comentarii

ne despart doua magnolii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Probabil ultimul meu mesaj! - de Cristian C. FRANCU la: 19/02/2004 14:27:20
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
De la 8-9 dimineata...pana la 22:10 minute cat e acum sunt peste 12 ore.

12 ore in care sunt ONLINE toata ziua! Intra in taskurile mele!

Am raspuns la mesaje incepand cu pranzul = PAUZA de masa! Nu am mancat!

fiind online...am reusit astazi sa raspund rapid la mesajele care mi-au fost adresate!! din respect si interes! Nu cred ca fiecare mesaj a fost scris in mai mult de 5 minute maxim 10...De aici si greselile de ortografie!


Crede-ma ca in pauza de masa am dat cam 3 raspunsuri lungi!

Apoi...am mai dat cateva...din respect pt cei ce au scris...si pt TINE!!! Aveam nevoie de o mica pauza din cand in cand si atunci intram pe Cafenea!

Taskurile mele astazi au fost legate de a fii online 12 din 12. Am fost si nu a ramas nimic neterminat!

E bine, multumesc de grija!

A sta 12 ore la job nu e chiar putin (chiar daca in pauza de masa si in alte scurte pauze de 10 minute...in total sa spunem poate 1 ora maxim 2...am citit si raspuns la mesaje!)

Raman 10 ore de munca. Cu timpii morti, inevitabili...hai macar 8 de munca pe bune!!

In plus e important pt mine sa cunosc si inteleg cum gandesc romanii de afara. Si ce parere aveti voi de ce am scris!

Si daca azi nu a fost un sacrificiu prea mare sa scriu mesajele astea...poate maine nu voi avea timp sa scriu nici unul!


Asta e ...ai glumit legat de Presedentie!

Poate intr-o zi vei avea o surpriza..Poate nu! :)

Nu eu sunt cel ce trebuie acum sa candideze! FRATILOR am doar 23 de ani! Voi cati ani aveti???

Ma faci ANORMAL cumva? Pt ca am spus ca as vrea sa devin milionar?

Daca e asa...ma jignesti!
Si NU UITA te rog:

am spus ca NU BANII CONTEAZA in final...ci persoana care voi deveni... dupa ce voi invata din greseli, dupa ce voi reusi! Nu e usor si pentru un vis...merita sa te lupti o viata!

Deja mesajul asta il scriu cu gandul ca va fii ultimul!

Intr-adevar poate nu merita sa imi pierd timpul discutand cu voi! Poate ai dreptate!

Poate nu voi deveni milionar!

Poate voi rata o data, de doua ori..dar la un moment dat voi reusi!

ITI PROMIT!

daca am exagerat incercand sa va raspund la toti...iertati-ma!

Intr-adevar timpul e pretios! Azi am avut 1 ora sa raspund. Maine probabil nu!

Prima data am intrat pe acest site acum 3 zile. Special pt vanzarea Roaniei pe eBay si explicatia de aici. Am trimis un text si am primit mai multe raspunsuri decat ma asteptam!

M-a uimit si bucurat!

Poate m-am entuziasmat si implicat prea tare, prea mult!

Multumesc de mesaj Florin!

Mi-ai 'deschis ochii' Probabil nu merita!

Iar rasul tau m-a ambitionat! Crede-ma! Vei mai auzi de mine!


NU MA LAS!



Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#10090 (raspuns la: #10086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Avocatei anonime de la 9979 - de HappyCajun la: 19/02/2004 15:34:18
(la: De ce vreau sa emigrez)
“A fost un efort crincen, atit intelectual (32 de materii) cit si fizic (12 ore de examinare).”

Surprise, surprise! In US, ca sa dobindesti ceva, trebuie sa depui efort. Hm, de ce oare nu ni s-a aratat asta la tv in Romania/Europa de Est (Ewing family si alte soap operas)?

“Imi pare rau sa dezamagesc autorul acestui articol dar, din pacate, societea occidentala nu functioneaza deloc asa cum credem noi, atunci cind ne aflam inca in Europa de Est. Ne-am ivatat prost sa-i idealizam atit valorile cit si modul de functionare care nu este deloc impecabil, din contra. De la mizeria fizica in care oamenii traiesc, cel putin unii din ei, pina la oameni care mor cu zile in spitale din cauza negljentei doctorilor si pina la incultura crasa care este evidenta peste to. Vorbesc despre copii de 11 ani care nu stiu sa citeasca si de matematica de clasa a IX-a pe care noi o faceam in clasa a V-a.”

V-ati invirtit in cercuri destul de…joase. Incercati si persoane care au absolvit mai mult decit un liceu (public, ca cei care merg la liceele particulare fac macar atita carte cit se facea in Romania pina in 90).
Iar legat de spitale...no comment, ideea enuntata e hilara.

“Vorbesc despre modul de-a dreptul inuman in care se munceste aici, pentru aproape nimic si despre faptul ca esti SINGUR pentru ca nu ai timp de prieteni, sa ti-i faci si, daca ai totusi noroc sa ai doi sau trei, nu ai timp de ei, pentru ca pleci dimineata la 7 si vii seara la noua.”

Ooops, nici asta nu ne-au aratat la tv, cit de workaholics sint americanii! Apropos, 7-9, ati inclus si tranportul pina la serviciu, nu-i asa?

“Ca sa nu mai vorbesc despre faptul ca nu exista, pe fond, un sistem de pensii decit pentru lucratorii de stat sau guvernamentali. Ceilalti sint condamnati sa-si incheie activitatea la peste 60 de ani si sa primeasca o pensie de $1000/luna.”

Mai documentati-va. Nu exista sistemul de ajuror social ca in Europa sau Canada, unde toata lumea primeste. Aici (US) ca sa primesti ceva, trebuie sa muncesti. Majoritatea investesc in asa numitul fond de pensii ( la companii, pe cont propriu la banca, samd). Nimeni nu e condamnat sa-si inceteze activitatea la 60, se poate (si se munceste) si dupa 60 de ani. Si nu se munceste ‘pe nimic’. Salariul minim pe ora e $5.75 sau asa ceva. Depinde de calificare, de vechime, samd. Cine vrea salar mai mare, isi poate imbunatati nivelul de pregatire, sau lua doua slujbe. Iar $1000/luna reprezinta $12000/an. Se poate trai.

“Ca sa va dau o idee despre ce inseamna $1000/luna in NY am sa va spun ca un apartament cu 2 camere se inchiriaza aici cu $1200.”

Nimeni nu te condamna sa locuiesti in New York, sau Chicago, sau Los Angeles. Exista destule zone unde se gasesc apartamente de doua camere cu $300-600/luna, si case decente cu $100000-200000 (creditele se dau pe 30 de ani, iar dobinzile, cel putin acum, sint mici).
Iar despre preturile din NY….eu am locuit 6 luni in Midtown si pretul apartamentului de un dormitor era de…$3400/luna.

"Imi este greu, pentru ca traiesc intr-o societate uscata, fara nici un fel de valori, in afara de cele pecuniare, infectata de ipocrizie si de o forma de comunism cu o fata care este alta decit cea pe care o stiam noi."

Adevarat? Si ce parere credeti ca ar avea INS-ul (pardon, BCIS) despre enuntul dvs legat de 'comunismul american'?
Go home, lady, go straight home.

"Am atins si subiectul asta pentru ca inceputurile mele aici nu au fost deloc glorioase, din contra: am lucrat 7 luni vinzatoare la Lancome, inconjurata de femei care imi puteau fi mama si care aveau coeficientul de inteligenta al unui foetus si care erau foarte diligent dirijate de cite o mucoasa de 22 de ani proaspat absolventa a unui colegiu."

Evrika! Asta era. Vechea mentalitate a la Romania. Cum eu, d-na avocat, sa fac munca de jos? Asta si hint-urile de la “un efort crincen, atit intelectual (32 de materii) cit si fizic (12 ore de examinare)” si “modul de-a dreptul inuman in care se munceste aici”. Ca in orice domeniu in care se cistiga foarte bine, examenele sint dure, iar examenele de echivalare- si mai dure.
In plus, condusa de, cum ati zis, o mucoasa de 22 de ani proaspat absolventa a unui colegiu (universitate). Da, daca ‘mucoasa’ se orientase bine la universitate si a luat diploma ca major in Business sau Finante…Sau numai pt. simplul motiv ca era o absolventa isteata, pt. care a munci de la 7-9 nu reprezenta un efort crincen (intellectual, fizic, samd). Probabil ca era si full US citizen.
Si ca inchei, inceputurile nu v-au fost glorioase, nici prezentul nu prea se arata a fi. Ramine speranta pt. viitor….si asta doar in cazul reintoarcerii la matca.
(:

Happy Cajun
Laissez Les Bon Temps Roulez


#10095 (raspuns la: #9979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"De muncit in conditii aseman - de (anonim) la: 19/02/2004 16:40:35
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
"De muncit in conditii asemanatoare cu cele de afara poti si aici la MULTINATIONALE. DAR MUNCESTI Frate pe banii aia!"

Si tu crezi ca noi cei de afara ne jucam pe banii astia "de afara"?

Daca eu mi-as petrece 12 ore la munca din care 2 scriind baliverne si doua cu alte treburi (pentru ca tu in finalul calculului zilei tale de munca ai ramas numai cu 8 ore, ceeea ce reprezinta o productivitate de 66%), as fi concediat din prima zi.

Poarte ar trebui le comunici celor "Doi oameni de exceptie, actualii mei sefi directi" cit % din timpul tau de lucru acorzi sarcinilor de serviciu.

Si vei avea asfel ocazia sa demonstrezi ce onest esti..ha, ha, ha
#10102 (raspuns la: #9961) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
faze cu aurolacii - de lazarescu la: 20/02/2004 01:34:18
(la: Jurnal intim)
Jur ca nu le-am facut nimic celor de la vechea gazda. Erau pur si simplu magari. Ce m-ar costa sa zic „Da, domnule, le-am furat butelia”?! Aveau o viata anosta: serviciu, acasa, mincare. O data la doua saptamini jucau carti in curte cu o alt cuplu ciudat. In doi ani cit am stat acolo, nu au plecat niciodata de acasa. Ramineau singuri si in seara de Revelion. Intr-un fel mi-era si mila de ei. Am incercat sa ma imprietenesc cu ei. Le-am facut cadouri de Craciun, de exemplu. Nici nu mi-ai multumit.
#10119 (raspuns la: #9601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu am fugit! Despre comunitatea noastra, despre energia mea - de Cristian C. FRANCU la: 20/02/2004 05:35:22
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Iata: Nu ‘dau cu fuga’… Nu ma lasa felul meu de a fii! 
Am sa mai trec pe aici. Adevarul e ca nici timpul nu imi va mai permite sa fiu atat de activ, nici nu este intelept sa raspund la toate mesajele in fiecare zi.

Probabil, va exista un mesaj maxim doua pe zi de la mine. (in pauza de masa ca acum! Si seara dupa program) Asta cand voi simti nevoia sa raspund (fie ca imi place prea mult ceva ce am citit, fie ca simt ca ceva este nedrept, fals, malitios si incorect fata de mine si nu numai!) Sau daca simt ca pot adduce ceva nou…

Faptul ca am raspuns la fiecare mesaj…cred eu destul de politicos si deschis…aducand argumente, explicatii si cerand argumente si explicatii, prezentand pareri si atat…cred ca dovedeste ca nu vreau sa ma impugn sin u consider ca detin adevarul absolut! Insa permiteti-mi domnilor sa nu ma las demoralizat sau adus la realitate, adus cu picioarele pe pamant de cei care imi spun ca nu se poate!
Aveti idée cati oameni si cu cata ardoare si convingere spuneau ca …pamantul e plat, ca soarele se invarte in jurul pamantului, ca telefonul e o inventie inutila… ca Zidul berlinului nu va cadea…ca Ceausescu nu va cadea…ca PSDul si coruptia e vesnica… Unii s-a dovedit ca greseau…altii…vom vedea!

DA! Ceva e putred in Romania! Inclin sac red ca nu eu!
Legat de bancul cu dracii…daca ne-am aduna impreuna sa ii atacam pe baroni, corupti, guvernanti sin u unii pe altii…poate am ajunge undeva!

Am spus de cel putin 2 ori ca sunt deschis, ca accept orice perere chiar daca nu sunt deacord…’to agree to disagree’ mi se pare firesc uneori.

Pentru unii. poate am parut prea energetic si entuziast in a-mi sustine ideile fiindca cred in ceva si ma bazez pe ceva ce am vrut sa impartasesc cu voi! Daca pe un singur om a ajutat sau bucurat cu ceva ceva din ce am spus…a meritat!

Nu e cel mai important sa conving pe cineva mai invarsta decat mine ca eu as avea dreptate, insa imi place ‘debateul’, lupta de argumente si pareri sustinute.
Mai mult chiar…cred ca atitudinea pozitiva…orientarea pe solutii, proactivitatea, solidaritatea si networkingul pot aduce mai mult decat resemnarea, dezamagirea sau intelepciunea castigate dupa experiente negative sau neplacute si impartasite de ceilalti.. Cred in puterea optimismului, sperantei, viselor si energiei asupra viitorului…

Am doua urechi si o singura gura! Le voi folosi proportional…Voi asculta (citi) mai mult decat voi mai vorbi (scrie…)!

Tocmai diferentele dintre noi ne fac mai puternici! ASTA DACA AVEM ACELEASI SCOPURI LA NIVEL DE COMUNITATE SI ‘LUCRAM’ IMPREUNA PT A LE ATINGE!

Cu respect!

Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
universitatile particulare - de (anonim) la: 20/02/2004 09:21:32
(la: Facultati particulare)
Eu termin anul asta o facultate particulara, pe prima am facut-o la stat iar a doua daca o faceam la stat m-ar fi costat mult mai scump, ( si am intrat la stat, da` n-am avut destui bani). Facultatile in general, ca or fi de stat sau particluare nu sunt fabrici de facut specialisti, sunt doar un spatiu unde niste oameni primesc o leafa ca sa-ti spuna ce sa citesti, cum sa faci ceea ce nu iti explica nici o carte si cum sa te dezvolti profesional, beneficiind si de un criteriu (relativ obiectiv) care e nota. Scoala in general e o institutie ajutatoare nu garantat formatoare. Asa ca din punctul meu de vedere conteaza mai mult studentul decat "prestigiul" institutiei desi nu e deloc de neglijat acest prestigiu. Deocamdata la noi facultatile particulare sunt o vraiste, gasti de pensionari ramoliti si "maestri" incercanati de care uneori n-a auzit nimeni si care traiesc din placerea de a mai fi gadilati la orgoliu de niste pusti predispusi la cretinism. Asa ca pana una alta, diferenta dintre stat si particular ca invatamant e una singura: care costa mai putin? Nu care e mai buna, pt ca de uneori profesorii sunt aceeasi. Nu ne priveste faptul ca unii pusti care au picat la stat intra la o scoala particulara, e firesc, institutiile private, ca afaceri, au o anumita politica, si pana cand vor deveni mai puternice, nu isi vor putea permite sa aiba "picati" la examenele de admitere. Pe scurt: nepotism si intr-o parte si in cealalta, shtudinti ieftini si ici, si colo, si cei care vor sa invete ies la suprafata indiferent de cum se cheama scoala pe care au terminat-o!
Autocomentariu :-) - de Stefan Niculescu-Maier la: 20/02/2004 10:20:05
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Imi dau seama, datorita interesului relativ redus in comparatie cu alte subiecte (mai "sexy") pe care il suscita interviul cu mine in "Cafeneaua.com", cat de "plina de naftalina" este deja istoria disidentei noastre - si ca de fapt nu mai intereseaza mai pe nimeni (nici trecutul ei, nici ce-ar putea genera in viitor). Ma bucur ca am luat inca de atunci decizia de a nu-mi construi viata pe un "gest eroic". Astazi sunt un cetatean ca oricare altul, fara "certificat de revolutionar" - la propriu sau la figurat.
Multumesc celor care mi-au adresat intrebari si celor care au citit aceste randuri. Daca nu mai exista comentarii in urmatoarele doua zile, il rog pe webmaster sa "arhiveze" (inchida) interviul - cu reinnoite multumiri pentru invitatie, si va astept si la portalul "Romania, Libera in Viitor" - RLIV - romanialibera.com, care va recomanda cu caldura in viitor siturile administrate de Daniel Racovitan.
codul de bare electronic - de (anonim) la: 20/02/2004 12:04:11
(la: Sensul vietii pe Terra)
În primul rând îmi cer iertare pentru îndrăzneala ca, fiind păcătos, să-mi
exprim gândurile despre un subiect duhovnicesc, dar vreau să aduc în atenţia dumneavoastră o temă care nu este abordată deloc în emisiunile
sau discuţiile despre subiectele duhovniceşti.
În urma studierii cărţilor scrise de monahi din SFÂNTUL MUNTE ATHOS
am înţeles posibilele noi încercări ce ne vor aştepta pe toţi cei care ne pretindem credincioşi şi care vrem să fim vrednici mărturisitori ai credinţei în MÂNTUITORUL, DOMNUL NOSTRU IISUS CHRISTOS.
Doresc să deschid acest subiect pentru ca, prin aducerea în discuţie
să ne pregătim din timp,în eventualitatea implementării acestui sistem pe scară mondială.
Din studiile făcute am realizat că se cunoaşte foarte puţin istoria reală contemporană, mai ales despre evenimentele care influenţează sau vor influenţa viaţa noastră duhovnicească.
Cu permisiunea dumneavoastră, încep cu câteva informaţii despre spaţiul Schengen.
În anul 1985,câteva ţări din Uniunea Europeană s-au hotărât sâ experimenteze eficacitatea unui spaţiu comercial fără restricţii din punct de vedere apartenenţei la un anumit stat.
Din start părea să fie o iniţiativă frumoasă, în slujba oamenilor, dar, din
nefericire oamenii nu au fost informaţi despre înşelăciunea ascunsă în renumitele carduri de acces pe teritoriul spaţiului Schengen.
Este vorba despre codul de bare cu ajutorul căruia se citesc informaţiile conţinute pe cardul de acces( viitoarele cartele electronice de identitate).
Se cunoaşte faptul că, pe fiecare produs, în unele ţări pe ID card, există
un grup de cifre, compus din două grupe de cifre despărite de două bare
subţiri care se regăsesc şi la începutul şi sfârşitul grupului de cifre.
De asemenea, cunoaştem că în matematica binară, sistem cu care lucrează orice sistem electronic informaţional, fiecare cifră sau literă
se reprezintă prin combinaţii din cifrele 0 şi 1.
Cele două bare subţiri cărora nu le corespunde nici o cifră au următoarea combinaţie:0110.Argumentul pentru această combinaţie este că uşurează munca celui care manipulează respectivul produs sau ID card la aparatele de citire electronică.
Matematicieni devotaţi credinţei au dezvăluit că în sistem binar 0110=6. Vă reamintesc faptul că pe un cod de bare electronic există marcate de trei ori cele două bare subţiri care au combinaţia binară 0110=6.
Vă rog să vă gândiţi ce pericol reprezintă furişarea în viaţa noastră de zi cu zi a acestui număr ascuns în codul de bare.
Dacă ar fi limitat doar la mărfuri nu ar fi nici o problemă, dar din momentul încercării introducerii acestui număr în dreptul identităţii noastre, trebuie să protestăm făţiş împotriva asocierii acestui număr
identităţii noastre.
Rog persoanele abilitate să abordeze acest subiect mai pe larg în emisiuni şi discuţii deschise televizate la nivel naţional.
Dacă doriţi să mai discutăm pot fi găsit pe MIRC:Timişoara/Safirul.
Happy mardi Gras la toata lumea! - de HappyCajun la: 20/02/2004 12:53:44
(la: De ce vreau sa emigrez)
Imi pare rau, nu a fost intentia mea sa fie un mesaj rautacios. Pur si simplu nu subscriu grupului care vede US in nuante de gri spre negru, ingrosind aspectele negative a societatii americane. Realizarile mari….presupun effort si renuntare, in marea lor majoritate.
Referitor la familie: bineinteles ca e greu sa te desparti de ea si sa te vezi poate o data pe an. Prietenii….imi lipsesc cei care au ramas in tara, ma bucur de cei pe care mi i-am facut aici.

Iar de fiinta frustrata…deductia e destul de off. Nu prea am de ce: imi place tara in care traiesc, am realizat professional aici ceea ce in Romania nu era posibil, incerc sa-mi aduc parintii aici 3-6 luni pe an, am prieteni si in Romania, si in Europa de Vest, si (multi) aici in US…
Sorry, dar iarba pare mai verde pe partea asta.

Weekend placut la toata lumea!
#10168 (raspuns la: #10149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebare - de Dantimis la: 20/02/2004 17:23:11
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Are dreptate Daniel: lucrurile d-abia incep sa se incalzeasca p-aici. Eu nu va cunosc, sincer sa fiu nici RL nu am mai citit-o cred ca de prin '90. Pe cand eram in tara, numai de citit ziare nu-mi ardea, gandindu-ma mai mult cum sa supravietuiesc. In schimb - in ultimul an in special - de cand sunt plecat din tara, am inceput sa citesc tot mai cu patos (spre disperarea sotiei) ziarele romanesti de pe internet, in special Ev Zilei si Adevarul. Nu stiu cat de reprezentative sunt acestea pentru ceea ce se intampla cu adevarat in tara, dar momentan imi satisfac nevoia de informatie. Si sa nu uit Cafeneaua, unde imi petrec cu placere o prea mare parte din zi :).

Dar ca sa revin la dvs, pardon, la tine (am observat ca preferi persoana a doua sg), ziceam ca nu te cunosc, adica nu am ti-am citit articole din ziar sau de pe internet, nici macar cartile, scuze pt ignoranta. Probabil ca multi alti cititori (sau membri, cum sa-i numesc?) ai Cafenelei sunt in aceeasi situatie ca si mine. Asa ca, in afara de a citi numai resume-ul tau, am preferat sa astept un pic sa vad si cum raspunzi la intrebarile puse, deoarece acest lucru mi se pare mai edificant despre caracterul unei persoane decat numai un resume sec. Pana acum, pot sa-ti zic caci, in afara de exprimarea placuta (la care ma asteptam din partea unui jurnalist) mi-au placut si unele explicatii care le-ai dat, cum ar fi de exemplu cea din raspunsul #9904 "Coruptie si dezamagiri". Foarte clara si pe intelesul tuturor! Parerea mea e insa un pic mai diferita referitor la influenta pe care o pot avea romanii din afara asupra viitorului Romaniei. Voi dezvolta asta intr-un mesaj mai detailat mai tarziu daca voi avea ocazia. Scopul acestui mesaj e altul: vroiam sa-ti pun o intrebare legata de trecutul de dizident.

Cum explici decizia autoritatilor comuniste de a renunta la pedeapsa capitala si a va pune in libertate? V-au cerut sa faceti vre-un compromis, a intervenit cineva in favoarea voastra? Ma gandesc ca e posibil ca nici voi sa nu stiti carui fapt se datoreaza aceasta "gratiere" a voastra, dar in cazul asta sunt convins ca v-ati intrebat de multe cui ii datorati faptul ca mai sunteti inca in viata.

Intrebarea asta e pornita mai mult din curiozitate, deoarece resume-ul nu explica acest fapt, ci doar ca "au fost pusi brusc in libertate". Cei care au gustat cat de cat din "dulceata" comunismului (in '89 aveam numai 20 ani) stim ce inseamna sa calci gresit pe vremea aia. Tatal meu a fost batut mar prin '84 la militie , numai pt faptul ca "prietenii" de pahar l-au parat ca la betie ii injura pe toti din partid, inclusiv pe decedatii. Nici nu vreau sa ma gandesc ce i-ar fi facut daca l-ar fi prins cu ceva scris, fara a avea scuza betiei. Asa ca sper ca intelegi curiozitatea mea...

Voi reveni in curand cu un alt mesaj referitor la modalitatile in care romanii din afara tarii ar putea ajuta la iesirea Romaniei din impas. Aici punctul nostru de vedere e un pic mai diferit: tu privesti problema din perspectiva romanului din tara, iar eu din experienta romanului din afara.

Dan

Dependenta, pasiune, necesitate... - de Dantimis la: 20/02/2004 18:53:32
(la: Cat stai la computer si de ce?)
Lucrez intr-o fabrica si fac proiectare asistata de computer. Asa ca asta mi-e meseria. Si-mi place! Nici nu stiu cum trece timpul si se face seara. In pauze crezi ca merg afara sa ma mai dezmortesc un pic? Nooo... fuga pe internet: shopping, ultimele stiri, emailuri, conturi bancare, carti de credit, stock market, ziare sau carti de citit, filme de vazut, chat room-uri, Cafeneaua... Inainte de a pleca acasa crezi ca scot capul pe fereastra sa vad cum e vremea afara? Binenteles ca ma uit tot pe internet sa vad cate grade sunt si daca ploua afara! Odata ajuns acasa... direct la computer din nou. Fiecare cu computerul lui!!

Pentru mine computerul si internetul sunt nu numai pasiune si dependenta, dar si necesitate. Orice ai nevoie, orice informatie e numai cateva click-uri away. Daca vreau sa ma relaxez rasfoiesc internetul, ascult muzica, citesc ziarul, stau la barfa cu amicii, fac cumparaturi, etc.

Peste doua saptamani voi merge in concediu. Crezi ca voi lasa computerul acasa? Mai bine las valiza cu haine!

Dan

Stiu cum e - de (anonim) la: 20/02/2004 19:24:56
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Eu am fost model, aveam 48 kg. la 1.71m, asa am fost din clasa a IX-a pana in ultimul an de facultate. Nu faceam mare lucru, abdomene, mergeam mult pe jos, nu mancam dupa 19.00, tineam posturile cu strictete, si mancam mai mult mancare gatita din legume dar asta pentru ca imi placea. In ultimul an de facultate m-am despartit de prietenul meu de atunci pe care il iubeam nespus de mult si incet, incet am descoperit mancarea, si din cauza ca nu mai vroiam sa ies prea des din casa. Am ajuns la 79 kg. in aproximativ 1 an, urmam si cursuri post-universitare, dupa anul asta nu m-am mai putut suporta, chiar nu-mi dadusem seama cum am ajuns acolo, nu ma mai recunosteam si am pus piciorul in prag, m-am gandit ca asa voi pierde cei mai frumosi ani ai vietii mele, simteam ca nu ma pot bucura de viata, eram mereu depresiva, nemultumita, a fost groaznic.

Am inceput sa mananc din nou mai mult legume dar mai degraba cruditati decat preparate, m-am ferit sa fac sport pentru ca mi-a fost teama sa nu-mi formez muschi, asa ca am facut masaj mult, foarte putin inot si mult, mult mers pe jos si activitate, calatorii la munte si mare, schiat etc. Am folosit si produsul Siluet R care m-a ajutat enorm, contine toate vitaminele necesare zilnic, si minerale si poti inlocui chiar si toate mesele dintr-o zi cu preparatul asta. Eu inlocuiam mai mult masa de seara, si aveam zile cand le inlocuiam pe toate, luam zilnic 1 sau 2 pastile de Eurovita Multiminerale pentru ca am avut de mica probleme cu asimilarea mineralelor in special calciu si magneziu, am luat tot timpul Gluconolactat de Calciu cu Magneziu efervescent si am facut si injectii cu mineralele astea (recomandate de medic), beam 2,5 de apa plata, Zizin mi se pare ce-a mai potrivita pentru ca un bidon de 5 litri il foloseam la 2 zile si are si multe minerale, plus tarate cate o lingurita in apa plata zilnic dimineata, argila pusa de seara si bauta dimineata tot pentru minerale si eliminarea toxinelor, si foarte multe ceaiuri in special diuretice sau de slabit, de codite de cirese, de matase de porumb, ceai verde de slabit sau alet ceaiuri. Nu in ultimul rand o VOINTA de fier!, ai cateodata momente cand simti ca nu se mai termina si n-o sa-ti mai revii niciodata, eu m-am rugat mult la Dumnezeu, am mers la biserica, am tinut posturi si am avut o gandire pozitiva "strong" :), am citit si multe carti motivationale si de slabit, dupa ce am dat in jur de 15 kg jos in modul asta am inceput sa fac si putin sport, cu abdomene, si multe alte exercitii. Pot spune ca acum am 53 kg. si arat mai bine decat am aratat vreodata, ma simt in forma si fizica si psihica si cu siguranta ma simt tonifiata, imi permit sa port absolut orice, peste 3 luni implinesc 26 de ani dar ma simt si arat de 21.

Cred ca un om supraponderal trebuie ori sa se obisnuiasca, cu ideea (in cazul in care nu a depasit o limita care sa-i afecteze sanatatea) sau sa ia masuri, calea de mijloc este daunatoare psihicului, nemultumirea de sine duce la nefericire, asa ca trebuie sa alegi, ori o vointa puternica ori o pofta de viata de neegalat. La greutati mai mari poate ca regimul meu e cam dur dar poate fi adaptat, eu aveam si o zi la 10 zile cand nu beam decat lichide. Cele mai potrivite alimente (depinde si de sezon) sunt varza cruda, merele, telina, portocalele, ridichi negre, lamai, cat mai putina sare (eu nu mai mancam aproape deloc), morcovi, sfecla rosie, iaurt (degresat eventual). Si celelalte legume sunt bune dar unele nu contin deloc vitamine si minerale (rosia, castravetele etc), altele in cantitati mici, cartoful sau cerealele (depinde si de greutatea fiecaruia). Eu mancam cat putea zilnic salate din legumele mele preferate (varza in special), cu doar putin ulei de masline si lamaie sau otet de mere, si eventual sare fara sodiu luata de la Plafar (eu sunt pentru produsele naturale).

Multa bafta si sa stiti ca si altii au trecut prin asta si unii au si depasit situatia :).

O anonima :)

De ce ne-au eliberat conditionat - de Stefan Niculescu-Maier la: 20/02/2004 21:56:15
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Dan, intrebarea ta are multa substanta. Imi da ocazia sa intreprind o scurta disectie in mentalitatea regimului represiv comunist al sfarsitului anilor '80.

Decizia autoritatilor comuniste de a renunta la pedeapsa capitala si a ne pune in libertate a avut cel putin urmatoarele premise (tare as vrea sa vad referatul pe baza caruia s-a luat aceasta masura!)


1. Nu se putea ignora ca Europa Libera si chiar ONU cunosteau cazul iar E.L. a facut acest lucru public. Ar fi trebuit sa ne judece, sa produca un proces ca sa primim pedeapsa, ceea ce nu s-a intamplat in final, am stat 93 de zile in inchisoare, forma legala fiind cea a "arestului preventiv" (asta e o poveste in sine!);

2. Nu exista certitudinea ca dezvaluisem toate conexiunile "retelei" si atunci era preferabil cel putin o perioada sa fim observati in libertate, in medii izolate (am avut domiciliu fortat, fiecare in localitati diferite, dar ne-am aflat permanent sub supraveghere);

3. Pe tot timpul anchetei a revenit obsesiv in retorica anchetatorilor numele corespondentului agentiei TASS (sovietice) cu intrebari care vizau amestecul acestuia (si implicit al URSS) in actiunea noastra. A ne elimina prezenta si riscul (doar in mintea lor!) unei represiuni de la Moscova.

4. Ceausescu si consilierii lui securisti au decis sa se concentreze pe compromiterea lui Bacanu - considerat pe buna dreptate liderul miscarii - si "incarcarea" lui cu un proces de specula cu masini, evitandu-se orice conotatie politica. Initial s-ar fi dorit sa i se insceneze un proces de viol - cum mi-a marturisit mai tarziu - dar constitutia fizica a lui Bacanu nu le-a permis aceasta speculatie care le-ar fi satisfacut setea de murdar.

5. Miza pentru regimul ceausist nu a fost vietile noastre. Aceasta era NIMIC. Imi amintesc ca aievea primul moment in care m-a cuprins frica: nu cand mi-au spus ca vom fi condamnati la moarte. Ci prima data cand... am avut nevoie sa fac pipi dupa primele ore de ancheta, imediat dupa arestare. N-am fost niciodata mai constient de modul brutal in care imi luasera corpul in posesie si puteau face ce doresc cu el. Cu vietile noastre ar fi putut face ce ar fi vrut. Dar faptul ca ar fi creat din noi niste martiri-eroi ar fi fost extrem de incomod.


Intr-adevar, am fost pusi brusc in libertate, prin oferirea exilului intern ca alternativa la pedeapsa capitala. Securitatea, ca si Mafia, era experta in "oferte care nu se pot refuza" (evident, aluzie la filmul "Nashul")...


Ca sa ma refer la intregul tau mesaj: cartile mele sunt mai degraba tehnice si pot fi folosite de persoane cu activitati in domeniul educatiei (a doua e practic un manual). N-ai pierdut nimic daca nu le-ai citit!


Nu stiu daca azi as mai fi fost in viata daca actiunea noastra s-ar fi derulat in 1984. In acea perioada tatal colegului meu de Automatica si bunului meu prieten Andrei Ursu a fost retinut de Securitate, inchis si ucis in bataie cu lovituri de cizma in abdomen, sub acuzatia de colaborare cu Europa Libera. Aproape douazeci de ani mai tarziu, Andrei, care ar putea fi unul dintre interlocutorii nostri in cafenea, caci am avea multe de aflat de la el, a reusit in pofida imensei coruptii din Romania sa-i bage la inchisoare pe ucigasii lui Gheorghe (Babu) Ursu. Ma inclin in fata perseverentei lui Andrei si a oamenilor cinstiti din justitia romana - da, mai exista! - pentru memoria tatalui sau si pentru scoaterea la iveala a adevarului!!!


Deci multumeste celui-de-sus ca sa zic asa, ca tatal tau a scapat atunci, in Orwellianul 1984, cu viata.


In fine, astept cu mult interes propunerile tale privind iesirea Romaniei din impas. Doar am afirmat ca mi-am propus sa sustin, sa creez daca este nevoie, un grup de persoane interesate in acest lucru - fara sa ma grabesc - mi-am dat zece ani incepand din decembrie trecut pentru aceasta ULTIMA incercare. Si exista si oameni in Romania pe care ne putem baza. Trebuie doar gasiti si sprijiniti sa-si mentina verticalitatea morala.


Locuiesc permanent (suntem rezidenti americani permanenti) la circa 20 de kilometri de Washington D.C., Dan. Nu am nici una dintre grijile specifice Romaniei. Am o familie fericita. Deci perspectivele noastre, ale tale si ale mele, nu au de ce sa nu gaseasca un numar cat mai mare de puncte comune. Facem parte, asemenea multora dintre cei care citesc aceste randuri si carora le multumesc pentru rabdarea de a fi ajuns pana aici, din acelasi munte de vointa si de putere al romanilor din diaspora care nu s-a trezit inca.

Din pacate mai trebuie sa afirm si ca in Romania de azi, insisi oamenii cinstiti care sa afla permanent in Romania sunt de fapt tot intr-o diaspora: au ajuns "straini" in tara lor, acaparata de hoti nepedepsiti si ucigasi ai viitorului.












#10196 (raspuns la: #10183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clarificari punct cu punct - de Mihai D. la: 21/02/2004 13:32:49
(la: Supoziţii ale gandirii conservatoare)



Intai de toate mulumiri pentru consistentul dvs. comentariu pe seama celor scrise de mine. Voi incerca sa comentez pe rand tezele principale pe care le abordati in raspuns : comentariu dvs. Debuteaza cu o distinctie fertila intre, pe scurt, ratiunea inteleasa in chip natural drept limitata(1) si (2) ratiunea in mod natural construita pentru un univers parmenidian, in esenta teza platoniciana in care ratiunea se afla in conditia perfectiunii dar intr-un comert sincopat si fatalmente precar cu lumea sensibila.
I. Nu cred ca din « disimetria » acestor doua sensuri se naste pledoaria conservatorismului pentru traditie. Suntem mai degraba in fata a doua modele de rationalitate, cu supozitii incomesurabile si care opereaza discursuri distincte. Conservatorismul a inteles sa-si asume sensul (1), prin care recunoaste finitudinea, precaritatea, neputinta omului de-a avea acces in mod plenar la adevar. Cu sensul secund conservatorismul se afla intr-o polemica explicita si neechivoca :produsele acestuia sunt « indigerabile » pentru conservatori, iar traditia nu va ajunge niciodata sa le solodifice.
II. « Modelul repetitiv » de care vorbiti nu este tocmai repetitiv, ci reverificat, ceea ce revine la alta semantica : nu se repeta aceleasi lucruri ci se reverifica si confirma judecati similare. Accentul nu cade asadar pe identitatea reluata periodic ci pe confirmarea succesiva a experientei, o confirmare care nu tine cu tot dinadinsul la pastrarea identitatii unei cutume cu orice pret (cu pretul adevarului, e.g.) ci doar la prezervarea proximitatii ei fata de realitatea umana/sociala imediata, tine deci de adevarul ei inteles ca nesfarsita verificare (adevarul e incomplet prin natura sa, nu este accesibil imediat si nemediat, nu este recepatbil dintr-o data si nu exista cai privilegiate spre el).
III. Spuneti ca « evitarea fanatismului Binelui » ar fi un castig conservator redutabil, dar numai al primului inteles pe care-l acordati ratiunii, cea de instanta fundamental finita ; dvs. cred doriti sa sugerati ca ambele sensuri ale ratiunii ar trebui luate in calcul printr-un soi de « summum »…ma tem ca, asa cum ama precizat mai sus, cele doua subantind rationalitati distincte si intr-un fel dependente de supozitii incomesurabile, teza implicarii lor comune mi se pare cuceritoare dar….ilogica ; intorcandu-ne la « fanatismul binelui »…observatia dvs. este justa…nimic de replicat, dar sugerati pe prcursul argumentarii ca acumularea traditiei nu duce la valori consolidate, non-artificiale, puternice (datorita sensului slab acordat ratiunii, sensul (1), care este cel pe care functioneaza conservatorismul) ci risca sa produca « valori rtificiale, neverificabile, slabe si intarite doar de trecerea timpului »….imi permit sa observ ca exigenta dupa care judecati produsele ratiunii slabe este tocmai cea care pleaca de la o ratiune puternica (sensul 2)…ceea ce este ilogic. Conservatorismul isi asuma riscul incompletitudinii explicatiilor sale, a limitarii adevarului cognocibil si a precaritatii care pluteste peste produsele sale. Failibilitatea « dusa la limita », cum spuneti, inseamna (daca va inteleg bine) o failibilitate judecata prin prisma ratiunii puternice, ceea ce cred ca produce confuzii: adevarurile cunoasterii empirice nu sunt mai putin « obiective » decat cele ale cunoasterii « tari », parmenidiene, iar verificarea succesiva prin experienta are marele merit ca oblitereaza avantarile utopice (vezi utopia rationalista/sangeroasa iacobina, vezi utopia rationalista/sangeroasa national-socialista, vezi utopia rationalista/sangeroasa comunista s.a.m.d.).
IV. « O lume a stabilitatii » pe care ar produce-o sensul secund al ratiunii aplicat conservatorismului este o utopie. Lumea conservatoare nu e « stabila », ci previzibila in datele ei legislative si procedurale (Hayek), fara sa fie planificatoare. Nu poti discerne, cum presupuneti, intre bine si rau mai repede intr-o lume « stabila » (gestionata de sensul 2) decat intr-o lume a sensului 1. E o aparenta care—din nefericire—este sursa fascinatiei tuturor utopiilor, o lume a valorilor stabilizate in care te poti misca fara probleme.Problemele persista si ambiguitatile sunt in conformitate cu o alta trasatura a conservatorismului : legatura lui cu spatiul teologic. « Ambiguitatea » distingerii intre bine si rau tine de natura misterioasa a amandurora, pe care conservatorismul si-o asuma. Raul si binele ne scapa in integralitatea lor, e igienic sa fim prudenti cand asertam asupra-le.
V. Hayek si Von Mises au fost asimilati de libertarieni plecand de la doua criterii : individualismul si statul minimal.
VI. « Senzatia vaga de incompletitududine fata de functionarea traditiei » nu o aveti doar dvs., o am si eu. E bine pesemne sa ne impacam cu faptul ca unele lucruri nu pot fi cuprinse cu mintea (demonstratia irefutabila si radicala in opinia mea a produs-o Wittgenstein, peste ea nu se poate trece)
VII. « a sti cum » vs. « a sti ca » nu se « dilueaza », cum spuneti, reciproc ci se completeaza reciproc. In ce priveste conditionarile, necesara si suficienta, sunt de acord cu dvs.

Cu simpatie, Mihai D.
#10222 (raspuns la: #9963) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu? - de (anonim) la: 22/02/2004 11:44:38
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Nu esti un nostalgic.Eu cred ca regreti ca cele doua lucruri care existau pana si in comunism, astazi nu le mai gasim pe langa multe altele.
Ai perfecta dreptate pentru tot ce ai scris. Si pentru ca ai dreptate iti este frica - ca pe vremuri de securitate - si semnezi "de un anonim".
De data asta nu vin securistii.Vine garda, fiscul ...etc si te lasa fara paine.
#10281 (raspuns la: #9031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Va trebui sa nu fiu de acord - de cenusareasa la: 22/02/2004 23:00:57
(la: Facultati particulare)
Va trebui sa nu fiu de acord cu Universitatile Particulare (nu-mi sariti in cap.....aici ma refer strict la cele care nu au obtinut acreditarea).
Dupa un sondaj (acum 2 ani) s-a ajuns la concluzia ca aproape 75% din ele nu indeplinesc conditiile de acreditare (iar aici se refereau la material didactic, biblioteci, laboratoare...acolo unde este cazul).
Buuun....si cu toate astea se fac inscrieri, studentii platesc taxe, unii chiar vor sa invetze, dar.......intotdeauna exista un dar.
O sa ma refer aici la o universitate anume din Iasi (nu o sa-i dau numele deoarece nu prea vreau sa fiu trasa de urechi).
Ceea ce va povestesc se intampla acum 10 ani.
Inscriere: dosar care continea diploma de Bac, certificat de nastere si copie dupa buletin si binenteles taxa de inscriere.
La "examenul" de admitere stupoare: subiecte de genul" nu-i asa ca e asa?", erau rezolvate pe tabla.
Printe cei care asteptau rezultatele "cu sufletul la gura" erau unii care nu aveau diploma de bac si asta nu pt ca o uitasera acasa, ci pt ca nu luasera Bac-ul.
Rezultate: secretara anunta simplu "toti candidatii sunt studenti. Felicitari!". Nu prea am inteles cum si ce, dar am zis ca o sa ma lamuresc eu.
Prima zi de scoala: deschidere, coronitze, premii pentru cei care obtinusera rezultate f bune cu un an in urma, felicitari pt boboci.
A doua zi: trbuia sa fie afisat orarul la sediu..............nimic.
a treia zi: nici urma de orar.
Eu catre secretara: "Doamna va rog sa ma ajutati, stiti eu nu gasesc orarul pt anul I"
Ea: "ha ha ha....scoala incepe peste 2 saptamani
...............
Dupa 2 saptamani: Luni, marti, miercuri: nici urma de orar.
Joi apare orarul si anuntzul ca s-a marit taxa de scolarizare.
..........
........
Nu se face scoala la acea Universitate(sau nu se facea atunci, desi nu prea cred ca s-au schimbat lucrurile).
Iar la final te alegi doar cu nervi ca trebuie sa platesti masa profesorilor care te "examineaza" (asta e din categoria taxelor fara chitantza), taxa de examinare, taxa de imprimare a diplomelor, taxa pentru depunerea unei cereri..........o groaza de taxe inventate.

Dupa acea experientza neplacuta am avut parte, la o universitate de Stat, de niste profesori EXTRAORDINARI..........fara ghilimele.
Dupa ce am terminat facultatea si masterul am devenit colega lor(doar pentru 2 ani).
Nu sunt acum alaturi de ei, dar de cate ori o sa am ocazia o sa-i vizitez.

Ganduri bune!
ceasul al doisprezecelea - de Lacrima lui Iisus la: 23/02/2004 10:23:52
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
O sansa vine doar odata . cine crede altfel e mamaliga necoapta de dat la curcani si baroni .Si chiar la cei cu turnuletze si Ferrari si lebede,la suedezi si aventurieri desperado-canadieno-americani-romani-ca groapa cubana de deseuri si gunoi fetid

Pentru a fii macar de acum incolo-Presedinta Tarii Romania- si macar pentru a rupe crima si minciuna si ploconul intr-o scurta pauza-presedinta Tarii-trebuie sa mai existe pe ici pe colo -un popor si oTara.Se va vedea?SI criminalii dar si noi asteptam cu frica raspunsul in acest an la aceasta.Si un site pentru dna Roberts-sa-i fim alaturi nu numai 2 miloane de ci cati au mai ramas oameni crestini in Tara care l-a mai blestemat odata si pe AL.Cuza de a murit prin straini si i-a luat foc si vagonul mortuar..
Asta e de fapt problema , mai este si altcineva in Tara decat Razvan Teodorescu ,Sararii amindoi si cei care taie Adio Europa si emisunile de carte pina la 0-??Asteptam doar filme la TVde genul program Arte-ora 21.45-ora Romaniei-marti 24 februarie-de-la francezi??de la cehi ,de la unguri ,de la croati sau de la tungusi sau de la Ambasade?De la Regele care l-a tradat pe maresalulAntonescu si a abdicat acum a doua oara?Asta e un nenorocit-nu un nefericit-Majestate sa stii asta si s-o inghiti complect cand iti va veni ceasul ,acolo sub o cruce la Curtea de Arges-pt.turisti straini -nu pentru romani.Nici actorul Radu Duda ca printz" nu mai poate scrie o piesa credibila pentru ca sa te mai spele
e cazul sa se faca ODATA LUMINA!Cu Tara si "noi" si ai nostrii-nu ai lor , cei de sub crucile de marmora alba de sus din Seban Voda(ne-au produs un nou cimitir!! sau tinerii cu ochii cascati la existenta sau emigrare sau disperare si psihiatrie.Nu mai stie nimeni oare ca Adevarul-te face liber.Si minciuna -porc,capra raioasa,scarba de posedatsi e a Divolului?Ortodocsi printre catolici santem si ultimii prosti din Europa.printre neamuri?
#10355 (raspuns la: #10279) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Afaceri cu Romania - de Dantimis la: 23/02/2004 11:47:16
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Multumesc pt raspunsul la intrebarea pusa. Faptele se potrivesc cu gandirea intortocheata a autoritatilor de atunci (oare acum o fi mai diferita?).

Sa revenim la discutia referitoare la ajutorul pe care l-ar putea da tarii romanii din afara. Pe scurt, ziceai ca ar trebui sa ne implicam din punct de vedere economic, cu investitii directe. Sunt de acord, asta ar implusiona intradevar intr-o oarecare masura economia Ro. Numai ca apar atatea probleme... Am sa dau ca exemplu cateva situatii din experienta personala.

In primul rand vreau sa precizez ca nu sunt businessman ci inginer proiectant, deci o persoana tehnica. Asa ca privesc lucrurile foarte simplu. Compania americana la care lucrez cumpara matritze de pe piata locala si din Asia, in principal China. Sculele din China sunt 20-30% din pretul celor americane dar se face un compromis la calitate. La discutiile cu patronul american am reusit sa-i starnesc interesul in a stabili o colaborare cu una-doua fabrici romanesti care sa produca o calitate comparabila cu cea americana la preturi mai scazute, chiar daca ceva mai mari decat cele chinezesti. Amicul mi-a cerut sa-i fac un raport in care sa compar cele doua piete. Am cerut estimari de preturi de la niste furnizori din Ro pe care-i cunosteam dinainte de-a pleca, am dat ceva telefoane iar concluzia... total necompetitiv. Preturile erau undeva la 70-80% din cele americane (datorata in parte preturilor in Euro), termenele de livrare cam cu 30% mai lungi (la care mai trebuia sa adaug si shippingul 4-5 weeks din Ro), calitatea... acceptabila sa zicem, iar servirea... cu nuanta romaneasca. La a 3-a cerere de quote am fost deja apostrofat ca "... da nu le dau nici o comanda deja?" desi le-am explicat aspectul de market research al cererilor mele. Concluzia raportului a fost... total neprofitabil si am ramas cu un gust amar dupa aceasta experienta. Se pare ca in unele fabrici romanesti inca mai domneste acea mentalitate comunista in care furnizorul era mult mai important decat cumparatorul "Daca nu-ti convine du-te si cumpara din alta parte!". Nu mi s-a spus asta chiar in fata dar cam asa s-ar fi translatat indiferenta celor cu care-am vorbit. Cred ca asta se datoreaza faptului ca in Ro nu exista inca o piata cu adevarat competitiva in anumite domenii.

Tot pe aceeasi tema: aceeasi firma americana la care lucrez a primit la un moment dat o cerere de proiecte care depasea cu mult capacitatea noastra de executie. I-am spus sefului nici o problema se va rezolva. Ma gandeam ca stiu atatea birouri de proiectare in Ro ca va fi imposibil sa nu gasesc pe cineva sa ma ajute. Surpriza: am gasit binenteles, dar cu $17/ora. Cei care mi-au oferit $10/ora nu aveau high-speed internet access, deci nu puteam comunica usor. Prietenii (tot romani) din Canada au oferit $22/ora. Nici nu a trebuit sa stau pe ganduri. Mai tarziu am rugat pe cineva din tara sa abordeze biroul de proiectare care-mi cerea $17/ora. Culmea, lui i-au cerut 10 euro/ora. Oare cat era cursul valutar euro/dolar acum 6 luni? De ce pt cineva din afara practicau un tarif separat? Poate am parut mai fraier?

Acum vre-un an stateam de vorba cu un prieten inginer aflat inca in tara. Tipul se descurca binisor cu aceeasi meserie ca si mine. Avea si ceva practica particulara cu care mai facea ceva extra. Acum isi face bagajele sa plece in Canada. (Nu am avut nici un amestec... pe bune!) La vremea aia ma intreba daca as fi dispus sa investesc si sa deschid o mica fabricuta cu el in Timisoara, ca se ocupa el de tot. I-am cerut informatii suplimentare. Concluzia a fost pana la urma ca m-ar costa mai putin si s-ar rezolva mai repede daca mi-as deschide o afacere similara intr-una din suburbiile Chicago-ului, unde locuiesc. De ce? Datorita birocratiiei din Ro, a coruptiei, etc. Si aici trebuie sa platesti tot felul de fees dar ce putin ti se da o chitanta si suma poti sa o deduci de la income tax. Pe cand in Ro cum poti sa deduci o spaga data unui functionar la Primarie? Aici pot sa-mi deschid o afacere privata si pe internet, pe cand in Ro trebuie sa-mi iau un avocat. Un alt aspect erau utilajele: masini-unelte second hand cumparate in Ro, aveau aproape acelasi pret ca unele noi in USA. OK, poate ca astea de aici sunt made in Taiwan si nu in Elvetia, dar sunt noi si cu garantie. Si le poti lua in financing foarte simplu, fara giranti, fara sa-ti pui casa ca si colateral. Se poate folosi utilajul respectiv si business-ul ca si colateral, pe cand in Ro... un milion de hartii.

Scuze daca v-am facut sa va pierdeti pierdut timpul citind exemplele astea lungi, insa am vrut sa explic un pic punctul meu de vedere. Prin prisma experientei personale pot sa va zic ca nu vad prea multe beneficii in a investi in o afacere in RO. Poate doar din patriotism sau faptul ca vorbim aceeasi limba. Iar un businessman care-si justifica investitiile pe baza acestor sentimente nu prea cred ca o sa faca multe parale. Momentan speculatiile la bursa americana mi se par mult mai safe decat investitiile in RO.

Concluzia mea e ca in primul rand romanii din tara trebuie sa faca tara mai atractiva investitorilor din afara prin crearea unuei legislatii friendly si crearea unei atitudini care sa incurajeze acesti investitori. Romanii care pleaca in afara ajung sa vada felul de a face afaceri prin modul in care acestea se fac in noile lor tari, iar daca dupa o vreme le vine ideea de a se intoarce si investi in tara, sunt loviti de palma realitatii romanesti, care le cam taie cheful. Cei care o duc pana la capat totusi, sunt de admirat pentru curajul lor.

Dan

#10366 (raspuns la: #10196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Foarte buna si inspirata cont - de SolidEdge la: 23/02/2004 14:21:36
(la: Romani in strainatate)
Foarte buna si inspirata contributia ta.De asa oameni are nevoie Romania
da si iti spun cu mina pe inima nici prin cap vreodata sa nu-ti treaca sa pleci.Nu ai nici-un motiv.Daca te poti realiza acolo asa cum ai reusit tu ar fi o pura prostie.Si sa-ti mai spun ceva..acum cind inca preturile si taxele si ma rog totul nu are rost sa insir aici..sint inca la nivel est- european ai mai multi bani reali in mina decit in vest.Nemaivorbind ca in vest a ajunge la pozitia ta si cu perspectivele tale este practic imposibil.
Nemaivorbind de preturile caselor,serviciilor,de aici,nemaivorbind de plecarea masiva a intreprinderilor de aici ..ai ghicit inspre Polonia ,Baltice si chiar in Romania.Nemaivorbind de restructurarile permanente(am trecut prin doua astfel) si nu doresc la nimeni stressul pina la clarificare cine da si cine nu..

Eu lucrez la o firma buna de aici si ma rog fara a fi director de HR am cam acelasi salariu (din care jumatate se duce la impozit).Cu salariul asta ma gindeam as putea trai imparateste acolo si uita ca sint in Romania care traiesc imparateste.(Nu vorbesc aici de marii capitalisti ci de salariati) Ca sa fac ceva trebuie sa fiu aprope la fel de strins cum eram inainte...sigur un post destul de important il reprezinta si cheltuielile cu vizita anuala si sigur "obligatorie" la rude in Romania etc etc.

La un singur punct strict de orgoliu pot spune da uite "le-am aratat eu lor de ce sint in stare"....dar asta nu ma face repet la bani reali sa am mult mai multi in buzunar.Romanii se pling dar de fapt nici nu stiu ce posibilitati reale sint acolo..acolo e batuta cum se spune.. si inca o data vorbesc de oameni cu buna calificare si vointa de a reusi.

Aici mai este si cistigul enorm al altei culturi pe care o stapinesti, performanta intelectuala in competitie cu tine insuti este in sine un cistig,ca lucrurile in general functioneaza,ca ai o deschidere mai mare,ca stii exact despre ce e vorba,nu din povesti si presupuneri sau "wishful thinking" asta ca plusuri pentru aici...dar cu cite sacrificii...si sansele sint atit de mici ca uite acum cind ma gindesc in urma mi se pare aproape o inconstienta.

Era o vorba despre copii:cine-i are sa-i traiasca cine nu sa nu-si doreasca cam asa e si cu plecatul.


Dar cum am spus felicitari si gindul cu plecatul la "recycle bin" cu el succes in continuare!

Cu prietenie
SolidEdge

#10386 (raspuns la: #10192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebari - de nabab la: 24/02/2004 00:52:45
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Salut, Stefan,

In primul rand, tot respectul pentru activitatile tale pre-1989. Multumita tie, si a oamenilor cu curajul tau si a lui PMB, putem sa tinem capul sus, cel putin unii dintre noi.

Inteleg ca ai lucrat cu Mircea Geoana. Cum vezi aceasta conlucrare, in lumina actualelor asocieri ale domnului Geoana?

A doua intrebare, desi banuiesc prezentarea nu-ti apartine, se spune mai sus, motive personale si dezamagiri te-au facut sa accepti o bursa in US. Poti sa explici un pic ce este in spatele acestei exprimari?

A treia intrebare...consideri ca ai nevoie de Romania pentru a te defini ca american, in cazul in care vei deveni cetatean american?

Multumesc anticipat



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...