|
te provoaca sa gandesti
nametii
mos craciun cu plete dalbe
a sosit de prin nameti si aduce daruri multe la fetite si baieti mos craciun, mos craciun mos craciun cu plete dalbe incotro vrei s-o apuci ......................... (versul asta se termina cu "florile albe" sau asa ceva, nu reusesc sa-mi amintesc) daca-as stii ca nu te duci mos craciun, mos craciun sper ca altcineva sa-si aminteasca colinda in intregime :))) Mos Craciun,cu plete dalbe,
A sosit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun ,Mos Craciun Din batrani se povesteste, Ca-n toti anii negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun ,Mos Craciun. Mos Craciun cu plete albe Incotro vrei s-o apuci ? TI-as canta florile dalbe De la noi sa nu te duci Mos Craciun,Mos Craciun. :) "...frumoasele colinde romanesti ne amintesc clipele duioase in care Maica Domnului , dupa ce L-a nscut pe Iisus in pestera rece din Betleem L-a mangaiat.In lumea ostila si pacatoasa in care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu , in lumea in care "intru ale Sale a venit dar ale Sale nu L-au primit", dupa cum zice evanghelistul,Maica Domnului[...]cu duiosie ei de mama L-a mangaiat[...]Crampeie din bucuria pe care Iisus a simtit-o in cuvantul de mangaiere al Maicii Sale, le simtim si noi an de an , in dulcele cantec al colindelor, care ne fac mai buni , mai drepti,mai intelegatori ,mai curati, mai fericiti." "Viata Maicii Domnului",P.S.Episcop Iustinian Chira Maramuresanul. Spre ziua, sub capita de secara,
Pe auriul snopilor plecati, Cateaua, în vifornita de-afara, Fatase sapte catelusi roscati. Pîna-n amurg, veghind încovoiata, I-a rasfatat, lingîndu-i ne-ntrerupt. Si se topea ninsoarea spulberata, Pe fierbinteala pîntecului supt. Iar seara, cînd gainile s-aseaza, Stapînul casei a iesit posac Si unde mama pîlpîia de groaza, El pe toti sapte i-a bagat în sac. În urma lui, fugind dupa desaga, Cateaua da-n nametii de pe drum… Rapindu-i puii, apa din viroaga Scîncea curgînd sub botul ei, acum. Apoi, cînd se-nturna sovaitoare Si singura înspre culcusul ei, Deasupra casei i-aparu pe zare, În locul lunii, unul din catei. Straina, zgribulita si-n nestire, Privea la chipu-i nalt si departat, Iar luna plina, lunecînd subtire, Dupa colini a disparut treptat. Si cum atunci, cînd cineva-n ograda, Drept pîine-i zvîrle-o piatra dinadins, Ca stele mari de aur în zapada, Cateaua ochii tristi si i-a prelins traducerea: G. Lesnea cid arunc o privire afara...nu era belle cu lopata fugarind nametii......
Horica,ai gheata?(..asa devreme?:))Pune-i sare pe coada!:)) Cassandra...m-ai prins:))Da,sunt "el trancanici"...si cind conduc ma simt ca The Grate Gatsby..:)))
Draga Mosule,
- de
Honey in the Sunshine
la: 11/12/2005 15:57:42
(la: Inbox pentru Mos Craciun de la cafegii) Stiu ca daca vreau sa primesc ceva trebuie mai intai sa-ti spun o poezie:
"Mos Craciun, cu plete dalbe A sosit, de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti... Mos Craciuuuuuuuun, Moooos Craaaciuuun!" Anul asta am fost fata cuminte si am invatat bine la scoala (am "excelent" la filosofie si istorie). Recunosc ca am facut si prostioare (mai o injuratura, mai un cocktail in plus), dar sa stii ca merit si eu un cadou. De Craciun eu vreau: -trench-coat-ul de la Fendi -cateva zile la Napoli -sa-l sfatuiesti pe iubitul meu in legatura cu cadoul pe care mi-l va lua (sopteste-i ca as vrea biletele alea la "Flautul fermecat") -sanatate tuturor -iubire de la cat mai multi -world peace Iti multumesc, Mosule A ta fetita ascultatoare, Andrada ______________________________________________________ "Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi Doua ierni nenorocite, cand dezapezeam de la 4 dimineata cu lopata nameti de un metru...
La transmisiuni, alergand cu statia R-104T in spinare, si cu cutia de alimentare. Impreuna cu armanentul, masca, lopata de infanterie, foaia de cort si ratia de alimente pe o zi insumau exact 42 de kg. Iar eu aveam aproape 60. Cand am dat examenul pentru clasa a 2-a, am mers iarna la -15 grade prin padurea inzapezita, vreo 5 km. Dupa care m-am catarat intr-un copac sa-mi intind antena filara, pentru ca nu aveam semnal cu cea normala, fiind ecranat de o biuta. M-am frecat cu zapada cateva minute pe maini pana s-au facut rosii si s-au incalzit. Apoi am inceput sa manipulez butonul inghetat, iar inceputul radiogramei suna intotdeauna la fel: trei "v"-uri si o "separatie": ti-ti-ti-ta/ti-ti-ti-ta/ti-ti-ti-ta/ta-ti-ti-ti-ta...Imi inghetasera lacrimile pe obraz, si as fi dat orice pe o gura de tuica fiarta... Cu trei zile pana sa ne liberam, in februarie, ne-au strans pe toti in club si ne-au anuntat ca au intrat rusii in Afganistan, ca sunt masuri speciale si ca ne vor mai tine minim 35 de zile in plus. A fost jale...Cand a terminat de citit comunicatul, comandatul a incheiat cu cuvintele: "semneaza General de armata X-ulescu". Iar din fundul salii s-a auzit limpede un glas: "-Baga-si-ar p..a in ma-sa!" In linistea mormantala ce se lasase, comandatul a adaugat. "Asa-i, da' n-avem ce face..." hai sa dam mana cu mana
ca sa bem o saptamana sa secam pahar si cana cu ce mai gasim prin crama! am sa beau si-am sa tot beau pana face matza ''miau'' si gaina cotcodace cand se oua-n poloboace. bun ii vinul ghiurghiuliu cand il bei noaptea, tarziu c-o gagica-n pijama urcata pe masa ta. foaie verde lin-pelin toti ne imbatam cu vin si de-o bea si anisia chiar ca-mi dau demisia! cine-a pus carciuma-n drum s-a gandit si la admin. ce-i aici? spuneti si mie: cafenea sau berarie? bar de noapte, bar de zi, gradinita de copii, vreo taverna mohorata sau o gloata mai scolita? sa secam dintr-o sorbire tot ce curge-n asta lume: Muresul, Oltul si Tisa, Sena, Tibrul si Tamisa. Eufratul, Dambovita, (caci Basescu plansu-mi-sa) Dunarea si Rio Grande, Mississippi, chiar si Gange, Nilul, Elba, Pad, Ural, Bega si lacul Baikal, Marea Neagra, Marea Alba Prutul, Crisul, Marea Moarta, Marea Nordului, de vreti sa-nghetati printre nameti. Golful Australian si Namak-ul din Iran. mai la pol topim ghetarii sa-i bem pan' ne cad itarii poate golim si-un fiord daca tot suntem in nord. gata, ca ne-am imbatat tot pamantul l-am secat! daca vine aici admin mi-e ca ne duce-n azil ca pe hoti, ca pe banditi cu cutitul intre dinti... hooo ca prea ne clatinam, o cafea mai bine luam e musai sa ne trezim; acush vine Mos Craciun! si ne vede turmentati dand navala la carnati... ma opresc; am obosit ca sunt mic si pricajit faceti cinste la intrus ca v-a spus ce-a fost de spus. ___________________________________ semper idem... Incepea de fiecare data cu mamaie, care zicea clipind siret: “de-amu’-ncepe postu, Ionele!”
Si-ncepea cu fasole cu ‘muratori’, varza acra au ceapa sparta-n pumni si frecata bine-bine cu sare “sa-i mai taie din iuteala”, felii de mamaliga rece coapate pe plita in parf de sare grunjoasa, cartofi copti, orez bulgaresc si-alte minuni de cari nu-mi amintesc acuma. Incepea, cum nu, cu tata-mosu’ care se caznea cum putea si el sa nu maraie a ‘anafuri’, ‘biserici’ (era sa zic ‘cristelnite si calapoade, putain et bordel de merde!’ ma scuzati!) ori ‘grijanii’. Nici ‘potochi-te-ar sa te potocheasca’ n-avea permis a zice, ca nu se mai intelegea cu à batrana zile de-a randu’ ori asta nu se facea-n Post, s-o pui adeca pe mamaie sa sada suparata. Incepea, cum va spui, cu-un soi de furnicaturi ce zumzaiau a neliniste si-a nerbdare in sufletu-mi de copil. In dimineata de Ignat m-ascundeam in odaie la buna (buna-mi era mama lu’ tataie si-a avut tot timpul o suta de ani! De-aia-i mai ziceam ‘mamaie batrana’) si-acolo, cu capu-ntr-o bondita ce traznea a seu de oaie, asteptam sa se stinga junghiul de guitz-a-moarte, ce trecea ca un cutit prin tot satul. Veneau la noi nea Neculai a lu’ Grama cu Vasile-a lu’ Suta sa taie porcu’, ca pe tataie mereu il lua rematismul atunci si nu putea … Repede-repede si porcul devenea o dihanie ciudata ce ardea-n cuibarul ei de paie, cu palalai pana-ncer … vedeam asta-n gand si-mpotriva vointei mele, cu tot cu gaura din gard prin care indraznisem odata a privi macelul. Ma luau din pat cu forta si radeau cand ma vedeau cocotata calare pe namila parlita si faceau haz de lacrimile mele neputincioase “las’asa s-ai noroc la anu” ziceau, in timp ce buna ii boscorodea si ma salva mereu din mijlocu monstrilor care-mi dadeau ca ofranda codita ne-mbarligata. P-asta io duceam lu’ mamaie tinand-o cat mai departe de mine, ca semn ca-i timp sa toarne apa fiarta-n oale …pentru spalat. Nu dupa mult timp, chelfaiam prima bucata de soric care-mi spala cu grasime obrajii si constiinta de lacrimile compasiunii, asteptand ca tataie sa umfle chisca ce-aveam s-o alerg frenetic prin zapada, preferand-o oricarei mingi colorate de la oras. Se facea pomana porcului, din carne prajita marunt in ciaun pe pirostrii, chiar pe locul sacrificiului. Atuncea aveam voie sa-mi inmoi degetuzu’ (care vream io) in ceasca de tuica fiarta a lu’ tata-mosu’mieu. Veneau apoi cozonacii lui Intruder, da’ io trebuia sa ceresesc indelung coca pe care-o modelam in om-de-zapada si-o mancam pe furis, desi stiam c-ar sa ma doara napraznic burta, dupa aia. Cozonacii astia erau copti in curte, in cuptor de lut, pe jar de ciocanei si aromeau de-ti intra-n piele. Tot atunci mancam ceva special numit ‘calahie’ (cititi precum ‘calarie’). Asta-nsemnand mierz de paine fierbinte, inmuiet in vin rosh indulcit cu miere…mmmhhh… Ma rugam si io cu-n cutitash in mana sa fiu lasata sa toc maruntaie pentru toba ori caltabosi, da’ n-aveam spor decat la tinut de carnati si, cateodata, la pus bucatelele de carne in masina de tocat … Asa ca ma duceam in curte la tataie ca tare-mi placea cum mirosea pe langa el cand taia lemne. Ma alunga si de-acolo, sa nu-mi saie fo aschie-n ochi si sa se nenoroceasca copkilu. Aveam si-aici o bucurie … ajutam la carat cosu’ cu lemne, si tataie nu mai contenea cu multumirile ca, vezi treaba, singur nu-l putea cara. Pentru munca asta mai primeam o bucata de sorici sau vreun colt de prajitura din taieturile de pe marginile foilor de ‘alba-ca-zapada’ ori un merisor mic si rece. Uneori, daca se nimerea, aveam si-un strugure din cei pastrati in pod direct pe corzile de vita infipte bine-n barabule. Desi eram cpoil cuminte, mai turnam intr-o doara cate-o cana de apa pe trepte, ca tare mi-era draga mamaie cand aluneca pe jos, cu tot cu ligheanu-i de carnati… Buna-mi cosea in schimb straitza noua pentru nuci … sa ma mandresc cu ea in ceata de pitici porniti cu noaptea cap sa strige pe la ferestri “ne dati, ori nu ne dati?” Ba …ne mai dadeau si cate-o matza pe care-o puneau cu curu-n geam, dar las’ ca si noi aveam vorbe potrivite si le uram gazdelor cate-n luna si-n soare, inainte de-a o lua la sanatoasa inotand cu vitejie prin nameti. Nu-mi amintesc vreodata ca mi-a fost frig asa cum imi e azi, pe timp de iarna. Buna-mi impletea flanea, caciula, fular si mânusi pe cari le coloram impreuna cu galus ori buruieni uscate pe care numai ea le stia. Ma gatea asa si, dupa ce ma descanta si plescaia ciudat din varful buzelor drept amin, ma trimetea la colindat. - a cui esti, fa? ma-ntrebau … a lu’vasilica sau a lu’ lenuta? - a iuliei, raspundeam minunandu-ma ca-mi aminteam ce ma-nvatase mama. - ni la ea, costica, iete-asa vorbea si ma-sa cand se-ntorcea de la scoala pin vacante … ptiu, bata-te-ar norocu sa te bata! … si ma scuipa pe bune de vreo trei ori, indesandu-mi covrigi, mere si nuci in traistuta fermecata. * “am venit si noi o data la un An cu sanantate si la Anu sa venim sanatosi sa va gasim si la Anu vom ura un colac daca ne-ti da…” daca Fericirea s-ar cumpara, pretul ei ar fi in amintiri ca acestea. da’ io avui mereu mai mult noroc decat portia s-ar cuveni sa-mi fie.: ) sa ne traiesti, Intrusule! Mi s-o stricat aspiratoru,
Si de-alerg singur is pe locu’ doi Da nu ma plang, ca orisice stejar Din craca noduroasa face-un par. Acu’ sa ne-ndulcim Cu mierea din pustie Si aurul ciorchine Sa-l degustam din plin: Curmalele Suntem copilele voinice Crescute-n mandrii palmieri, Noi, oachesele beduine Bland leganate-n adieri Ce fluiera prin parul nostru Invaluindu-ne-n placeri. Iar tatal nostru, sfantul soare, Ne-a dat drept hrana, din pruncie, Lumina lui fara de seaman ; Si din adanc bogat de glie, Ca de la sanul unei mame, Am supt licoare si tarie. Suntem iubitele cantate De neamul corturilor, care De veci traieste-n libertate Si care nici habar nu are De-ale cetatilor palate Cu porti si straja la intrare, Ah, neamul slobod al pustiei, Al costelivelor camile, Al iepelor nedomolite, Al rapitoarelor copile, Al iataganelor cumplite, Si-al ospetiei fara sile! Iar cel ce a gustat vreodata Sub palmii nostru umbra dulce, Acela numai anevoie Din vraja noastra se va smulge, Si-ar vrea sa-i adumbrim de-a pururi Mormantu-n care-o sa se culce ! uite mama un namete ori e omul de zapada? Viscolitzi suntem de toate far de-a prinde chiar de veste. ba ca vine acum si plugu' din troiene sa ne scoata ori trimit salvamontistii ca sa caute vreo gheata noi de-aicea nu plecam, nu plecam acasa, pana cand nu om cadea la umbra sub masa. (eu acum m-am tolanit ca matza-n cenusa si deja ma dau lovit nu mai sar la usa). Noapte buna, de-o mai fi liber, zau ca-voi veni. Paulica nu a venit
In schimb eu am sosit Cu nametii m-am luptat Fularul mi l-a zburat Fulgii pe gene s-au agatat Si zapada in galosi a intrat Of of mai mai Imi place sa curat zapada, poate la 30-40 m m-as satura si eu pentru o vreme...:))
In aceasta iarna m-au tentat grozav nametii mari de zapada proaspata si m-am lasat sa cad in ei...zapada e un pat ideal pentru visuri...zapada este un vis...Oricit de singura as fi si m-as simti nu pot asocia zapada cu singuratatea, ea imi aduce aminte de iernile copilariei cind asteptam sa vad oameni mascati pe drumurile satului si noaptea de revelion cind ne intreceam cit de mult putem sta la tv anul respectiv...bradul impodobit...mi se pare si acum ca in bradul nostru erau cele mai frumoase globuri din lume... si ca sa nu mint, o matusa avea si ea alte globuri, la fel de frumoase...Jucam remi si era frumos... Dar asta ne arata cit sint de diferiti oamenii intre ei...multi ca fulgii si totusi nu sint doi identici... cere si ti se va da
Draguta nostalgia :)
- de
Honey in the Sunshine
la: 16/06/2006 16:55:31
(la: sunt oare prea nostalgica?) Draguta nostalgia :)
Imi amintesc ca acum vreun an am citit ceva asemanator despre epoca ceausista si mi-au dat lacrimile recunoscand in randurile alea mai toate povestile lor. Si m-am gandit ca e uimitor ca o generatie poate avea atat de multe lucruri in comun. Atunci am pus-o pe seama "totalitarismului", dar citind asta imi dau seama ca e mereu asa. Pentru cei din "cealalta" generatie:) : "Iti mai aduci aminte? - Banane verzi tinute pe dulapul din bucatarie la copt. - Dozele goale de Coca-Cola, pepsi, bere...etc, expuse pe dulap - Roboteii din pachete de tigari straine goale - O portocala mincata in jumatate de ora, decojita de toate cojile si pielitele si degustata pe indelete. - Pif vs. Rahan. Sau daca nu, benzile desenate din Cutezatorii. - Practica in uzina vs. practica agricola. - Bomboanele Cip, multicolore si mici cit o gamalie, care se mincau direct cu limba. - Dropsurile chinezesti anti-tuse, care generau dependenta. Ca si lipiciul Pelican... - Uniforma azurie de PTAP, cu bereta care putea fi purtata sugubat, pe-o ureche. Trageri (vorba vine... prilej de picnic UTC-ist). - Catalogul Neckermann pe post de coffee table book, pe care-l rasfoiai in vizite si cu care te jucai jocuri de genul "alege-ti un singur lucru de pe fiecare pagina". - Cenaclul Flacara. - Drajeurile cu dextroza Olimp. - Negustoresele poloneze de la "nudisti". Turistele est-germane (cica veneau si suedeze, dar nu le-a vazut nimeni). - Tenisii de Dragasani vs. baschetii chinezesti. - Comandantul de unitate cu snur albastru (cel mai tare!). - Focul din ultima seara de tabara. - Brigazile artistice si de "agitatie"(?!). - Ciocolata chinezeasca Golden Bee, cu o albina gigantica pe ambalaj. - Televizoarele Venus, Diamant si Sport. Telecolor!!! - Album duminical. Gala desenului animat. Cascadorii risului. - Orele de dirigentie, orele de constitutie, orele de economie politica. - Cacao (sau ce-o fi fost...) indiana Maltova mincata direct din borcan, cu lingurita. - Glucoza "din fabrica" - cu textura de sapun, dar care macar nu-ti spargea dintii. - Pufarine. - Orasul strabatut pe jos in creierii noptii si prin nameti pentru ca ai pierdut ultimul autobuz plecind de la un "majorat". - Coniac albanez, vodca poloneza, vermut Mamaia. - Cerneala Pescarus (pentru norod) vs. cerneala Pelikan (pentru " premianti"). - Fotbalul cu fise pe catedra. Tabloul "lui" deasupra catedrei. - Matricola si bentita. - Peisaje decolorate si acoperite de rahat de muste in compartimentele de tren, in camerele de hotel si in scara blocului. - Radioul Gloria, cu nume de orase exotice pe cadran unde ascultai cotele apelor Dunarii, "Moldova Veche (cu accent pe primul "o") baisse cent centrimetres..., corul Madrigal, teatru radiofonic si, bineinteles, " Aici Radio (pauza scurta) Europa Libera". - Metronomul lui Radu Teodoru vs. topurile lui Andrei Voiculescu. - Pick-up-ul cu placi din Bulgaria vs. magnetofonul rusesc Majak - Cipicii crosetati din macrame vs. espadrilele cu talpa de sfoara. - Cravatele din piele de la Fondul Plastic (basca, toate celelalte orori de la Fondul Plastic...). - Bicicleta Pegas cu coarne vs. semicursiera Turist. - Gumela vs. guma chinezeasca in foita de orez. - Mihai Constantinescu, Marius Teicu, Olimpia Panciu, Eva Kiss, Gil Dobrica, Marian Nistor, Marina Scupra. - ABBA vs. Boney M. - Circuitul casetelor video in natura. - Canistrele cu benzina din portbagaj la plecarea in vacanta. - Raftul cu scule in portbagajul fiecarei Dacii. - Apa calda de ziua lui, de ziua ei si de 23 august. - Bateria de la masina carata pina sus, in apartament, ca sa ai lumina pentru teme. - Fondu' clasei. - Fier vechi (?), castane (?!), sticle si borcane ("atita-ti trebuie, sa-mi iei borcanele de muraturi!"), maculatura (ideal, cartele perforate de calculator, ca trageau greu la cintar). - Careul din prima zi de an scolar. - Uniforme zdrentuite in ultima zi de liceu. - Jurnalele dinaintea filmelor de la cinema (cine-si mai aduce aminte despre ce era vorba in ele?...) - Elevul de serviciu pe scoala. - Elasticu' = sarit pina la pierderea cunostintei. - Nectarul bulgaresc ("bea-l cu apa minerala, ca e prea gros, o sa ti se opreasca in git..."). - Caramelele bulgaresti vs. bomboanele cubaneze. - Nita & Nastasescu. Revista de fizica & chimie. Comentarii la romana. - Ciorapii flausati (ideal cu trei dungi). - Maieurile de plasa chinezesti, vopsite si purtate peste tricou de alta culoare. - Ceasurile Raketa. - Aparatele foto Smena. - Apa minerala Aurora, cu sedimente ("e buna, are fier, minerale..."). - Tigarile Cismigiu (Kent-urile romanesti care va sa zica). - Frucola vs. Brifcor vs. Zmeurata. - Patinele cu rotile (patru, ca la masina). - Pungile de un leu. - Serialul "Liniile maritime Onedin". - Cupa Campionilor Europeni. - Dumitru Prunariu. - "Povestiri istorice" vs. "Legendele Olimpului". - Winnetou vs. Old Shatterhand. - Caciulile rusesti din blana de iepure. - Caciula de dama tip "burlan", jambierele multicolore, mania tricotatului." de la www.rdf.ro ________________________________________________________ What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
Buna seara, trancanicilor
- de
alex andra
la: 23/06/2006 18:30:18
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA) Am sosit de prin "nameti"
Si v-aduc, pifani isteti, Un subiect de meditat: Cum de-i asa complicat De simplificat ?:))))))) Lost without music in a world of noises
glacée
- de
Guinevere
la: 11/12/2006 21:34:41
(la: Ora de compunere: "Intalnire de gradul trei cu Mos Craciun") Mos Craciun era lefter.
Usa legata cu sfoara se balanganea din tatani la fiecare rafala de vant, de doua zile si doua nopti viscolea de nici lemne de foc nu mai iesise sa sparga, nici spiridusii nu mai mersese sa-i vada. Pe cerul vanat renii inghetasera in zbor si-i lasase asa, suspendati in galop ca la parcul de distractii, cu luna aprinsa intepenita deasupra. Pamantul era si el bocna, cu aburii inghetati la gura. Mosu' statea sub sapte cergi groase de lana si tremura cu ceaiul zornaind in cana si ochii atintiti la geam: de-acuma trebuie sa vina... Abia isi mai misca degetele de la picioare, intepenea incet si se-ncrusta de soba ca suflat in sticla. Doar ochii i se mai miscau de la stanga la dreapta, din ce in ce mai indulciti de somn. Si in sfarsit, la geam a rasarit un ochi cald, mare cat soarele la asfintit. Si-a rotit capruiul de la soba la Mosu', de la cergile cu aroma de vanilie la grinzile in culoarea scortisoarei trecand prin bradul mare incarcat cu nuci, zahar candel si calusei de ciocolata. Nici un dar sub el, mosu' era chiar lefter, s-a incruntat Capruiul la fereastra. A dat din umeri si a rupt un colt de stea pe care l-a rontait incet, apoi un namete si doua grinzi, prima cerga, usita de la soba, nasul lui Rudolf - primul ren. Viforul si-a inmuiat zapezile intr-o pata dulce lipicioasa pe nasul Capruiului, Mosul a ramas fara scufie si Rudolf fara nas, in strugurele cerului s-a facut o gaura mare de trei boabe glasate si doua logostele, iar bradul nu era rontait nici pe jumatate cand au aparut aburind, spiridusii. Mniam, turta dulce! :o) Just turn left at Greenland... "Cine nu crede in minuni,nu e realist."
m-ai facut sa ma catar pe genunchii Mosului si sa-i sarut un fir din barba, rugandu-ma sa ma ierte ca anul asta nu l-am dorit...:) tiptil-tiptil,prin copilarie... treceam cu masina pe strada ingusta si nu era casa unde sa nu clipoceasca,jucause,luminite...si padurea tacea molcom sub zapada.si dimineata abia-mi faceam poteca prin nameti. Iernile copilariei mele mi-a dat buzna in casa.:) Multumesc.:) "Cine nu crede in minuni,nu e realist."
unde pleci pe asa vreme? o sa-ngheti sub un namete! stai aicea, langa fete! ori pornit-ai fara frica spre vecina ta furnica? Am cam renuntat, de ani,
Sa mai vizitez furnica De cand totul e pe bani Cant si-i scot ca din nimica :))) Dar, fiindca a fost cuminte Si nu m-a mai cicalit In ajun am sa-i descant Ceva colinde :) Cat despre nameti, as vrea eu! Sania-mi rugineste-n ploaie Cand masina, cand vaporul Am sa iau azi la bataie :)) -------------------------------------------- "Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti." Nu pot să scriu decât despre tine,
Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastra Inaintea ochilor, pe imensul cadru de zapada, Ca un perete pe care schiaza Gindurile noastre de iarna. Din fuga trenului ai zarit Prin nameti un vinator. A aparut intii pusca intinsa - Tocmai ochea Un fulg de zapada. O bubuitura si toata iarna S-a naruit din cer, ingropindu-l în zapada. Copacii parca plecasera si ei Să haituiasca Baraganul ("Baragan" - loc unde viscoleste, Asa se traduce, din cumana. Nu, nu-s cuman, coman, Dar asa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.) Iata-ne, asadar pierduti în desertul alb, Pe care, de fapt, l-ai si provocat. Ai dorit atita să ninga, stiai ca fenomenul tine De concentrarea ta... Si te-ai concentrat prea mult! Acum, nu se mai opreste. Roseata din obraji coloreaza peisajul. Ai febra? "Nu, dar vreau să colorez peisajul". Foloseste rujul, mai bine. Tu esti de tinut intr-un castel Pe-o iarna ca aceasta, cu clopotei la fulgi. Si eu să vin la tine Intr-o sanie trasa de cerbi, Să mă urc în iatac, pe-un turtur imens, Să urc si să cobor, ca e alunecos, Si iar să dau să mă catar... si tu să-mi arunci Niste pinteni. Să cioplesc sloiul, urcindu-mă Să-i dau pinteni Si să apar sus, c-o floare de gheata In mâna. "Unde e geamul? Să-ti plantez pe el aceasta Floare de gheata." "O, ador florile de gheata", să zici, "Unde-ai gasit-o?" Hai să iesim putin. "Unde, iar afara? Iar în zapada? Iar în tren? Iar vagon neincalzit?" Eu sint un om de interior, Pentru ca sint numai suflet Si sufletul e de interior. Sint un om de budoar, de stat intre perne, Printre carti, printre rujuri... Tot ce emana caldura Si intimitate. Pune-mă la o masa de restaurant C-o suta de insi în jur, Care se uita la tine Si inghet. N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem. Tu îmi citesti inceputul de enervare Pe freamatul degetelor, Pe miscarea de la coltul ochilor Si "Hai să mergem", zic. "Unde?" In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acolo Decât c-o sanie trasa de cerbi. Tot în tren sintem? Tot. Marin Sorescu ...e mult timp de cind Ingrid a propus subiectul asta, nu stiu daca "cele mai frumoase poezii" este un titlu inspirat ales dar nu asta vreau sa comentez aici, acum.Am recitit cu placere unele din poeziile descoperite in copilarie si adolescenta, am descoperit autori noi de care nu auzisem pina acum si apoi le-am cautat cu disperare poemele...si, pina la urma m-am hotarit sa contribui si eu cu...cele mai frumoase poezii...Sa nu va surprinda ca vor fi multe, poezia imi da o stare de bucurie si cum imi place asta stare... Azi sunt îndrăgostit.E-un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat şi sună Oglinzile ritmîndu-şi-le-n dans, Şi brazii mei vuiesc fără furtună Într-un ameţitor, sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii Cristalurile cîntecelor grele Şi stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele. Eu curg întreg în acest cîntec sfînt: Eu nu mai sînt, e-un cîntec tot ce sînt. Nicolae Labiş Bine, asteapta-ma, ca vin. Chiar de va trebui sa infrunt viscolul, nametii, shleaurile, barfele, rautatile... Ca Ana lui Manole. Numai sa nu ma zidesti !
Lost without music in a world of noises
|
 loading... loading...cautari recente
"VIERMI"
"cultura la romani" "semnificatia proverbului prostii au noroc" "VIATA DUPÄ MORTE " "convorbire TEMA CU TRENUL" "ce este exista si o egalitate a cuvintelor fascinanta" "VETI MAI VEDEA" "copilarie cu astm" "VETERANI RAZBOI" "corect gramatical mie dor de tine sau mi-e dor de tine" "despartiri de suflete dragi" "umbla in ghetele lui" "VERSURI pentru profesori" "corect gramatical o mie de uro merge" "locotiunea verbala a da la brazda" "VERSIUNEA" "omnia turism China" "a-si lauda copilul a se lauda pe sine" "VALOAREA MORFOLOGICA A cuvantului peste" "habar n-ai" "cum se scrie corect sar putea" "confa lui juli" "vreau sa aflu familia lexica cuvantului tristala a cuvantului trist" "baro tiganeste" "medicul e dumnezeu" "craciun poezii" "felicitari de pasti pentru invatatoare" "cum sa format cuvantul voios" "enunturi cu cuvintele cuib parintesc" "VALOAREA MORFOLOGICA A cuvantului cum" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
In Timisoara castigam 150 marci germane/luna si plateam chiria la o garsoniera 120 marci/luna. Dupa ce am lucrat 3 ani ca inginer proiectant, aveam acelasi salariu aproape ca la inceput, datorita inflatiei. Deci problema nu a fost de ce sa plecam, ci cum? Cu bani imprumutati, ca si anonima de mai inainte. Pana si banii de avion, tot ce aveam, era imprumutat.
Ajuns aici, observi ca nimeni nu iti ia in considerare experienta din Ro, iar unii dintre noi vin cu meserii cu care e foarte greu sa razbesti aici.
Am fost destul de norocos si am prins un job intr-o fabrica mica cu $12/ora. Sotia inca si azi mai are de dat examene de echivalare a diplomei de medic. Dar mai are un pic si va fi medic in Chicago...
Am inotat doua ierni prin nametii din Toronto (care nu au fost mai mari decat cei din Romania acum), pana am putut sa-mi iau o masina (dupa ce am terminat de platit datoriile din Ro, binenteles).
Nici o clipa nu mi s-ar fi parut ca in Toronto a fost iadul... dimpotriva. Nu m-as fi intors in raiul din Ro nici daca tara s-ar fi mutat brusc la Ecuator si mi-ar fi fost oferit un post de ministru. Nu ma intelegeti gresit: nu urasc Ro, dimpotriva, mi-e dor de tara. Dar urasc saracia si degradarea sociala la care am fost supus cata vreme am stat acolo.
Multi romani foarte destepti vin aici si se asteapta ca toata lumea sa se inchine in fata geniului lor. Si pana cand isi dau seama ca aici (de fapt oriunde in lume cred) conteaza mult mai mult perseverenta decat geniul, se multumesc sa gaseasca pe cine sa arunce vina esecului lor: rude care nu au ajutat, prieteni care nu au sfatuit, tara care nu le-a oferit totul pe gratis, etc.
Sfatul meu pentru anonima de mai inainte e ca sa mai astepte un pic, caci in mai putin de doi ani va putea sa isi ia cetatenia si apoi ar fi foarte recomandabil sa-si incerce norocul din nou in Ro. Cu experienta de viata care a castigat-o aici s-ar putea sa-i fie mai usor acolo decat i-a fost prima data, inainte de a veni aici. Caci daca, dupa mai bine de 3 ani de stat aici, inca va mai considera ca aici e iad, atunci cu siguranta ca nu e locul lor aici. Iar cetatenia canadiana oricum le va da posibilitatea de a se putea intoarce la nevoie (cu coada-ntre picioare) dupa ce-o vor mai da o data in bara si-n Ro (Doamne fereste, nu le doresc asta, dar e cel mai plauzibil rezultat). Sau daca nu le mai place continentul nord-american, se vor putea stabili oriunde in Europa. Dar cel mai important: nu mai da vina pe rude, prieteni sau tara pentru esecurile personale. Grow up, please, you're not living with your parents anymore!
Multa bafta!
Dan