Bivolaru, între care la unul dintre ele am fost doar noi doi prezenţi, m-au făcut să pun serios la îndoială acuzaţia de pedofilie care i-a fost adusă. În cadrul mişcării relaţiile dintre oameni sunt apropiate, chiar şi între instuctori şi elevi. Însă fata implicată nu a fost eleva lui Bivolaru. Personal aş fi extrem de surprins de existenţa unei relaţii între Gregorian Bivolaru şi Mădălina Dumitru.

Cealaltă acuzaţie care i s-a adus în timp ce el se afla în închisoare în Malmö şi anume traficul de persoane, este pur şi simplu o neînţelegere a ceea ce înseamnă karma yoga. Vezi textul despre karma yoga de mai sus. Se pune problema de muncă voluntară, ca o modalitate de auto-perfecţionare şi de atingere a adevărului. Mulţi dintre cei care locuiesc în ashram nu au bani să plăteasca şederea lor aici, şi prin karma yoga au posibilitatea să participe la activităţile ashramului. Cei din MISA afirmă: karma yoga este o formă de meditaţie care îl ridică pe cel care o practică din îndoială şi rătăcire şi aceasta poate transforma în bine lumea în care trăim.

2.3 Taberele spirituale

În fiecare an în România se adună 10-12.000 de oameni pentru a participa la simpozioanele internaţionale de yoga organizate de MISA. Practicanţi din toată lumea vin aici unde umplu un întreg sat de vacanţă. Printre altele aceştia practică şi helioterapia. Participanţii la simpozion sunt admişi pe baza unei legitimaţii, pentru care trebuie să trimită poze, uneori în costum de baie, coducătorului MISA. Aceasta pentru a “citi” aura celor care vor să participe, pentru a se putea stabili dacă nu au probleme de sănătate. Conform MISA totul este viu – oameni, animale, plante – şi înconjurat de un câmp energetic numit aură. Capacitatea de a vedea aure poate fi dezvoltată prin antrenament. Fiinţele care au un înalt nivel în evoluţia lor spirituală au aură albă, care poate fi văzută de la kilometri distanţă. Există şapte niveluri vibratorii în aură, asociate celor şapte chakra sau centri de forţă. La o persoană sănătoasă aceste focare energetice sunt clare şi distincte. La persoanele bolnave, aura este neclară şi are culori întunecate.

Pentru selectarea participanţilor la tabere, printre care se află şi mulţi tineri, la aceste simpozioane internaţionale se adună un număr mare de fotografii. Aceste forografii au fost confiscate de autorităţile române şi clasate ca poze pornografice, evident pentru că aceştia nu vor să înţeleagă ce conţin fotografiile (adică o singură persoană în costum de baie) şi care este scopul lor.

3. Ce este de fapt MISA?

Dacă MISA nu este o sectă manipulativă şi periculoasă, atunci ce este? Aş putea spune despe MISA că este o mişcare de susţinere a unui mod alternativ de viaţă, a terapiilor alternative, cu puternice trăsături de sincretism gnostic. Ideile de bază sunt reîncarnarea şi transformarea de sine (capacitatea de a te transforma pe tine însuţi). Un cult este o mişcare care apare adeseori într-un mediu de privări psihice, şi atunci lumea se adună în jurul unui conducător. MISA este o mişcare yoghină în care participanţii urmăresc să se autoperfecţioneze şi să îşi amelioreze starea de sănătate şi armonie prin regim lacto-vegetarian şi prin tehnici yoga.

După interviurile cu mai mulţi români din diaspora am mari îndoieli referitoare la faptul că Gregorian Bivolaru ar putea avea parte de un proces corect în ţara lui. După cum am putut singur constata, acuzaţiile aduse împotriva lui sunt evident false, şi de aceea constituie ele în sine o dovadă a persecuţiilor la care este supus. De asemenea nu cred că Gregorian Bivolaru ar avea vreo şansă să supravieţuiască într-o închisoare românească.

Surse:

Interviuri.
-Gregorian Bivolaru
-Mihai Stoian (responsabilul centrului yoga Natha)
-Trei practicanţi yoga danezi şi trei români, aflaţi în vizită în Danemarca (din motive de siguranţă nu le divulg numele)
-Ulla M Sandbaek, fost parlamentar EU

Literatura de specialitate:
Nylund , Karl-Erik Att leka med elden – om livets på sektens villkor . Sellin 1998
Nylund, Karl-Erik Att leka med elden – sekternas värld . Sellin 2004
Hammer, Olav På spaning efter helheten New Age en ny folktro .Wahsltröm &Widstrand 1997
Holm, Nils. G Religionspsykologins grunder, Åbo Akademi 1993
Holm, Nils G. (Ed.) Encounter with India, Åbo Akademi 1990
Haglund, Gunilla Credo guiden Uppslagsbok för sökare, Sellin 1997
Harper´s Encyclopedia of Mystical and Paranormal Experience. Castle Books, Edison 1991
Mc Guire, Meredith B Religion. The Social Context Ivth edition . Wadsworth Publ.House 1997
Scrieri ale domnului Gregorian Bivolaru
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=3864


#92620 (raspuns la: #92573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ha??? - de licuriciu la: 11/01/2006 14:50:40
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Cavaler sau nu?No more Merlin for you,young men.Doar nu poti sa judeci un om dupa faptul ca trage de pe net sau nu.Concerne ca Sony au o duzina de procese pentru ca sunt ahtiati dupa bani.Vor din ce in ce mai multi bani.Ai auzit tu la stiri ca aceste "concerne ca SONY" au pierderi?No way.Pentru ei toata chestia e ca nu e destul de mare profitul.In rest,nimic.Si pe de alta parte,poate ca as da banii pe un album de muzica strain.Ca la unii se merita.Dar albumele romanesti,circa 90% sunt praf.O melodie(si aia de doi lei) promovata,alte 3 melodii(si alea tot de doi lei),5 remixuri.In total,9 melodii jalnice.Cost:20 RON.Daca nu cumpar produsul asta,si il trag de pe net,doar pentru o melodie,nu sunt cavaler?
#99622 (raspuns la: #98813) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Uite, daca vrei vorbim despre - de Honey in the Sunshine la: 15/02/2006 23:10:52
(la: Hip Hop)
Uite, daca vrei vorbim despre Prodigy. Stilul lor e puternic influentat de hip-hop iar muzica lor de rap si, ca mai tot electro-ul anilor '90 de funk.
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...